Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Net
Generaliei
celor
Dacd te gAndegtila dovezile incontestabile pe care oam('nri in loc si creadl, pur 9i simplu, in adevirul
t
de gtiinfd le-au adunat de-a lungul ultimilor 20 de ani, cart te de crainicul TV, ei evalueazi 9i investigheazdfap-
I
scriu pe
aratd cd creierul se schimbd gi evolueazi pe parflrrsul intregrr
I care sunt adeseacontradictorii sau neclare. Cand
de a sinte-
viefi, studiul lui Green nu este atAt de surprinzdtor. Ei au dt':;
I I lor sau c6nd posteazdunvideo, ei au gansa
coperit cd tot ceeace facem lasd o urmi fizicd in creierul nos
I pi de a elabora formuliri noi, ceeace le oferd o oportuni-
orice altb
tru. Oamenii de gtiinfd au descoperit cd anumite pdrfi ak'
I uriagi. Generafia Net are mai mult decAt
creierelor unor goferi de taxi erau mai mari decAt cele ale unor
I rfie gansasi iEi indeplineascdpotenlialul intelectual
qoferi obignuifi. Creierul este predispus sX se adaptezr,
I inerent. $tiu ci unii oameni nu sunt de acord cu mine'
azi
influenfelor din exterior mai ales in primii trei ani de viafi ;i
I I de englezl Mark Bauerlein crede c[ tinerii de
aqa cum ne
mai apoi in timpul adolescenfei gi al primilor ani de tinere{t',
I ,,cea mai tAmpi generafie". Jdmp".,
ciruia
perioadi care coincide cu cea in care cei mai mulfi dirr I diclionarul Merriam-Webster, irrseamni "cineva
Generafia Net sunt absorbifi de tehnotogia digitald intre 20 9i capacitatede a se expdma"' Poateinsemna totodatd
I
de
30 de ore pe siptim6n6.
I inteligenfei, in sensul de prostie sau de ,,incapacitatea
Chiar dacd existd controverse, primele dovezi sugereazdcii Estecazul acesteig:ne13tii?Vom vedeamai
I ProcesaJate".
imersiunea in lumea digitali are un impact pozitiv tangibil.
I fir acest capitol cAt de tare se inqall profesorul
Cei care joacd jocuri video nu numai ci observi mai multc
I
lucruri, dar au gi abiliteti spafiale mult mai dezvoltate care I
I
sunt folositoare arhitecfilor, inginerilor gi chirurgilor. in plus, l bderulse poateschimba,chiar9i dupi copilirie
pot spune din propriile mele observafii ci reprezentantul p,
gtiin!6 cre-
mediu al Generafiei Net igi poate schimba sarcinile mai rapid l Car,aeram adolescen!majoritateaoamenilorde
si se degradeze.Timp
gi gdsegtemai iute decAt mine ceea ce cautd pe intemet. Degi haau.e creieruluman nu urma decAt
cercetareaeste de-abia la inceput si nu s-a ajuns la o concluzie t
finald, dovezile care sustin asta sunt coplegitoare. Mintea -f ' dumb(n.r.l.
' ln original:
CreierulGeneralieiNet Cr€sculidigital
Cresculidigital CrejerulGeneratieiNet
intAmpli atunci cAnd
ptele pentru ,,a vedea"' Dar ce se
Norman Doidge in getri't la ochi?.o.s":" 1"
de 400 de ani, ne sPune psihiatrul b.r! p",
!rt. '----- suntlegali
rv! vedea :11t::::
Itself medicina standartl ci cei care benefi-
la sa carte The Brain Tiat Changes lnvestigat aceastdPrtriru*a
au ardtat
este fixd' Teot t'r imbunltag *p"ili"
gi gtiinla au crezut ci anatomia creierului # deun sim! al vlzului intacti9i pot
intra ir:rproces intl' mentall
(alfabetul Braille)' Exersarea
pr*tpufe era cd dupl copildrie creierul Iie distir,g"re tactili
nu mai pot fi inloctril"
i,rr'rgui de declin; cd celulele creierului
au fost afectate sittt uneimigciripoateproduceschimbiri
T ":i:T],1"1?:
miqcarea fizicl' Un
atunci c6nd nu se mai dezvolti normal' lcl de semnificative ca cele
induse de
constant susfinea t 'i interpreteze wr exercifiu
au murit"2 Aceasta teorie a creierului uo au lrotur,tari au fost rugafi si
ca o ,,maEini glorioasii" a]tora li s-a cerut
acestorgan este/aqacum scrie Doige, ttpf" a" .*"t migciri la pian'
in tiTP
1
extraordinare' ele nu se schinr
,,ir,si, dlgi maqinile fac lucruri iii i*ugirl"2e ci interp ieteaze.u""]u9t.":i*:"^:-T.::::'
notd cu notd'
bi gi nu cresc."3 -lr" au aceleaEimiEclri ale degetelor'
sunt de acofd cu aceirs irn funclionarea cre-
Oamenii de gtiinli modemi nu mai grupuri au indicat o schirnbare
alfi savanfi' se schimlr'i grupului careau
ti teorie. CreieruI, ne sPun Doidge 9i fraif"rurr1" la fel de mari in rAndul
a unei persoane' Studitrl celor care au cAntat efec-
gi cregte Pe Parcursul intregii vie$ cAntecul mental ca giin cazul
mai performanta ir
care a examinat capacitateade memorare la pian."
scanarea creierelor se Poate
goferilor de taxi ilin Londra a PresuPus iu cuvinte, creierul, ne arati cetcetarea'
nigte rezultate uimitoart" la stimuli
acelor goferi, lucru care a fumtzat "ft"
de-a lungul vielii pe misurl ce rispunde
asociat cu funclia mem(>
Se pare cd hipotalamusuf care este eniti din mediul inconju-
goferi de taxi decAtin cazul tededicicu
riei, este mai mare in cazul acelor . Creierelecopiilor sePot "oeiiecali f115^cind lungb
perioadi
de aceeaqivArsti' in mod totul unui lucrupe o
tuturor celorlalte categorii de goferi imba intr-o mai mare i.t,n.,o,r"p,rrsevareflectain
care cAnti la instru'
similar, studiile efectuate pe muzicienii gur[ decAt cele ale creierelor"'
structurile
frecvente cu degetele att adult
mente cu corzi aratl cd exerciliile dargicreierul
5*-
o,rrrrorrnl!!,iiftr!-W#lt
diferite a creierului dec6t
rv -, Y- -
tA usc
contribuit la formarea unei structuri se schimbe,
sii se face'
schimbe, Ei o face.
EIRsIER
$I PRoFEsoR
cazul celor care au inceput
cea a norunuzicienilor, chiar Ei in le neurocognitive au
chitara ca adu$i'a Ambelc sunt
s[ studieze vioara, violoncelul sau ia^onr,rut c[ evenimentele din viefile noastre
intensd a unei
studii suslin ideea cd utilizarea continud 9i in celmailiteralt:t': * TTl.l; lT::::nt:
ffiJpgionate,
regiuni specifice de creier poate si
o determine sd risp{rndi in activitilile acestuia"ne
il* firna a creieruluinostru 9i '
ca un muEchi, mdrindu-gi volumul
gi probabil eficienla's
StanKutctrer,expertintemaliond *:T1t1t"3 *
Fune dr'
nevoie de atAt de mult .u'" a condus' al[turi de fiul siu'
un
De asemenea, s-ar putea s[ nu fie uJof"r.".,gifor,
funclioneze altfeldecAt o
timp pentru a-gi antrena creierul sl "
.ologdinGeneraliaNe!unstudiupentruprogramulde
face. Cercetdtorii gtiu deia ci' atunci
c6nd orbii iqi folosesc disitale
erectultehnologiei
mesoare
ffi.# ;;;;;;;e
de la degetele lor
degetele pentru a citi, informaliile provenite llupra dezvoltirii creierului
uman''
Cu alte cuvinte' iEi folosesc
,.rit pro."rate de cortexul vizual'
Netcmcult di$tal |
creierulGeneraiiei 175
Net
Generaliei
crescultdigftalCreierul
tr4 |
tt*:::::il#:
temivormuri,in timPce"tt:
devmi
T::::l;
in desflgurare vor
u"111"^
Creieruladolescent:o activitate O"" limbii engleze
ffi;n 'iffi"ffiJr'u"*"'u
t"t
pan'avars:i T,"tl-^t-^.^ ;- tn,p ani.
:'
reprez('rr str:8yel!a11"::T*:
inainte de a implini
tantul tipic al C"""*1i"i
vArsta de dou[zeci de ani'
Net iqi va fi petrecut
deja pest''
adolescenlilo
Creierul
liii",";;u *'';'#lT"f$ilt:
"iiJ?""*
Hffi T"*
peste 10'000 de ore distrAndu-"'' re a coordonat o sene ceacti-
20.000 de ore pe inte-nr*-qi
Imersiunea in spa$ul digit'rl *t'"'un
.,
ipotetice'
^,- timpno rrfi-
in c**
pe jocuri online d" ;;;-;p"iile'8 :iHJ:t'r#Jul" ;;;;t ti"^t-itt'1' lt:l:T"i X*
* iut" lor suntin-mod tntealot cerebrala
arelocintr-un *o*""i "'"i"'ule -.adolescenla :l"j::l
9r atttt ";; aa,of acitot
,""ribtt" la influenfele
exterioare.
al crt'
I .a* ffi"ili"; ;;; t*P*"onalr' -s,centii'
arati c[' deqi volumul total foloseauacel"*::T:1"":""
r de vArsti era d,ers ani, aris-
pubertllii. Studiile '"1""t"
parte'acelaei jl"i."l]l; ;t"',"t deaniPentru
h;;
ieruluirimAne, 1"pi "to1'l ;:"J:JTffi;;t uto""i cand
* li.ilt: *":1iT:1T
structura pe Parcursrrl
remodeleazi in continuare ela intreblri.Dar re
*:
ecranu'
*"i*ttgt
adolescenlei 9i al *"t"ttt
Studiile indici faptul
cd regiunih' 'i )X.1"ff1ffi;il;;t*t.ug inavldea
aururc"-;;;;; ioto*ut'qlii *:::Tj:ffit
recompens't'
cerebrale asociate cu
atenlia' evaluarea Ei in
in alt I.c( udotu""i'tt'li
altloc?",
qi comporl't ' indici d'ovezile' creieruI
controlul impulsurilor i pentnr a risPunde''
inteligenla emofionali' lui de a inlelege - este
;p se modiiice in mod semnificativ in sine - nu doar fu"oltut"u
mentul in vederea;;t
neurologice din timpttl ".cent
intre l'2 si24 de*i' etu't"ichimblri par s'i
parlial' de ce mulli adolescenli
adolescenlei exptic[' pentrtt
de-autocontrol 9i motivul
fie dezorganizali, lipsili planuri 1tt' creierul?
cAnd au de-a face cu neadigitalb:afecteazi
care intAmpine dificulieli
termenlung' . . rry-L:^.^^rroeXnxt^..
la Institutul Nalional
ae Silaft
meriiPercepmaimultedate: --:-^'
Cercetlrile efectuate repede
(NIMH) aoco*e"teu zh cdtevadintre schirnblrile
f i zt into'm'ili"viiuatamai
proceseaze
Mintal[
to.d:"-':::"::::':'1il]l
cecareaulocr""Iui"tre 4 Ei qiparientaf desprecarc''|' dezvoltarea ir mediul digital stmctura
hzicd a
frontal Poate afecta
;:ffi;;;;;;;;i"lobii citre tttt
i" comportamentulorientat lvitalilorcreieruIui"i"i*i""n|Iui1;1:::"#lTJ
Etie cd sunt respon'ubtft
ating apogeulir iurul vArstei
tlt'
:H:'Jffi;;;;; studiurlui GreenqiBaverier
scopgi alte func$'i superioare'
c"i.",a,orii de IaNIMH suslin ionatmai sus,cares-adesfiEur" il":1:tlit:1i::
tzanl.sCumsep"*;;;;";ur
incepesi elimine din legit
t: deani'care
*p'inseinffetti
ci dupl vArstade 12 ati'creierul ITffi"il;;;"
conexiuniledintre celulele
nervoils('
ntau jocuria""'t'"" P""Ti "i*:"j:*:1?il'l
turile neuronale,limitAnd
ca t]lOU mateml' dar t';i
;li:li::ffi;; p",i':":'llll:au desriqurat
S[ spunem,du u*u*plu' lvltatr: iraceputsl vorbi'ti liml"r a verifica dacl angrenarea
in iocuri
cAnd a$
ati incetat sd o mai fiitttft rimr"t experimente Pentru
:ili";H;.;; ;"; se racin timp cevorbili
GeneralieiNet
tl6 crcscugidigital creierul
|
un flux rapid de
sunt mai buni in a procesa
video de ac$une afecteaz|ceeace pos observadintr-o mul{irrrr' f,perimentali
observat diferenle foarte mari
intre
de informafii. Aqa cum pot confirma oamenii de qtiinli c'rrr fformagie vizuali' ,,Am deplqindu-ide
cu cei careiucaujocuri deacliune
studiazi atenfia viztald, ceea ce observi este destul de dift'r rt ilil; EiBavelier'Totuqi'
de ceeace vezi. Dach citeqti acestecuvinte Pe un computer, tll fopartepe ceicarerul itcatr" 'ttttl" "t::i cerce-
t"t"' p" carel-am oblinutin cadrul
exemplu, s-ar putea sd nu acorzi atenfie altor lucruri din cArrr ffi-"it*portant acealeEiirnbundtifiri la nonjuci-
a obsewa
pul tiu viztal, cum ar fi ceaqcade cafeade pe biroul tiu' Ast'r frii a fost acela de
in lumea iocurilor de
pri, dupi ce in prealabil i-am iniliat
deoarece creierul are un mecanism care direcfioneazi' atetr(t'r de a iuca jocuri
ne-a demonstrat ci acliunea
cdtre alte lucruri din cAmpul tiu vizual' Cu alte cuvinte, ttrr ;ii;;":Asta este insi
catzalaceste imbunitdfiri; nu
ceea ce vezi conteazh st adevdra! conteazi ceea ce observi {ldeo poate determina
ipoteza potrivit cireia cei pasionali
Experimentul lui Green 9i Bavelier a comparat jucitor r lpcesarmente adevirati Ei al vizului
au'inacelaEi timp un simf
inveteraS de jocuri de acfiune qi nonjucitori fir cadrul unui tt'st S;;;;ilacfiune
standard - cu obiqnuitele configurafii de pdftate, diamantc 1r F|iui dezvoltat"'
cerculefecare pAlpAie pe ecran. Ideea era aceeade a evaltr'r
cantitatea de date pe care o observi fiecare grup il1 afara a cct',r
;i alte.abiliteli
ameriidezvoltbde asemenea
ce atenlia Percepein mod conqtient. Experimentul a ardtat t''t chirurgilor
n.r.ii.ti. ..tu ..ttl" t'nt utile
gamerii experimentafi precepeau o cantitate mai IrlEIr€ tL'
informafii. O datd in plus, gamerii au fost mai buni' Ali putt"t t
Bavelier vin in continuarea stu-
O"r.op"ririle lui Green 9i
crede cd acestlucru se intAmpld deoarecejucdtorii inrli1i ar li,
in mod natural, mai bine inzestrafi cu acesteabilitdfi; acestartt' $ttto,"ur"augrsitaltemodalitlq Pj*:1i:i:f,'*:l:::fl:.
,"t irr,Uerila nivelul creierului' Jocurilevideo imbuniti(esc
fi motivul pentru care ar fi fost atragi de jocuri de la bun inct'
iu.
mlresc vTtezadereactiegi antreneazl
put. Dar s-a dovedit, aqa cum Green 9i Bavelier au ardtat prirr ilraor,ur"a ochi-mainl
coordonareaspafiali'
?lzualizareaperifericd' imbunitilesc
experimentul lor, ci poli invila sd ifi mdregttvlteza de proct' mental un obiect 3D' lucru benefic
im
sare a informafiilor vizuale dupi doar zecezile consecutivedt'
lbilitatea de a manipula
inginerilor' Ei' nu in ultimul
€lzul arhiteclilor, sculptorilor Ei
jucat Medal of Honor! performanle superioaredi" Ti-
elt' !lnd, ar putea explica unele
,,Degi s-ar pirea ci jocurile video nu soliciti mintea, poi fi utile chiar *:"::1t:T*;
sunt capabile si modifice Procesareaatenliei viztrale", au ion mite domenii matematice' ?t
i"P"'oscopici tehnicrchirurgicali
cluzionat Green qi Bavelier. Cu alte cuvinte, oamenii care joacii ffiil;' il;;; :*". :
video instrume"*-:h]-
o camera 9i
multe jocuri video pot detecta mai multe obiecte in acela;'r Brlniminvazivi p'i" "u'" minusculi de
in corp printr-o incizie
timp decAt oamenii care nu joac[. in al doilea rAnd, citesc ctr iurgJ."t" sunt iniroduse laparosco-
ilri.t*"O" un centimetru' Specialigtiiin chirurgie
mai multi ugurinli un cuvAnt cu literele amestecate;ei pot doar de imaginile obli
identifica mai rapid o f,nth prezentati sumar intr-un cAmp dt'
plcl dirijeazi intervenfia folosindu-se
intr-un studiu din 2004' s-a
i
luptd aflat in dezordine. $i, in al treilea rAnd, jucltorii nute de camera minusculX'
I
il
179
CreierulGeneralieiNet Cre*$idigital |
Net
Clescutidigital CreierulGeneratiei
-
a
intr-un mod nou' Pentru
observat cd doctorii mai tineri care erau instruili in tehrrit tlp ,t c[ trebuia si gAndeasci
laparoscopiceqi,in acelaEitimp erau pasionafl de jocurile vitl.'r' intr-unjocvideo,trebuieshdobAndet'O,"llYl::11;Ll,:-
principii-
invifau mai rapid gi fXceaumai pufine gregeli decat colegii l,rr il#;;" a" rtt"ut*t cumar fi ir:rlelegerea
unor
qi descoperirea
nonjucitori.ll De fapt, cercetdtorii au descoperit cd itrdemanilr r,,t a" a"rii luareadeciziilor'exersarea
unui chirurg in ceea ce priveqte jocurile video reprezinta rrrr ruri noi.15
tTl""'f
este-un
deexemplu'
MatthewMayers,
indicator mai bun al succesului slu viitor decat anii rlF cipitan
1l*"7 sa
in echipa
Este
experienfi medicald. Universitatea Southem Methodist'
Jocurile video ii itrvali, de asemenea pe tineri sd lucrezt'
rrr t luptesreco-romane'
11d".'": :*:1Yj:it:"#;"'';pozilla a
jocurile video arcadi, ffi"T;;*;;i clmin' Estede asemenea
de
eclnipi. CAnd Generaf,a X s-a matrtrlrzat 1n'
dispozifie/ in nt'rrt' fratemitifii
in conducerea din carefaceparte*.1*1:
care le aveau membrii acesteia la Puneau Warcraft'
*":tO of
misurd accentul pe competifie: trebuia si se fni scorul, iar, rrr iEi petrececAtevaore juc6nd
general fiecirui irrvingitor ii corespundea un invins' Prin trrtr ,un cursdesprecum sdcoordonezi:":"T.t"ii:f;
carele irrv6! in clasi
tras! jocurile video populare de astazi sunt orientate cdtre av,'rr spune el. ,,Pot,a iu" toatelec$ilePe
$a",
turd qi explorarea lumii din jur, adesea in timp real' Pun rrrr
mea'"Y""f,"*?:",:i :::::,T::*,t:T;
rHleaplicin echipa
40 de jucltorl Trebuiesi
accent foarte mare Pe performanlele vizual-spaFale;imbuniit'i ;"#;;"" tt"p de peste
*Titt
.tescatenlia distributivdl2 gi incurajeazdiucdtorii sh
descopct| :ezimembrinoi 9i 'i ii ui"gipe memb,riimisiuniiUsau i?l
in timp ce te afli in
reguli prin intermediul observafiei, si invele din greqeli 9i r't nivelul de performanll
verifice ipotezele.13 Ele cer adeseaoponenfilor si cooperezept'tt i atacuri.
tru a invinge un inamic comun, propunAnd probleme care si lit'
rezolvate gi creativ qi oferindu-le prilejul de a acfona in cadnrl dingregeli
comunitifilor globale - ceeace semnalizeazdtendinla jocurikrt
o leclieincareinveli
mingul:
video de a oferi o experienfd mai degrabi sociald decat solitari al jocului
pentm Matthew, student la sMU, peisajul amplu
Conform celor scrisede Steven]ohnson inEaerything Bad l:' pentru generalia*.ttT"^Tll:
Goodfor You, joacaonline este benefici pentru minte: ,,]ocurilc rstituie salade clasi perfectl
El are ocazia sd aplice
te obligd sd decizi, si alegf si stabileqti'prioriti!i"'14 CAliva dirr interactiv, distractiv Ei provocator' tare
rstintele intr-un virtual' Fac pariu ci e mai
tre cei mai renumif, savanli din domeniu sunt de acord cu act'sl -"aru plictisitorinfiecarezi. john
ffi; il;r$;discurs
lucru. Atunci cAnd JamesGee, un teoretician 9i profesor de linli qibursierti
vistici, a inceput si joace jocuri video la vArsta de 60 de ani, 'r
Brown,directoremeritla XeroxPARC Y^tj'
precum World of Warcraftauun impactpozt-
il;;il" o:
' Aparatede ioc electronicecarefunciioneazi pe bazamonedelor(foarte popularc deosebo"
Ir"#*ulatutul,,spre "1ltil-f:TXi: in
incepanddin anii '70 - in cinematografele,pizzeriile;ibaruriledin America9i restullumir)
lifi:il;;tt ticurs'ceeaceseintampld
d'e
pong, SpaceInvaders,Galaxian sunt uneledintrecelemai cunoscute iocuricarerulaupeace"lt "tot"
online reprezinti ceea ce numim invdlare
aparate(n.r.). rile de masi
18I
CreierulGeneralieiNet creac4idi$ul |
l8O I Ocscuti dlgital CreierulGeneralieiNet
mesaiul
accidental5", declarl el. ,,Estevorba despre a invifa sdfii - tur i:r cazul scrisului 9i al ascultlrii, construieqte
audio genereazd un set
rezultat secundar al adaptdrii la noua culturi -/ spre deosebirr' mod diferit. ,,Ascultarea unei cirf,
unei c[r!ii"' declard
de a invila despre ceva. in timp ce educafia tradifionalS sl nmintiri diferit de cel oferit de lectura
procesati altfel
bazeazh.pe teste atent notate, inv6latu1 accidental se bazeaza el qi ]ust. ,,O gtire ascultati la radio este
ziar"'
pe gregeli.Mediile digitale sunt platforme sigure pentru inct'r' daci aceleagi cuvinte sunt citite intr-un
pe intemet sd
ciri gi gregeli. $ansele de a greqi sunt mari, dar costurile sunl V-afi agtepta atunci ca informalia asimilatd
oblinutl prin citirea
joase gi lecliile au efect imediat." Jerry Midralski spune ins,i, 6 un impact diferit fafi de informalia
membrii Generaliei
,,Fii atent la ceea ce presupune un atac de grup ir World ol i ziar. un studiu din 2006 efectuat pe
aceeaqigtire in
Warcraft. Estevorba de o imensi munci de coordonare, manil aratl ci aga este. Cercet[torii au transmis
tradilionale
gement al datelor gi strategie". Jucdtorii nu sunt o gaqci rh' moduri diferite - sub forma unei emisiuni
la care ai acces
singuratici, spune el.,,Noi deplAngemcu tofii aga-zisuldeclirr ptiri la radio, ca o emisiune de qtiri online
interactivl pe web unde
al interacfiunii sociale.insi pugtii ies sd se vadd cu prietenii y ntr-un click, ca o prezentare de gtiri
postlri pe net
interaqtioneazdsocial cAnd sejoaci online sau folosescweb-ul." click pentru fiecare gtire 9i sub forma unei
detalii' Cei din
l in.l.rduu linkuri pentru mai multe
lucruri din
rafia intemetului gi-au amintit mai puline
un sfArgit-
Timpulpetrecutla calculator:afecteaziel iunea tradifionald de gtiri - cu un inceput 9i
le-au dat posi-
felulin careceidin GeneraliaNetabsorbinformafia? au relinut din versiunile interactive care
pentru a afla
ea si dea click pentru a ascultagtirile sau
Cum rdmAneinsd cu efectul general al faptului ci petrecent multe detalii.l6
atAt de mult timp in fafa unui ecran - nu un televizor, ci un
ecran interactiv? Afecteazd mediul de comunicare felul ftr cart'
noi asimilim informafia? in fgS0, Marshall Mcluhan a argu- Netnuincepintotdeauna
dinGeneralia
mentat cd da. Felul in care primim informafia - lecturarea unt'i lnceputul
cdrfi, urmirirea unui film sau convorbirea telefonicd - are un
un irnceput qi un
mare impact asupra creierului, iar acest impact este mai Pentm cei din Generafia baby boom existi
- fie ci este
important decAt confinutul mesajului. Cu alte cuvintc, it, ordinea fireasci in care se fac lucrurile
lui Ed
Mcluhan a spus in citatul siu faimos, dar intr-o oarecar(' ,a de scrierea unui eseu, urmlrirea emisiunii
telecomen-
mhsurh obtuz, ci ,,mediul este mesajul". sau citirea instruqtiunilor firaintea folosirii
cei care au crescut
Marele intelectual din Toronto nu a beneficiat, evident, dc Aqa au invllat si asimileze informafia
din Generalia Net nrr
tehnologia scanirii creierului. Erica Michael gi Marcel |ust dc ntuu upurig"i site-urilor de web' Cei
la Camegie Mellon University au folosit aceastdtehnologie pen- in acest mod secvenlial' Folosind unelte Precum
de tipul
tru a testa ipoteza lui Mcluhan. S-a dovedit cd avea dreptate: clneiede la Google, hipertextul 9i comenzi
a e t p u n p roblemaaltfel
C e id in Ge n e ra l i N
Net
Multitasking:au ceidin Generatia aPeleazd' Pr
el mersul Ei vorbitul
o atengiedistributivHmai buni? h canale mentale diferite'
iar
la adulli'
metsul' esf1.automati
Una dintre aceste activitlli"
Efectuarea mai multor lucruri in acelagi timp in spa{iul la doul lucruri care apeleazd
Dar daclincercim 'i""'gl;at*
digital rcprezintd chintesenfa creierului celor din Generafia
atenlie (n'r')'
Net. Trei din patru studenfi din Generafia Net folosest' I*rrr" hiperkindticicu deficitde
l9I
CreierulG€neralieiNet Crecu$di$tal I
l9O I Crexuli digital creierul GeneratieiNet
,,Apoi, bineinfeles, noi compardm o narafiune cu alt,r putea face in timp ce dim paginile 9i rdmAnem cu pri-
ProcedAnd astfel, am inceput sd construim un cadru conc(,ll in perete pentru a reflecta."
tual care ne permite si evaludm alte cildtorii, care ne v()l Greenfield a cerut mai multe studii pentru a vedea felul in
influenla in schimb cadrul nostru individualizat. Cineva ,rr noua tehnologieafecteazlqi dezvoltXcreierul' Bineinfeles
putea susfine ci asta este fundamentul educaliei - educall,r trebuiesdstudiem asta;sunt atAtde multe necunoscute'Dar
aga cum o qtim. Construirea unui cadru concepfual persor,r,l baroneasaqi criticii ei dreptate?ii transformdecranulpe
lizat in care putem corela informaflile noi cu ceeace qtim dcj,r intr-o generafie care sPune doar ,,nagpa" 9i ,,uau" in loc
Putem plasa un fapt izolat intr-un context care ii dii ,r eegAndeascilace citesc?Ugor alarmat,am citit tot discur-
semnificafie. Educafia tradifionald ne-a iirvdfaf daci vrefi, s,i baronesei pentru a vedea care sunt dovezile pe care le-a
transformdm informafia ftr cunoastere." pentru a-qi argumenta ingrijorarea. Discursul continua
,,Acum imaginati-vd cd nu existi niciun cadru concepttr,rl lamentarea cum cd tinerii folosesc intemetul fdrd si bene-
solid. Imaginafi-vd cd vi aflafi in fala unei prezentdri mulri de leqtiile care si ii irivete cum sd facl ast4 venite pro-
media in care nu ai posibilitatea, pentru cd nu ai avrrl il din partea adullilor. Atunci am inceput s[ jubilez'
Generafia
experienfa multor cilhtorii intelectuale, si evaluezi ceea ce i1r fi-v[: vrea ca profesorii s6le arate celor din
apare pe ecran. Prima reacfie este sd acorzi atenfie celei m.ri cum si foloseasci intemetul! Cred c+ aqa cum ar sPune
stridente imagini, confinutului senzorial imediat - putem si i mea Niki, asta este un LOL sau un OMG (sau, de dragul
sPunem factorul (<uau)> sau <naspa>.Ai avea o experien!5, dar. i, e un,,mor de rAs" sau un,,oh, Doamne!|').
nu ai invdla neapdrat ceva. Aici, sunetele gi imaginile unci ' sd dezvolte abilitatea
$i unde era dovada cd nu reuqesc
prezentdri multimedia rapide elimini timpul de reflecfie sarr lntelectuali de a evalua ce citesc? Chiar baroneasa Greenfield
orice fel de conexiuni imaginative sau particulare pe car(' I fost nevoiti si recunoasci faptul c6, potrivit Asocialiei
Nafionale pentru Alfabetizare, ,,nu existd nicio dovadi cd stan-
Figura 4.2 ScorurileIQ suntin cre;tere3r-
dardele cititului ar h scdzut".32Conform Literacy Trust, baro-
E 112
i neasale-ar fi spus colegilor ei ci lecfura Pe un ecran este la fel
Ht'
o" ' de buni ca lectura dintr-o carte.
H;: 1 "* o" d
H|I *""-;,'**"*F:dYa*sir's3$!
c "' ' gi gindirea
Tehnologia
o
H;: oa s c "s - €P*
-r.i1$lotolod}retrlotbgt\eo\od}gorro*roe$"oolocf tqo\oo6"O$ in toamna lui2007,Fundafia Nafonald a Artelor din Statele
Anul Unite a lansat un raport cu un titlu tngrijotdtot: Cititul tn peri-
Sursa:GeneraSiaNet.O investigaliestrategicd,@nGenera2OO8 col. Acesta ar6ta ci doar o treime dintre copiii de 13 ani din
' d a t e l esu n td in SUA
Statele Unite citesc zibric literaturi - cu 1"4procente mai pufin
exemplu. t.4
di$tal 197
CreierulGeneralieit'let crescuf |
196 | Cresculidigital CreierulGeneralieiNet
import'ttrt
eformt9:jll'jl?,Tlt'
nou
interpretarea noilor informafii, ceea ce este foarte distnpt
,unotSt.tta
doar un clit !
p"nr* cititorul educat. PAni la urm5" ei nu dau noi
d'ezvoltareaunor
Citesc o cantitate mai mare de material
decAt ficeam etr rtl ar putea incuraia
lmersiuneadigitall H;'*y directorul
cadru coiltr'p
qcoall. Ar putea chiar descoperi ci actualul lor me de inteligenla'
t;"';t"t
tual se clatind sub greutatea noii informa$i qi va
evolua' Acearla rluiae r#i'Ji"
stuaii ilt-"rativ:111111,,1;Sff;
u" t3f1r1#".{"-i"rrlt."t
caracteristir'ilr'
^-'o.,'r
pogramului ci maimult dejumi-
este, din punctul meu de vedere, una dintre iln Mutsuth"""::.^],t media iar o treime
ii pot deterntitt't creeaz|conlinut
inteligenfei. Cred c[ provocirile intemetului adolescen,,.y
dintreiu':"T:T.";r;;;;il'1 abilitatea
intr-o paletd Irr'rt hte dintre
hte participativi''abilitatea
..^,thrAnarticipativio,
p" ."i din Genera$a Net sd glseasci sensul tnPart*"s'll:1r;il;;;"ii, ne
pentru tlt cAtqi cu computerele
vasti de informalie decAt cea care era disponibili ata
. . vdl^ .*6nr^.,e,,.sustine el. Acest lucru
din generalia boomului demografic' De fapt'
gi M-athew Kutcher, ,,apat dovezi cd expunerea
conform lui St'rrr
la noi tehnolo
Xll:il.-T:.".'*;;;y1:^*Jil;"1"T:li*
de a interacliona
:ilJffi Pentrutt
u=":
si-qi depigeas'''i I t"i"" tt surprinzitor'
persoandesteinzestratlsaunu'
gii ar putea determina creierul Generafiei Net tu lu t"tu li;;
" i;;
convenlionale>"' Ei susfin ci creierul Generafiei
Nt't Urtetige,'ta nt
susline'ffffi;;;jr;"ri :|:J":"iil"fii;
su'ry::iffi;;; di1;
"n*itad" percepfie m'tt darjenkins
dar
Jenkins - ,,cunoaqterla.
ar putea fi capabil si execute anumite sarcini de *ttttt:t^;:J;;a
dezvolteo forml estepus[ in evidenli
es
rapid gi ar putea reline mai multe date in memoria
activi'38
Asta inseamni cd inteligenfa
;;;;;"' oameni Ei cu maEinile'
toraUoririi cu a$i
prin intermeaiO
Sc a n a reaaj u td
creatlvitatea?
sh scanczi Distrugei nternetul
Pentru a face fali fluxului de informafie' trebuie esteingrijorati:
foarte repede cu privirea' Imersiunea digitali
a dat celor dirr
rhmAne cu creativitatea?Baroneasa
Cum
Generalia Net aptitudinile vizuale care ii ajuti
si scanezemai
uqor un text pe diagonald. Au iravifat s[ i9i dezvolte
filtrele dt' ,,su-,'l"*-*:'1'1Tf
I"L*il"If
*s"'nl";fil;;;; "Hfiffi T"tr:il:li
de cea irelc- rceacrealie decitunrirm".oolal{,
care au nevoie sd sorteze informa$a importantl mai
iqipetrec
copiii
vant6. Dar - qi acestaesteun mare ,,da{'- rezultatul
esteinfltr- il"il;;""i calculator'
ff,fl"t'1ff uff;;t;:1iil::
enlat de filtml Pe care il aleg, explicl Stan
Kutcher' Dacd st'
ar putea fi
timp
pufin i"'a^a'-Jl'nevoiesdselc i1;:fi'fffi
::".''tr-i
lasd, pur qi simplu, purtali de semnalele vizuale' ;;;tit u" *
ugor munipulali de designeri versafi' Dac5"
pe de alti parte'
pt'
il).
.*;i:*;:*;fHT
;;,;i*"'i I'J#
'ig,'tut'!l
:
invali sd treacl printre stimulii vizuali 9i se concentreazd r timpului i:-ff; ziua copilului -:
cuvintele-cheie importante, atunci gi-au dezvoltat
o uriaqi abi- t:'::'";';;aminut din
fiecare "t cred
p[rinlii care umPlu ce s
a ceeace spunebaroneasa'
din aceasta conffar
litate de a se descurca in fluxul masiv de informa$e L-"illg organizate?
lume saturatl mediatic.
199
NetcrescutidiSitalI
creierulGeneraliei
ctctrutidiSlal 2Ol
crejerulGeneralieiNet I
2O2 Crescugi
digital Creierulceneraliei Net CreierulGeneralieiNet Crexuti di$ul 2O3
| |
tenta{ieimele nafuralede a mAncacevasau a scrie c6lt,r,,i 'surprios" intr-un laborator' Creierelenoastresunt mult prea
mesajepe BlackBerry. icate qi misterioase Pentru asta'
Pauzele
mentale
sunt,deasemenea,
importante copiiisuntin regule
sute de oameni care
Atunci cAnd te concentrezi, pauzele mentale pot fi pr.,, De-a lungul carierei mele, am ascultat
ductive. Noi, boomerii, n-ar trebui sd ne mai pdcilim singrrr.r uu,,pr"ai4ii gravedesprececonseci"T *:",
"i "3:l9li
trebuia si le topeasci
ludm o grimadd de pauze la munci gi la qcoali, p€ruze th, ra creierelor tinere. Televizorul
in zombie' Nu s-a
cafea sau acea plimbare lent[ pAni la rdcitorul de apd. Si tr,i ile. jocurile video si ii transforme
care anunli
din Generafia Net iau pauze, niciuna din astea. Acum, aud oameni
fdri nicio
dat pauze de Facebook, gi ,,Oacinumaipolilucraeficienr, ie irr,"rrirrr,"a digitall ii face pe copii proEti'
as spune cd cele din urmd :o]::tt-qi*precumwikipedia radi convingdtoare'
profesorul de limba
ifi facmaibinedecat
unshot ffi:::::::J:j;ifi:'J:'#,'; Luafi-l de exemplu pe Mark Bauerlein'
Oumbest HowtheDigitalAge
Generation:
de cofeini sau o figari rapi- perspectiv5." lure ,uru a scis The
:pefies
YoungAmericansandJeopardizes Our'y1*
di. Credcd estemaibine ,^;{:{;t:*ff+X*,1|Jo,l,i,:, ^:ty::
cei din
ci tinerii de azisunt
i clrfi eJte mai proqti decAt
pentru productivitate, aqa
mult tt*
cum atlefii de eliti trebuie sd ia o pauz6 de la antrenamentul aliile precedente pentru cd i9i petrec foarte l"
Dar sunt ei cu
intensiv pentru a-gi odihni mugchii inainte de cea mai btrn,r ilogiaiigitati, in mod specialpe intemel
a fost
performan![ a lor. [ra"t cea-maiproasti generalie?Chiar Bauerlein
de la testele de
Deci nu cred cd multitaskingul - sau, mai bine spus, trect, rit s[ recunoascd faptul c[ punctajele
zece ani dupi al
rea rapidd de la un lucru la altul - este neapirat un lucru rirrr iEentl au crescut cu trei puncte la fiecare
petrecutin
pentru creierul celor din Generafia Net. S-ar putea s6-i ajuh,. OU"U.tMondial, iar potenlialul timpului
anumite aptitudini de p1o-
Dacd pot i:rvdfa sd facd fafi mai multor surse de informa{ie irr flta ecranului de a ne imbunitlfi
la aceastievolulie din ulti-
timp real, atunci cAnd scriu un eseu sau rezolvd o problenr,i irur" vizuald ar fi putut contribui
fapt incomod' profesorul
complicat5" cred cd sunt mai productivi decAt eram eu la v6r ii ani.a Dup[ ." u d",.operit acest
ar putea fi mai "agili
sta lor, cAnd stiteam cu cAtevacirfi gi incercam sd le pun cal, ,.*r'tor",rt ci cei din ieneralia Net
punct de vedere
la cap qi sd vin cu o idee noui. Copiii au infeles, cred, asta. 1", dar spune ch sunt ,,ignoranfi din
plAnge ef 9i au o
A-fi permite luxul de a digera noi bifi de informaf,e in timlr uli'. Nu itesc marile oPere literare, se
ce el numeqte
ce lucrezi nu reprezintd neapdrat o distractie. Lucrand in acesr generali s[racd - ei suferi de ceea
acum nu mai
fel md ajuti si imi dezvolt capacitatea de a gAndi profunc1. iti nediscriminativi putemicd"' Aqadar'
Dar sunt cei
GAndirea creativi autenticd si rezolvarea problemelor nu pol c[ sunt irncefi la minte, ci doar ignoranfi'