-Balenele si Oxigenul-

„pădurile oceanelor"

Care sunt cele mai responsabile plante pentru crearea aerului pe care îl respiram?

Fitoplanctonul produce, estimativ,  între 50 și 80% din oxigenul prezent în atmosfera noastră.

Ce este Fitoplanctonul?

Derivat din gr. "phyto" (plantă) şi "plankton" (făcut

să rătăcească), fitoplanctonul e format din organisme
microscopice ce trăiesc în medii acvatice, sărate şi
dulci. Parte din fitoplancton e alcătuit din bacterii,
parte din protiste, iar mare parte din plante
unicelulare. microorganismele sunt si hrana
balenelor.

Ca şi plantele terestre, fitoplanctonul are clorofilă ca

să capteze lumina de la Soare şi foloseşte fotosinteza ca să o transforme în energie chimică. El consumă
dioxid de carbon şi eliberează oxigen. Toate fitoplanctonurile realizează fotosinteză, însă unele dau energie
suplimentară consumând alte organisme.

Ce legatura au Balenele?

uciderea mamiferelor marine dăunează mediului pentru că poate

duce la eliberarea unor cantităţi uriaşe de dioxid de carbon în
atmosferă. Balenele stochează dioxid de carbon în corpul lor pe
parcursul întregii vieţi, iar atunci când sunt ucise, mare parte
din acest gaz poate fi eliberat în aer, susţin cercetătorii
americani.

Pe langa asta, uciderea balenelor ar duce la diminuarea cantitatii

de fitoplancton . Conform unui studiu mai vechi, publicat în
Canadian Journal of Zoology, se estima că o balenă de circa 18 metri lungime poate elimina în medie 627 de
litri de urină zilnic. Asta în timp ce o balenă de cel puțin 26 de metri, elimină aproape o tonă. Cantitățile de
excremente pot fi și mai mari.

Și totuși, aceste reziduuri sunt cheia unui ecosistem bine pus la punct. Pentru că toate aceste dejecții constituie
principala sursă de hrană pentru fitoplacton. Fitoplancton care, la rândul său, este sursă de hrană pentru
zooplancton. Peștii folosesc zooplanctonul ca hrană, înainte de a deveni ei înșiși hrană pentru balene.
Deoarece balenele nu mai au cu ce sa se hraneasca, acestea mor . si astfel ciclul nu poate continua. Who dies
after phytoplankton dies? We.

Conform specialiștilor, peste 50% din speciile de balene şi delfini sunt pe cale de dispariţie. Poluarea şi
exploatarea mărilor sunt principalele cauze ale dispariţiei acestora. Plasele de pescuit aruncate zilnic in mare,
daca ar fi unite, ar putea inconjura diametrul planetei noastre de 500 de ori.

Astfel, apare fenomenul Bycatch (captura accidental) este principalul inconvenient al pescuitului industrial.
Acesta apare cand delfinii si alte animale marine se blocheaza in plasele de pescuit (care in mod normal sunt
puse pentru toni), Astfel, delfinii, balenele si restul vietuitoatelor marine se incalcersc in plase si nu pot evada,
ajungand sa moara sufocate. Anual mor 300 de mii de balene si delfini datorita pescuitului industrial.

De luat acasa:

activiștii de mediu ar trebui mai degrabă să încerce să salveze balenele, decât să planteze copaci, pentru a ajuta la
lupta față de schimbările climatice. O balenă absoarbe 33 de tone de dioxid de carbon pe durata vieții, iar un
copac – 21 de kilograme pe an.

Pe lângă faptul că absorb 33 de tone de dioxid de carbon fiecare, pe durata vieții, balenele contribuie și la
producerea fitoplanctonului, care este responsabil de cel puțin 50% din oxigenul atmosferei Pământului și
care capturează atât de mult dioxid de carbon precum 1,7 trilioane de copaci sau patru păduri Amazoniene.

Pentru multe alte detalii vedeti filmul- documentar SEASPIRACY

Bibliografie:

https://www.shoebaadoo.ro/every-second-breath-we-take-is-generated-by-the-oceans/

https://ro.goodkitchendesign.com/what-plants-supply-most-oxygen_41470

https://stiintasitehnica.com/cat-la-suta-din-apa-oceanului-este-fapt-urina/

https://voi.id/en/bernas/42389/seaspiracy-the-biggest-threat-of-the-ocean-is-not-plastic-but-fish-on-our-
dining-tables