Algele diatomee

Nume: Rusnac Adelina

Grupa: B-2111
 Ce sunt diatomeele?
Diatomee (gr. dia - de-a curezisul;
temnein - a taia) clasa de alge
fotosintetizante, unicelulare, brune
galbui, care participa la formarea
fitoplanctonului (planctonul format din
plante acvatice inferioare). Prezinta o
nutritie de tip autotrof, iar nucleul este
de tip eucariot. Acestea au fost numite
"bijuterii ale marii" datorita frumusetii
lor delicate si varietate aparent fara
sfarsit de forme. Ele sunt foarte
importante pentru viața de pe Pământ,
deoarece produc mai mult de jumătate
din oxigenul pe care îl respirăm și
absorb, de asemenea, o cantitate mare
de dioxid de carbon.
Morfologia
Diatomeele sunt microorganisme solitare sau unite in colonii sub
forma de filament sau funda, evantai, zig-zag sau stea. Multe
diatomee secreta o substanta mucilaginoasa, care acopera
peretele silicios si care serveste ca mijloc de atasare a celulelor
in colonii. Substanta mucilaginoasa poate fi utilizata si pentru
atasarea diatomeelor de substrat. Celulele mai pot fi unite in
coloni prin diferite excrescente ale frustulei. Dimensiunea
diatomeelor variaza de la un micrometru la mai mult de 2000 de
micrometrii, dar cele mai multe se incadreaza in intervalul 10-
100 micrometrii.
 Structura
O trasatura caracteristica a algelor diatomee este ca acestea sunt inchise
intr-un perete pectocelulozic, format din doua teci silicioase (epiteca si
hipoteca), numit frustula (schelet extern). Fiecare teaca este formata
dintr-o valva si un inel conectival. Epiteca este mai mare comparativ cu
hipoteca, astfel ca cele doua teci se suprapun, imbinarea realizandu-se
prin marginile libere ale inelelor conectivale. Pe de alta parte nucleul
este bine dezvoltat, are o forma sferica, prezentand 1-2 nucleoli.
Citoplasma contine cromoplaste (cromatofori) în care, alaturi de
clorofila (a si c), se gaseste B-caroten, fucoxantina, luteina si diatomita,
pigmenti ce dau o culoare galbena-bruna.
 Mediu de viata si imporrtanta

Diatomeele, alge microscopice, care „se ascund" intre doua carapace silicioase cu ornamentatii
simetrice de o rara finete, abunda in oceanele si marile lumii. Asa dar, pe buna dreptate,
diatomeea e numita „giuvaierul marii”. Oamenii de stiinta stiu totusi ca, absorbind dioxidul de
carbon si eliberand oxigen, diatomeele joaca un rol esential in sustinerea vietii pe pamant, rol
poate chiar mai important decat cel al majoritatii plantelor de pe uscat. Cand diatomeele mor,
resturile lor ce contin carbon se depun pe fundul oceanului si in cele din urma se fosilizeaza.
Unii oameni de stiinta cred ca, aflate in aceasta forma si supuse unei mari presiuni, diatomeele
au contribuit la crearea zacamintelor de petrol.
 Utilizarea
Pamant de diatomee, de asemenea, cunoscut sub
numele de diatomit sau kieselgur, asa cum este
vazuta in conditii de iluminare cu camp stralucitor pe
un microscop optic. Utilizarile principale ale pamant
de diatomee sunt pentru curatarea (spalare), filtrare,
izolare termic rezistiv si ca un substrat absorbant
inert. Una dintre cele mai renumite utilizarile fost de
Alfred Nobel, care a dezvoltat dinamita; un amestec
de pamant de diatomee si nitroglicerina.

De asemene sunt folosite in:

• Industria cosmetica si farmacetica
• Industria insectelor
• Industira agriculturii
• Industria filtrarii
• Etc.
Multumesc pentru atentie!