UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA

MEDIULUI

EUTROFIZAREA LACULUI SFANTA

ANA

DISCIPLINA: HIDROBIOLOGIE

PROFESOR COORDONATOR
LECT. DR. GABRIELA STAICU

STUDENT

HĂLĂLĂU DANILIUC MIHAELA

ANUL II. IF

2022

1
 CUPRINS

I. Introducere……………………………………………………………………..……..3

II. Cauzele eutrofizării lacului Sfanta Ana…………………………………..………....4

III. Consecințele eutrofizării lacului Sfanta Ana și cum putem controla acest proces...5

IV Concluzii…………………………………………………………………………….6

Bibliografie……………………………………………………………………………..7

2
 INTRODUCERE
În ultimii 200 de ani, omul a accelerat procesele de eutrofizare, modificând atât
calitatea apei, cât și structura comunităților biologice care trăiesc în ea.

Eutrofizarea produce o creștere masivă a microalgelor care vopseste apa verde.

Această culoare face ca lumina soarelui să nu pătrundă în straturile inferioare ale apei, astfel
încât algele de la acel nivel nu primesc lumină pentru a efectua fotosinteza, ceea ce duce la
moartea algelor.
Moartea algelor generează o contribuție suplimentară de materie organică, astfel încât
locul devine putred și un mediu reducător (aceasta înseamnă un mediu sărac în oxigen).

Figura 1.Lacul Stanta Ana

II. CAUZELE EUTROFIZARII LACULUI SFANTA ANA

Până nu demult, împrejurimile Lacului Sfânta Ana erau pline de turişti ieşiţi la picnic.
În condiţiile în care problema WC-urilor nu a fost şi „nici acum nu este rezolvată în

3
totalitate”, susţin cercetătorii, dejecţiile au ajuns, prin infiltrare, şi în lacul care, altminteri,
alimentându-se natural doar din precipitaţii, ar fi fost puţin probabil să conţină cantităţi de
azot şi fosfor în exces, substanţe care favorizează înmulţirea algelor.
Carasul argintiu, despre care specialiştii spun că este exclus să fi ajuns accidental în
lac, aduşi de „raţele sălbatice de care se agaţă unele specii de peşti”, ci cel mai probabil
aruncat intenţionat de pescari, este considerat „cea mai mare nenorocire”.
Este o specie care rezistă în condiţii fizico-chimice ale apei şi la concentraţii de
poluanţi pe care alte specii nu le pot suporta, supravieţuieşte la valori infime ale oxigenului şi
la temperaturi cuprinse între 3 grade Celsius şi 40 grade Celsius.
Dar rezistenţa şi dăinuirea acestei specii sunt asigurate şi de înmulţirea care sfidează
limitele normalului.
Lanţul trofic al ecosistemului urmează cursul firesc: peştişorii mici se hrănesc cu
zooplanctonul, care la rândul său se hrăneşte cu alge, peştele eliminând astfel singurul
„duşman” natural al plantelor inferioare din mediul acvatic, care, favorizate de concentraţiile
semnificative de azot şi fosfor, se înmulţesc în neştire, modificând calitatea apei lacului.

Figura 2. Carasul argintiu (Carassius auratus gibellio)

III. CONSECINTELE EUTROFIZARII LACULUI SFANTA ANA SI

CUM PUTEM CONTROLA ACEST PROCES

4
 Atunci când există eutrofizare, apa își pierde considerabil potențialele utilizări la care
este destinată și induce, de asemenea, mortalitatea speciilor de animale, descompunerea apei
și creșterea microorganismelor (mai ales bacterii).

În plus, în multe ocazii, microorganismele devin un risc pentru sănătatea umană, la fel
ca în cazul agenților patogeni pe bază de apă.

Eutrofizarea modifică caracteristicile de mediu ale ecosistemelor acvatice modificarea

lanțului alimentar și creșterea entropiei (tulburării) ecosistemului. 
Acest lucru are consecințe, cum ar fi pierderea biodiversității în ecosisteme, un
dezechilibru ecologic, deoarece cu mai puține specii care interacționează între ele, bogăția și
variabilitatea genetică scad.
Odată ce o zonă își pierde potențialul sau biodiversitatea nativă, speciile mai
oportuniste proliferează, aici avem exemplul carasului cenușiu, ocupând nișele construite
anterior de alte specii.
Consecințele ecologice ale eutrofizării apei sunt însoțite de consecințe
economice. Pierderea apei potabile și starea bună a râurilor și lacurilor duce la pierderi
economice.
Înlăturarea grabnică a carasului argintiu din Lacul Sfânta Ana este prima măsură
recomandată de specialişti, împreună cu reducerea surplusului de azot şi fosfor, prin
promovarea turismului responsabil.
S-a lua această hotărâre pentru protejarea valorilor naturale şi pentru a proteja lacul.
Insă că ar fi o utopie să credem că s-ar putea înlătura complet această specie invazivă
de peşte din lac, dar reducerea drastică a numărului lor ar permite refacerea zooplactonului,
care, hrănindu-se cu alge, ar reuşi să ţină în frâu înmulţirea excesivă a acestora.

IV. CONCLUZII
Eutrofizarea este un exces de nutrienți contribuiți la un corp de apă, generând o
explozie a populației de alge, cianobacterii și plante acvatice.

La rândul său, acest fenomen determină scăderea oxigenului dizolvat în apă și, prin
urmare, afectează viața subacvatică.

5
 Oxigenul dizolvat scade din cauza fotosintezei reduse de alge și plante scufundate.
Acest lucru se întâmplă atât datorită blocării luminii solare datorită proliferării plantelor de
suprafață, cât și datorită ratei mai mari de consum de oxigen de către aceste populații.

Eutrofizarea apelor poate avea loc în diferite moduri, atât naturale, cât și umane.
Aproape toate cazurile de eutrofizare a apei la nivel mondial sunt cauzate de activitățile
umane.

Calitatea apei Lacului Sfânta Ana s-a înrăutăţit în ultimii ani, prezenţa masivă a
carasului argintiu fiind una dintre problemele identificate, specialiştii căutând soluţii de
readucere a lacului la starea sa naturală.

BIBLIOGRAFIE
1. https://informatiahr.ro/dr-mathe-istvan-despre-lacul-sfanta-ana-vorbim-deja-despre-un-lac-
eutrof-care-tinde-spre-hipertrof-care-devine-de-fapt-un-helesteu/
2. https://www.renovablesverdes.com/ro/eutrofizacion/
3. https://substantial.ro/prezenta-masiva-a-carasului-argintiu-probleme-pentru-lacul-sfanta-ana/
4. https://www.agerpres.ro/social/2018/04/23/harghita-scaldatul-in-lacul-sfanta-ana-a-
fost-interzis-pentru-protejarea-calitatii-apei--959688

6
5. https://www.scritub.com/timp-liber/pescuit/Carasul-descriere-raspandire-i34167115.php
6. https://ro.warbletoncouncil.org/eutrofizacion-12382