pe de o parte din mass media68 �i de mediul familial �i social, �i pe de alt� parte

de manualele �icurricula �colar�, dar �i de lipsa unor politici clare �n domeniul

educa�iei interculturale. Pentru a nelimita la un singur exemplu: noua lege a
�nv��m�ntului, subiect de actualitate �n momentul de fa��,nu prevede nicio
sanc�iune la adresa cadrelor didactice care se fac vinovate, sau �ntre�in �n
modindirect, atitudini discriminatorii fa�� de elevi minoritari. Discriminarea nu
este reglementat� lanivelul politicilor publice dec�t �n ceea ce prive�te una din
formele sale cele mai grave, �i anumesegregarea claselor de romi, �n
principal prin Ordinul Ministerului Educa�iei, Cercet�rii �iTineretului
nr. 1540 din 2007. �n paralel cu segregarea, persist� �ns�, din p�cate, numeroase
formede discriminare, mai mult sau mai pu�in directe sau vizibile.La nivelul
politicilor publice referitoare la interculturalism, ac�iunile �ntreprinse de
autorit�i�n acest sens sunt destul de timide. Pentru a da un singur exemplu al
modului �n care educa�iaintercultural� este absent� de pe agenda politic�, Rom�nia,
ca �ar� participant� �n eforturile anuluipentru dialog intercultural 2008, �i-a
creat o strategie proprie pentru activit�ile desf�urate �ncadrul acestui eveniment.
�n aceast� strategie, capitolului �Educa�ie� �i sunt consacrate trei r�nduri�i
jum�tate con�in�nd obiective superficiale �i neopera�ionalizate, ceea ce reflect� o
foarte slab�con�tientizare a rolului educa�iei �n promovarea dialogului
intercultural.69Transpare deci o slab� voi�� a clasei politice majoritare din
Rom�nia de a ac�iona �n modconcret pentru promovarea dialogului
intercultural �i a principiilor educa�iei interculturale.Contrastul cu
preocup�rile europene repetate �i de lung� durat� �n domeniu, expuse �n prima parte
acapitolului, este cel pu�in �ngrijor�tor. Anumite studii au confirmat de asemenea
ipoteza c� Rom�niaa fost nevoit� mai mult de factori externi de presiune, dec�t
dintr-o voin�� proprie a clasei politicena�ionale, s� adopte politici europene de
protec�ie a minorit�ilor na�ionale �i de promovare adialogului
intercultural.70IV.Concluzii68Exemplul imaginii romilor care transpare din media
rom�neasc� este extrem de gr�itor �n acest sens. Se poateconsulta pe marginea
acestui subiect raportul Imaginea etniei rome �n presa scris� �i �n �tirile TV.
Raport de analiz�media, Bucure�ti, 2009, elaborat �n cadrul proiectului SPER,
disponibil la adresahttp://sper.org.ro/admin/uploads/File/SPER_Cercetare
%20Etnobarometru%20si%20Analiza%20Media/4_Raport_Analiza%20Media1_Dec08-Mai09.pdf,
accesat� �n aprilie 2010.69Ministerul Culturii �i Cultelor, 2008 � Anul european al
dialogului intercultural: Strategia na�ional� a Rom�niei,Bucure�ti, 2007, p. 8.
Documentul este disponibil la adresa http://www.dialog2008.ro/documente&cat=3,
accesat �naprilie 2010.70Appel, H., The European Union and Minority Rights
Protection in Eastern Europe, lucrare prezentat� la �nt�lnireaanual� a
International Studies Association, San Diego, California, SUA, martie 2006.
Documentul este disponibil laadresa
http://www.allacademic.com/meta/p97849_index.html, accesat �n aprilie 2010.28