12b)�n cazul satelor izolate, �n care nu se poate vorbi de o activitate

economica sau agricola comparabila cu cea din satele accesibile,

situate �n apropierea sau la drumurile nationale, problemele legate de
resursele materiale, precum si de cele umane (cadrele didactice si personalul
auxiliar care fac naveta) sunt cu at�t mai acute.c)Unitatile de �nvatam�nt din
mediul rural se confrunta cu probleme legate de renovarea cladirilor, dotarea
salilor de clasa si a laboratoarelor, precum si cu dificultati
specifice, cum ar fi comas area, �ntr-o singura clasa, a copiilor cu
v�rste diferite, deci din ani scolari diferiti, fie din lipsa efectivului
de elevi necesar constituirii claselor separate, fie din cauza
personalului didactic insufficient. O problema aditionala o constituie
gradinitele din mediul rural, la acest capitol exist�nd multe sate care
nu sunt acoperite de sistemul prescolar, chiar daca exista spatiul
locative, �nsa lipsa educatorilor si a resurselor financiare necesare
functionarii acestor gradinite conduce la limitarea accesului la educatia
prescolara �n mediul rural. Efectele se simt at�t pe termen lung, av�nd
�n vedere ca rolul �nvatam�ntului prescolar este esential �n instruirea
copiilor si pregatirea lor pentru scoala si societate, dar si pe termen
scurt, multi parinti intervievati declar�nd ca, daca si-ar putea trimite
copiii la gradinita, ar putea cauta de lucru �n timpul zilei, si, �n
plus, ar fi un ajutor pentru �ntreaga familie, deoarece de multe ori
fratii mai mari trebuie sa aiba grija de cei mai mici, renunt�nd astfel
la pregatirea lor scolara, sau parintii sunt nevoiti sa �si ia copiii
mici cu ei la lucru (munca agricola, colectarea de deseuri, sticle, borcane,
fier vechi).�n cazul comunitatilor sarace din mediul urban, industrializat,
problemele sunt �n egala masura legate de accesul la resurse si de existenta unui
loc de munca. �n cazul oraselor (mono)industriale, desfiintarea unei fabrici
sau a unui combinat si disponibilizarile masive care au avut loc (exemple
fiind Calarasi-ul sau Bistrita), au atras dupa sine riscuri crescute legate
de accesul la educatie, sanatate sau asigurarea hranei. Astfel, din
interviurile realizate cu familiile sarace, precum si cu profesorii din mediul
urban, se poate trage concluzia ca un factor de risc pentru accesul la
educatie �l constituie, pe l�nga cele enumerate p�na acum, si costurile
educationale ridicate, pe care familia a trebuit sa le preia �ntr-o
proportie tot mai mare si care �ngreuneaza situatia familiilor sarace cu
copii de v�rsta scolara. Acest aspect va fi analizat pe larg �n
capitolul urmator, destinat problemelor din sistemul educational.
13Familiile sarace au preluat, de asemenea, �n lipsa resurselor materiale pentru a
asigura o �ngrijire �n cadrul gradinitelor a copiilor de v�rsta
prescolara, costurile si responsabilitatea cresterii copiilor p�na la
v�rsta scolara, responsabilitate care revine �n general mamelor sau, �n cazul �n
care exista, copiilor mai mari din familie.Se identifica din interviurile realizate
at�t �n scolile din mediul urban, c�t si �n cele din rural, fluxul de migratie
oras � sat, datorat �n principal imposibilitatii de a-si gasi un loc de
munca si a-si asigura traiul de zi cu zi, lucru confirmat si de
cadrele didactice din mediul rural, care au specificat, de asemenea, ca
�n fiecare an se muta elevi noi proveniti din mediul urban.�...�n ultimul an,
mai ales din vara aceasta am fost solicitati tot mai mult sa aprobam
cereri pentru transfer spre localitatile rurale. Multi dintre acestia
plec�nd fara parinti la rude, la bunici, ceia ce denot eu ca este clar ca
nu pot sa-i mai �ntretina parintii �n conditiile preturilor actuale...� (profesor
Botosani).�... Privitor la elevi, desi zona este rurala �n ultimul timp se
confrunta cu un fenomen foarte interesant si normal, elevi de la oras vin la tara.
�n fiecare an avem 5-6 elevi care imigreaza aici, fie ca au o mostenire aici,
fie ca-si v�nd apartamentul din cauza �ntretinerii mare si-si cumpara o
casa un loc aici.�(profesor comuna Chiscani, jud. Braila).Centrul de greutate
tinde sa se deplaseze spre scolile profesionale, de unde parintii spera
pentru copiii lor ca vor putea iesi cu o meserie si �si vor putea
gasi un loc de munca mai repede �n comparatie cu liceul, care nu le asigura nici
un viitor daca nu urmeaza si o facultate. Aceasta alternativa fiind �n
majoritatea cazurilor imposibil de realizat din motive financiare,
alternativa unei scoli profesionale este mult mai apropiata de
realitate.�Profesoara: ... Liceul nu mai tenteaza in mod special, el vrea sa faca o
meserie si sa se angajeze, mai ales camanualele se cumpara.Daca termina liceul ce
posibilitati are de angajare?Profesoara: Nimic, se duc repede la somaj.Si dupa
aceea? Care sunt oportunitatile lor?Profesoara: Nu au...�(directoare de scoala,
Babadag)
14III. Problemele din sistemul educationala)Probleme de ordin financiar:
resurse insuficiente alocate pentru �nvatam�nt (repararea scolilor, dotarea
claselor si a scolilor cu grupuri sanitare, instalatie termica,
etc.).Sistemul educational din Rom�nia se confrunta �n primul r�nd cu
probleme de ordin financiar, din interviurile cu profesorii, educatorii sau
directorii de scoli rezult�nd o cerere crescuta de fonduri pentru repararea,
renovarea si dotarea scolilor. Deoarece fondurile destinate acestor
activitati sunt alocate de catre autoritatile locale, unitatile de
�nvatam�nt din comunitatile sarace se confrunta cu probleme majore, �n special �n
mediul rural, unde se �nregistreaza investitii scazute, care nu pot acoperi nevoile
acestora.Suportul statului si al autoritatilor locale �nt�rziind sa apara,
comunitatea �ncearca sa ofere un ajutor minimal celor mai saraci, astfel
ca am putut identifica din interviurile realizate �n unele scoli cazuri
�n care s-au creat deja retele sociale care vin �n ajutorul copiilor
saraci, fie din partea profesorilor, fie din partea unor parinti, precum
si prin mobilizarea unor resurse locale. De asemenea, exista �n unele localitati,
at�t rurale c�t si urbane, fundatii care asigura o masa zilnica �n scoala, precum
si agenti economici care, la solicitarea scolii, au ajutat la repararea
cladirii scolilor, la �mbunatatirea dotarii acestora, sau la procurarea de
lemne pentru �ncalzirea scolii pe timpul iernii.b) Probleme privind
capitalul uman. �n aceasta categorie putem include mai multe aspecte
legate de activitatea cadrelor didactice din comunitatile sarace:-problema
cadrelor didactice din mediul rural: �n conditiile �n care �n mediul
rural afluxul de cadre didactice este destul de scazut, iar facilitatile
acordate acestora nu sunt atractive, institutia scolii �n mediul rural
are un rol tot mai scazut �n viata comunitatii, iar calitatea actului
educational al elevilor din aceste medii este foarte scazuta. Din aceasta
cauza, perspectivele de viitor ale copiilor provenind din aceste
comunitati sunt foarte limitate, parintii neav�nd posibilitatea sa �i
sustina �n �nvatam�ntul secundar, iar copiii neav�nd pregatirea scolara
adecvata pentru a face fata mai departe cerintelor scolii. Din
interviurile realizate cu profesorii din mediul rural am �nt�lnit
un singur caz �n care
15autoritatile locale au hotar�t sa acorde facilitati �n vederea atragerii
unor cadre didactice competente �n mediul rural. Desi la nivel
national exista si alte comunitati rurale unde s-a luat aceasta
masura, frecventa acestor masuri de �ncurajare a �nvatam�ntului rural este
�nca foarte scazuta.�...- Am auzit ca dl. primar a semnat contracte pentru
profesori care fac naveta din Braila �n vederea stabilirii definitiva aici.Da,
este o masura foarte laudabila, mai rar �nt�lnita, de a da si
proprietate, si concesiune o suprafata de teren intravilan, pentru a-si
construi casa si sa se stabilieasca �n comuna. Sunt 2 cereri la nivelul
comunei noastre si.... Este un lucru foarte bun, treaba care a fost
promovata de Spiru Haret si care �n ultimii 50 de ani �n loc sa fie promovata, ma
refer la comunism si dupa 89 �ncoace, pentru ca asta-i problema satelor (primar
navetist, profesor navetist, doctor navetist, politist navetist), toti vin iau
salariu or stau 8 ore... Dar ca sa existe o idee a ne�ntelesului �nvatam�ntului �n
sensul ca sa se stabileasca cadrele didactice la tara nu exista, �ntr-
adevar li se da un loc, niste procente �n plus le da, dar nu este o idee la
nivelul de principiu care sa fie urmat. Si de exemplu studentul care a terminat
limba engleza, si vrea sa se stabileasca �ntr-o comuna nu este ajutat, sprijinit sa
faca acest gest...� (Profesor, comuna Chiscani, jud. Braila)- rolul cadrelor
didactice: educatia copiilor provenind din familii sarace presupune at�t
activitati specifice de instruire, c�t si demersuri de integrare sociala si suport
�n dezvoltarea acestora. �n acest context, rolul cadrelor didactice este
diferit fata de cel al profesorilor care predau �n colectivitati care nu
se confrunta cu probleme socio-economice severe. Desi, asa cum am
mentionat, parintii intervievati valorizeaza foarte pozitiv rolul institutiei
scolii, de multe ori �n discutiile cu acestia au fost mentionate situatii
�n care comportamentul cadrelor didactice este evaluat negativ. Conform
afirmatiilor parintilor, se �nregistreaza din partea unor cadre didactice
comportamente care duc la marginalizarea copiilor saraci �n colectivul
clasei, la izolarea acestora �n spatele clasei (�fenomenul ultimei banci�,
des mentionat de parinti) si de ignorare de catre profesori a
problemelor de concentrare si asimilare de informatii cu care se
confrunta acesti copii din cauza lipsurilor. Desi aceste probleme nu sunt
�nt�lnite �n toate cazurile incluse �n cercetare, se pot trage concluzii
cu privire la masura scazuta �n care cadrele didactice sunt pregatite
si instruite sa educe acesti copii lu�nd �n considerare situatia
complexa �n care acestia se gasesc si din care nu vor putea iesi fara un suport
crescut din partea scolii. �n acest sens, un rol cu at�t mai important
trebuie sa �l joace cadrele didactice din mediul rural, care sunt actorii
principali �n
16procesul educational, de calitatea muncii lor depinz�nd drumul pe care
copiii din comunitatile rurale sarace �l urmeaza. De multe ori �n satele mai mici
exista numai scoli elementare (cls. I � IV), la sf�rsitul clasei a IV a
majoritatea parintilor fiind confruntati cu bariere de ordin financiar,
dar si social, pe care cu greu le pot depasi, reusind sa �si trimita
copiii mai departe la scoala. �n astfel de conditii, dascalii din mediul
rural joaca nu numai rolul de cadre didactice care instruiesc acesti
elevi, ci si cel de factor activ �n a-i convinge pe acesti copiii si pe
parintii acestora de importanta educatiei si de a-i sprijini �n gasirea
solutiilor pentru continuarea instructiei scolare. c)Costurile/ cheltuielile
educationale ridicate (rechizite, manuale scolare, fondul clasei, fondul
scolii si alte cheltuieli). Problemele legate de procurarea rechizitelor
si manualelor scolare au fost mentionate de majoritatea parintilor
intervievati. Desi �n anul 2001 s-a desfasurat programul Guvernului de
acordare de rechizite gratuite familiilor sarace, din interviurile
realizate a rezultat ca acesta a functionat �n multe cazuri defectuos:
s-au �nregistrat cazuri at�t �n comunitati rurale sarace, c�t si la scoli
din mediul urban unde aceste rechizite nu au fost acordate; multi parinti care au
beneficiat de acest ajutor au reclamat nerespectarea cuantumului stabilit
de Guvern pentru fiecare ciclu de �nvatam�nt, unii dintre ei afirm�nd ca
�ntocmirea dosarului a costat chiar mai mult dec�t ajutorul propriu-zis.
Pentru familiile beneficiare de acest ajutor, problema costurilor
educationale ridicate nu este rezolvata. Cheltuielile pentru manuale,
precum si cele destinate fondului clasei, sau fondului scolii constituie
o povara pentru majoritatea dintre ei.�n multe dintre interviurile
realizate cu familiile sarace sunt relatate situatii �n care parintii nu
le pot procura manualele indicate de profesor, copiii scriu la mai multe
materii pe un caiet, sau parintii fac rost de foi de h�rtie de la
vecini sau prieteni pentru a le da copiilor la scoala, �n lipsa caietelor
necesare.De asemenea, problema cheltuielilor destinate transportului la si
de la scoala este mentionata de multi parinti, at�t din mediul rural,
cu precadere �n cazul copiilor care trebuie sa se deplaseze �n alta
localitate pentru a merge la scoala, c�t si din mediul urban, constituind
o problema aditionala celor legate de costurile educationale.
17��n ceea ce priveste numarul de membrii, sunt familii cu c�te 9-10 copii dar sunt
si familii obisnuite cu c�te 2-3 copii, �nsa si pentru 2 copii va dati seama ca la
costurile actuale posibilitatile de a-i trimite la scoala, �n conditii normale
sunt aproape nule. Trimiterea unui copil la scoala, dupa cum spun
statisticile, costa cam 1500000 la 15 septembrie, doar strictul necesar: caiete,
rechizite scolare plus o hainuta, eventual un trening si o pereche de adidasi,
pentru orele de educatie. Acest lucru este practic imposibil pentru peste 50% din
familiile acestui cartier.� (profesor, Botosani)Si cum va descurcati ?Greu.Si...
in tot orasul e... asa ?Da... in tot orasul. Guvernul asta ne promite multe
la populatie, ...si face foarte putin.... Da' de exemplu acu' cu
caietele...la scoala... a zis ca se da rechizite in valoare de 200.000 lei la cei
de la a cincea in sus si 250.000 lei la cei mici. Culmea... ca a venit cu caiete
pana in cinzeci de mii lei si ce-aveam eu pana in 70.000. Cel putin o
socoteala numai am facut-o .... Zic... E cinci mii astia de dictando
sau matematica ... Si 6-7000 lei, da' nu-i atata! Unul d-ala de
geografie... (interviu realizat cu o familie cu 5 copii, Draganesti Olt)- Accesul
la educatie si excluziunea sociala�n capitolul anterior am identificat
problemele legate de situatia socio-economica a familiilor, constr�ngerile
existente �n comunitatile sarace si disfunctiile sistemului educational
care limiteaza accesul la educatie al copiilor provenind din familiile
sarace. Pe termen scurt, riscurile cumularii acestor factori sunt
participarea scolara scazuta, abandonul scolar si calitatea scazuta a
instructiei scolare, care �n viitor vor avea ca efect lipsa sau
calitatea scazuta a instruirii profesionale, limitarea accesului pe piata
muncii si excluziunea sociala a copiilor proveniti din aceste familii.Traiectoria
pe care o urmeaza copiii din familiile sarace poate fi comparata cu cea urmata de
un bulgare de zapada, �n sensul ca fiecare etapa din dezvoltarea
acestuia adauga probleme si lipsuri noi la cele acumulate �n fazele
precedente, efectul fiind caderea acelui copil sub pragul de saracie la v�rsta
maturitatii. Calitatea educatiei primare (oferita de familie) si ulterior cea
a educatiei secundare (oferita de institutia scolii, pe
18diferite niveluri de �nvatam�nt) sunt pentru acesti copii decisive pentru
traiectoria pe care o vor urma �n viata si pentru sansele pe care le au
�n viitor de a nu perpetua �n familiile lor starea de saracie a parintilor
lor.Implicatiile sociale ale nivelului scazut de educatie si instruire
profesionala a copiilor saraci se pot identifica analiz�nd interviurile de
grup si individuale realizate cu tinerii someri care, neav�nd o calificare
�n majoritatea cazurilor, sunt exclusi de pe piata muncii si devin, la fel
ca si parintii lor, dependenti de sistemul de protectie sociala.�ntrebarea care
se impune �n acest context este �n ce masura asigurarea accesului la
educatie pentru acesti copii va scadea riscul excluziunii sociale si
profesionale a acestora �n viitor.Din interviurile realizate cu tineri
someri din comunitatile sarace studiate, se pot trage c�teva concluzii cu
privire la influenta factorilor prezentati �n capitolul anterior asupra
statusului socio-profesional si economic actual al acestora. Astfel,
majoritatea tinerilor someri nu au lucrat niciodata cu carte de munca.
Activitatile desfasurate de ei sunt fie �n domeniul agriculturii (�la sapa�,
�la porumb�, sau �la ferma�), fie �n economia informala, (munci ocazionale,
ziliere, care nu presupun o calificare). Tinerii care nu au mai urmat o
alta forma de �nvatam�nt dupa educatia primara, precum si cei care au
abandonat scoala �n timpul �nvatam�ntului obligatoriu au reusit sa �nvete o meserie
fie de la unul dintre parintii (zugrav, t�mplar, mecanic auto), fie la
locul de munca unde au lucrat pe o perioada scurta de timp. Foarte
putini dintre acestia au urmat un curs de calificare sau reinsertie
profesionala organizat de o Directie de ocupare a fortei de munca, cazurile
�nt�lnite fiind �n special �n domeniul industriei textile, pentru femei.
Tinerii someri au prezentat problemele cu care s-au confruntat pe
parcursul timpului datorita faptului ca locurile de munca pe care le-au
ocupat proveneau preponderent din economia informala: nesiguranta locului de
munca, obligatia depunerii unei garantii la angajare care de multe ori depasea
veniturile pe care le-ar fi acumulat �n c�teva luni de zile de munca,
neplata la timp a muncii prestate, precum si utilizarea unor practici
specifice de catre �patroni�, prin care acestia le imputau sume mari de
bani pe care acestia le-ar fi sustras din gestiune, pentru a-i da afara fara a
le plati munca depusa p�na atunci.
19Fiind confruntati cu aceste situatii la locurile de munca
anterioare, tinerii intervievati �si doresc un loc de munca �n economia
formala, prin care sa beneficieze de asigurari sociale si de
sanatate.Situatia nu se schimba nici �n cazul tinerilor care au urmat o
scoala profesionala sau cursurile unui liceu. Multi dintre ei nu au reusit
sa finalizeze acest nivel de educatie, neav�nd diplome de absolvire sau
atestate de calificare, �nsa chiar si �n cazul celor care au reusit sansele de
intrare pe piata fortei de munca au fost la fel de limitate. Si �n
acest caz activitatile desfasurate de acesti tineri au fost fie �n
agricultura (�n special �n cazul barbatilor), fie �n comert sau, �n special �n
mediul urban, femeile fac menajul la familii cu un statut socio-economic mai
ridicat.Observam astfel ca at�t tinerii cu o educatie foarte scazuta (maxim 8
clase), c�t si cei care au urmat partial sau integral cursurile
�nvatam�ntului secundar urmeaza o traiectorie similara, de excluziune de pe
piata fortei de munca. �n acest context, accesul la educatie nu poate fi privit
ca o conditie care asigura, implicit, un loc de munca, acces la resurse
si incluziunea sociala a acestora. Asigurarea accesului la educatie este
doar una dintre masurile care trebuiesc luate pentru a reduce riscul de
excluziune sociala al copiilor si tinerilor provenind din familii sarace.
Masurile suplimentare trebuiesc sa vizeze problemele socio-economice
ale familiilor, cresterea oportunitatilor �n comunitatile sarace, at�t
din mediul rural c�t si din urban, precum si adaptarea sistemului educational
actual la cerintele socio-profesionale de pe piata muncii si din
societatea rom�neasca. Orientarea activitatii scolare spre identificarea si
dezvoltarea abilitatilor practice si sociale ale copiilor indiferent de statutul
lor social poate creste �n viitor sansele acestora pe piata muncii si scaderea
riscului de excluziune sociala.Astfel, la �ntrebarea initiala viz�nd corelatia
dintre accesul limitat la educatie si excluziunea sociala trebuiesc
adaugate alte �ntrebari legate de rolul fiecarui actor social implicat
(familie, scoala, societate, autoritati, etc.) �n acest process, precum si
privind politicile sociale si educationale care trebuiesc dezvoltate pentru
a raspunde nevoilor si specificului acestui segment de populatie.Cadrul oferit
de analiza informatiilor obtinute din interviurile individuale si de grup
realizate cu actori institutionali, precum si cu persoanele aflate �n saracie
extrema n