utilizarea aproape exclusiv� a prenumelor tipic rom�ne�ti �n manualele �colare.

66
Or, principiileeduca�iei interculturale trebuie aplicate �ntregii
curricule, transversal, pe toate nivelurile de�nv��m�nt �i la toate
materiile. Unui elev de clasa a II-a care �nva�� despre turci ca despre�du�manii�,
�cotropitorii� ��rii, �i va fi cu at�t mai greu ca �n stadii ulterioare ale
�nv��m�ntului s�internalizeze nevoia de dialog cu ace�tia, cu c�t imaginea
imprimat� de manualele �colare este unanegativ�, care din start descurajeaz�
dialogul.Un alt neajuns al implement�rii educa�iei interculturale este faptul c�,
limitat� la formatul dematerie op�ional�, abordarea sa risc� s� r�m�n�
superficial�. Mai mult dec�t at�t, limitarea sa lanivelul gimnazial poate �nsemna
c� interven�ia asupra form�rii personalit�ii elevului se realizeaz�la un stadiu
destul de �nt�rziat, ceea ce poate �ngreuna internalizarea principiilor
propov�duite deeduca�ia intercultural�. O interven�ie timpurie, din clasele
ciclului primar, precum �i intensificareaabord�rii prin m�rirea num�rului de ore
alocate materiei, ar produce poate efecte mai durabile. Oalt� idee �n acest sens ar
putea fi trecerea materiei de la statutul op�ional la cel obligatoriu, la
acela�inivel ca educa�ia civic�. Aceste m�suri ar face ca interven�ia s� fie mai
eficient�, mai durabil� �i cu�anse mai ridicate de izb�nd� �n ceea ce prive�te
internalizarea principiilor educa�iei interculturale.�n ceea ce prive�te
superficialitatea cu care sunt aduse �n practic� principiile
educa�ieiinterculturale, temerile noastre sunt confirmate �i de experien�a
Institutului Intercultural Timi�oara,care constat� c� frecvent, activit�ile de
promovare a interculturalit�ii se limiteaz� la �spectacolefolclorice
multiculturale�.67 C�lin Rus insist� asupra riscurilor unei asemenea abord�ri
�culturalistefolclorizante�, care cantoneaz� alteritatea �ntr-un spa�iu al
spectacolului folcloric, rigid, esen�ialist �ineproductiv de dialog intercultural
veritabil. Desigur, acesta este un simptom al monoculturalit�ii ce pare a
caracteriza, �n general,societatea rom�neasc�. Lipsa de deschidere c�tre reperele
�i valorile alterit�ii, lipsa unui veritabildialog intercultural, limitarea
schimburilor interculturale la parade folclorice ale grupurilor etnice �iculturale
minoritare �n fa�a majorit�ii, toate acestea conduc la un context care �ngreuneaz�
din startpunerea �n practic� a principiilor educa�iei interculturale. A�a cum
relevam �i mai sus, �ntr-un astfelde context al unei mentalit�i caracterizate de
�nchidere fa�� de alteritate, devine problematic� nunumai deprinderea principiilor
educa�iei interculturale de c�tre elevi, ci �i formarea ini�ial� (saucontinu�) a
cadrelor didactice �n acest domeniu. �n aceast� privin��, influen�ele su