azurile �nt�lnite fiind �n special �n domeniul industriei textile, pentru

femei. Tinerii someri au prezentat problemele cu care s-au confruntat pe

parcursul timpului datorita faptului ca locurile de munca pe care le-au
ocupat proveneau preponderent din economia informala: nesiguranta locului de
munca, obligatia depunerii unei garantii la angajare care de multe ori depasea
veniturile pe care le-ar fi acumulat �n c�teva luni de zile de munca,
neplata la timp a muncii prestate, precum si utilizarea unor practici
specifice de catre �patroni�, prin care acestia le imputau sume mari de
bani pe care acestia le-ar fi sustras din gestiune, pentru a-i da afara fara a
le plati munca depusa p�na atunci.
19Fiind confruntati cu aceste situatii la locurile de munca
anterioare, tinerii intervievati �si doresc un loc de munca �n economia
formala, prin care sa beneficieze de asigurari sociale si de
sanatate.Situatia nu se schimba nici �n cazul tinerilor care au urmat o
scoala profesionala sau cursurile unui liceu. Multi dintre ei nu au reusit
sa finalizeze acest nivel de educatie, neav�nd diplome de absolvire sau
atestate de calificare, �nsa chiar si �n cazul celor care au reusit sansele de
intrare pe piata fortei de munca au fost la fel de limitate. Si �n
acest caz activitatile desfasurate de acesti tineri au fost fie �n
agricultura (�n special �n cazul barbatilor), fie �n comert sau, �n special �n
mediul urban, femeile fac menajul la familii cu un statut socio-economic mai
ridicat.Observam astfel ca at�t tinerii cu o educatie foarte scazuta (maxim 8
clase), c�t si cei care au urmat partial sau integral cursurile
�nvatam�ntului secundar urmeaza o traiectorie similara, de excluziune de pe
piata fortei de munca. �n acest context, accesul la educatie nu poate fi privit
ca o conditie care asigura, implicit, un loc de munca, acces la resurse
si incluziunea sociala a acestora. Asigurarea accesului la educatie este
doar una dintre masurile care trebuiesc luate pentru a reduce riscul de
excluziune sociala al copiilor si tinerilor provenind din familii sarace.
Masurile suplimentare trebuiesc sa vizeze problemele socio-economice
ale familiilor, cresterea oportunitatilor �n comunitatile sarace, at�t
din mediul rural c�t si din urban, precum si adaptarea sistemului educational
actual la cerintele socio-profesionale de pe piata muncii si din
societatea rom�neasca. Orientarea activitatii scolare spre identificarea si
dezvoltarea abilitatilor practice si sociale ale copiilor indiferent de statutul
lor social poate creste �n viitor sansele acestora pe piata muncii si scaderea
riscului de excluziune sociala.Astfel, la �ntrebarea initiala viz�nd corelatia
dintre accesul limitat la educatie si excluziunea sociala trebuiesc
adaugate alte �ntrebari legate de rolul fiecarui actor social implicat
(familie, scoala, societate, autoritati, etc.) �n acest process, precum si
privind politicile sociale si educationale care trebuiesc dezvoltate pentru
a raspunde nevoilor si specificului acestui segment de populatie.Cadrul oferit
de analiza informatiilor obtinute din interviurile individuale si de grup
realizate cu actori institutionali, precum si cu persoanele aflate �n saracie
extrema nu
20permite formularea unui raspuns la aceste �ntrebari, �nsa exista multe
exemple de practici europene care �ncearca sa dea un raspuns
problematicii accesului la educatie si excluziunii sociale a copiilor
aflati �n situatii de risc.Cauzele participarii scolare scazute si ale calitatii
scazute a educatiei copiilor din familiile sarace din Rom�nia identificate �n
capitolele anterioare se identifica �n mare masura cu cele prezentate �n
raportul privind tarile membre ale Uniunii Europene, diferentele exist�nd
doar �n masura �n care situatia existenta �n unele tari implica situatii
si solutii specifice, un exemplu fiind acela al copiilor de imigranti
(�n Luxemburg). Din acest motiv voi analiza solutiile si politicile de raspuns
prezentate �n acest raport, pentru a identifica elementele comune si strategiile
utilizate �n aceste tari care, prin rezultatele lor, ar putea constitui o solutie
si �n cazul grupurilor defavorizate din Rom�nia. - Politici de raspuns si
practici europene destinate educatiei grupurilor de copii defavorizati�n
Raportul Comisiei Europene privind incluziunea sociala �n tarile membre ale
Uniunii Europene se prezinta situatia actuala din aceste state cu privire la toate
domeniile socio-economice, analiz�ndu-se si diferite practici existente �n
aceste tari �n vederea solutionarii problemelor si �mbunatatirii calitatii
vietii oamenilor. La capitolul destinat educatiei sunt prezentate
problemele cu care se confrunta sistemele educationale din tarile membre
si politicile de raspuns sau solutiile punctuale identificate si aplicate
de aceste tari.Important de mentionat este ca �n acest raport se
subliniaza faptul ca �n tarile membre ale Uniunii Europene exista un
consens asupra faptului ca interventii efective adresate diferitelor
aspecte legate de educatia grupurilor defavorizate implica mult mai mult
dec�t solutii/ raspunsuri strict educationale. Se mentioneaza ca aceste
probleme necesita o actiune integrata si coordonata a unui numar mult
mai mare de actori care trebuie sa se implice �n rezolvarea acestor probleme,
deoarece cauzele accesului limitat la
21educatie si �n final a abandonului scolar sunt at�t de natura
educationala, c�t si sociala si economica. Astfel, cauzele se pot regasi,
asa cum se specifica �n acest raport, �n: suportul scazut al familiei si
comunitatii, sanatatea precara, lipsa veniturilor, conditii proaste de locuire si
de mediu, nutritie inadecvata, lipsa transportului la si de la scoala, etc1.�n
majoritatea tarilor membre ale UE, �n special �n Belgia, Grecia, Irlanda, Olanda si
Franta, este recunoscut faptul ca anumite grupuri de copii si familiile
acestora sunt confruntate cu bariere specifice �n procesul de participare
scolara si de integrare �n procesul educational. �n acest sens, au fost
elaborate diverse abordari si politici de raspuns pentru a �mbunatati accesul
la educatie al acestora, cum ar fi:-�ndepartarea barierelor financiare care
�mpiedica participarea scolara (�n Belgia, Olanda, Franta si Marea Britanie)-
�nfiintarea de cantine �n scoli (mese gratuite), �mbunatatirea retelei de
transport si asigurarea cazarii elevilor din comunitatile �ndepartate
(Grecia), �ndepartarea barierelor lingvistice si culturale pentru
comunitatile etnice si de imigranti (Danemarca, Luxemburg, Suedia,
Germania)-integrarea copiilor cu dizabilitati �n sistemul educational
(Austria, Germania, Olanda, Spania, Italia si Grecia