ontinue si constante �n timp, �ncep�nd �nca de la nastere, astfel ca la

v�rsta scolara copiii sunt deja afectati �n dezvoltarea fizica de

alimentatia nesanatoasa, lipsa vitaminelor si a calciului, precum si de
conditiile precare �n care s-au nascut si s-au dezvoltat p�na �n prezent.
Desi �n special �n mediul urban exista parinti care si-au �nscris copiii
la medicul de familie (sau li se asigura asistenta medicala gratuita),
problemele cu care se confrunta majoritatea dintre ei arata ca serviciile
medicale nu raspund dec�t �ntr-o foarte mica masura nevoilor
acestora. De asemenea, imposibilitatea de a plati unele servicii
medicale sau medicamente care ar trebui procurate pentru copii, precum si
de a cumpara �o atentie� pentru medic �ngradesc accesul acestora la
asistenta medicala.�... Li se face rau la copii la scoala, cade jos. Din ce
cauza?...Eu am 5 care merg la scoala. Am si de dimineata, am si de dupa-amiaza si
normal ca copilul cand se scoala de dimineata nu poate sa manance, sa-I
zici ia farfuria de ciorba, ia-o si mananc-o si nu mananca de dimineata. Si
cand vine de la scoala, mama nu mai pot, imi vine sa vomit sau ma doare capul
pentru ca nu am bani sa-I trimit de pachetel. Nu am (...)- Fiica mea e in clasa a
IV-a , de cate ori I-am dat biscuiti...Pleca lesinata la scoala, n-am avut ce
sa-I dau. Mamica, ce ma fac? N-aveam ce sa pun pa masa. Venea, ma doare
stomacu�.Am avut-o in spital de 2-3 ori, ce sa-I fac, de unde sa-I dau, sa dau la
om in cap? N-am . Asta e.� (Babadag, focus grup)�O problema mai delicata este
starea de sanatate a elevilor. Aceasta alimentatie insuficienta si uneori lipsita
de viata are efectele ei: foarte multi copii sunt predispusi la tot felul de boli.
Am avut si cazuri de hipocalcemie la copii ceea ce este foarte grav. (...) Trebuie
sa fim foarte atenti ca la miscari mai bruste, oasele copiilor se fisureaza sau se
rup. Apoi, as mai spune ca foarte multi copii din familiile sarace sunt practic
lasati sa se hraneasca pe cont propriu, adica li se da c�tiva lei sa-si cumpere un
covrig, un corn, dar el man�nca la 3-4 zile o ciorba, o masa, si
acest lucru afecteaza �ntreaga activitate intelectuala dar mai ales starea de
sanatate si se vede acest lucru.� (profesor, Botosani)I. b) Dezagregarea familiei
si lipsa controlului asupra copiilorAm prezentat �n capitolul anterior registrul de
nevoi socio-economice al familiilor sarace, accentu�nd efectele negative pe
care acestea le au asupra educatiei copiilor. Acestor nevoi de natura socio-
economica le putem adauga un alt set de probleme �nt�lnite �n familiile din
acest segment de populatie, privind organizarea familiei si masura �n care
9parintii coordoneaza si urmaresc dezvoltarea copiilor at�t din
punct de vedere educational, c�t si social. �n aceasta categorie pot fi incluse
urmatoarele probleme:-dezorganizarea familiei; �n aceasta categorie putem
mentiona mediul familial dezagregat, caracterizat de certuri generate de
situatia economica, violenta si consum de alcool, factori care se
asociaza �n general situatiei de saracie extrema existenta �n aceste familii
si care au efecte negative asupra psihicului copilului, a capacitatii lui de
asimilare, precum si asupra comportamentului acestuia �n comunitate. �... probleme
au si copii care provin diin familii foarte numeroase si mai sunt si cei care
provin din familii �n care asista la certuri si sunt foarte afectati de asta. �n
general la noi copii au probleme din cauza vietii acesteia care mare lucru nu-ti
ofera...�(educatoare, Bulbucata, jud Giurgiu)- lipsa ajutorului la �nvatatura
din partea parintilor, fie pentru ca acestia sunt nevoiti sa caute de
lucru, fie datorita nivelului scazut de educatie al acestora;aditional
problemelor legate de conditiile locative precare, lipsa sprijinului
parintilor �n pregatirea scolara a copiilor din familiile sarace
contribuie �ntr-o mare masura la randamentul scolar scazut al acestora.
Aceasta se datoreaza pe de o parte nivelului scazut de educatie al
parintilor, care se afla �n imposibilitatea de a-si ajuta copiii �n
efectuarea temelor, iar pe de alta parte faptului ca �n cursul zilei
parintii trebuie sa caute de lucru pentru a asigura hrana zilnica.
Aceste familii sunt dependente de procurarea de bani sau alimente din
activitati ocazionale pe care parintii si c�teodata copiii de v�rsta mai
mare le desfasoara �n agricultura sau �n alte domenii care nu necesita
o calificare. Av�nd �n vedere ca ajutorul social si celelalte beneficii
sociale pe care le primesc aceste familii nu asigura dec�t o mica parte
din nevoile acestor familii, procurarea de bani si alimente �n
schimbul muncii ziliere reprezinta o prioritate pentru familiile sarace,
sprijinul �n pregatirea scolara a copiilor av�nd de suferit din aceasta
cauza. ��i mai ajutati dupa ore pe copii la lectii?Sotul: �i mai ajut si eu
c�nd am timp dar noi nu prea stim. La scoala le explica �ntr-un fel
si acasa...cartea noastra de atunci si cu asta de acum nu se potriveste. Si nu
prea mai puteti sa �i ajutati.� (familie din com. Plopu, jud. Prahova).
10- lipsa controlului asupra activitatii copiilor �n timpul liber; aceasta se
datoreaza fie mediului familial dezorganizat, caracterizat de violenta si
consum de alcool, fie faptului ca parintii sunt de multe ori nevoiti sa
caute de lucru, neput�nd astfel sa �si supravegheze copiii. �n lipsa
supravegherii familiei, copiii �si petrec timpul liber �n cadrul
grupurilor de prieteni, asa numitele �gasti�, care sunt de multe ori
implicate �n mici infractiuni sau acte violente. Influenta negativa a
acestui factor asupra participarii scolare rezulta �n special din
interviurile realizate cu cadrele didactice, unde se specifica importanta
mediului stabil familial si necesitatea suportului valoric al parintilor.
Copiii provenind din familii dezorganizate sunt, conform acestora,
influentati negativ �n comportament, ajung�ndu-se la mica delincventa,
absenteism, violenta si alte forme de comportament deviant.�...De exemplu elevii
care nu mai frecventeaza scoala, o abandoneaza, nu numai saracia este factorul
principal ci si datorita anturajului �n care intra datorita lipsei de
supraveghere a parintilor, a unor situatii conflictuale din familie, familii
divortate sau care traiesc �n concubinaj sau �n care parintii sunt
consumatori de bauturi alcoolice, se bat, se cearta tot timpul si �n aceasta
situatie ei alunec�nd pe panta aceasta, nu neaparat a delincventei, practic se rup
de colectiv, se rup de viata scolara si �n felul acesta �ncep sa lipseasca de la
scoala...� (profesor, Botosani).�- Ce program de scoala are baiatul ?- P�na la ce
ora ?- P�na la 6, 7 depinde c�te ore are- Practic seara nici nu se pune �n discutie
ca ar putea sa �nvete sau sa-si faca teme pentru scoala din cauza luminii ?- Nu, si
de aici pleaca chestia ca eu nu pot sa-l supraveghez dimineata daca �nvata pentru
ca el fiind singur nu pot sa cred ce, nici nu pot sa-mi �nchipui ce face el
nesupravegheat. De aia nici nu �nvata.� (focus grup, Calarasi)
11II. Oportunitatile/ constr�ngerile din comunitateMerg�nd mai departe �n analiza
factorilor care influenteaza accesul la educatie, se pot identifica si alte
nivele de abordare, legate de comunitatile �n care traiesc aceste familii
si de oportunitatile existente aici. Riscurile legate de oportunitatile/
constr�ngerile existente �n zonele de saracie extrema �n care a fost
desfasurata cercetarea necesita o analiza diferentiata, �n primul r�nd, a
mediului urban de cel rural.Se identifica aici factori de risc specifici mediului
rural, cum ar fi:a)parintii �si trimit copiii la scoala �n functie de
resursele pe care le acumuleaza din agricultura sau alte munci
necalificate. Majoritatea celor intervievati, parinti si profesori, au
mentionat faptul ca, deoarece familiile sarace nu au pam�nt �n
proprietate, lucreaza zilieri pentru cei care au pam�nt, fiind obligati
c�teodata sa mearga �mpreuna cu copiii lor (cu v�rste mai mari) la
munca �n defavoarea scolii. Fiind dependenti de resursele din agricultura,
�n lunile de iarna, datorita lipsei sursei de subzistenta, profesorii
se confrunta cu absenteism datorat lipsei hranei sau �mbracamintei
necesare scolii sau folosirii copiilor la diferite munci necalificate;� Primavara
si toamna au de lucru dar iarna nu au de lucru nu prea �i trimit la gradinita
pentru ca nu le pot asigura �mbracamintea respectiva si
m�ncarea�(educatoare, comuna Bulbucata, sat Teisori) � Deci numai un singur
copil merge la munca ? da, cu mine da.Si el ce face ? Cot la cot aceiasi munca doar
ca azi am fost la un alt om de aici din sat care ne-o plati, ne-o dat, am terminat
mai devreme si zic...Ce v�rsta are copilul ?Ala mai marisor ?Da13 anisoriSi de c�nd
merge cu dvs. ?- De anu trecut o lasat a cincea, de la 12 ani ca l-am dat de 7 ani
la scoala� (interviu realizat cu o familie cu 4 copii, Santa Mare)
12b)�n cazul satelor izolate, �n care nu se poate vorbi de o activitate
economica sau agricola comparabila cu cea din satele accesibile,
situate �n apropierea sau la drumurile nationale, problemele legate de
resursele materiale, precum si de cele umane (cadrele didactice si personalul
auxiliar care fac naveta) sunt cu at�t mai acute.c)Unitatile de �nvatam�nt din
mediul rural se confrunta cu probleme legate de renovarea cladirilor, dotarea
salilor de clasa si a laboratoarelor, precum si cu dificultati
specifice, cum ar fi comas area, �ntr-o singura clasa, a copiilor cu
v�rste diferite, deci din ani scolari diferiti, fie din lipsa efectivului
de elevi necesar constituirii claselor separate, fie din cauza
personalului didactic insufficient. O problema aditionala