Exist� mai multe constr�ngeri �i limite ale cercet�rii de fa��.

�n primul r�nd, a
fost identificat� dificultatea de a g�si unit�i de �nv��m�nt frecventate
decolective multietnice de elevi, �n care s� se predea educa�ia intercultural� ca
�i CD�. �colile incluse�n studiu reflect� compozi�iile multietnice preconizate �n
metodologia ini�ial�, �ns� nu �n toate sepred� educa�ia intercultural� ca �i CD�.
Astfel, scade at�t comparabilitatea dintre �coli, c�t �iinteresul de a studia
aceast� tematic� urm�rind �ndeaproape criteriul compozi�iei etnice men�ionat
�nmetodologia ini�ial�. Astfel, dac� �n faza de proiectare a metodologiei, se dorea
compara�ia dintre o�coal� �n care, de pild�, etnia maghiar� era majoritar�, iar cea
rom� minoritar�, cu o unitate de�nv��m�nt unde raportul procentual dintre
aceste dou� etnii s� fie inversat, maghiarii fiindminoritari, iar
romii majoritari, acest lucru a devenit mai pu�in semnificativ �n condi�iile �n
care, dinstart, nu este vorba de acela�i statut al materiei educa�ie
intercultural�, sau nici m�car de faptul c�materia se preda �n �coal� �n timpul
desf�ur�rii cercet�rii (a�a cum am subliniat �i �n tabelul 1, �ndou� din �colile
incluse �n studiu materia fusese predat� �n anul �colar 2008-2009, �ns� nu se
maipreda �n momentul cercet�rii). Prin urmare, ne-am concentrat �n prezentarea
rezultatelor mai pu�inasupra compara�iei dintre �coli, c�t asupra unor concluzii
generale care reies din majoritateastudiilor de caz. Acolo unde au fost
identificate particularit�i, acestea au fost semnalate �i analizate�n
specificitatea lor. �n al doilea r�nd, o alt� dificultate
metodologic� �nsemnat� o constituie reticen�aadministra�iei �colilor �n
care este prezent� etnia rom� de a declara �n mod deschis �i inechivocdatele
statistice legate de procentul de elevi romi din �coal�. De pild�, cele dou� �coli
din jude�ulIlfov au fost identificate de c�tre personal al ISJ Ilfov ca fiind
frecventate, �n propor�ii diferite, deelevi romi. La fa�a locului, administra�ia
�colilor s-a ar�tat reticent� �n a furniza date statisticeexacte, �ns� pe parcursul
interviurilor cu personalul didactic a reie�it aceea�i informa�ie primit� dela ISJ
�n leg�tur� cu compozi�ia etnic� a �colilor. Pe de alt� parte, exist� o alt�
dificultate de ordinmetodologic �n identificarea �i raportarea etniei
elevilor, �i anume faptul c� �n comunit�imultietnice exist� numeroase
familii mixte, astfel �nc�t, cel pu�in la nivelul categoriz�rii ideal-tipiceexist�
o categorie de copii care se declar� ca apar�in�nd mai multor etnii. La nivelul
identific�riietnice este greu de men�inut aceast� categorie ideal-tipic�, deoarece
nu numai c� se poate presupuneexisten�a unor grade de identificare etnic� diferite
(�m� simt mai mult rom / rom�n�), dar �i unanumit grad de varia�ie �n
autoidentificarea cu o etnie sau cealalt�, �n func�ie de context sau depersoana
interlocutoare. Reticen�a cadrelor didactice de a declara date statistice
referitoare la etnia elevilor, �n speciala celor romi, se datoreaz�, �n primul
r�nd, unei �n�elegeri deficiente a legisla�iei din Rom�niareferitoare la protejarea
datelor cu caracter personal, �i a faptului c�, drept urmare, Ministerul37
Educa�iei nu colecteaz� date dezagregate pe etnie. Un alt motiv pentru care �colile
nu au dorit s�precizeze num�rul de elevi romi �nscri�i este ins�i reticen�a
persoanelor de a se declara caapar�in�nd etniei rome. De cele mai multe ori, este
vorba de un proces de hetero-identificare etnic�,�i de neasumarea unei identit�i
etnice adeseori perceput� ca un handicap social. Administra�iileambelor �coli
susmen�ionate au refuzat de aceea mijlocirea organiz�rii unor focus grupuri
cup�rin�ii de etnie rom�, pentru a nu fi puse �n situa�ia de a hetero-identifica
persoane care nu se auto-identific� cu etnia rom�. O alt� dificultate cu care s-au
confruntat cercet�torii a fost greva personalului didactic dinluna iunie 2010.
Aceasta a provocat, �n cazul uneia dintre �coli, tensiuni importante �ntre
profesori �idirec�ia unit�ii, care au �mpiedicat bunul mers al colect�rii datelor.
Pu�ine cadre didactice s-auar�tat deschise c�tre dialog �n acele momente
tensionate. Din motive de protejare a identit�ii responden�ilor, nu vor fi
furnizate �n raportul de fa�� nicinumele persoanelor care au participat la
cercetare, nici numele �colilor incluse �n studiu. 38
Capitolul 3: Rezultatele cercet�riiCapitolul de prezentare a rezultatelor
cercet�rii este structurat �n trei p�r�i. Prima parteprezint� succint
caracteristicile �colilor cuprinse �n studiu, pentru a oferi cadrul unei mai
bune�n�elegeri a contextului �n care s-a desf�urat cercetarea de teren. Sunt
abordate nu numai aspectedescriptive, ci �i aspecte legate de calitatea educa�iei
oferite �n �colile respective. Cea de-a douaparte detaliaz�, a�a cum au reie�it din
cercetarea de teren, aspecte referitoare la cuno�tin�ele,percep�iile �i
comportamentele cadrelor didactice, ale elevilor �i ale p�rin�ilor �n leg�tur�
cueduca�ia intercultural� �i principiile acesteia. Ultima parte se concentreaz� pe
concluziile generaleaplicabile la nivelul �ntregului sistem al �nv��m�ntului din
Rom�nia. I. Studiile de caz: descrierea �colilor incluse �n studiu1. Cazul nr. 1:
�coal� cu elevi majoritar rom�ni, minoritar romi � jude�ul Ilfov�coala nr. 1,
situat� �n mediul urban din imediata apropiere a capitalei, este o unitate
de�nv��m�nt general obligatoriu cu clasele I-VIII, cursuri de zi, iar din februarie
2007 se deruleaz� �ncadrul �colii programul �A doua �ans�. Actualmente, �coala
este compus� din dou� corpuri decladiri: sediul A, cu: 15 s�li de
clas� �n care sunt amenajate cabinete de geogafie,
istorie,matematic� �i informatic�; 2 laboratoare de fizic� �i chimie-biologie; o
sal� de clas� transformat� �nmicro-sal� de sport; biblioteca �colii cu 29000 volume
� de altfel singura bibliotec� din ora�,me�ionat� �i pe site-ul Prim�riei; teren de
sport. Sediul B este compus din: 14 s�li de clas�; teren desport; sal� de
informatic�. �n cele dou� loca�ii ale �colii �nva�� �n prezent 1646 de elevi, din
careprofesorii estimeaz� la aproimativ 35-40% procentul de elevi romi, restul fiind
de etnie rom�n�. �nfi�a de date a �colii destinat� spre a fi completat� de c�tre
direc�ie �naintea demar�rii interviurilor semen�ioneaz� �ns� c� din 1646 de elevi,
doar 42 ar fi de etnie rom�. Din aceast� contradic�ie reiesedificultatea
metodologic� relevat� mai sus, �i anume tendin�a de adoptare a unui discurs
�corect� �ncontexte oficiale �i formale, care provoac� re�ineri �n a hetero-
identifica persoanele ca fiind de etnierom�, tendin�� la care se renun�� �ns� �n
contexte informale sau de oralitate. Legat de reticen�eleaministra�iei �colii, se
poate percepe existen�a unui anumit tabu referitor la etnia rom�: se prefer� s�39
nu se vorbeasc� despre acest lucru �n fa�a elevilor sau a p�rin�ilor, �i se insist�
c� pentru cadreledidactice �to�i copiii sunt la fel�, �i c� �nu se face diferen��
�ntre copiii romi �i cei rom�ni. Aceast�jen� de a vorbi deschis despre identitatea
etnic� poate fi, desigur, inoculat� de tendin�a celorheteroidentifica�i ca fiind
romi de a nu-�i asuma aceast� identitate, dar �i de acea form� decorectitudine
politic� amintit� mai sus. Un alt paradox legat de proceul de heteroidentificare /
autoidentificare a romilor este faptulc�, dup� spusele cadrelor didactice, romii nu
se autoidentific�, �ns� particip� cu pl�cere la activit�iextracurriculare care
promoveaz� obiceiurile �i tradi�iile rome, sim�indu-se valoriza�i �n timpulacestor
activit�i.71 De asemenea, cu toate reticen�ele administra�iei �colii de a declara
num�rul decopii romi, �n �coal� exist� un mediator �colar (care este prev�zut
pentru �coli cu procentesemnificative de romi �i nu s-ar justifica dac� �n �coala
nr. 1 ar exista doar 42 de copii romi � pu�inmai mult de 2% - a�a cum declar�
administra�ia �colii). Pe l�ng� acesta, exist� �i un profesor delimba romani. �n
�coal� activeaz� �n prezent 32 de �nv��tori, din care 2 necalifica�i, 50 de
profesori, dincare 4 necalifica�i, precum �i un psiho-pedagog. Raportul cadre
didactice / elevi este pu�in peste 1 la20.�coala a fost implicat� �ntr-un num�r de
proiecte na�ionale �i transna�ionale. Printre acestea,se num�r� proiectul Socrates-
Comenius, prin care se urm�re�te promovarea dimensiunii europene �n�nv��m�nt �i
crearea de parteneriate �ntre institu�ii de �nv��m�nt pe axa transfrontalier�. �n
cadrulacestui proiect au fost �ncheiate parteneriate cu �coli din Italia, Fran�a,
Spania �i Germania