impun masuri specifice, de ordin educational, cum ar fi:1.

instruirea cadrelor
didactice cu privire la problemele legate de saracie, excluziune sociala,
metode de integrare �n colectivul clasei a copiilor saraci si de
crestere a capacitatii de �nvatare a copiilor cu posibilitati reduse;2.servicii
(psiho)sociale centrate pe nevoile comunitatii si familiilor care traiesc �n acele
zone, prestate de profesionisti, care sa asigure o colaborare �ntre
autoritati locale �scoala �familie;3.adaptarea curriculum-ului �n functie de
cerintele socio-economice si de realitatile din societate, cu un accent mai
mare pe abilitati si deprinderi practice;
274.diversificarea activitatilor extra-curriculare �n vederea motivarii
elevilor, precum si pentru a promova incluziunea sociala a copiilor
saraci;5.includerea parintilor �n activitatile organizate �n scoala,
astfel �nc�t sa creasca activismul social si prin aceasta
constientizarea rolului si importantei scolii �n viata unui
copil.Politicile de raspuns din domeniul educatiei ar trebui, asadar, sa
se centreze pe reducerea inegalitatilor sociale generate de accesul
diferentiat la �nvatam�nt si pe asigurarea unui nivel de instructie
socio-economica c�t mai ridicat pentru generatia t�nara, evit�ndu-se
astfel transmiterea inter-generationale a starii de saracie si a
deprivarilor care rezulta de aici.Este cu at�t mai necesara protectia
copilului aflat �n situatie de risc si din punctul de vedere al
accesului la educatie, cu c�t inegalitatile din educatie si sansele
reduse de instruire scolara si mai t�rziu profesionala vor avea efecte negative
majore asupra calitatii vietii acestora �n viitor. Reducerea abandonului scolar si
cresterea participarii scolare prin masuri integrate, de natura sociala,
economica si educationala trebuie sa constituie obiectivul central al
strategiei �n domeniul educatiei, alaturi de reintegrarea �n sistemul
educational al tinerilor cu nivel scazut de educatie si reinsertia
profesionala a adultilor necalificati �n vederea cresterii sanselor pe
piata muncii si combaterii excluziunii sociale a acestora. Excluziunea
sociala a copiilor provenind din familii sarace poate fi diminuata si
prin asigurarea accesului la educatie al acestora, stiut fiind faptul ca
socializarea secundara asigura �nsusirea principiilor dominante dintr-o
societate si a culturii acelei comunitati, scoala juc�nd astfel un rol
central �n procesul de incluziune sociala a copiilor defavorizatUn rol
important �n formarea percep�iei indivizilor �l de�ine manipularea,
contactul cu obiectele care formeaz� realitatea obiectiv�. Raport�ndu-ne la
situa�ia de fa��, putem spune c� percep�ia asupra accesibilit�ii �nv��m�ntului este
mai aproape de realitate dac� indivizii au un nivel �nalt de educa�ie, pentru c�,
prin contactul prelungit cu sistemul de �nv��m�nt (structur�, organizare,
personal didactic, elevi etc.), sunt mai bine informa�i. De asemenea, nu trebuie
uitat faptul c� sistemele de �nv��m�nt, inclusiv cel rom�nesc, au parcurs
numeroase schimb�ri, at�t la nivel de structur� c�t �i de con�inut, iar un nivel de
educa�ie �nalt favorizeaz� �n�elegerea, cunoa�terea acestor schimb�ri �i utilizarea
lor �n scopul atingerii obiectivelor educa�ionale stabilite la nivel individual sau
familial. �nc� din anii �80, �coala este adesea comparat� cu o pia�� �n care
�consumatorii� (p�rin�i �i elevi) �i aleg �produsele� (�coli, profile, specializ�ri
etc.), �n func�ie de gradul de informare, de obiectivele pe care �i le propun, de
nevoile �i posibilit�ile de care dispun (Ballion, apud van Zanten, 1996). Astfel,
�n ��rile industrializate nivelul de educa�ie al p�rin�ilor a devenit principalul
criteriu de apreciere a �anselor de acces la educa�ie al indivizilor. De
asemenea, s-a demonstrat faptul c�, la nivelul 2 idem 3. 3 Pentru facilitarea
analizei datelor am realizat urm�toarele recodific�ri: nivel sc�zut de educa�ie
(f�r� �coal�, �coal� general� neterminat�, �coal� general�), nivel mediu (�coal�
profesional�, liceu), nivel �nalt (�coal� postliceal�, studii superioare).
9 ACCESUL LA EDUCA�IE AL COPIILOR 315 gospod�riilor cu un nivel sc�zut de educa�ie,
exist� tendin�a de a considera c� toate �colile ofer� acela�i tip de �nv��m�nt, de
aceea�i calitate. �n cazul de fa��, aproape jum�tate dintre cei cu un nivel �nalt
de educa�ie (45,0%) au o percep�ie pozitiv� asupra accesibilit�ii �nv��m�ntului
rom�nesc �i pu�in peste un sfert dintre ei consider� gradul de accesibilitate redus
(18,5%), fa�� de 23,3%, �n cazul celor cu nivel sc�zut de educa�ie, care
apreciaz� pozitiv accesibilitatea �nv��m�ntului, �i 39,0%, care o percep
redus�.Tabelul nr. 5 Percep�ia popula�iei asupra accesibilit�ii �nv��m�ntului, �n
func�ie de mediul reziden�ial �i statut profesional (%) Domiciliu Statut
profesional Percep�ia accesibilit�ii �nv��m�ntului4Rural Urban Salariat Pe
cont propriu Sc�zut� 37,9 22,0 21,8 40,9 Medie 36,9 36,1 41,2 32,9
�nalt� 19,4 39,2 35,6 19,8 NS/NR 5,8 2,7 1,3 6,4 Sursa: Diagnoza calit�ii
vie�ii, 2006. Accesibilitatea �nv��m�ntului este perceput� diferit de cei
care �i au reziden�a �n mediul rural �i desf�oar� o activitate pe cont propriu,
fa�� de cei din mediul urban �i care sunt salaria�i. Astfel, percep�ia
asupra accesibilit�ii �nv��m�ntului este �n mod evident nefavorabil� �n r�ndul
popula�iei din mediul rural (37,9%) �i al celor care desf�oar� activit�i pe cont
propriu (40,9%) �i mult mai favorabil�, �n cazul celor care-�i au reziden�a �n
mediul urban �i sunt salaria�i: 39,2%, respectiv 35,6%. Acest lucru se datoreaz� nu
numai diferen�elor de venit pe care le presupun cele dou� tipuri de activit�i, ci
�i ofertei educa�ionale limitate din mediul rural, calit�ii mai sc�zute a educa�iei
oferite de �colile de la sate. Potrivit studiilor realizate p�n� �n momentul de
fa�� privind veniturile popula�iei, cei care-�i au reziden�a �n mediul rural dispun
de resurse financiar-materiale mult mai reduse, comparativ cu cei din urban, astfel
c�, �i �n condi�iile �n care g