- rolul cadrelor didactice: educatia copiilor provenind din familii sarace

presupune at�t activitati specifice de instruire, c�t si demersuri de integrare

sociala si suport �n dezvoltarea acestora. �n acest context, rolul
cadrelor didactice este diferit fata de cel al profesorilor care predau
�n colectivitati care nu se confrunta cu probleme socio-economice
severe. Desi, asa cum am mentionat, parintii intervievati valorizeaza
foarte pozitiv rolul institutiei scolii, de multe ori �n discutiile cu
acestia au fost mentionate situatii �n care comportamentul cadrelor
didactice este evaluat negativ. Conform afirmatiilor parintilor, se �nregistreaza
din partea unor cadre didactice comportamente care duc la marginalizarea
copiilor saraci �n colectivul clasei, la izolarea acestora �n spatele
clasei (�fenomenul ultimei banci�, des mentionat de parinti) si de
ignorare de catre profesori a problemelor de concentrare si asimilare de
informatii cu care se confrunta acesti copii din cauza lipsurilor. Desi
aceste probleme nu sunt �nt�lnite �n toate cazurile incluse �n cercetare,
se pot trage concluzii cu privire la masura scazuta �n care cadrele
didactice sunt pregatite si instruite sa educe acesti copii lu�nd
�n considerare situatia complexa �n care acestia se gasesc si din care nu vor putea
iesi fara un suport crescut din partea scolii. �n acest sens, un rol cu
at�t mai important trebuie sa �l joace cadrele didactice din mediul rural, care
sunt actorii principali �n
16procesul educational, de calitatea muncii lor depinz�nd drumul pe care
copiii din comunitatile rurale sarace �l urmeaza. De multe ori �n satele mai mici
exista numai scoli elementare (cls. I � IV), la sf�rsitul clasei a IV a
majoritatea parintilor fiind confruntati cu bariere de ordin financiar,
dar si social, pe care cu greu le pot depasi, reusind sa �si trimita
copiii mai departe la scoala. �n astfel de conditii, dascalii din mediul
rural joaca nu numai rolul de cadre didactice care instruiesc acesti
elevi, ci si cel de factor activ �n a-i convinge pe acesti copiii si pe
parintii acestora de importanta educatiei si de a-i sprijini �n gasirea
solutiilor pentru continuarea instructiei scolare. c)Costurile/ cheltuielile
educationale ridicate (rechizite, manuale scolare, fondul clasei, fondul
scolii si alte cheltuieli). Problemele legate de procurarea rechizitelor
si manualelor scolare au fost mentionate de majoritatea parintilor
intervievati. Desi �n anul 2001 s-a desfasurat programul Guvernului de
acordare de rechizite gratuite familiilor sarace, din interviurile
realizate a rezultat ca acesta a functionat �n multe cazuri defectuos:
s-au �nregistrat cazuri at�t �n comunitati rurale sarace, c�t si la scoli
din mediul urban unde aceste rechizite nu au fost acordate; multi parinti care au
beneficiat de acest ajutor au reclamat nerespectarea cuantumului stabilit
de Guvern pentru fiecare ciclu de �nvatam�nt, unii dintre ei afirm�nd ca
�ntocmirea dosarului a costat chiar mai mult dec�t ajutorul propriu-zis.
Pentru familiile beneficiare de acest ajutor, problema costurilor
educationale ridicate nu este rezolvata. Cheltuielile pentru manuale,
precum si cele destinate fondului clasei, sau fondului scolii constituie
o povara pentru majoritatea dintre ei.�n multe dintre interviurile
realizate cu familiile sarace sunt relatate situatii �n care parintii nu
le pot procura manualele indicate de profesor, copiii scriu la mai multe
materii pe un caiet, sau parintii fac rost de foi de h�rtie de la
vecini sau prieteni pentru a le da copiilor la scoala, �n lipsa caietelor
necesare.De asemenea, problema cheltuielilor destinate transportului la si
de la scoala este mentionata de multi parinti, at�t din mediul rural,
cu precadere �n cazul copiilor care trebuie sa se deplaseze �n alta
localitate pentru a merge la scoala, c�t si din mediul urban, constituind
o problema aditionala celor legate de costurile educationale.
17��n ceea ce priveste numarul de membrii, sunt familii cu c�te 9-10 copii dar sunt
si familii obisnuite cu c�te 2-3 copii, �nsa si pentru 2 copii va dati seama ca la
costurile actuale posibilitatile de a-i trimite la scoala, �n conditii normale
sunt aproape nule. Trimiterea unui copil la scoala, dupa cum spun
statisticile, costa cam 1500000 la 15 septembrie, doar strictul necesar: caiete,
rechizite scolare plus o hainuta, eventual un trening si o pereche de adidasi,
pentru orele de educatie. Acest lucru este practic imposibil pentru peste 50% din
familiile acestui cartier.� (profesor, Botosani)Si cum va descurcati ?Greu.Si...
in tot orasul e... asa ?Da... in tot orasul. Guvernul asta ne promite multe
la populatie, ...si face foarte putin.... Da' de exemplu acu' cu
caietele...la scoala... a zis ca se da rechizite in valoare de 200.000 lei la cei
de la a cincea in sus si 250.000 lei la cei mici. Culmea... ca a venit cu caiete
pana in cinzeci de mii lei si ce-aveam eu pana in 70.000. Cel putin o
socoteala numai am facut-o .... Zic... E cinci mii astia de dictando
sau matematica ... Si 6-7000 lei, da' nu-i atata! Unul d-ala de
geografie... (interviu realizat cu o familie cu 5 copii, Draganesti Olt)- Accesul
la educatie si excluziunea sociala�n capitolul anterior am identificat
problemele legate de situatia socio-economica a familiilor, constr�ngerile
existente �n comunitatile sarace si disfunctiile sistemului educational
care limiteaza accesul la educatie al copiilor provenind din familiile
sarace. Pe termen scurt, riscurile cumularii acestor factori sunt
participarea scolara scazuta, abandonul scolar si calitatea scazuta a
instructiei scolare, care �n viitor vor avea ca efect lipsa sau
calitatea scazuta a instruirii profesionale, limitarea accesului pe piata
muncii si excluziunea sociala a copiilor proveniti din aceste familii.Traiectoria
pe care o urmeaza copiii din familiile sarace poate fi comparata cu cea urmata de
un bulgare de zapada, �n sensul ca fiecare etapa din dezvoltarea
acestuia adauga probleme si lipsuri noi la cele acumulate �n fazele
precedente, efectul fiind caderea acelui copil sub pragul de saracie la v�rsta
maturitatii. Calitatea educatiei primare (oferita de familie) si ulterior cea
a educatiei secundare (oferita de institutia scolii, pe
18diferite niveluri de �nvatam�nt) sunt pentru acesti copii decisive pentru
traiectoria pe care o vor urma �n viata si pentru sansele pe care le au
�n viitor de a nu perpetua �n familiile lor starea de saracie a parintilor
lor.Implicatiile sociale ale nivelului scazut de educatie si instruire
profesionala a copiilor saraci se pot identifica analiz�nd interviurile de
grup si individuale realizate cu tinerii someri care, neav�nd o calificare
�n majoritatea cazurilor, sunt exclusi de pe piata muncii si devin, la fel
ca si parintii lor, dependenti de sistemul de protectie sociala.�ntrebarea care
se impune �n acest context este �n ce masura asigurarea accesului la
educatie pentru acesti copii va scadea riscul excluziunii sociale si
profesionale a acestora �n viitor.Din interviurile realizate cu tineri
someri din comunitatile sarace studiate, se pot trage c�teva concluzii cu
privire la influenta factorilor prezentati �n capitolul anterior asupra
statusului socio-profesional si economic actual al acestora. Astfel,
majoritatea tinerilor someri nu au lucrat niciodata cu carte de munca.
Activitatile desfasurate de ei sunt fie �n domeniul agriculturii (�la sapa�,
�la porumb�, sau �la ferma�), fie �n economia informala, (munci ocazionale,
ziliere, care nu presupun o calificare). Tinerii care nu au mai urmat o
alta forma de �nvatam�nt dupa educatia primara, precum si cei care au
abandonat scoala �n timpul �nvatam�ntului obligatoriu au reusit sa �nvete o meserie
fie de la unul dintre parintii (zugrav, t�mplar, mecanic auto), fie la
locul de munca unde au lucrat pe o perioada scurta de timp. Foarte
putini dintre acestia au urmat un curs de calificare sau reinsertie
profesionala organizat de o Directie de ocupare a fortei de munc