��m�nt, care au atins �i una din �colile incluse �n studiu, unde climatul dintre

cadrele didactice�i interac�iunea lor cu direc�ia erau tensionate. Astfel,

profesorii nu au fost deschi�i pentru aparticipa la focus grup, refuz�nd cererile
cercet�toarei. �n cazul �colilor din jude�ul Ilfov, nu s-au putut realiza �n cadrul
�colilor focus grupurile cuelevii �i p�rin�ii separa�i pe etnii. �ntr-una din cele
dou� �coli, s-a realizat un singur focus grup cuelevii de ambele etnii ale clasei
la care se preda materia educa�ie intercultural�, �i un focus grup cup�rin�ii de
ambele etnii veni�i la o �edin�� cu p�rin�ii. �n cealalt� �coal�, direc�ia nu a
dorit s�mijloceasc� focus grupurile cu p�rin�ii �i elevii, motiv�nd c� nu dore�te
s� se implice �ntr-oactivitate care �i separ� pe elevi sau pe p�rin�ii acestora �n
func�ie de etnie. Ca m�sur� corectiv�pentru a colecta totu�i informa�ia,
cercet�toarea s-a deplasat apoi �n comunit�ile de romi, efectu�nd35
focus grupurile cu p�rin�ii romi �n afara �colilor.�n total, s-au realizat30 de
focus grupuri �i 63 de interviuri semistructurate. Acestea au fostapoi analizate
folosind tehnica analizei de con�inut, prin care se urm�resc �nl�n�uirile de idei
�igruparea tematic� a conceptelor de c�tre responden�i, �n contextul producerii
discursului.�n paralel, cercet�torii au realizat observa�ie
participativ� �n �colile incluse �n studiu,efectu�nd mai multe vizite �i
observ�nd at�t comportamentul cadrelor didactice, c�t �i al copiilor,
�ninterac�iunea dintre ace�tia. Acolo unde a fost posibil, cercet�torii au asistat
la o or� de educa�ieintercultural�, sau la alte evenimente din via�a obi�nuit� a
unei �coli: o �edin�� cu p�rin�ii, serbareade sf�r�it de an �colar. Astfel, a fost
facilitat� observa�ia unor aspecte interac�ionale dintre membriidiferitelor etnii
din �coli, pe de o parte �ntre ei, �i pe de alt� parte cu cadrele didactice.
Concluziiledin observa�ia participativ� au venit �n completarea informa�iei
relevate �n timpul interviurilor �i alfocus grupurilor, echilibr�nd uneori
discursul �corect� al cadrelor didactice �i revel�nd alte fa�eteale contactului
interetnic din �coal�.De asemenea, cercet�torii aucolectat documente interne ale
�colilor, efectu�nd analizasecundar� a datelor puse la dispozi�ie de c�tre
administra�ia unit�ilor de �nv��m�nt (documentereferitoare la curriculumul la
decizia �colii, programa de educa�ie intercultural�, strategii de formarea cadrelor
didactice, rapoarte ale diferitelor proiecte de educa�ie intercultural�, articole
din presalocal�, presa sau site-ul �colii, etc.). Concluziile analizei secundare a
documentelor au fost deasemenea incluse �n raport.Pentru a surprinde dimensiunea
principalelor proiecte �i programe de formare din domeniuleduca�iei interculturale,
s-au efectuat de asemenea interviuri semistructurate cu personal specializatdin
cadrul MECI �i al structurilor sale jude�ene, sau cu personal
al unor organiza�iineguvernamentale care deruleaz� proiecte �i programe �n
domeniul interculturalit�ii. Astfel, a fostrealizat un num�r de �ase
interviuri suplimentare (doi responsabili din cadrul MECTS,
doiinspectori �colari de �tiin�e socio-umane la nivel de jude�, doi speciali�ti �n
educa�ia intercultural�,dintre care unul cu rol de management �n programul
identificat ca practic� pozitiv�), care abordeaz�chestiuni legate de formarea
ini�ial� �i continu� a cadrelor didactice �n domeniul
educa�ieiinterculturale, de obstacolele structurale �n implementarea unei educa�ii
interculturale de calitate, �ide proiecte �i ini�iative de succes �n domeniul
promov�rii principiilor educa�iei interculturale �n�nv��m�ntul din Rom�nia.36
Exist� mai multe constr�ngeri �i limite ale cercet�rii de fa��. �n primul r�nd, a
fost identificat� dificultatea de a g�si unit�i de �nv��m�nt frecventate
decolective multietnice de elevi, �n care s� se predea educa�ia intercultural� ca
�i CD�. �colile incluse�n studiu reflect� compozi�iile multietnice preconizate �n
metodologia ini�ial�, �ns� nu �n toate sepred� educa�ia intercultural� ca �i CD�.
Astfel, scade at�t comparabilitatea dintre �coli, c�t �iinteresul de a studia
aceast� tematic� urm�rind �ndeaproape criteriul compozi�iei etnice men�ionat
�nmetodologia ini�ial�. Astfel, dac� �n faza de proiectare a metodologiei, se dorea
compara�ia dintre o�coal� �n care, de pild�, etnia maghiar� era majoritar�, iar cea
rom� minoritar�, cu o unitate de�nv��m�nt unde raportul procentual dintre
aceste dou� etnii s� fie inversat, maghiarii fiindminoritari, iar
romii majoritari, acest lucru a devenit mai pu�in semnificativ �n condi�iile �n
care, dinstart, nu este vorba de acela�i statut al materiei educa�ie
intercultural�, sau nici m�car de faptul c�materia se preda �n �coal� �n timpul
desf�ur�rii cercet�rii (a�a cum am subliniat �i �n tabelul 1, �ndou� din �colile
incluse �n studiu materia fusese predat� �n anul �colar 2008-2009, �ns� nu se
maipreda �n momentul cercet�rii). Prin urmare, ne-am concentrat �n prezentarea
rezultatelor mai pu�inasupra compara�iei dintre �coli, c�t asupra unor concluzii
generale care reies din majoritateastudiilor de caz. Acolo unde au fost
identificate particularit�i, acestea au fost semnalate �i analizate�n
specificitatea lor. �n al doilea r�nd, o alt� dificultate
metodologic� �nsemnat� o constituie reticen�aadministra�iei �colilor �n
care este prezent� etnia rom� de a declara �n mod deschis �i inechivocdatele
statistice legate de procentul de elevi romi din �coal�. De pild�, cele dou� �coli
din jude�ulIlfov au fost identificate de c�tre personal al ISJ Ilfov ca fiind
frecventate, �n propor�ii diferite, deelevi romi. La fa�a locului, administra�ia
�colilor s-a ar�tat reticent� �n a furniza date statisticeexacte, �ns� pe parcursul
interviurilor cu personalul didactic a reie�it aceea�i informa�ie primit� dela ISJ
�n leg�tur� cu compozi�ia etnic� a �colilor. Pe de alt� parte, exist� o alt�
dificultate de ordinmetodologic �n identificarea �i raportarea etniei
elevilor, �i anume faptul c� �n