Sunteți pe pagina 1din 8

MINERALOGIE/PETROGRAFIE

Pagina lăsată albă intenţionat


Skarnele din România
Nicoleta ANIŢĂI, Cristina GHINEŢ
Muzeul Naţional de Geologie, Institutul Geologic al României, Şos. Kiseleff nr.1, Sector 1, Bucureşti

Abstract. Lucrarea de faţă işi propune trecerea în revistă a principalelor ocurenţe de skarne de pe teritoriul României, cu menţionarea importanţei lor
economice, prin precizarea mineralizaţiilor caracteristice fiecăreia. România este una dintre cele 20 de ţări ale lumii care adăposteşte skarne de tempera-
tură ridicată, purtătoare de minerale rare de tipul tilleyitului, spurritului sau gehlenitului.. Deşi este un subiect ştiintific foarte intens dezbătut, skarnele
vor suscita întotdeauna atenţia geologilor şi, în special, a mineralogilor, ele constituind o temă foarte interesantă atât din punct de vedere ştiinţific cât şi
economic.
Cuvinte cheie. skarn, intruziune magmatică, metasomatism de contact, zonare

Date generale 2. skarnul de reactie – reprezintă un “ansamblu de minerale ase-


mănătoare, formate în condiţii de metamorfism regional”.
Termenul de “skarn” a fost introdus în literatura de spe-
cialitate de către A.E. Tornebohm, în anul 1875, în lucrarea Mulţi autori consideră că, pe lângă termenul primar de
sa “Geognostisk beskrifning ofver Persbergets Grufvefalt: skarn, se mai pot întrebuinţa şi termeni de tipul: corneene calci-
Sveriges Geologiska Undersokning, P.A. Norstedt and Sons, ce, skarnoide, periskarne sau pseudoskarne, în ideea de a lămuri
Stockholm”, în care afirma:” …în strate de roci vulcanice sărace definiţia dată de Korzhinky (1953) skarnelor:”roci silicatice for-
in feldspat potasic, apar roci închise la culoare care, adăpostesc mate din minerale de reacţie, distribuite zonar, cu limite precise şi,
minerale utile. Aceste roci sunt denumite skarne, de către minerii formate la contactul dintre un paleosom carbonatic şi un pluton
din zona Persberg…” magmatic, în aureola termică a acestuia.” Korzhinsky consideră
că “mineralele de reacţie” sunt caracterizate atât de compo-
Skarnele, conform definiţiei date de către V.M. Goldschi- nenţi proveniţi de la paleosom cât şi din cei proveniţi în urma
mdt (1911), sunt roci silicatice rezultate în urma proceselor aportului metasomatic. Tot în concepţia sa, noţiunea de skran
metasomatice de contact. Hess (1919) a introdus, pe lângă implică, în mod obligatoriu, îndeplinirea a 3 criterii de bază:
termenul de skarn, şi pe acela de tactit, referindu-se la con-
tactul dintre intruziunile magmatice şi sedimentele de natura 1. criteriul mineralogic – skarnele sunt silicaţi de Ca – Mg –
carbonatică. Datorită faptului că minerale asemănătoare au Fe – Mn – Al, formaţi într-un mediu carbonatic;
fost găsite atât în zona de contact cu corpurile carbonatice, 2. criteriul zonar – distribuţia spaţiala a mineralelor în zone
dar şi adânc în masa rocii gazdă, la Congresul Internaţional de mono- sau biminerale;
Geologie din 1952, s-a decis renunţarea la termenul de tactit
3. criteriul genetic – skarnele se formează în timpul metaso-
şi adoptarea celui de skarn.
matismului termic în aureolele de contact ale plutonilor
Skarnele, definesc în fapt, două tipuri petrogenetice, în magmatici.
funcţie de condiţiile geologice în care iau naştere:
Din acest motiv, Korzhinsky a considerat că rocile forma-
1. skarn (sensu-stricto) – a fost definit drept “rocă silicatică te în conditii asemănatoare, dar care nu îndeplinesc aceste
formată în condiţii de temperatură ridicată la contactul criterii, nu pot fi considerate skarne sensu-stricto. De aici şi no-
dintre o intruziune magmatică şi o rocă gazdă”; menclatura dată de el acestor roci:

GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1 111


Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice
N. Aniţăi, C. Ghineţ – Skarnele din România

• corneene calcice – reprezintă ansamble minerale micro- Skarnele calcice sunt tipic postmagmatice şi indică, în
granoblastice rezultate la temperatură foarte ridicată, mod obişnuit, următoarele secvenţe zonare:
prin înlocuirea paragenezelor metamorfice, mai devreme • leucoskarne: /vezuvianit + grossular/ diopsid / wollasto-
decât producerea procesului de skarnificare propriu-zis; nit/ marmură;
• skarnoidele – sunt roci similare în compoziţie cu skarne- • melanoskarne: / andradit/ ferosalit – hedenbergit/ wollas-
le, dar care nu prezintă zonarea caracteristică acestora şi tonit sau ilvait/ marmură.
conţin multe minerale relicte;
Minerale tardive sunt, de obicei, epidotul, cloritul, calcitul,
• periskarnele – sunt ansamble minerale zonare formate
amfibolii, turmalina, fluorina şi mineralele argiloase.
pe rocile magmatice generatoare care trec la exterior în
skarne; Skarnele magneziene prezintă următoarele secvenţe zo-
• pseudoskarnele – sunt produse ale alteraţiei hidroterma- nare: clinopiroxen+spinel/ forsterit +/- spinel/calcifin/ peri-
le suprapuse pe skarne. claz/marmură.

Totuşi, criteriile lui Korzhinsky nu pot fi considerate drept Skarnele formate în stadiul magmatic sunt carac-
regulă general valabilă, existând situaţii clare când formarea terizate de următorul model zonar: clinopiroxen fasait,
skarnelor nu are legatură cu prezenţa unui corp carbonatic monticelit+spinel, situată între zona olivinică şi cea piroxeni-
(ex. Lac Dufolt, Canada – skarne cu hedenbergit, ilvait, andra- că/periclaz/marmură.
dit), formate la contactul unui corp magmatic riolitic cu unul Zonele din skarnele formate postmagmatic conţin la par-
andezitic. tea exterioară diopsid, chondrodit, humit şi clinohumit, în
Drept urmare, putem considera că, la modul general, for- timp ce skarne clacice conţin grosularit şi vezuvianit. Calcifi-
marea skarnelor reprezintă o fază importantă în cadrul siste- rele sunt constituite din spinel+forsterit+calcit şi apar atât în
melor magmatic şi hidrotermal. stadiul magmatic cât şi în cel postmagmatic ca zone perifera-
le. Mineralele tardive sunt, de obicei, amfibolii, serpentinele,
Tipuri de skarne flogopitul, cloritul, talcul şi magnetitul.

Skarnele care substituie roci dolomitice sunt denumite şi Ocurenţe de skarne pe teritoriul
skarne magneziene, iar skarnele care înlocuiesc calcare se mai ­României
numesc şi skarne calcice. Din punct de vedere al localizării în ca-
drul structurilor geologice, skarnele pot fi de mai multe tipuri: Pe teritoriul României skarnele sunt asociate cu granitoi-
• asociate intruziunilor magmatice, fiind generate prin me- dele baikaliene precum şi cu roci magmatice de vârstă Alpină
tasomatism de difuzie şi metasomatism de infiltraţie (bi- ( magmatite Kimmerice, Laramiene, Neogene).
metasomatism, conf. lui Korzhinsky); Cele mai importante dintre toate acestea sunt skarnele
• localizate în jurul apofizelor subvulcanice şi formate prin laramice dezvolvate pe un areal larg in Munţii Apuseni, Mun-
metasomatism de infiltraţie; ţii Poiana Ruscă şi Munţii Banatului (G.Cioflica, S.Vlad, 1974).
• localizate adânc în roca gazdă, uneori pe distanţe apre- Aceste skarne s-au format în strânsă legătură cu formaţiunile
ciabile de la corpul intrus, formarea lor fiind datorată in- magmatice de vârstă Cretacic superior – Eocen, cunoscute şi
filtraţiei. sub denumirea de banatite (Bernard von Cotta, 1864). Banati-
Acest tip de distribuţie dă naştere, în numeroase areale, la tele au fost generate de procesele de subducţie alpină, având
aranjamente periplutonice atât ale zonelor de skarn cât şi ale caracteristicile unui arc magmatic granitoidic cu o evoluţie
mineralizaţiilor care le acompaniază. Natura zonalităţii poate fi lentă la scara timpului geologic (Turonian-Eocen), perioadă
monoascendentă, atunci când zonele se dezvoltă simultan, sau în care a înregistrat mai multe stadii petrogenetice.
poliascendentă, atunci când formarea skarnelor implică mai Skarnele magmatice raportate la evenimentele baikalie-
multe stadii separate prin discontinuităţi de natură tectonică. ne şi laramice sunt foarte rare şi insignifiante din punct de
Astfel, skarnitizarea debutează în timpul stadiului magma- vedere metalogenetic. Sunt totuşi purtătoare, în roci gazdă
tic în condiţii specifice de T şi P, skarnele rezultate fiind denumi- de natură carbonatică, de minerale precum tileyitul, spurritul
te şi skarne magmatice, în timp ce formarea skarnelor în meta- şi melilitul, respectiv piroxeni, forsterit şi spinel în roci gazdă
somatismul postmagmatic este divizată în mai multe etape: de natură dolomitică.
Skarnele postmagmatice magneziene, cu diopsid, flogo-
1. skarnitizarea timpurie – cu formare de skarne microblasti-
pit, clinohumit, condrodit, pargasit etc., de vârstă baikaliană
ce similare corneenelor calcice;
sau laramică, au o răspândire relativ limitată. Din punct de
2. skarnitizarea propriu zisă – cu apariţia de skarne grano- vedere metalogenetic sunt caracterizate de mineralizaţii de
blastice; Cu+W (Baita Bihor) şi B (Baita Bihor, Ocna de Fier, Băişoara).
3. skarnitizarea subsecventă – când, conform lui Korzhinky Skarnele postmagmatice calcice sunt cel mai des întâlnite
(1953), se formează pseudoskarne, sau skarne alterate hi- pe teritoriul României în pirometasomatite baikaliene, kim-
drotermal. meriene, laramice şi neogene.

112 GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1


Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice
N. Aniţăi, C. Ghineţ – Skarnele din România

Fig. 1 Distribuţia skarnelor laramice pe teritoriul României (după Cioflica, Vlad, 1974)

Skarnele de vârsta alpină s-au format, în general, în con- Corpurile de skarn asociate plutonilor au formă neregula-
diţii de adâncime redusă, acest lucru fiind caracteristic în spe- tă, în timp ce skarnele asociate corpurilor subvulcanice sunt
cial celor de vârsta laramică, care s-au format, de regulă, în lentiliforme. Skarnele asociate sistemelor rupturale îmbracă
preajma apexurilor şi apofizelor plutonice. Acest lucru explică forme variate (filon, pipa, benzi) şi pot fi întâlnite pe distanţe
şi prezenţa în cadrul ocurenţelor a mineralelor abisofobe de de peste 1 km de la zona de contact, fiind foarte extinse în
tipul melilitului, spuritului sau wollastonitului. poziţie verticală.
Spre deosebire de cele alpine skarnele baikaliene s-au
format în condiţii abisale. (Schuster, 1973). Ocurenţele de skarne din Munţii Apuseni
Skarnele din Carpatii româneşti ocupă 3 poziţii structu- Budureasa
rale distincte: Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice
1. skarne controlate de contactul plutonilor magmatici cu şi magneziene.
roci carbonatice; Localizare geografică – Munţii Bihor la S, Munţii Pădurea Cra-
iului la N, Masivul Vlădeasa la E, bazinul Beiuş la V.
2. skarne controlate de contactul de corpuri subvulcanice
Paleosomul – dolomite mezozoice.
cu roci carbonatice;
Banatitul – corpuri intruzive granodioritice.
3. skarne controlate de sisteme rupturale variate care între- Forma de zăcământ – corpuri neregulate, impregnaţii.
taie rocile intruse de plutoni. Mineralizaţii – Fe,B, Pb, Zn, Au, Ag, Bi, Sb, Mo, Cd, W.
Skarnele magmatice sunt, de obicei, asociate primului tip, Asociaţii mineralogice - granaţi-piroxeni-magnetit-calcopi-
în timp ce skarnele postmagmatice pot fi asociate cu toate rită-pirită; forsterit-spinel-ludwigit; ilvait-pirotină-magnetit;
cele trei tipuri. galenă-sfalerit-calcopirită-pirotină.

GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1 113


Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice
N. Aniţăi, C. Ghineţ – Skarnele din România

Pietroasa Banatitul – corpuri intruzive granodioritice.


Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice Forma de zăcământ – corpuri neregulate, compacte, lentile,
si magneziene. cuiburi, buzunare.
Localizare geografică – Munţii Bihor la S, Munţii Pădurea Cra- Mineralizaţii– Fe+/-S,B; Zn, Cu, Mo, Bi, Mn.
iului la N, Masivul Vlădeasa la E, bazinul Beiuş la V. Asociatii mineralogice –ludwigit, magnetit, hematit, pirotină,
Paleosomul – dolomite anisiene, calcare de Roşia, calcarele şi mispichel, molibdenit, pirită, sfalerit, galenă, calcopirită, mar-
dolomitele Formaţiunii de Codru. casită; goethit, marcasită.
Banatitul – corpuri intruzive granodioritice.
Forma de zăcământ – corpuri neregulate, impregnaţii.
Liţa Baişoara
Mineralizaţii – Fe, B.
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice
Asociaţii mineralogice - szaibelyit, ludwigit, magnetit, diop-
şi magneziene.
sid, wollastonit.
Localizare geografică – partea estică a Munţilor Gilău.
Paleosomul – formaţiuni sedimentare senoniene.
Valea Seacă
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact calcice . Banatitul – corpuri intruzive dacitice şi granodioritice.
Localizare geografică – Munţii Bihor. Forma de zăcământ – corpuri neregulate, compacte, lentile,
Paleosomul – dolomite mezozoice, roci magmatice laramice. cuiburi, buzunare.
Banatitul – corpuri intruzive granodioritice. Mineralizaţii – Cu, Zn, Pb+/-Ag, Mn, Cd, Bi, Ti.
Forma de zăcământ – corpuri neregulate. Asociaţii mineralogice – pirită, sfalerit, pirotină, calcopirită,
Mineralizaţii – Fe, Cu, Pb, Zn+/- Au, Ag; Bi, Sb, Ni,Co. cubanit, galenă, tetraedrit, boulangerit, marcasită; bornit, co-
Asociaţii mineralogice - granaţi-piroxeni; granaţi – wollastonit. velină, limonit, malachit, azurit.

Băiţa Bihorului Măgureaua Vaţei


Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact intretăia- Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice
te de o serie de fracturi de origine tectonică; calcice si mag- si magneziene.
neziene. Localizare geografică – Munţii Metaliferi.
Localizare geografică – Munţii Bihor. Paleosomul – calcare jurasice.
Paleosomul – dolomite mezozoice, sedimente detritice pa- Banatitul – corpuri intruzive cuarţo - monzodioritice.
leo-mezozoice, roci magmatice laramice. Forma de zăcământ – corpuri neregulate.
Banatitul – corpuri intruzive granitice.
Mineralizaţii – Fe.
Forma de zăcământ – corpuri de substituţie, rar filoane.
Asociaţii mineralogice – wollastonit, diopsid, grosular, andra-
Mineralizaţii– Pb, Zn, Cu, Mo, Bi, B, W, +/- Au, Ag, Cd, Mn, Ni,
dit, vezuvianit, magnetit, hematit; epidot, calcit, clorit; gehle-
Co, Te.
nit, vezuvianit, wollastonit; spurrit, tilelyit, spinel, wolastonit,
Asociaţii mineralogice - /granaţi-piroxeni-magnetit-calcopi-
granaţi, vezuvianit.
rită-pirită/forsterit-spinel-ludwigit/ilvait-pirotină-magnetit/
galenă-sfalerit-calcopirită-pirotină.
Dealu Cornet
Brusturi-Luncşoara Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice.
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact întretăia- Localizare geografică – Munţii Metaliferi.
te de o serie de fracturi de natură tectonică; calcice. Paleosomul – calcare neo-jurasice în facies de Ştramberg.
Localizare geografică – Munţii Bihor. Banatitul – corpuri intruzive cuarţo – monzodioritice.
Paleosomul – formaţiunea de Biharia – proterozoic superior Forma de zăcământ – corpuri neregulate.
(şisturi, calcare, dolomite). Mineralizaţii - Fe.
Banatitul – corpuri intruzive andezitice, bazaltice, lamporfirice. Asociaţii mineralogice – wollastonit, diopsid, grossular, an-
Forma de zăcământ - filoane, impregnaţii. dradit, vezuvianit, magnetit, hematit, epidot, gehlenit, spur-
Mineralizaţii– Pb, Zn,Cu; Ni, Bi, Sb, Mo, Cd, W, As, Co, Ni. rit, tilleyit.
Asociaţii mieneralogice – cuarţ, minerale argiloase, molibde-
nit, epidot, granaţi, wollastonit, tremolit; clorit, epidot, cuarţ, Ocurenţele din Munţii Poiana Ruscă
carbonaţi, oxizi de Fe, +/- calcopirită şi sfalerit.
Tâncova - Nădrag
Masca Băişoara Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice.
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice Localizare geografică – Munţii Poiana Ruscă.
şi magneziene. Paleosomul – seria de Ghelar (Paleozoic).
Localizare geografică – partea estică a Munţilor Gilău. Banatitul – plutonul granodioritic Tâncova – Nădrag.
Paleosomul – calcare şi dolomite pre mezozoice, roci magma- Forma de zăcământ – corpuri neregulate, impregnaţii.
tice laramiene. Mineralizaţii - Fe, Mn, Cu.

114 GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1


Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice
N. Aniţăi, C. Ghineţ – Skarnele din România

Asociaţii mineralogice – magnetit, hematit, ilmenit, titanit, Paleosom – roci carbonatice Thitonic – Neocomiene.
grossular, andradit, epidot, cuarţ; cuarţ, calcopirită, clorit, ac- Banatitul – plutonul granodioritic Bocşa.
tinot, calcit, siderit. Forma de zăcământ – corpuri neregulate, cuiburi, impregnaţii.
Mineralizaţii –Cu, Pb, Zn, Au, Ag, Fe; As, Bi, Sb, Mn.
Ruşchiţa Asociaţii mineralogice – epidot, hematit, magnetit, pirotina,
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice. calcopirita, pirita, sfalerit, galena, mispichel, bismutina, dog-
Localizare geografică – Munţii Poiana Ruscă. naskait, tetraedrit; dolomit, ankerit, calcit.
Paleosom – cristalinul de Poiana Ruscă de vârstă Paleozoică,
seria de Ghelar – calcare cristaline, formaţiunea şisturilor verzi Ciclova – Oraviţa
Ruşchiţa – Alun. Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice
Banatitul – plutonul granodioritic Ruşchiţa – Glimboca. şi magneziene.
Forma de zăcământ – corp neregulat, stockuri. Localizare geografică – Munţii Locvei.
Mineralizaţii - Pb, Zn,Cu;, Ag, Cd, Bi, Sb. Paleosom – roci carbonatice jurasice.
Asociaţii mineralogice – magnetit, hematit, diopsid, granaţi, Banatitul – corpuri granodioritice subvulcanice.
tremolit, wollastonit, vezuvianit, scapolit. Forma de zacamant –cuiburi, benzi, impregnaţii.
Mineralizatii – Cu, Mo, Zn, Sb, Au, Co, W, As, Bi.
Varniţa Asociatii mineralogice – diopsid, granati, amfiboli, antofilit,
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice. tremolit, pirita, magnetit; pirotina, pirita, calcopirita, sfalerit,
Localizare geografică – Munţii Poiana Ruscă. hematit, tetraedrit.
Paleosom – formaţiuni sedimentare de vârstă Maastrichtian
superior. Sasca Montana
Banatitul – plutonul granodioritic Ruşchiţa – Glimboca. Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice
Forma de zăcământ – corpuri neregulate, impregnaţii. si magneziene.
Mineralizaţii - Pb, Zn,Cu. Localizare geografica – Muntii Almaj.
Asociaţii mineralogice – grossular, epidot, tremolit, magnetit, Paleosom – roci carbonatice Jurasic-Neocomiene.
hematit; sfalerit, galenă, pirită, calcopirită, tetraedrit, clorit, Banatitul – corpuri granodioritice subvulcanice.
calcit. Forma de zăcământ – lentile şi corpuri tabulare.
Mineralizatii – Cu+/- W, Mo, Co, Au.
Ascuţita Asociaţii mineralogice – calcopirită, magnetit, pirită, bornit,
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice. molibdenit, vezuvianit, wollastonit, piroxeni, mispichel, tetra-
Localizare geografică – Munţii Poiana Ruscă. edrit, cupru nativ.
Paleosom – formaţiuni sedimentare de vârstă Maastrichtian
superior. Moldova Nouă
Banatitul – plutonul granodioritic Ruşchiţa – Glimboca. Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice
Forma de zăcământ – corpuri neregulate, impregnaţii. si magneziene.
Mineralizaţii de – Pb, Zn,Cu. Localizare geografică – Munţii Banat.
Asociaţii mineralogice – grossular, andradit, epidot, tremolit, Paleosom – roci carbonatice jurasice.
magnetit, hematite. calcopirită, sfalerit, galenă, pirită, bornit, Banatitul – corpuri granodioritice subvulcanice.
cuarţ, actinot, clorit, calcit. Forma de zăcământ –corpuri neregulate, impregnaţii, depu-
neri pe fisuri.
Ocurenţele din Munţii Banatului Mineralizaţii – Cu, Pb,Zn,Au, Ag; Bi, Mo, Sb, As,Co, Ni, In,
Ocna de Fier Ga,Cd.
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice Asociatii mineralogice – pirită, pirotină, sfalerit, calcopirită,
şi magneziene. bornit, tetraedrit, galenă, realgar; epidot, clorit, adular, cuarţ,
Localizare geografică– Munţii Banat. calcit, siderit, dolomit, baritină, andradit, gips.
Paleosom – roci carbonatice Thitonic – Neocomiene.
Banatitul – plutonul granodioritic Bocşa. Şopot
Forma de zăcământ –corpuri neregulate, cuiburi, impregnaţii. Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice.
Mineralizaţii – Fe, Cu, Pb, Zn; Bi, Ag, Cd. Localizare geografică – Munţii Almăj.
Asociaţii mineralogice – granaţi, piroxeni, flogopit, tremolit, Paleosom – depozite sedimentare Senoniene.
paligorskit, ludwigit, wolframit, magnetit, hematit; sfalerit, ga- Banatitul –corpuri subvulcanice dioritice.
lenă, calcopirită, pirită, bismutină, pirotină, tetraedrit, warthait. Forma de zăcământ –cuiburi, impregnaţii.
Mineralizaţii – Cu+/-Fe, Pb, Sn, Ga, Ni.
Dognecea Asociaţii mineralogice – granaţi, tremolit, antofilit-gedrit, he-
Tip petrogenetic - Skarne metasomatice de contact, calcice. matit, magnetit; epidot, clorit, pirită, calcopirită, cuarţ, carbo-
Localizare geografică – Munţii Banat. nat, azurit, malachit, limonit.

GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1 115


Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice
N. Aniţăi, C. Ghineţ – Skarnele din România

Bibliografie
Borcoş, M., Krautner,H.G., Udubaşa, G., Săndulescu, M., Năstaseanu, S., Bi- G. Cioflica, Ş. Vlad., (1974). Laramian magnesian and calcic skarns from
toianu, C., (1984). Map of the Mineral Resources, 2nd edition, Mi- Romania and their genetic relations, Problems of ore deposition,
nistry of Geology and Geophysics, 72;73;82;83;90;111; 112;114; Fourth IAGOD Symposium, Varna, Vol. III.
117; 118;119 Kissling Al. (1967). Studii mineralogice si petrografice in zona de exos-
karn de la Ocna de Fier (Banat), Ed.Acad. Bucuresti
Constantinescu,E., (1980). Mineralogeneza skarnelor de la Sasca Mon-
tană.ed.Acad.RSR, 45-48 Korzhinskii, D.S.,(1970). Theory of Metasomatic Zoning, Clarendon Press
Lazăr C. (1966). Contribuţii la cunoasterea zăcământului polimetalic
Dimitrescu R., Covali Gabriela, (1973). Notă asupra mineralogiei seriei
de la Baia de Arieş (Munţii Apuseni) Ser. Geol. 11, Bucureşti
migmatice de Codru. D.S. Inst. Geol. LX, Bucureşti
Oncescu, N., (1965). Geologia României, Ed. Tehnica, Bucureşti, 330-
Einaudi M.T., & Burt D.M., (1982). Introduction, terminology, classifica- 332; 427-429
tion and composition of skarn deposits. Economic Geology, 77, pp.
Petrulian, N., (1973). Zăcăminte de minerale utile, Ed. Tehnica, Bucu-
745-754.
reşti, 245-247
Goldschmidt, V.M., (1911). Die kontakmetamorphose im Kristianiage-
Savu. H., Vasiliu Cecilia, Udrescu Constanţa. (1973) Faciesurile granitoide-
biet: Oslo Vidensk. Skr., I., Mat.-Natur v. K1., no 1, 483 p.
lor din plutonul tardeorogen de la Cărpiniş – Novaci (M. Parang)
Cioflica G., Vlad Ş., (1977). Outline on the present state of skarn D.S. Inst. Geol. XL, Bucureşti
knowledge in Romania, Revue Roumanie de Geologie, Geophy- Zharikov, V.A., (1970). Skarns: Int. Geol. Rev., v. 12, p. 541-559, 619-647,
sique et Geographie, Edit. Acad.RSR 760-775.

116 GEO-ECO-MARINA 14/2008 – SUPLIMENT NR. 1


Ştiinţele Pământului, Cunoaştere şi Mediu – Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice

S-ar putea să vă placă și