Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) (jud.

Viorica Dodon)
Dosarul nr.3a-866/20
2-18180554-02-3a-28072020

DECIZIE
21 aprilie 2021 mun. Chișinău
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Anatolie Minciuna
Judecători Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc
Grefier Liliana Matei

examinând în ședință publică apelul declarat de către executorul judecătoresc

Liudmila Ghețiu împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 13
februarie 2020, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către
executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu împotriva Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești, Colegiul Disciplinar al Executorilor judecătorești cu privire la anularea
actelor administrative,
constată:

La 10 august 2018, prin intermediul poștei terestre, executorul judecătoresc

Liudmila Ghețiu a înaintat acțiune în judecată împotriva Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești, Colegiul Disciplinar al Executorilor judecătorești cu privire la anularea
deciziei nr. 59 din 20.12.2016 și deciziei nr. 161/883 Dfa din 06.10.2017.
În motivarea acțiunii a invocat că, în cadrul ședinței Colegiului Disciplinar al
Executorilor Judecătorești din 06.10.2017 a fost anunțată ca urmare a examinării
plângerii din 09.03.2017 înaintată de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești, despre constatarea abaterii disciplinare prevăzute de alin. (2) art. 21 din
Legea nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești, și anume lit. f) - încălcarea
gravă a Codului deontologic, precum și despre faptul aplicării executorului judecătoresc
Liudmila Gheţiu, sancțiunii disciplinare prevăzută de lit.a) alin.(1) art. 24 din Legea nr.
113/2010 cu privire la executorii judecătorești, sub formă de avertisment cu obligația de a
se instrui, pe cont propriu, pe o durată de 4 ore academice (decizia nr. 59 din 20.12.2016).
Astfel, relatează reclamantul că, prezenta hotărâre a colegiului disciplinar a fost
publicată pe site-ul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești la 26.07.2018, fiind-ui
transmisă la cutia poștală la data de 30.07.2018. Iar abia peste 9 luni și 20 zile, având
posibilitatea să ia cunoștință cu motivele invocate de către Colegiul disciplinar, care au
stat la baza admiterii sesizării Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, deși potrivit
art. 231 alin. (5) al legii menționate, în termen de până la 15 zile lucrătoare de la
pronunțarea dispozitivului, Colegiul disciplinar întocmește decizia motivată, care se
semnează de către președintele ședinței şi membrii Colegiului disciplinar care au
participat la ședință. Același termen se aplică și pentru întocmirea opiniei separate.
Prin urmare, comunică reclamantul că, careva abatere disciplinară nu a comis și nu
au existat careva circumstanțe sau proceduri în cadrul cărora ar putea fi sancționată
disciplinar, motiv din care consideră că, decizia Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești nr. 59 din 20.12.2016 este neîntemeiată, emisă cu grave încălcări de
procedură și peste termenul de atragere la răspundere disciplinară.
Cu privire la decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești de pe
lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nr. 161/883 Dfa din 06.10.2017,
relatează reclamantul că, la baza emiterii deciziei din 16.10.2017 a stat hotărîrea nr.59 din
20.12.2016, care i s-a adus la cunoștință la data de 09.02.2017 prin intermediul poștei
electronice.
Astfel, de fapt, la 15.02.16, la biroul executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu, a
fost înregistrat documentul executoriu nr. 2e-157/15, emis de Judecătoria Orhei la
05.01.16 privind aplicarea sechestrului asiguratoriu pe mijloacele bănești ce-i aparțin
Societății cu Răspundere Limitată,,Vladmar” în limita valorii acțiunii în mărime de 13
932,03 lei. Iar în urma măsurilor de executare întreprinse suma de 13 932,03 a fost
asigurată din contul debitorului SRL,,Vladmar” deţinut în SA,,BC Moldindconbank”, fil
Telecomtrans, unde la momentul aplicării măsurii de asigurare soldul în cont era de 53
756,71 lei.
La 13.05.15, indică reclamantul că, executorul judecătoresc Igor Doroftei, a
înaintat o somație, solicitând alăturarea la executare în temeiul art. 92 Cod de executare,
și anume la urmărirea mijloacelor bănești din conturile debitorului SRL,,Vladmar”, iar la
18.05.16, executorul judecătoresc Liudmila Gheţiu s-a alăturat la executare, prezentând în
acest sens copia certificată de pe documentul executoriu.
Conform încheierii nr. 064-655/16 din 21.06.16 executorul judecătoresc Igor
Doroftei a distribuit sumele realizate din executare şi conform aceste-i încheieri
executorului judecătoresc Liudmila Ghetiu, pentru asigurarea executării d/executoriu
menționat, i-a revenit suma de 13 678,36 lei, iar conform încheierii din 26.07.2016 suma
de 122.21 lei. Încheieri care sunt în vigoare și nu au fost contestate de părțile procedurii
de executare.
Indică reclamantul că, la 15.08.16, la executare silită, la biroul executorului
judecătoresc Liudmila Gheţiu, a fost prezentat de creditor, documentul executoriu nr. 2e-
157/15 emis de Judecătoria Orhei la 26.04.16, privind încasarea de la SRL,,Vladmar” în
folosul la SRL”Almir” suma datoriei de 11 381.14 lei. Iar la 09.09.16, executorul
judecătoresc Liudmila Gheţiu, a prezentat executorului judecătoresc Igor Doroftei,
informația despre parvenirea la executare a d/executoriu, anexând în acest sens copia
certificată de pe documentul executoriu, solicitându-se ca sumele încasate și distribuite, a
fi transferate la contul executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu, fiind prezentate în
acest sens și rechizitele pentru transfer. Însă, cu mare întârziere, abia peste 7 zile, după
recepționarea solicitării, suma datoriei nefiind transferată la contul solicitat, executorul
judecătoresc Liudmila Gheţiu, fiind contactat telefonic de o angajată de la biroul
executorului judecătoresc Igor Doroftei, cu solicitarea de a se apropia la biroul ultimului.
Iar Igor Doroftei i-a solicitat emiterea încheierii de încasare a onorariului, prin care să se
dispună ¼ din suma onorariului pentru ultimul.
În acest context, relatează reclamanta că, o astfel de încheiere nu poate fi emisă,
ori potrivit încheierii de asigurare, suma datoriei a fost asigurată, și ulterior distribuită, iar
ultimul nu are dreptul la ¼ din onorariu.
Invocă reclamantul că, la aceiași dată, la 15.09.16, a înaintat o somație repetată la
biroul executorului judecătoresc Igor Doroftei, prin care a solicitat ca imediat să se
transfere suma datoriei distribuită la contul executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu.
Însă, peste 7 zile după primirea a 2 somații, executorul judecătoresc Igor Doroftei, a
transferat la contul executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu, nu suma distribuită
conform încheierilor din 21.06.16 și 26.07.2016, ci neîntemeiat a distribuit suma
transferului la 12 101,69 lei, ce constituie suma datoriei conform documentului
executoriu nr. 2e-157/15, emis de către Judecătoria Orhei, la 26.04.2016 privind
încasarea de la SRL,,Vladmar” în folosul la SRL”Almir” suma datoriei în mărime de 11
381.14 lei și cheltuielile de executare în mărime de 720,55 lei calculate conform
borderoului de calcul din 15.08.2016.
Relatează la acest capitol reclamantul că, după neîndeplinire întocmai a cerințelor
solicitate prin somația din 09.09.16, a executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu, la
15.09.16 și 16.09.16, repetat a înaintat alte somații, ca rezultat al nerespectării cerințelor
legislației în vigoare, a unor încheieri definitive emise de însăși executorul judecătoresc
Igor Doroftei, cu solicitarea de a se transfera suma de 1 138,11 lei, ce constituie onorariu
stabilit prin lege. Iar la 27.09.16, indică reclamanta că, a fost informată de executorul Igor
Doroftei, că la 15.09.16, din mijloacele disponibile de 1 698,31 lei au fost transferate
(fără nici un temei legal, fără a prezenta ca dovadă o copie de pe încheierea în vigoare de
redistribuire a mijloacelor băneşti, copie de ordine de plată) suma totală de 1 372,03 lei,
creditorului SRL,,Royal Progres”, ca restanță la suma datoriei și dobândă, iar la cont a
rămas numai suma de 326,28 lei, cunoscând cu certitudine că la executorul judecătoresc
Liudmila Gheţiu, se înscriu restanțe la plată a cheltuielilor de executare.
Astfel, indică reclamantul că, în urma acțiunilor întreprinde de executorul
judecătoresc Igor Doroftei, a fost lipsită de posibilitatea încasării onorariului în mărime
de 1 138,11 lei, de la SRL ,,Vladmar”.
Reprezentantul creditorului avocatul Scripnic V. a înaintat o somație către organul
Procuraturii mun.Chișinău, solicitînd atragerea la răspundere executorului judecătoresc
Doroftei Igor, însă nu cunoaște din care motive, menționînd în sesizare, fără a avea
careva împuterniciri legale de la ***** Liudmila (mandat, contract de asistență juridică,
etc.), că acționează în interesele ultimei. Or, careva împuterniciri n-a eliberat privind
sesizarea organelor de drept, care a fost readresată către UNEJ pentru examinare, care a
conchis că, prin comportamentul său a dat dovada de concurența neloială, admițînd
ignorarea art.31 și art.32 Cod de etică, necătînd la faptul că, prin nota informativă a adus
la cunoștința Consiliului UNEJ că n-a împuternicit avocatul de a depune sesizări la
procuratură asupra pretinselor abateri a executorului judecătoresc Igor Doroftei.
Prin urmare a celor relatate, indică reclamantul că, nu este de acord cu decizia
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 59 din 20.12.2016, motiv din care
consideră că, este una ilegală. Or, potrivit art. 42 a Legii nr. 113 din 17.06.2010, în
atribuțiile Consiliului nu intră verificarea, constatarea legalității acțiunilor executorului
judecătoresc.
Întrucât, potrivit art. 42 din legea enunțată, organul executiv al Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti este Consiliul, constituit din 7 membri, aleşi pe un termen de 4
ani. Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este de drept şi
preşedinte al Consiliului. Consiliul se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar
nu mai puţin de o dată în trimestru. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii
membrilor prezenţi. Consiliul are următoarele atribuţii: a) propune ministrului justiţiei
spre aprobare numărul necesar de executori judecătoreşti şi teritoriul de activitate; b)
alege din rîndul membrilor săi vicepreşedintele; c) repartizează executorilor judecătoreşti
care vor asigura efectuarea stagiului persoanele care au promovat concursul pentru
admiterea la stagiere; d) stabileşte circumscripţiile camerelor teritoriale ale executorilor
judecătoreşti; e) prezintă anual ministrului justiţiei informaţii despre înregistrarea
contractelor de asigurare de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti; f) aprobă
statele de personal şi condiţiile desfăşurării concursului pentru angajarea personalului
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, mărimea fondului de salarizare; g) aprobă
recomandări de generalizare a practicii de executare şi le remite pentru informare
Ministerului Justiţiei; h) asigură convocarea congresului; h1) examinează contestaţiile la
actele de dispoziţie emise de camerele teritoriale ale executorilor judecătoreşti; i)
îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de statut.
De asemenea, consideră reclamantul că, Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești, a încălcat procedura de examinare a actelor readresate de către organele
Procuraturii, preferindu-se în hotărârea sa la abaterile prevăzute din codul de etică, ori,
potrivit art. 48 a Legii nr. 113 din 17.06.2018 privind executorii judecătorești, Camera
teritorială a executorilor judecătorești are următoarele atribuții: a) duce la îndeplinire
hotărîrile Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti; b) întocmeşte, modifică şi
publică anual lista executorilor judecătoreşti membri ai camerei; c) stabileşte competenţa
teritorială a executorilor judecătoreşti în interiorul circumscripţiei instanţei de judecată în
privinţa categoriilor de documente executorii, pentru a căror punere în executare există
reglementări legale imperative referitor la teritorialitate; d) examinează petiţiile
referitoare la activitatea şi etica profesională a executorilor judecătoreşti din
circumscripţia sa teritorială şi informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
despre abaterile depistate în vederea deciderii necesităţii sesizării Colegiului disciplinar;
e) informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti asupra activităţii birourilor
executorilor judecătoreşti şi necesarului de executori judecătoreşti; f) în caz de
suspendare sau de încetare a activităţii executorului judecătoresc, asigură preluarea şi
transmiterea arhivei şi a procedurilor de executare deţinute de acesta; g) îndeplineşte alte
atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de activitate.
Astfel, reiterează reclamantul că, potrivit art. 6 alin (1) din Legea nr. 113 din
17.06.2018, executorul judecătoresc este independent în activitatea sa și se supune numai
legii. Iar în această ordine de idei, menționează că, potrivit art. 48 lit. (d) a Legii nr. 113
din 17.06.2010, Camera teritorială a executorilor judecătorești, examinează petițiile
referitoare la activitatea și etica profesională a executorilor judecătorești din
circumscripția sa teritorială și informează Uniunea Națională a Executorilor
Judecătorești, despre abaterile depistate în vederea deciderii necesității sesizării
Colegiului disciplinar.
În aceste circumstanțe, consideră reclamantul că, hotărârea nr. 59 din 20.12.2016, a
Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, este una ilegală, adoptată cu
încălcarea procedurii prevăzute în mod expres de norma juridică cu caracter imperativ
supra, or, acest act a fost adoptat cu încălcarea procedurii stabilite de lege precum și cu
încălcarea competenței.
Totodată, relatează reclamantul, cu privire la desfășurarea ședinței Colegiului
disciplinar din 06.10.2017, că s-a petrecut cu grave încălcări de procedură. Întrucât,
potrivit ordinului Ministerului Justiției nr. 1126 din 09.12.2016, executor judecătoresc
Igor Doroftei, a fost desemnat membru în componența Colegiului Disciplinar pe lângă
Uniunea Națională a Executorilor judecătorești, desemnat de Uniunii Naționale a
Executorilor Judecătorești.
Astfel, consideră reclamantul, că deși executorul judecătoresc Igor Doroftei, la
începerea ședinței și-a declarat abținere de la examinarea cauzei, a participat activ la
examinare, și a asistat pe toată durata petrecerii ședinței, chiar mai mult i s-a permis să
dea explicații și să adreseze întrebări executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu.
Prin urmare, consideră reclamantul că, ședința s-a desfășurat cu o gravă încălcare de
procedură, or, membrul colegiului disciplinar aținându-se de la examinarea cauze trebuia
să părăsească ședința, dar să nu participe activ, fiind vizat chiar personal în cazul pus în
examinare. Întrucât, potrivit Regulamentului de activitate al Colegiului disciplinar al
executorilor judecătorești, cap. IV, pct. 35 p. j), membrii Colegiului sunt obligați să nu
participe la examinarea sesizării, în prezența unui conflict de interese și să informeze
președintele Colegiului în scris despre existența conflictului de interese sau intervenirea
lui pe durata examinării sesizării.

Totodată, relatează reclamantul că, la momentul examinării sesizării la, 06.10.2017,

de către Colegiul Disciplinar termenul de prescripție pentru atragerea la răspundere
disciplinară a executorului judecătoresc era omis. Întrucât, potrivit acțiunilor întreprinse
de executorul judecătoresc Liudmila Gheţiu, în cadrul proceduri de executare vizate a
fost data de 21 septembrie 2016, dată la care a fost emisă încheierea nr. 023- 144/16
privind încetarea procedurii de executare. Or, potrivit art. 211 din Legea privind
executorii Judecătorești nr. 113 din 17.06.2010 executorul judecătoresc poate fi tras la
răspundere disciplinară în termen de un an de la data când săvârșirea abaterii disciplinare
a devenit sau trebuia să devină cunoscută, dar nu mai târziu de doi ani de la săvârșirea
acesteia.
În asemenea circumstanțe, solicită anularea deciziei nr. 59 din 20.12.2016 și
deciziei nr. 161/883 Dfa din 06.10.2017.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 februarie 2020, s-a
respins acțiunea, ca neîntemeiată.
 La 26 februarie 2020, prin intermediul poștei terestre executorul judecătoresc
Liudmila Gheţiu, a declarat apel nemotivat, iar la 16 iulie 2020, la fel prin intermediul
poștei terestre, apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din
13 februarie 2020, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind
admiterea acțiunii.
În motivarea apelului executorul judecătoresc Liudmila Gheţiu, a relatat motivele
indicate mai sus întru susținerea acțiunii, suplimentar comunicând că, nu este de acord cu
hotărârea instanței, motiv din care o consider ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării.
Întrucât, instanța a examinat cauza superficial, nu a pătruns în esență și a pronunțat o
hotărâre pe presupuneri făcând referire la acte care cu desăvârșire lipsesc în dosarul
disciplinar și nu se regăsesc nici în dosarul gestionat de instanța de judecată.
Totodată, menționând că, instanța examinând acțiunea, nu a reținut argumentele
reclamantei cu privire la faptul că, executorul judecătoresc Liudmila Gheţiu, nu a
împuternicit avocatul Veaceslav Scripnic, să acționeze în interesele sale, și s-a referit la
faptul că la data de 11.10.2016 avocatul a înaintat o plângere la Procuratura m. Chişinau.
Or, avocatul se împuternicește printr-un mandat care este semnat de persoana care l-a
împuternicit. Iar în acest sens, în dosarul disciplinar și în dosarul pornit în instanța de
judecată, lipsește cu desăvârșire un mandat eliberat de avocatul Veaceslav Scripnic, cu
semnătura executorului judecătoresc Liudmila Gheţiu, prin care ultima –ar fi oferit careva
împuterniciri. Or, reclamanta a prezentat instanței de judecată, copia certificată de pe
dosarul disciplinar și a indicat în cererile adresate, că nu este nici un mandat, contract sau
altă împuternicire semnată de către ultima pentru avocatul Veaceslav Scripnic.
Astfel, consideră apelanta că, instanța de fond a examinat superficial acțiunea și nu
a pătruns în esența dosarului, invocând totodată că, nu este de acord nici cu cele invocate
de instanță precum că termenul de prescripție și atragerea la răspundere disciplinară a
executorului judecătoresc nu este omis, deoarece avocatul Veaceslav Scripnic, s-a
adresat la Procuratură cu plângere la 11.10.2026. Or, este de reiterat că, executorul
judecătoresc nu a împuternicit nici un avocat.

Intimatul, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Colegiul Disciplinar al

Executorilor, fiind notificat despre depunerea apelului, prin referința depusă la 21 august
2020 (f.d.212-217), a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea în
vigoare a hotărârii instanței de fond, invocînd că argumentele din cererea de apel coincid
cu argumentele invocate în acțiune, care au fost examinate de instanța de fond, ceia ce
denotă lipsa cererii de apel motivate și existența temeiului de inadmisibilitate a cererii de
apel, fără purcederea la examinarea în fond a acțiunii, sau după caz, respingerea cererii
apel, ca fiind neîntemeiată. Or, apelanta nu și-a întemeiat cererea de apel în baza
prevederilor legale aplicabile examinării cauzei în apel, și nu a indicat care sunt motivele
care eventual stau la baza casării hotărârii instanței de fond. Iar astfel, temeiuri de casare
a acesteia nu se identifică. În acest context, instanța de fond corect a apreciat și constatat
circumstanțele de fapt și cronologia evenimentelor, statuând inter alia asupra aspectelor
principale.
 În ședința de judecată în instanța de apel, apelantul executorul judecătoresc
Liudmila Ghețiu, cât și intimata Uniunea Naționale a Executorilor Judecătorești, Colegiul
Disciplinar al Executorilor judecătorești, nu s-au prezentat, depunînd la 15 aprilie 2021
(f.d.250-2501), cât și la 12 aprilie 2021 (f.d. 248) cereri cu privire la examinarea cauzei în
lipsa participanților la proces.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate, prin prisma argumentelor

invocate de participanții la proces și a materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ, consideră apelul admisibil, dar neîntemeiat, motiv din care
urmează a fi respins din următoarele considerente.
La 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul administrativ,
act legislativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17 august 2018,
nr.309-320.
Art. 257 alin. (1) Codul administrativ, prevede că, actul legislativ a intrat în
vigoare la 01 aprilie 2019.
Conform art.258 al.(3) Cod Administrativ, procedurile de contencios administrativ
inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după
intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin
derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face
conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile
prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de
contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, inclusiv și pentru
procedura de apel.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, a examinat apelul, corespunzător condițiile de admisibilitate ale lui în
conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
procedurii din noua reglementare, dar în condițiile temeiurilor potrivite reglementărilor
anterioare intrării lor vigoare.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, reține că, procedura administrativă a fost inițiată până la data intrării în
vigoare a Codului administrativ.
Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ,
examinarea apelului se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în
vigoare a prezentului cod, or, conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția
art. 169-171.
 În conformitate cu art.239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și
întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
În conformitate cu art. 240 al.(1) și al.(3) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța
judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre
părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Instanța
judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
Subsecvent, instanța de apel accentuează că, potrivit recomandărilor Avizului nr.
11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția Comitetului de
Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești se invocă că o
motivație și o analiză clară, sunt cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un
aspect important al dreptului la un proces echitabil.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, menționează că, art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii obligației
instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize
ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar hotărârea sub
aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și dispozitiv, constituie
o garanție pentru justițiabil, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de ar putea
exercita un eficient control judiciar.
Or, hotărârile motivate urmăresc scopului de a demonstra părților că acestea au
fost auzite, și, astfel, să contribuie la o acceptare mai ușoară de către aceștia a deciziei ( a
se vedea cauza CtEDO Ruiz Torija contra Spaniei).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, atestă că prima instanță a ținut cont de aceste deziderate și a adoptat o
hotărâre bazată pe un fundament temeinic și materialul probator administrat.
În afară de aceasta, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate în raport
cu prevederile art. 239 – 241 din Codul de procedură civilă, conchide că prima instanță a
stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțe importante pentru soluționarea
cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele prezentate, a dat o apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată
cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.
Raționând prin prisma textelor de lege conturate, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău relevă că, prima instanță a dat o
apreciere cuvenită normelor citate mai sus, actul de dispoziție al primei instanțe care
corespunde exigențelor stabilite de lege.
 În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, stabilind starea de fapt și de drept, verificând în raport cu prevederile
cadrului legal pertinent legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, constată că
aceasta este legală și fondată.
Astfel, în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond și instanța de apel s-a
stabilit că, la 11 octombrie 2016, avocatul Veaceslav Scripnic, acționând în interesele
executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu, a depus la adresa Procuraturi mun. Chișinău,
o plângere, prin care a solicitat examinarea plângerii cu aprecierea legalității acțiunilor
executorului judecătoresc Igor Doroftei, și tragerea acestuia la răspundere în
corespundere cu legislația în vigoare (f.d. 144 verso), care la 28 noiembrie 2016, a fost
redirecționată conform competenței Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (f.d.
144).
La 20 decembrie 2016, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, a emis
hotărârea nr. 59, prin care a hotărât sesizarea Colegiului disciplinar în vederea examinării
faptelor invocate sub aspectul înscrierii acestora în temeiurile răspunderii disciplinare
stabilite de art. 21 al Legii privind executorii judecătorești (f.d.11-12), fiind expediată la
adresa Colegiului la data de 13 februarie 2017, iar în adresa executorului judecătoresc
Liudmila Ghețiu, prin intermediul poștei electronice la 09 februarie 2017 (f.d. 139-140).
La 29 aprilie 2017, Colegiul disciplinar, a solicitat executorului judecătoresc
Liudmila Ghețiu, depunerea notei informative pe marginea sesizării, care a fost depusă la
data de 04 mai 2017, anexînd copiile corespunzătoare (f.d. 132-138).
Ulterior, completul de admisibilitate creat prin dispoziția nr. 1 din 09 martie 2017
a întocmit raportul nr. 161/329Ra din 09 martie 2017 pe marginea sesizării nr. 161 din 09
martie 2017 prin care a conchis admisibilitatea sesizării (f.d. 129-131), iar la data de 12
mai 2017 prin decizia nr. 161/344DA privind admisibilitatea sesizării a dispus admiterea
spre examinare în fond sesizarea nr. 161 din 09 martie 2017, stabilirea ședinței de
examinare în fond a sesizării pentru data de 06 octombrie 2017, fapt despre care i s-a
comunicat la data de 13 mai 2017 executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu, prin
intermediul poștei electronică (f.d. 127-128).
La data de 29 septembrie 2017, executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, a fost
informată prin intermediul poștei electronice despre ședința Colegiului disciplinar, cu
expedierea ordinii de zi, despre obligația de a fi prezentă în ședință stabilită pentru data
de 06 octombrie 2017 (f.d. 125). Totodată, a fost înștiințat și Consiliul Uniunii Naționale
a Executorilor Judecătorești, despre examinarea sesizării și despre necesitatea prezenței
în ședință stabilită pentru data de 06 octombrie 2017, ora 14.00 (f.d 126).
Prin decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești pe lângă Uniunea
Națională a executorilor Judecătorești nr. 161/883 Dfa din 06 octombrie 2017, s-a
constatat abaterea disciplinară prevăzută de alin. (2) art. 21 din Legea nr. 113 din 17 iunie
2010 cu privire la executorii judecătorești, și anume lit. f) încălcarea gravă a Codului
deontologic, fiindu-i aplicată executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu sancțiunea
disciplinară prevăzută de lit. a) alin. (1) art. 24 din Legea nr. 113/2010 cu privire la
executorii judecătorești, sub formă de avertisment cu obligația de a se instrui, pe
cheltuială proprie, pe o durată de 4 ore academice (f.d.110-116), fiind expediată prin
intermediul poștei electronice executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu la data de 30
iulie 2018 (f.d. 108, 109, 110-116).
Conform art.1 al. (2) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie
2000 (în vigoare la data emiterii actului administrativ), orice persoană care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un
act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa
instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,
recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Conform art.3 al.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000
(în vigoare la data emiterii actului administrativ), prevede că, obiect al acțiunii în
contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și
individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al
unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei
legi, subdiviziunile autorităților publice și funcționarii din structurile specificate. Obiect
al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei
cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
Conform art.17 al.(1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10
februarie 2000 (în vigoare la data emiterii actului administrativ), cererea prin care se
solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi
înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen
curge de la, data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede
procedura prealabilă.
Astfel, completul judiciar reține că, potrivit art. 24 alin. (7) a Legii nr. 113 din
17.06.2010 privind executorii judecătorești, decizia Colegiului disciplinar poate fi
contestată, fără a fi necesară procedura prealabilă, în instanţa de judecată în a cărei
jurisdicţie îşi are sediul Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, în termen de 30
de zile de la comunicare, în modul prevăzut la art.231 alin. (6). Hotărîrea judecătorească
se contestă cu apel în condiţiile Codului de procedură civilă. Deciziile instanţei de apel
nu se supun recursului, fiind definitive şi irevocabile de la pronunţare.
Prin urmare, nefiind de acord cu actele emise la 10 august 2018, prin intermediul
poștei terestre, executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu a înaintat acțiune în judecată
împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Colegiul Disciplinar al
Executorilor judecătorești cu privire la anularea deciziei nr. 59 din 20.12.2016 și deciziei
nr. 161/883 Dfa din 06.10.2017, care prin hotărârea supusă apelului a fost respinsă, ca
neîntemeiată.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, examinând conținutul hotărârii primei instanțe cu materialele dosarului,
stabilește că concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de
fapt.
În susținerea poziției enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău, reiterează prevederile art. 21 alin. (1) și alin. (2) lit. f) din
Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, care statuează că,
executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvîrşirea unei abateri disciplinare.
Constituie abatere disciplinară, încălcarea gravă a Codului deontologic.
Conform art. 211 alin. (1) aceleași legi, executorul judecătoresc poate fi tras la
răspundere disciplinară în termen de un an de la data cînd săvîrşirea abaterii disciplinare a
devenit sau trebuia să devină cunoscută, dar nu mai tîrziu de doi ani de la săvîrşirea
acesteia.
Art. 222 alin. (1) din legea menționată stabilește că, sesizarea privind tragerea la
răspundere disciplinară a executorului judecătoresc se înaintează Colegiului disciplinar
de către ministrul justiţiei, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi
persoanele care invocă lezarea drepturilor sau intereselor lor legitime în procedura de
executare, în formă scrisă, indicîndu-se motivele care au stat la baza sesizării.
Conform art. 231 alin. (1) lit. a) din legea enunțată, colegiul disciplinar emite una
dintre următoarele decizii privind constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea unei
sancţiuni disciplinare.
Potrivit art. 24 alin. (1) alin. (4) același legi, sancţiunile disciplinare se aplică în
raport cu gravitatea faptei şi constau în: a) avertisment, cu obligaţia de a se instrui, pe
cheltuială proprie, pe o durată de la 4 până la 8 ore academice; b) mustrare, cu obligaţia
de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 8 până la 24 de ore academice; c)
amendă; d) suspendarea activităţii executorului judecătoresc pe un termen de la o lună
până la 6 luni; e) retragere a licenţei.
Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie a Colegiului disciplinar.
Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău atestă că, instanța de
fond, întemeiat a ajuns la concluzia privind respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, nefiind
stabilite careva motive privind anularea deciziei Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești nr. 59 din 20.12.2016 și deciziei Colegiului disciplinar al executorilor
judecătorești de pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nr. 161/883 Dfa
din 06.10.2017, ce ar cădea sub incidența art. 26 Legii contenciosului administrativ
nr.793 din 10.02.2000 (în vigoare la momentul emiterii actelor contestate), fiind emise cu
respectarea legislației în vigoare, competenței și procedurii. Întrucât, atât în ședința de
judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a constatat că, la 11 octombrie
2016, avocatul Veaceslav Scripnic, acționând în interesele executorului judecătoresc
Liudmila Ghețiu, a depus la adresa Procuraturi mun. Chișinău, o plângere prin care a
solicitat examinarea plângerii cu aprecierea legalității acțiunilor executorului judecătoresc
Igor Doroftei, și tragerea acestuia la răspundere în corespundere cu legislația în vigoare
(f.d. 144 verso), care la 05 decembrie 2016, a fost redirecționată conform competenței
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (f.d. 144). Or, potrivit art. 31 Cod de etică
al executorului judecătoresc, diferendele de natură profesională dintre executorii
judecătorești, se vor soluționa în mod obligatoriu pe cale amiabilă. Înainte de a iniția
procedura judiciară împotriva unui coleg, ce derivă din activități profesionale,
executorul judecătoresc va informa Consiliul UNEJ în vederea soluționării diferendului
pe cale amiabilă. Acțiune ce nu au fost întreprinsă de către executorul judecătoresc
Liudmila Ghețiu.
Totodată art.32 Cod de etică al executorului judecătoresc reglementează că,
constituie manifestare de concurență neloială profesională orice act sau fapt, prin care
executorul judecătoresc, biroul individual al executorului judecătoresc, biroul asociat de
executori judecătorești transpune practici de denigrare (expunerea, în public sau
confidențial, a informațiilor inexacte și/sau false, despre activitatea altui executor
judecătoresc/birou); criticile aduse colegilor, în public sau confidențial, cu privire la
pregătirea și calitatea prestației lor, cu excepția, cazurile privind evaluarea nivelului de
pregătire și controlului activității executorului judecătoresc.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, nu poate reține la caz argumentul reclamantei/apelante, precum că nu a
semnat un oarecare act care ar oferi împuterniciri avocatul Veaceslav Scripnic, de a
acționa în interesele sale. Or, din copiile actelor prezentate de Colegiul disciplinar rezultă
clar că avocatul Veaceslav Scripnic, în interesele executorului judecătoresc Liudmila
Ghețiu, la data de 11 octombrie 2016, a depus plângere la Procuratura municipiului
Chișinău, prin care a solicitat examinarea plângerii cu aprecierea legalității acțiunilor
executorului judecătoresc Igor Doroftei și tragerea acestuia la răspundere în corespundere
cu legislația în vigoare, iar probe care ar dovedi viceversa în cadrul examinării cauzei nu
au fost prezentate.
Cu privire la argumentul reclamantei/apelante, precum că, în atribuțiile Consiliului
UNEJ, nu intră verificarea, constatarea legalității acțiunilor executorului judecătoresc,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,
menionează că conform normelor citate, sesizarea privind tragerea la răspundere
disciplinară a executorului judecătoresc se înaintează și de Consiliul Uniunii Naționale a
Executorilor Judecătorești.
Declarativ completul specializat apreciază și argumentul apelantei privind
participarea executorului judecătoresc Igor Doroftei la examinarea cauzei, or, argumentul
dat se combate prin declarația de abținere depusă de către executorul judecătoresc Igor
Doroftei la 06.10.2017 (f.d.124).
Cât privește argumentul reclamantei/apelante, privind încălcarea proceduri și
aplicarea sancțiunii peste termenul de tragerea la răspundere disciplinară, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, reține că, instanța de
fond just a stabilit că, reclamanta nu a indicat care norme de procedură au fost încălcate,
iar instanța de judecată, din oficiu, nu a constatat încălcarea procedurii de examinare a
sesizării și de aplicare a sancțiunii disciplinare. Mai mult decât atât, este de reținut faptul
că, termenul de un an de aplicare a sancțiunii disciplinare nu a fost încălcat, or, avocatul
Veaceslav Scripnic, acționând în interesele executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu, la
data de 11 octombrie 2016, a depus la Procuratura municipiului Chișinău, o plângere, iar
prin hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 59 din 20
decembrie 2016 a fost examinată plângerea, cu constatarea că comportamentul
executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu, contravine normelor Codului de etică al
executorului judecătoresc, iar hotărârea Colegiului disciplinar a fost emisă la data de 06
octombrie 2017.
Astfel, Completul judiciar reține ca plauzibilă concluzia instanței de fond privind
temeinicia actelor emise. Or, cele invocate de către reclamant în textul acțiunii, nu denotă
ilegalitatea acestora, ci un simplu dezacord cu actele emise, argumentele aduse în fața
instanței fiind neîntemeiate, pur declarative.
Totodată, Completul judiciar respinge ca neîntemeiat și argumentul apelantului
precum că hotărârea primei instanțe este una ilegală și neîntemeiată, cu examinarea
superficială a cauzei. Întrucât, analizând conținutul hotărârii contestate, completul
judiciar reține că hotărârea primei instanțe este una legală, întemeiată, motivată și bine
argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o apreciere
probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite, apreciind corect caracterul
raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și
admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, apreciază ca declarative argumentele apelantului executorul judecătoresc
Liudmila Ghețiu, indicate în cererea de apel, întrucât acestea nu atrag după sine anularea
hotărârii primei instanțe.
Având în vedere cele menționate, instanța de apel nu poate reține argumentele
apelantului, care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia
primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu
aprecierea juridică cuvenită a probelor în conformitate cu art. 130 Codul de procedură
civilă și respectării prevederilor art. 121, art. 122 Codul de procedură civilă.
Or, este de menționat faptul că, apelantul întru susținerea apelului nu a reflectat
temeiurile de ilegalitate a hotărârii contestate, ci a depus o copie a acțiunii înaintate în
judecată, nefiind inserate în conținutul acestuia temeiuri de fapt și de drept de ilegalitate a
hotărârii contestate.
Din considerentele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, concluzionează că prima instanța a examinat cauza sub toate
aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt,
caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic,
creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea
drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților
dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene
pentru apărarea a Drepturilor Omului.
În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, conchide că, prima instanța just a stabilit circumstanțele cauzei
și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu privire la respingerea acțiunii, iar
careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit în instanța de apel.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei
instanțe este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelant sunt
neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău, ajunge la concluzia de a respinge apelul și de a menține hotărârea primei
instanțe.
Conform art.232 Cod administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a
emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după
motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu
apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea
contestată.
După cum rezultă din materialele cauzei, apelul nemotivat a fost depus la 26
februarie 2020, prin intermediul poștei terestre și înregistrat în cancelaria instanței de
fond la 27 februarie 2020, (f.d.168), iar motivarea apelului fiind depusă la fel prin
intermediul poștei electronice la 16 iulie 2020 și înregistrat în cancelaria instanței la 17
iulie 2020 (f.d.180-183), or, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) a
fost emis la data de 13 februarie 2020, iar hotărârea motivată a fost expediată în adresa
apelantului- executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, la 11 iunie 2020, și recepționată de
către ultimul, la 23 iunie 2020, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe avizul poștal
anexat la materialele cauzei (f.d.178), ceia ce denotă depunerea cererii de apel cu
respectarea termenului prevăzut la art.232 Cod administrativ.
Conform art.240 al.(1) lit. a) Cod administrativ, examinând cererea de apel,
instanța de apel adoptă o decizie prin care respinge apelul.
Luând în considerare cele menționate mai sus și având în vedere faptul că, prima
instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate
aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând
și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel declarată de către executorul
judecătoresc Liudmila Ghețiu, este neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău, ajunge la concluzia de a respinge apelul
declarat de către executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu împotriva hotărîrii Judecătoriei
Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 februarie 2020, prin care a fost respinsă acțiunea
înaintată de către executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu împotriva Uniunii Naționale a
Executorilor Judecătorești, Colegiul Disciplinar al Executorilor judecătorești cu privire la
anularea actelor administrative, și anume: anularea deciziei Uniunii Naționale a
Executorilor Judecătorești nr. 59 din 20.12.2016 și deciziei Colegiului disciplinar al
executorilor judecătorești de pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nr.
161/883 Dfa din 06.10.2017, ca neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art.240 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,-

d e c i d e:

Se respinge apelul declarat de către executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu

împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 februarie 2020.
Decizia este definitivă și irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Anatolie Minciuna

Judecător Ion Muruianu

Judecător Ecaterina Palanciuc