EMISFERELE CEREBRALE

Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a encefalului. Greutatea medie a
ambelor emisfere este de 1380 g. la bărbat şi de 1350 g. la femeie.

Cele două emisfere cerebrale sunt separate între ele prin fisura interemisferică, în care pătrunde
coasa creierului (falx cerebri). Emisferele cerebrale sunt complet separate prin intermediul fisurii
interemisferice, dar în porţiunea lor mijlocie, ele sunt unite prin intermediul corpului calos ce se
află în adâncimea fisurii.

Prezintă pentru descriere trei feţe, trei margini şi trei poli:

feţele -supero-laterală -medială -inferioară

marginile -superioară sau supero-medială - ce separă feţele supero-laterală şi medial

-inferioară sau infero-laterală - ce separă feţele supero-laterală şi inferioara

-medială sau infero-medială - ce separă feţele medială şi inferioară

polii -frontal -temporal -occipital

Pe suprafaţa emisferelor cerebrale se găsesc o serie de şanţuri, care dupa momentul apariţiei şi
după adâncimea lor au fost împărţite în trei grupuri:

şanţuri primare care apar primele, chiar în perioada fetală; ele delimitează lobii emisferelor
cerebrale (şanţurile central, lateral şi parietooccipital)

şanţuri secundare care delimitează girii sau circumvoluţiunile

şanţuri terţiare, cel mai puţin adânci, care împart girii în porţiuni mai mici.

Fata superolaterala

Această faţă prezintă toate cele trei şanţuri (şanţul lateral, şanţul central, şanţul parietooccipital)
care impart emisfera în patru lobi cerebrali: frontal, parietal, temporal şi occipital. Lobul frontal:

faţa supero-laterală a acestui lob este separată de: -lobul temporal de către şanţul lateral

-lobul parietal de către şanţul central

-faţa medială de către marginea superioară

Extremitatea lui anterioara formeaza polul frontal

Are pe suprafata ei 3 santuri care o impart in 4 giri: -şantul precentral - paralel cu şanţul central
-şanţul frontal superior - orizontal

-şanţul frontal inferior - orizontal.

Girii determinaţi de aceste şanţuri sunt:-girul precentral -girul frontal superior

-girul frontal mijlociu -girul frontal inferior

Santul lateral incepe la nivelul fetei inferioare, apoi trece pe fata superiolaterala, unde se imparte
in 3 ramuri, anterioară, ascendentă şi posterioară, ce împart girul frontal inferior în trei porţiuni:

-partea orbitală – situată caudal de ramura anterioară

-partea triunghiulară - situată între ramurile anterioară şi ascendentă

-partea operculară (operculul frontal) - care ajunge la girul precentral

In extremitatea sa posterioară, santul lateral va fi înconjurat de girul supramarginal ce face

legătura între lobii temporal (girul temporal superior) şi parietal (lobulul parietal inferior).

Girul precentral se continuă cu girul postcentral, segmentul cortical de legătură formând

operculul fronto-parietal

Lobul temporal

este separat de lobul occipital printr-o linie arbitrară, ce porneşte de la incizura preoccipitală
către şanţul parietooccipital si de lobul parietal prin intermediul şanţului lateral (în jumătatea
anterioară) şi prin intermediul liniei arbitrare, descrisă mai sus (pentru jumătatea posterioară)

extremitatea sa anterioară, rotunjită formează polul temporal

Pe fata superolaterala, lobul temporal prezintă 2 santuri care il impart in 3 giri:

sanţurile temporale superior si inferior si girii: superior, mijlociu si unferior.

Faţa superioară a girului temporal superior este împărţită în 2 giri transverşi, anterior şi posterior,
care se îndreaptă anterior şi medial în fosa laterală, până în şanţul ce înconjoară insula.

La extremitatea posterioară a santului temporal superior se găseşte girul angular

Porţiunea din lobul temporal ce acoperă fosa laterală a creierului, formează operculul temporal.

Lobul parietal

Este separat de lobul frontal prin şanţul central Rolando), de lobul temporal prin şanţul lateral
Sylvius) şi de lobul occipital printr-o linie imaginară, ce pleacă de la extremitatea posterioară a
şanţului lateral şi se uneşte cu şanţul parietooccipital
-pe acest lob se observă două şanţuri:
 -şanţ postcentral - paralel cu şanţul central

-şanţul intraparietal - începe de la mijlocul şanţului postcentral şi se îndreaptă

postero-inferior

-aceste două şanţuri delimitează următorii giri:

-girul postcentral - situat între şanţul central (anterior) şi şanţul postcentral

(posterior)

-lobulul parietal superior - se găseşte superior de şanţul intraparietal

- porţiunea sa posterioară participă la formarea arcului

parietooccipital

-lobulul parietal inferior - porţiunea sa posterioară este divizată în trei părţi:

-anterioară - se continuă cu girul temporal superior prin girul

supramarginal

-mijlocie - se continuă cu girul temporal mijlociu prin girul angular

-posterioară - înconjoară extremitatea ascendentă a girului temporal

inferior continuându-se cu lobul occipital.

Lobul occipital

-acest lob este separat de lobii parietal şi temporal, prin şanţul parietooccipital şi o linie
imaginară, ce uneşte incizura preoccipitală cu şanţul parietooccipital;

-extremitatea posterioară a acestui lob se numeşte pol occipital;

-pe această faţă se observă o serie de şanţuri dificil de sistematizat.

Lobul insulei (insula)

-insula reprezintă o porţiune a cortexului cerebral, situată în fosa laterală a creierului şi care este
acoperită de operculii frontal, frontoparietal şi temporal;

-ea este delimitată de restul scoarţei cerebrale de către un şanţ circular, întrerupt de limen insular
(o prelungire pe care insula o trimite către substanţa perforată anterioară)

-insula este divizată de un şanţ central în două porţiuni:

-anterioară - o zonă mai întinsă care este străbătută de 2-3 şanţuri, ce o împart în
3-4 giri scurţi;

-posterioară - o zonă mai mică ce reprezintă girul lung;

Fata medial

Prezinta pe suprafata sa 2 santuri primare, central si parietooccipital, care delimiteaza 3 lobi:

frontal, parietal si occipital.

Faţa medială prezintă în partea ei inferioară cea mai mare formaţiune comisurală şi anume
corpul calos. Acesta este înconjurat pe toată circumferinţa lui de şanţul corpului calos, prin care
este despărţit de restul feţei mediale a emisferei.

Faţa superioară a corpului calos este acoperită de o lamă de substanţă cenuşie, indusium griseum
sau girul supracalosal, care se continuă anterior cu girul paraterminal, iar posterior cu girul
fasciolar şi apoi cu girul dinţat, care ajunge la hipocamp.

În grosimea indusium griseum se găsesc două benzi numite striile lui Lancisi

Superior de santul corpului calos este girul cingular, ce se continua cu girul parahipocampic prin
istmul girurlui cingular.

superior de girul cingular se găseşte şanţul cingular, care are originea anterior sub rostru,
înconjoară şi delimitează superior girul cingular, se curbează şi atinge marginea superioară a
emisferei, posterior de extremitatea superioară a şanţului central.

Porţiunea feţei mediale a emisferei situată superior de şanţul cingular este divizată în două
regiuni de extremitatea superioară a şanţului central, care coboară puţin şi pe faţa medială a
emisferei:

-regiunea situată anterior de acest şanţ se numeşte gir frontal medial,

-regiunea situată posterior, care înconjoară şanţul central, este reprezentată de lobulul paracentral

Fata inferioara

Prezinta pe suprafata sa un singur sant primar, santul lateral, care imparte aceasta fata in 2 lobi,
frontal si occipitotemporal/temporooccipital

Fata inferioara a lobului frontal prezinta urmatoarele elemente:

•şanţul olfactiv - are o direcţie antero-posterioară, fiind paralel cu marginea medială a lobului
frontal, cu care delimitează girul drept. Şanţul olfactiv este ocupat de bulbul şi tractul olfactiv.

•girii orbitali - se găsesc lateral de girul drept şi şanţul olfactiv;

- sunt separaţi între ei de către şanţurile orbitale (în forma literei "H").

Lobul occipitotemporal corespunde feţelor inferioare ale lobilor temporal şi occipital şi prezintă
următoarele elemente:
•două şanţuri sagitale: - şanţul colateral (medial);

- şanţul occipitotemporal (lateral).

Şanţul colateral - începe lângă polul occipital, având traiect spre anterior, paralel cu şanţul
calcarin, de care este despărţit prin girul lingual ,

- delimitează medial girul parahipocampic, după care se arcuieşte spre medial,

înconjurând extremitatea anterioară a girului parahipocampic, numită uncus ,

- din ultima porţiune a şanţului colateral, înainte ca acesta să se arcuiască

medial, se desprinde şanţul rinal, care se îndreaptă spre polul temporal; medial de şanţul rinal se
găseşte lobulul piriform (cortexul olfactiv secundar).

Şanţul occipitotemporal – se găseşte lateral şi este paralel cu şanţul colateral;

- el separă girii occipitotemporali medial şi lateral.