Grindă continuă cu deschideri inegale

Se dă o grindă contiuă ca în figură. Se se calculeze eforturile secționale și să se traseze

diagramele acestora și deformata din încovoiere.

Se aplică metoda de rezolvare cu ecuația celor trei momente. Se observă că

momentele la reazemele de capăt sînt 0. Se introduce o articulație fictivă în reazemul 2.
Deschiderea din stînga, izolată astfel, are o diagramă de momente conform figurii (12).
Aceasta, pentru a calcula momentul necunoscut, se poate împărții în patru unități de arie (cele
numerotate 1-4). Deschiderea din dreapta, izolată astfel, nu prezintă încărcări, deci nici
diagramă de momente (23= 0)

Distanțele a1 se calculează de la reazemul 1 spre dreapta pînă la CG ale ariilor

corespunzătoare.
 Urmărind valorile de pe diagramă se pot calcula (toate valorile  sînt pozitive, și
multipli de qL3, valorile a sînt multipli de L):

12-1 = 6/81 a1 = 5/12

12-2 = 1/18 a2 = 19/24
12-3 = 1/81 a3 = 5/6
12-4 = 1/24 a4 = 7/6

Scriind ecuația celor 3 momente, obținem o ecuație cu o singură necunoscută, M2 :

4M2 + 6 ( i ai) / L2 = 0

4M2 + 0,8 qL2 = 0  M2  - 0,2 qL2

Valoarea M2  - 0,2 qL2 va fi luată în calcul pentru reacțiunile deschiderii 1-2 (V1 și
V2 stînga) și 2-3 (V2 dreapta și V3).
Astfel, pe cele 2 deschideri,  M2 se va împărți la deschiderile 1,5 L respectiv 2 L:

V1 = 2qL/3 – 0,2 qL2/1,5L = 0,53 qL

V2 stînga = qL/3 + 0,2 qL2/1,5L = 0,47 qL
V2 dreapta = 0,2 qL2 /2L = 0,1 qL
V3 = - 0,2 qL2 /2L = - 0,1qL
Rezultă V2 = (0,47 + 0,1) qL = 0,57 qL

Diagrama T se trasează cu ajutorul valorilor reacțiunilor conform regulilor obișnuite.

Diagrama M are un moment maxim la 0,53L de reazemul 1, unde valoarea
momentului este Mmax = 0,53qL x 0,53 L /2 = 0,14 qL2. Momentul negativ pe reazemul 2
este cunoscut din calculul de mai sus : M2  - 0,2 qL2. Prin diferența ariilor celor 2 triunghiuri
din deschiderea 1-2, M(L)  0,03 qL2.