Sto AG | Fatade – Interioare – Beton

Fizica in constructii
Notiuni de baza
"SU/S


3FW/S


1SJOUFE
JO
(FSNBOZ

Sto Construieste constient.

 Cuprins | Fizica in constructii Notiuni de baza

adaptare r.henciu

Avantajele utilizarii sistemelor de termoizolatie Sto | Pagina 3

Notiuni de baza | Pagina 7

Proiectarea sistemului de termiozolatie | Pagina 14

Fizica in constructii Calcule | Pagina 17

Fizica in constructii Parametrii | Pagina 22

3
 Avantajele utilizarii sistemelor de termoizolatie Sto

9661-148_02-09-05_20042343.indd 5 14.10.2005 9:01:47 Uhr

 Notiuni de baza ale fizicii in constructii | Avantajele utilizarii sistemelor de termoizolatie
Avantajele utilizarii
sistemelor de termoizolatie Sto
1 | Imbunatatirea calitatii locuintei
Sistemele de termoizolatie Sto creeaza un climat
placut si echilibrat al locuintei: iarna asigurind
o temperatura mai ridicata a suprafetei interioara
a peretilor, iar vara mentinind o racoare placuta
in incaperi.
2 | Prevenirea aparitiei mucegaiului
Sistemele de termoizolatie Sto asigura o tempera-
tura mai ridicata la suprafeta interioara a peretilor.
In conditii normale de locuit, acest lucru are drept
consecinta directa eliminarea condensului (transpi-
ratia peretilor), inlaturindu-se posibilitatea formarii
mucegaiului si a ciupercilor.
3 | Eliminarea puntilor termice
Sistemele de termoizolatie Sto protejeaza zonele cri-
tice cum ar fi: nisele corpurilor de incalzire, stilpii
din beton, imbinarile cu acoperisul, colturile
exterioare, etc.
In acest fel nu vor mai exista punti termice.
4 | Imbunatatirea mentinerii caldurii
Cu sistemele de termoizolatie Sto se imbunata-
teste capacitatea peretilor de inmagazinare a cal-
durii.
5 | Protectia impotriva intemperiilor
Sistemele de termoizolatie Sto asigura o buna
protectie a cladirii impotriva intemperiilor.
9661-148_02-09-05_20042343.indd 6
Totodata sistemul permite difuzia vaporilor de apa
din interior spre exterior, favorizind respiratia peretelui.
6 | Imbunatateste izolatia fonica
Sistemele de termoizolatie Sto sunt fonoabsorbante.
Folosind materiale cu densitate mare, izolarea fonica
poate fi realizata mai usor.
7 | Reduce riscul aparitiei fisurilor
prin reducerea solicitarilor termice
Sistemele de termoizolatie Sto mentin timp indelun-
gat o temperatura constanta in elementele de con-
structii, reducind efectul produs de dilatari si con-
tractii. Eliminidu-se aceste fenomene, probabilitatea aparitiei
fisurilor si a crapaturilor este destul de mica.
8 | Asanarea si reparare optima a fisurilor
Cu sistemele de termoizolatie Sto, fatadele vechi cu
probleme, se consolideaza si se renoveaza.
9 | Realizarea unei fatade estetice
Sistemele de termoizolatie Sto fac posibila realizarea
unor fatade estetice, fara rosturi, atit la constructiile
noi cit si la cele vechi.
10 | Cresterea suprafetei de locuit
Sistemele de termoizolatie Sto fac posibila reducerea
grosimii peretilor exteriori, atit de mult cit se permite din
punct de vedere static. Acest lucru favorizeaza cresterea
spatiului de locuit.
14.10.2005 9:01:50 Uhr
 Avantajele utilizarii sistemelor de t.i. | Notiuni de baza ale fizicii in constructii

14 | Experienta si siguranta
Sistemele de termoizolatie Sto imbraca in intreaga
lume fatade cu o suprafata ce depaseste 310
milioane m².
Continua cercetare si experienta specialistilor firmei
Sto, garanteaza solutii corecte si siguranta in
exploatare.

15 Protejarea mediului inconjurator

11 | Economisirea energiei
Incalzirea este scumpa. Sistemele de termoizola-
tie Sto va asigura de scaderea semnificativa a can-
titatii de energie consumate, fiind o investitie ren-
tabila, de mare utilitate.

12 | Dimensionarea mai redusa

a instalatiei de incalzire
Producerea si utilizarea diferitelor forme de energie
Datorita sistemelor de termoizolatie Sto, instalatia
duce la poluarea mediului inconjurator. Sistemele
de incalzire poate sa furnizeze mai putina caldura.
de termoizolatie determina reducerea timpului de
utilizare al instalatiilor de incalzire, deci si noxele.
13 | Cresterea valorii cladirii
Sistemele de termoizolatie Sto protejeaza fizic peretii
cladirilor de factorii climatici, marind durata de viata
a imobilului. In acest fel valoarea cladirii creste indi- Compozitia noxelor
ferent daca este noua sau veche. Prin cresterea con- 1 emise de o locuinta
fortului si pretul chiriei poate sa creasca. 2 1 Dioxid de carbon 50 %
2 Oxigen sulfuros 20 %
3 Metan 15 %
4 Ozon 10 %
5 Oxid de carbon 8 %
3
5
4

9661-148_02-09-05_20042343.indd 7 14.10.2005 9:01:51 Uhr

 Notiuni de baza ale fizicii in constructii | Avantajele utilizarii sistemelor de termoizolatie
Acoperis 22 %
Pierderile de caldura
la o casa familiala
neizolata termic
Pereti 30 %
Ferestre
(Transmisie) 20 %
Pivnita 15 %
Costurile energiei
Prin reducerea pierderilor de caldura, reducem
si consumul de energie.
Costurile investitiei initiale necesare realizarii unui
sistem de termoizolatie se vor oglindi in economiile
ce urmeaza sa le realizam dupa aceasta.
Raportind costurile investitiei la costurile de intre-
tinere estimate cu spirit gospodaresc, vom optine
un rezultat aproximativ. Un calcul exact nu poate
fi intocmit deoarece depinde de mai multi factori
(dobinzile, cresterea pretului la energie, etc.),
acesta poate fi doar estimat. Calculele exacte sunt
foarte greu de intocmit.
Economisirea energiei
Pierderile de caldura prin peretii exteriori sint
determinate de factori precum diferenta dintre
temperatura interioara si cea exterioara, grosimea
peretilor, marimea suprafetei peretilor, tipul
de materiale de constructii utilizate durata consi-
derata, etc. Un termen foarte important, specific
materialelor de constructii este valoarea conducti-
vitatii termice.
Costurile investitiei la constructiile vechi si noi
La constructiile vechi, in calculul costurilor de mon-
tare a unui sistem de termoizolatie intra si eventu-
alele cheltuieli aferente modificarii glafurilor si a
bransamentelor existente.
Cheltuielile mai pot fi influentate de diferitele lu-
crari de consolidare a fatadei impuse de renovare.
9661-148_02-09-05_20042343.indd 8
Ferestre
(Neetanseitati) 13 %
In cazul constructiilor noi, planificarea din faza de
proiect a montarii sistemului de termoizolatie
atrage o reducere importanta a investitiilor fata
de o constructie conventionala, deoarece se vor
face economii dupa cum urmeaza:
Peretii exteriori pot avea grosimi mai reduse,
indeplinind strict conditiile de rezistenta, ne-
maitinindu-se cont de calculul termotehnic,
Fara izolatii termice suplimentare la stilpii si cen-
turile din beton,
Peretii exteriori nu mai trebuiesc izolati impotriva
precipitatiilor,
Peretii exteriori nu mai trebuiesc tencuiti,
Costuri mai reduse pentru instalatia de incalzire
(cazane si corpuri de incalzire de puteri mai mici).
Costurile intretinerii
Primul loc in topul cheltuielilor il ocupa costul incal-
zirii. Reducerea acestor cheltuieli depinde direct de
mai multi factori, cum ar fi:
Izolarea termica a tuturor partilor
constructiei (Pereti, acoperis, pardoseala),
Dimensiunile suprafetei vitrate,
Calitatea ferestrelor si a usilor,
Coeficientul de pierdere a caldurii prin neetan-
seitatea rosturilor,
Incalzirea si aerisirea locuintei.
14.10.2005 9:01:52 Uhr
 Grundlagen | Bauphysikalische Grundlagen

Notiuni de baza

Termoizolatie exterioara sau termoizolatie interioara?

Respiratia peretilor!

Temperatura interioara - Confortul

Miscarea aerului

Condensul - Sporii si fomarea mucegaiului

Protectia fonica

Formarea condensului

9661-148_02-09-05_20042343.indd 9 14.10.2005 9:01:52 Uhr

 Notiuni de baza ale fizicii in constructii | Notiuni de baza

20,0° C
17,8° C

Termoizolatia exterioara ..... 17,0° C

sau termoizolatia interioara? 0,0° C

Experienta practica indelungata interior

ne-a demonstrat ca cea mai buna
solutie este termoizolarea fatade-
exterior
lor.

interior Cu termoizolatia interioara

peretele va fi in permanenta -4,5° C
rece.
-5,0° C
-14,2° C
exterior
-15,0° C
¬¬¬ª#
Termoizolatia interioara
¬¬¬ª#
¬¬¬ª#
Din punct de vedere fizic, termoizolatia interioara nu
¬¬¬ª# este solutia cea mai buna. Cu toate ca aduce multe
¬¬¬ª# dezavantaje, ea poate fi utilizata in unele situatii, spre
¬¬¬ª#
exemplu: spatiile care trebuie incalzite rar, dar repede.
¬¬
»# Peste tot unde se va monta un astfel de sistem, reco-
¬¬
»# mandam probarea suprafetei, iar elementul termoizo-
¬¬
»# lant trebuie sa nu permita difuzia vaporilor, sau cel
Cu termoizolatia exterioara
frigul nu patrunde la zidarie,
aceasta raminind aproape
de temperatura din interior.
Termoizolatia exterioara
Solutia corecta data de calculele termotehnice
este Termoizolatia exterioara. Ea va ofera numai ...
Avantaje
Fluxurile de caldura care traverseaza peretii sunt
foarte reduse. Datorita acestui fapt si solicita-
rile termice sunt reduse. Riscul aparitiei fisurilor
este mic, chiar si intre elementele de constructii
din materiale diferite (zidarie, beton, metal,etc.),
Nu exista punti termice, in toate cazurile: aco-
peris, stilpi din beton, etc. se va aplica termo-
izolatie,
Creste capacitatea peretelui de inmagazinare
a caldurii,
Buna protectie impotriva caldurii soarelui,
Protejeaza impotriva intemperiilor (DIN 4108,
cap 3). Prin aplicarea tencuielilor organice,
acest lucru este garantat,
Permite difuzia vaporilor (respiratia peretelui)
asigurind eliminarea umezelii,
Mentine un climat interior placut si sanatos,
O termoizolatie buna reduce mult cheltuielile
pentru incalzire (depinde de grosimea izolatiei).
10
9661-148_02-09-05_20042343.indd 10
putin sa fie prevazut cu bariera de vapori.
Avantaje
Este posibila incalzirea rapida a spatiului interior,
O termoizolatie buna reduce mult cheltuielile
pentru incalzire (depinde de grosimea izolatiei).
Dezavantaje
Transfer termic necontrolat.
Zidaria este supusa in permanenta variatiilor
de temperatura care favorizeaza aparitia fisurilor
prin contractii si dilatari. Iarna, umiditatea poate
sa patrunda in zidarie, iar odata cu inghetul se
pot desprinde bucati din zid,
Planseele si stilpii din beton trebuie izolati supli-
mentar pentru a impiedica transferul termic si eli-
minarea puntilor termice,
Peretele nu inmagazineaza caldura, racindu-se
imediat ce scade temperatura exterioara,
Scade suprafata utila a incaperii,
Difuzia vaporilor nu mai are loc.
Punctul de roua se gaseste intre placa izolanta
si zidarie, umiditatea se poate acumula, favori-.
zind aparitia mucegaiului. Temperatura scazuta
este mai aproape de interior,
Calitatea de izolator fonic a sistemului scade
foarte mult,
Pentru ca peretele exterior sa corespunda normei,
DIN 4108, trebuie efectuate lucrari suplimentare,
Pentru a impiedica patrunderea apei prin rosturi
se vor efectua izolatii suplimentare.
14.10.2005 9:01:54 Uhr
 Notiuni de baza | Notiuni de baza ale fizicii in constructii

Nu exista pereti care respira !

Cercetarile au stabilit ca prin peretii exteriori nu
18-20 °C
are loc un transfer efectiv al aerului din interior
17-19 °C 18-21 °C
spre exterior. Schimbul de aer propriu-zis are loc
prin aerisire. 20-22 °C
Iarna, prin aerisire, aerul cald si umed este elimi-
18-20 °C
nat din interior lasind sa intre in incapere aerul
rece cu umiditate mai redusa.
Prin incalzire aerul proaspat preia din umiditatea
aflata in incapere.
Nu numai schimbul de aer, ci si schimbul de umi-
ditate (prin difuzia vaporilor de apa), prin peretii Climatul interior - Confortul
exteriori este neglijabil de mic. Pentru ca o persoana sa se simpta confortabil,
Calea naturala de reglare a umiditatii intre interi- pe linga multe altele, are nevoie de un climat placut
or si exterior, este tot aerisirea. in incapere.
Dupa cum am vazut, cu toate ca transferul de Pentru aceasta, cerintele sunt :
umiditate este foarte redus prin peretii exteriori,
Temperatura perceputa 18-21 °C,
circulatia vaporilor de apa trebuie atent studiata,
deoarece in timp se pot produce deteriorari in- Temperatura camerei 20-22 °C,
semnate ale elementelor de constructii. Temperatura la suprafata peretilor 17-19 °C,
Acum este de inteles de ce bariera de vapori are Temperatura pardoselei 18-20 °C,
un rol important in ceea ce priveste structura
Miscarea aerului maxim 0,2 m/sec,
peretilor exteriori.
( exemplu : Pereti exteriori cu folie de aluminiu Diferentele de temperatura ale suprafetelor
sau polietilena pentru casele prefabricate ). sa nu fie mai mari de 3 °C,
Temperatura planseului 18-20 °C,
Umiditatea relativa a aerului ca. 50%.

5% difuzie prin perete

9 5% aerisire prin fereastra

11

9661-148_02-09-05_20042343.indd 11 14.10.2005 9:01:56 Uhr

 Notiunile de baza ale fizicii in constructii | Notiuni de baza

Perceperea temperaturii
Pielea omului este un permanent schimbator de
caldura. Un om imbracat normal, aflat intr-o
incapere cu temperatura aerului de 20 °C, are o
temperatura a pielii de 33 °C.
Schimbul de caldura dintre suprafata corpului
(pielea) si mediul inconjurator, determina o pier-
dere permanenta a caldurii corpului.
Aceasta are loc prin diferite feluri :
Prin evaporare (aer cald si umed), cum ar fi
transpiratia, respiratia, etc.
Pierderea de caldura prin conductie (contactul
direct dintre corpului omului si un alt corp, ex.:
contactul dintre talpa piciorului si podea)
Prin convectie, transferul de caldura de la
corp la aerul care se misca in jur.
Prin radiatie, caldura emanata de corp catre
mediul inconjurator (aer, pereti, etc).
Pe baza celor prezentate, putem spune ca omul va
percepe o temperatura putin diferita fata de cea a
aerului din incapere.
Experienta arata ca temperatura perceputa de o
persoana este media dintre temperatura aerului si
temperatura suprafetei peretilor unei incaperi.
Exemplu:
Temperatura aerului din incapere = 20 °C
Temperatura suprafetei interioare a peretelui = 18 °C
Temperatura perceputa de om = (20 +18) : 2 = 19 °C
In tabelele urmatoare prezentam temperatura suprafe-
tei peretelui pentru varianta fara termoizolatie (tabel 1)
si cu termoizolatie (tabel 2) la temperatura de 20 °C a
aerului din interior si de - 10 °C a temperaturii din
exterior.

Zidarie fara termoizolatie

Zidarie din Grosime C onductivitatea Perete tencuit pe ambele parti

s termica
[m] λ
[W/mK]
Rezistenta C oeficientul de Temperatura la
termica transfer termic suprafata peretelui
[m²xK/W] U [W/m2. K] t [°C]

Beton B 25 0,30 2,10 0,365 2,74 + 9,3

Caramida cu goluri 0,30 0,58 0,739 1,35 +14,7

Densitate 1400 kg/m3

Piatra de calcar 0,30 0,70 0,651 1,54 +14,0

Densitate 1400 kg/m 3

BCA 0,30 0,33 1,131 0,88 +16,6

Densitate 800 kg/m 3

Zidarie cu termoizolatie Sto de 10 cm

Zidarie din Grosime C onductivitatea Perete tencuit pe ambele parti

s termica +10 cm polistiren PS 15 SE
[m] λ +Armare si Stolit
[W/mK]
Rezistenta C oeficientul de Temperatura la
termica transfer termic suprafata peretelui
[m².K/W] U [W/m2. K] t [°C]

Beton B 25 0,30 2,10 2,694 0,35 + 18,6

Caramida cu goluri 0,30 0,58 3,068 0,31 +18,8

Densitate 1400 kg/m 3

Piatra de calcar 0,30 0,70 2,98 0,32 +18,8

Densitate 1400 kg/m 3

BCA 0,30 0,33 3,46 0,28 +18,9

Densitate 800 kg/m 3

12

9661-148_02-09-05_20042343.indd 12 14.10.2005 9:01:57 Uhr


Miscarea aerului
In spatiile inchise se produc curenti de aer, prin
ridicarea aerului cald, usor ( ex: in zona corpurilor
de incalzire) si coborirea aerului rece ,greu ( ex:
aerul se raceste in contact cu peretii reci neizolati)
Transferul termic se realizeaza prin convectie.
Aceasta miscare a aerului, de regula nu este
perceputa, daca viteza este mai mica de 0,2 m/s.
Spre exemplu, daca diferenta dintre temperatura
aerului din incapere si temperatura suprafetei
peretelui este mai mare de 3°C, se produc curenti
de aer cu viteza mai mare de 0,2 m/s.
Umiditatea aerului
In spatiile de locuit cu temperatura cuprinsa intre
18-22 °C, umiditatea relativa a aerului are valoarea
normala 40-60 %. Abaterile de la aceste valori,
pot afecta sanatatea locatarilor.
Aer prea uscat
(umiditatea relativa a aerului mai mica de 40 %)
Influenteaza uscarea pielii si a
mucoaselor.
Favorizeaza formarea prafului si raspindirea
acestuia in incapere.
Aer prea umed
(umiditatea relativa a aerului mai mare de 60%)
Ingreuneaza respiratia.
Determina o transpiratie abundenta.
Favorizeaza acumularea murdariei si formarea
mucegaiului.
Exista posibilitatea de aparitie a condensului
pe pereti.
Favorizeaza raspindirea agentilor patogeni.
9661-148_02-09-05_20042343.indd 13
Notiuni de baza | Notiuni de baza ale fizicii in constructii
Prin sistemul de termo-
izolatie, temperatura perete-
lui se mentine aproape de
temperatura camerei. Misca-
rea aerului este redusa.
Aerul cald din incapere se
raceste in contact cu perete-
le neizolat termic, fapt ce-l
determina sa coboare.
Astfel se creeaza un curent
de aer permanent.
Se aeriseste normal de mai
multe ori pe zi 1-5 min.,
sau 5-10 min. ventilatie for-
tata.
Pentru evitarea aparitiei
condensului pe pereti,
fiecare incapere trebuie
suficient incalzita.
Distanta dintre mobila/
perdea si perete, trebuie sa
fie de cel putin 5 cm.
Condensul, sporii si formarea
mucegaiului
Odata cu formarea condensului pe pereti,
tavane, etc., pericolul formarii mucegaiului creste.
Suprafetele peretilor si a tavanelor cu mucegai
se innegresc.
Condensul pe pereti si tavane se formeaza
datorita diferentei dintre temperatura acestor
elemente de constructii (mai mica) si temperatura
aerului din incapere (mai mare).
Cele mai afectate zone ale incaperilor sint colturile
(temperatura mai ridicata si ventilatia redusa),
imbinarile dintr pereti si tavane, zona balcoanelor
(posibilitatea existentei puntilor termice), suprafe-
tele peretilor din spatele mobilei (ventilatie redusa).
Formarea mucegaiului in incaperi are doua
cauze:
1. Lipsa sistemului de termoizolatie
2. Incalzirea si aerisirea incorecta a locuintei
Masurile ce trebuiesc luate sunt:
Termoizolarea corecta a suprafetelor prin care
se realizeaza transfer termic ( Pereti exteriori,
ferestre, tavane, plansee peste beciuri ).
Izolatia termica corespunzatoare normei DIN
4108, nu este suficienta.
Evitarea puntilor termice.
Se vor folosi numai ferestre cu geam termoizo-
lant (montind corespunzator corpurile de incal-
zire, pe suprafata interioara a ferestrei, se formea-
za o perdea de aer cald).
Camerele neincalzite (chiar si bine termoizolate)
se vor incalzi periodic, in functie de cum se folo-
sesc.
Aerisirea corespunzatoare a spatiilor interioare.
(Odata cu cresterea temperaturii in incaperi cu-
rentii de aer se reduc treptat, favorizind aparitia
condensului).
Pe peretii exteriori nu se va aseza mobila
mare.
13
14.10.2005 9:01:57 Uhr
 Notiuni de baza ale fizicii in constructii | Notiuni de baza

Izilarea fonica
Izolarea fonica la constructiile inalte este reglemen-
tata de norma germana DIN 4109.
Recomandarile pentru realizarea unui sistem fono-
absorbant la elementele de constructii exterioare se
fac in functie de nivelul de zgomot (zgomotul stra-
zii, aeroport, etc.) si de destinatia incaperii.
Unitatea de masura a nivelului de zgomot este deci-
belul, dB.
Izolatia fonica a peretilor exteriori depinde foarte
mult de masa materialelor de constructii (beton,
caramida, piatra,etc.) si de grosime.
Cu cit peretele este mai gros, cu atit se realizeaza
o izolare fonica mai buna.
Din punct de vedere tehnic, ferestrele sint
1. Adeziv
2. Polistiren
intotdeauna puncte slabe ale constructiilor.
3. Masa de armare
4. Plasa de armare
Importanta ferestrelor este prezentata in exemplul
5. Strat final 1. 2. 3. 4. 3. 5. urmator:

M asurarea izolatiei fonice

Perete Fereastra Total
(25 % C ota din suprafata)

Piatra de calcar (1800 kg/m³, 17,5 cm

50 dB 35 dB 40,6 dB
grosime, tencuit pe ambele parti)

Piatra de calcar cu 10 dB
60 dB 35 dB 41,0 dB
imbunatatit prin termoizolatie

Piatra de calcar cu 5 dB
45 dB 35 dB 39,9 dB
fara termoizolatie

Valori dupa norma germana DIN 4109.

Termoizolatia (formata din doua straturi) poate

absorbi vibratiile prin intermediul elementului
termoizolant, imbunatatind izolatia fonica.
Elemente decisive:
Rigiditatea elementului termoizolant.
Grosimea termoizolatiei.
Felul fixarii.
Masa sistemului de tencuieli.
In functie de perceptiile senzoriale umane a frec-
ventei de oscilatie a sunetelor si a rezonantei, se
pot analiza avantajele sau dezavantajele unui
sistem de termoizolatie.
Valoarea admisa a zgomotului (vezi anexa), va fi
mai usor atinsa cu ajutorul sistemelor de termo-
izolatie fixate cu sine (StoTherm Classic si Vario)
de asemenea StoTherm Mineral (cu tencuiala si
strat final) > 10 kg/m² sau cu imbracaminte
ceramica.
Alte imbunatatiri ale izolatiei fonice, pentru pere-
tii exteriori, sunt folosirea placilor de polistiren elas-
ticizat sau a vatei minerale Tip WV 035 in sistemele
14 de termoizolatie.

9661-148_02-09-05_20042343.indd 14 14.10.2005 9:01:58 Uhr

 Notiuni de baza | Notiunile de baza ale fizicii in constructii

Protectia impotriva aparitiei condensului absorbanta, cantitate de condens retinuta m w,t , va fi

maxim 0,5 kg/m².
Protectia impotriva aparitiei condensului este re- Pentru elemente de constructie din lemn, vezi norma DIN
glementata in Germania de urmatoarele norme: 68800-2 1996-5, Cap. 6.4

Cerintele normei DIN 4108 - partea 3, Cap. 4
precum si DIN 4108 partea 2 : 2001-03, Cap.
6.2
Norma DIN 4108, partea 3, Cap. 4.2 Formarea
condensului in interiorul elementelor de con-
structii Recomandari (cap. 4.2.1)
Formarea condensului in interiorul elementelor
de constructii, determina cresterea umiditatii
acestora si a materialelor cu care au fost termo-
izolate. Astfel calitatea se reduce ducind pina la
deteriorarea materialelor si diminuarea sigurantei
in exploatare. De aceste probleme putem scapa
realizind un sistem termoizolant corespunzator.
Pentru evitarea aparitiei efectelor nedorite cauza-
te de condens si umezeala, trebuie sa se indepli-
neasca de regula urmatoarele conditii:
a) Materialele de constructii care intra in contact
direct cu condensul, nu trebuie sa fie deteriorate
de coroziune sau ciuperci.
b) Pentru evitarea acumularii umiditatii in elele-
mentele de constructie in perioada rece a anului
datorita formarii condensului, trebuie indeplinita
conditia m w,t < mw,v., adica cantitatea de apa pro-
venita din condensarea vaporilor trebuie sa fie mai
mica sau cel mult egala cu cantitatea de apa care
se poate evacua in perioada calda a anului.
c) In cazul elementelor de constructii ( pereti, aco-
perisuri, etc.), m w,t , cantitatea de apa formata prin
condensare, nu trebuie sa depaseasca 1kg/m².
Aceasta conditie nu este valabila si pentru pct. d).
d) Daca condensul se formeaza pe o suprafata slab
e) Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori µ m,
este cu 5% mai mare la lemn si cu 3% mai mare la
placile lemnoase, decit la celelalte materiale de con-
structii. (Impisliturile din fibre lemnoase si placile
aglomerate usoare, sint excluse din aceasta categorie,
in baza normei DIN 1101).
Cap. 4.2.2 Indicatii pentru calcularea cantitatii de
apa provenita din condensarea vaporilor:
Calcularea cantitatii de apa provenita din condensarea
vaporilor, este prezentata in anexa A. In cazul in care
elementele de constructii nu indeplinesc conditiile de
mai sus, se va consulta cap. 4.3.
Mai departe fiti atenti la DIN 4108 partea 2:2001-03,
Cap. 6.2.
Masuri pentru evitarea formarii
mucegaiului
Condensul de pe suprafetele interioare si tempe-
ratura ridicata, determina formarea mucegaiului.
Pentru evitarea aparitiei mucegaiului, trebuie inde-
plinita conditia minima Tsi,min > 0r ,adica tempera-
tura minima in orice punct pe suprafata interioara,
sa fie mai mare decit temperatura de roua.
Temperatura minima pe suprafata interioara se
determina prin calcul, in functie de alcatuirea con-
structiva a elementului si de zona de referinta
(cimp curent, zona de colt, zone cu punti termice).
Legatura intre temperatura minima si temperatura
de roua se gaseste in normativul C107/6-2002.
In Germania, conform normei DIN 4108, conditia
impusa este ca factorul de temperatura fRsi > 0,70,
iar temperatura interioara minima 12,6°C.
Calculul pentru ferestre se realizeaza dupa norma
DIN ISO 13788.

Transferul termic Difuzia vaporilor de apa

interior exterior interior exterior

40

2500
Presiunea vaporilor de apa in Pa

30
Stratificare:
2000
20 1 Tencuiala var-gips

Perioada de 2 Caramida plina

evaporare
a

10 1500 3 Tencuiala var-ciment

(vara)
4 Element termoizolant
5 Armare +
0
1000 tencuieli decorative Sto

-10
Perioada de
formare a 500
Presiunea de saturatie
condensului a vaporilor
-20 (iarna) Presiunea partiala
a vaporilor
Strat 1+2 34 5 Strat 1+2 3 4 5

Grosimea straturilor nu este la scara. Ele Configuratia stratificarii in scara

au fost raportate la grosimea totala! rezistentei la difuzia voporilor de apa!
15

9661-148_02-09-05_20042343.indd 15 14.10.2005 9:02:00 Uhr

 Planung eines WDVS | Bauphysikalische Grundlagen

Proiectarea unui sistem de termoizolatie

Dinamica elementelor de constructii

Alegerea materialelor de zidarie

Gindire constructiva

Detalii constructive

17

9661-148_02-09-05_20042343.indd 17 14.10.2005 9:02:01 Uhr

 Notiunile de baza ale fizicii in constructii | Proiectarea unui sistem de T.I.
Proiectarea unui sistem de termoizolatie
Peretilor exteriori ai cladirilor le revine sarcina de
a oferi siguranta, de a proteja impotriva intempe-
riilor, a incendiilor si a zgmotelor, iar in contextul
celor prezentate aici, de a asigura un climat inte-
rior cit mai placut.
Fatadele creeaza impresia arhitectonica a unei cla-
diri si stabilesc intr-o anumita masura imaginea de
ansamblu edilitar. Aspectul lor scoate in evidenta
caracterul locuitorilor, iar constructorii si arhiectii,
prin fatade pot sa-si etaleze stilul.
Pentru a putea da o solutie constructiva optima,
la baza acestor nenumarate probleme, dintre care
numai o parte se pot aprecia cantitativ, nu sta o
reteta. Fiecare detaliu trebuie studiat cu atentie.
Daca peretii exteriori sint prevazuti cu sistem de
termoizolatie, este absolut necesar sa tinem cont
de aspectele statice si constructive ale cladirii, iar
cerintele tehnico-constructive sa fie total indepli-
nite.
Dinamica elementelor de constructii
In functie de vechime, pozitie sau tipul constructiv,
la o cladire pot sa apara miscari ce nu ar trebui de-
loc ignorate. Acestea la rindul lor provoaca defor-
mari ale elementelor de constructii. Depinde de
amploarea miscarii daca un sistem de termoizolatie
poate elimina sau nu riscul aparitiei fisurilor.
Deformarile pot sa apara din cauza:
Surselor de apa si a infiltratiilor,
Uscarii si a contractiilor,
Trepidatiilor,
Socurilor dinamice,
Tasarilor,
Incovoierilor,
Alungiri datorate temperaturii.
Pentru eliminarea riscului de formare a fisurilor,
trebuie luate anumita masuri.
Acestea difera de la obiect la obiect.
Alegerea materialelor de con-
structii pentru pereti
Materialele de constructii pentru peretii exteriori
trebuie sa indeplineasca cinci conditii:
1. Mare rezistenta la compresiune (tractiune),
2. Rezistenta redusa la difuzia vaporilor,
3. Izolatie fonica inalta,
4. Capacitate mare de retinere a caldurii,
5. Izolatie termica buna.
Nu se gasesc materiale de constructii care sa inde-
plineasca aceste conditii din punct de vedere al ra-
18
9661-148_02-09-05_20042343.indd 18
portului cu masa, dar materialele de constructii grele
indeplinesc conditiile 1-4. Alegeti deci pentru peretii
exteriori materiale de constructii grele, conditia 5 va
putea fi indeplinita in urma montarii unui sistem de
termoizolatie.
Gindire constructiva
Inca din stadiu de proiect, trebuie sa fim atenti la
citeva aspecte tehnice si constructive, pentru evi-
tarea in viitor a situatiilor complicate care pot gene-
ra intirzieri si cheltuieli suplimentare.
Peretii trebuie sa fie plani. Pentru deniveleri mai
mari de 1cm se recomanda aplicarea unui tinci.
Peretii trebuie sa fie uscati, tencuielile interioare si
sapele trebuie sa fie terminate. Dupa modul de efec-
tuare al lucrarilor de constructii, umiditatea poate sa
fie foarte ridicata. O termoizolatie aplicata pe pereti
uzi va aduce cit de curind probleme. Situatia este si
mai critica daca aceasta se intimpla in perioada rece.
In astfel de cazuri se recomanda efectuarea de masura-
tori ale umiditatii. La temperaturi sub +5°C nu se
mai poate lucra. Nu uitati nici de hidroizolatiile ori-
zontale la peretii subsolurilor.
De asemenea trebuie sa tinem cont de grosimea ele-
mentului termoizolant, la ramele ferestrelor, nisele
rulourilor, paratraznet, instalatia electrica, etc.
La diferente mari ale valorilor conductivitatii termice
a diferitelor materiale (ex. diblu fara izolare termica)
si grosimi mici ale materialelor termoizolante, pot sa
apara de-alungul anilor acumulari de praf si murda-
rie care scot in evidenta contururile.
Puntile termice trebuie eliminate.
Casetele rulourilor trebuie bine fixate deoarece aici
apar solicitari dinamice, iar acestea la rindul lor pot
influenta aparitia fisurilor.
Executarea detaliilor
Pentru aplicarea unui sistem de termoizolatie avem
nevoie de detalii exacte.
Important! Nu este permis ca apa (ploaia, infiltratii de
umiditate, etc.) sa ajunga in spatele termoizolatiei.
Peste tot unde exista pericolul aparitiei fisurilor (imbi-
area dintre doua materiale, glafuri la ferestre, etc.),
trebuie bine izolat pentru ca apa sa nu patrunda.
In caz ca nu se poate etansa prin proceduri obisnui-
te, trebuie montate profile cu rosturi etansante.
Pentru ca fatadele sa nu fie afectate de umiditate,
pentru stratul final trebuiesc folosite materiale cores-
punzatoare.
14.10.2005 9:02:01 Uhr
 Proiectarea unui sistem de T.I. | Notiunile de baza ale fizicii in constructii

Adeziv
Placa termoizolanta
Masa de armare
minerala
Plasa de armare
Strat final
Grunduire cu
StoPrim Micro + 2x
Sto SilcoColor G
Sto-Fensterbankband
(banda de etansare)
etansare
dupa DIN 18195 Sto-Fensterbank
(glaf)
Sto-Sockelplatte
StoFlexyl
lipire si armare ca. 30 cm
StoFlexyl+ 2x
vopsitorie cu
StoSilco Color G

Folie de dren
si protectie impotriva
solic. mecanice
Pietris pentru Distanta > 30mm
drenare
(Rigola de colectare apa) 5 cm taietura in unghi
% Sto-Fugendichtband
Panta
tip 2D 15/5-12
(banda de etansare)

Adeziv
Placa termoizolanta
Masa de armare
Plasa de armare din fibra de sticla
Strat final
10-20 cm

StoFlexyl 2x
straturi

Detalii de executie strat hidroizolant armat cu plasa din fibra de sticla

Sistemul T.I. in zona de contact cu solul:
Sistemul de termoizolatie poate fi aplicat in zona
de contact cu solul cu conditia respectarii detalii-
lor prezentate in schitele urmatoare.
Zona soclului;
In zona soclului trebuie realizata o termoizolatie
cu 50 cm mai jos fata de cota placii subsolului,
pentru eliminarea posibilitatilor de formare a
puntilor termice.
Termoizolatia se va executa intocmai cum este
prezentata in detaliile din schitele de mai sus.
Zonele predispuse loviturilor;
In zonele predispuse loviturilor si socurilor (curti-
le scolilor, fatade spre trotuare,etc.) se poate mon-
ta suplimentar (sub armarea normala cu plasa)
plasa din fibra de sticla intarita Sto-Panzergewebe.
(vezi detaliul).
Zona ferestrelor;
Glafurile ferestrelor trebuie sa aiba neaparat panta
spre exterior si sa depaseasca in afara cu citiva cm
suprafata exterioara a termoizolatiei.
Glafurile metalice trebuie etansate la capete prin
fixarea profilelor de capat prevazute cu banda de
etansare si pufere elastice.
Pentru glafurile mai lungi de 3 m trebuie montate
rosturi de dilatatie. (vezi detaliul din schita).
Inchiderea termoizolatiei in rama ferestrei se va
realiza cu ajutorul benzii de etansare sau cu profile
speciale (ex. Abdeckleiste).
In cazul in care exista goluri intre fereastra si zida-
rie, acestea se vor inchide cu materiale termoizo-
lante (ex. vata minerala).
Zona teraselor si a balcoanelor;
Hidroizolatia trebuie realizata in conformitate cu
prescriptiile tehnice. In zona in care stropirea cu
apa este frecventa, trebuie aplicat suplimentar un
StoGlasfasergewebe.
Paratraznztul;
Dupa prescriptiile tehnice, paratraznetul nu poate fi
montat in interiorul termoizolatiei. Acesta se montea-
za cu cleme pe suprafata exterioara a termoizolatiei.
Inchiderea si etansarea rosturilor;
Daca imbinarea dintre doua materiale (elemente) de
constructii este predispusa aparitiei fisurilor, sau nu
poate fi acoperita ori protejata impotriva penetrarii
apei, trebuie realizat un rost.
Modul exact de realizare al rosturlor il gasiti prezen-
tat in fisele noastre tehnologice, care sint insotite de
schite cu detalii de executie.
Rosturi constructive;
La corpurile de cladire unde sint prevazute construc-
tiv rosturi de dilatatie si termoizolatia va fi prevazuta
cu astfel de rosturi.
Daca acestea nu exista, nu vor trebui realizate nici la
termoizolatie.
Modul exact de realizare al rosturlor de dilatatie il ga-
siti prezentat in fisele noastre tehnologice, care sint
insotite de schite cu detalii de executie.
Zona acoperisului;
In zona acoperisului trebuie realizata fara obiectie
o izolatie impotriva stropilor de ploaie, care dato-
rita vintului puternic pot sa patrunda in spatele
termoizolatiei.
(vezi detaliile) Inchiderile din zona acoperisului si
a aticurilor trebuie neaparat hidroizolate.
Incaperi umede;
Incaperile cu umiditate inalta, de exemplu piscinele,
saunele, fabricile de bere, etc.trebuie sa aiba suprafe-
tele interioare neaparat protejate impotriva penetrarii
umiditatii prin bariere de vapori. (necesita consiliere
de specialitate).

19

9661-148_02-09-05_20042343.indd 19 14.10.2005 9:02:02 Uhr

 Bauphysikalische Berechnungen | Bauphysikalische Grundlagen

Fizica in constructii C alcule

Izolatia termica

Transferul termic

Circulatia vaporilor de apa

Marimi fizice

21

9661-148_02-09-05_20042343.indd 21 14.10.2005 9:02:02 Uhr

 Notiunile de baza ale fizicii in constructii | Fizica in constructii Calcule

Fizica in constructii C alcule

Calculele specifice fizicii in construc-

tii sint necesare pentru a se putea fa-
ce o previziune fondata a comporta-
mentului fizic si a capacitatii de
functionare a unui element de con-
structie sau a unui sistem de termo-
izolatie.
In urma efectuarii calculelor referi-
toare la sistemul de termoizolatie,
se poate face o apreciere cu privire
la posibila economie de energie.
Din exactitatea calculelor efectuate
in domeniul fizicii in constructii re-
zulta caracteristicile materialelor de
acoperire a peretilor exteriori, mo-
dul de realizare al termoizolatiei si
comportamentul vaporilor de apa.
Baza acestor calcule este norma
DIN 4108 - Termoizolarea cladirilor
de locuit multietajate- si norma
europeana EN ISO NORM 6946.
Cercetarea fenomenului de difuzie
se face de regula prin intermediul
metodei Glaser.
Pentru obtinerea rezultatelor optime
trebuie sa fim atenti la urmatoarele
puncte:

Izolatia termica
Care este valoarea coeficientului U?
Va corespunde cerintelor impuse
de reglementarile in vigoare referi-
toare la economisirea energiei?
Avem garantia ca puntile termice
din zonele exterioare vor fi cu adeva-
rat izolate?
In acest caz, norma DIN 4108 vol. 2:
2001-03, cap.6.2, se va studia atent.

22

9661-148_02-09-05_20042343.indd 22 14.10.2005 9:02:03 Uhr

 Bauphysikalische Berechnungen | Bauphysikalische Grundlagen
Transferul termic
Unde este situat planul de conden-
sare?
Este acceptat in domeniul construc-
tiilor nivelul de economisire a ener-
giei termice?
Cit de mare este diferenta dintre
temperatura aerului interior si
temperatura la suprafata interioara
a peretelui?
Circulatia vaporilor de apa
Care este pozitia punctului de
roua, unde se formeaza conden-
sul pe timp de iarna?
Care este valoarea temperaturii
la care se formeaza condensul?
Umiditatea acumulata in zidarie
iarna, va fi oare eliminata, prin
difuzie, in perioada verii?
Avem siguranta ca in zona pun-
tilor termice nu vom avea pro-
bleme cu umiditatea?
Calculele efectuate pentru determi-
narea parametrilor tehnico-constrc-
tivi ai elementelor de constructii nu
au intotdeauna rezultate precise.
Cert este faptul ca umiditatea for-
mata prin acumularea condensului
in elementele de constructii poate
provoca daune substantiale.
Aceasta inseamna ca se fac presu-
puneri cit se poate de realiste, dar
rezultatele sint doar partial sigure.
In orice caz, daca elementele de con-
structii fac fata cerintelor impuse de
rezultatul calculelor, vor face fata si
conditiilor impuse de exploatare.
9661-148_02-09-05_20042343.indd 23
Valorile impuse marimilor fizice proprii
materialelor de constructii (conductivi-
tatea termica si in special rezistenta la
permeabilitate la vapori), trebuie res-
pectate din motive de siguranta, chiar
daca acestea nu sint cele rezultate din
calcule. Valorile obtinute din calcul (ex:
cantitatea de apa provenita din con-
dens), de regula, nu vor putea fi nicio-
data estimate cantitativ real.
Remarca
Solutia constructiva a peretilor exte-
riori care presupune teoretic aparitia
umezelii in straturile componente
ale sistemului, trebuie sa nu afecteze
functionalitatea imobilului.
Aceasta solutia, trebuie sa corespun-
da din punct de vedere tehnic cu
solutia unui sistem unde nu exista
riscul aparitiei condensului.
Calculele reflecta numai anumite
aspecte. Bineinteles, exista si altele
care sint la fel de importante: ex.
etansarea la apa de ploaie, compa-
tibilitatea culorii, sau aparitia fisu-
surilor in tencuiala. La alegerea unei
termoizolatii, acestea sint aspecte
de care trebuie sa se tina cont.
Valoarea coeficientului U pentru dife-
rite tipuri constructive de pereti
In tabelele care urmeaza sint prezen-
tate valorile coeficientului de tran-
sfer termic U (W/m²K) pentru pereti
construiti din diferite materiale, neizo-
lati sau izolati termic cu sistemele
StoTherm Classic sau StoTherm Vario,
dar aceste date sint valabile si pentru
sistemul StoTherm Mineral.
23
14.10.2005 9:02:05 Uhr
 Notiunile de baza ale fizicii in constructii | Fizica in constructii Calcule

Valorile coeficientului U, intilnite frecvent la elementele de constructie a locuintelor multietajate

WLZ 035

M at. de constructie*) Gros. C onductivitate U - (coeficientul de transfer termic)

[cm] [W/mK] [W/m2K]
fara izolatie**) cu izolatie = 0,035 W/mK
6 cm 7 cm 8 cm 10 cm 12 cm 15 cm 20 cm
Beton 15 2,10 3,51 0,50 0,44 0,39 0,32 0,27 0,22 0,17
2400 kg/m3 20 3,24 0,49 0,43 0,38 0,31 0,27 0,22 0,17
25 3,00 0,49 0,43 0,38 0,31 0,27 0,22 0,17
30 2,80 0,48 0,42 0,38 0,31 0,26 0,21 0,16
Caramida plina
Vollziegel 24 0,81 1,96 0,45 0,40 0,36 0,30 0,25 0,21 0,16
1800 kg/m3 30 1,71 0,43 0,39 0,35 0,29 0,25 0,20 0,16
36,5 1,50 0,42 0,37 0,34 0,28 0,24 0,20 0,16
Vollziegel
Caramida plina 24 0,68 1,76 0,44 0,39 0,35 0,29 0,25 0,21 0,16
1600 kg/m3 30 1,53 0,42 0,38 0,34 0,28 0,24 0,20 0,16
36,5 1,33 0,40 0,36 0,33 0,28 0,24 0,20 0,15
Caramida cu gauri mari
Hochlochziegel 24 0,58 1,59 0,43 0,38 0,34 0,29 0,25 0,20 0,16
1400 kg/m3 30 1,37 0,41 0,36 0,33 0,28 0,24 0,20 0,15
36,5 1,19 0,39 0,35 0,32 0,27 0,23 0,19 0,15
Hochlochziegel
Caramida cu gauri mari 24 0,50 1,44 0,42 0,37 0,34 0,28 0,24 0,20 0,16
1200 kg/m3 30 1,23 0,40 0,36 0,32 0,27 0,24 0,20 0,15
Hochlochziegel
Caramida cu gauri mari 24 0,45 1,34 0,41 0,37 0,33 0,28 0,24 0,20 0,16
1000 kg/m3 30 1,14 0,39 0,35 0,32 0,27 0,23 0,19 0,15
Kalksandstein
Gresie KSV KSV 24 0,99 2,19 0,46 0,41 0,36 0,30 0,26 0,21 0,16
1800 kg/m3 30 1,93 0,45 0,40 0,36 0,30 0,25 0,21 0,16
36,5 1,72 0,43 0,39 0,35 0,29 0,25 0,21 0,16
Kalksandstein
Gresie KSL KSL 24 0,70 1,80 0,44 0,39 0,35 0,29 0,25 0,21 0,16
1400 kg/m3 30 1,56 0,43 0,38 0,34 0,29 0,25 0,20 0,16
Leichtbeton-Hohlblock
Beton usor bloc inalt 24 0,60 1,63 0,43 0,39 0,35 0,29 0,25 0,21 0,16
1200 kg/m3 30 1,40 0,42 0,37 0,34 0,28 0,24 0,20 0,16
Beton usor bloc inalt
Leichtbeton-Hohlblock 24 0,49 1,42 0,41 0,37 0,33 0,28 0,24 0,20 0,16
1000 kg/m3 30 1,21 0,39 0,35 0,32 0,27 0,23 0,20 0,15
Leichtbeton-Hohlblock
Beton usor bloc inalt 24 0,32 1,04 0,37 0,34 0,31 0,26 0,23 0,19 0,15
600 kg/m3 30 0,87 0,35 0,32 0,29 0,25 0,22 0,18 0,15
Leichtbeton-Vollstein
Beton usor cu pietris 24 0,46 1,36 0,41 0,36 0,33 0,28 0,24 0,20 0,15
1000 kg/m3 30 1,15 0,39 0,35 0,32 0,27 0,23 0,19 0,15
Leichtbeton-Vollstein
Beton usor cu pietris 24 0,40 1,23 0,39 0,35 0,32 0,27 0,24 0,20 0,15
800 kg/m3 30 1,04 0,38 0,34 0,31 0,26 0,23 0,19 0,15
Beton normal bloc inalt
Normalbeton-Hohlblock 24 0,92 2,11 0,45 0,40 0,36 0,30 0,26 0,21 0,16
1800 kg/m3 30 1,85 0,44 0,39 0,35 0,29 0,25 0,21 0,16
Piatra de riu
Hüttenstein 24 0,70 1,80 0,44 0,39 0,35 0,29 0,25 0,21 0,16
1800 kg/m3 30 1,56 0,42 0,38 0,34 0,28 0,25 0,20 0,16
Piatra
Hüttenstein 24 0,58 1,59 0,43 0,38 0,34 0,29 0,25 0,20 0,16
1400 kg/m3 30 1,37 0,41 0,36 0,33 0,28 0,24 0,20 0,15
Porenbeton
Beton poros Planst.
GP 6 GP 6 24 0,27 0,91 0,35 0,32 0,29 0,25 0,22 0,19 0,15
800 kg/m3 30 0,75 0,33 0,30 0,28 0,24 0,21 0,18 0,14
Beton poros Planst.
Porenbeton GP 4 GP 4 24 0,23 0,80 0,34 0,31 0,28 0,24 0,21 0,18 0,14
700 kg/m3 30 0,66 0,31 0,28 0,26 0,23 0,20 0,17 0,14
Porenbeton
Beton poros Planst.
GP 2 GP 2 24 0,17 0,62 0,30 0,28 0,26 0,22 0,20 0,17 0,14
500 kg/m3 30 0,51 0,27 0,25 0,23 0,21 0,18 0,16 0,13
Porenbeton
Beton poros Blockst.
G6 G6 24 0,29 0,96 0,36 0,33 0,30 0,26 0,22 0,19 0,15
800 kg/m3 30 0,80 0,34 0,31 0,28 0,24 0,21 0,18 0,14
Porenbeton
Beton poros Blockst.
G4 G4 24 0,27 0,91 0,35 0,32 0,29 0,25 0,22 0,19 0,15
700 kg/m3 30 0,75 0,33 0,30 0,28 0,24 0,21 0,18 0,14
Porenbeton
Beton poros Blockst.
G2 G2 24 0,22 0,77 0,33 0,30 0,28 0,24 0,21 0,18 0,14
500 kg/m3 30 0,63 0,30 0,28 0,26 0,23 0,20 0,17 0,14
Caramida usoara cu gauri
Leichthochlochziegel 24 0,33 1,06 0,38 0,34 0,31 0,26 0,23 0,19 0,15
(Poroton) 800 kg/m3 30 0,89 0,35 0,32 0,29 0,25 0,22 0,18 0,15
36,5 0,76 0,33 0,30 0,28 0,24 0,21 0,18 0,14
Leichthochlochziegel
Caramida usoara cu gauri 24 0,30 0,99 0,37 0,33 0,30 0,26 0,22 0,19 0,15
(Poroton) 700 kg/m3 30 0,82 0,34 0,31 0,28 0,25 0,21 0,18 0,14
36,5 0,70 0,32 0,29 0,27 0,23 0,21 0,17 0,14

*) dupa DIN 4108 „Iz. termice la blocuri de locuit“ **) Toti peretii cu 1,5cm tenc. interioara si 2cm tenc. exterioara (tenc. clasica)

Cerintele legislatiei in vigoare impun pentru peretii exteriori ai constructiilor vechi un coef. de transfer termic de 0,35W/m2K.

24

9661-148_02-09-05_20042343.indd 24 14.10.2005 9:02:09 Uhr

 Fizica in constructii Calcule | Notiunile de baza ale fizicii in constructii

Valorile coeficientului U, intilnite frecvent la elementele de constructie a locuintelor multietajate

WLZ 040

M at. de constructie*) Gros. C onductivitate U - (coeficientul de transfer termic)

[cm] [W/mK] [W/m2K]
fara izolatie**) cu izolatie = 0,040 W/mK
6 cm 7 cm 8 cm 10 cm 12 cm 15 cm 20 cm
Beton 15 2,10 3,51 0,56 0,49 0,44 0,36 0,30 0,25 0,19
2400 kg/m3 20 3,24 0,55 0,48 0,43 0,35 0,30 0,25 0,19
25 3,00 0,54 0,48 0,43 0,35 0,30 0,24 0,19
30 2,80 0,54 0,47 0,42 0,35 0,30 0,24 0,19
Caramida plina
Vollziegel 24 0,81 1,96 0,50 0,44 0,40 0,33 0,28 0,23 0,18
1800 kg/m3 30 1,71 0,48 0,43 0,39 0,32 0,28 0,23 0,18
36,5 1,50 0,46 0,41 0,37 0,32 0,27 0,23 0,18
Vollziegel
Caramida plina 24 0,68 1,76 0,48 0,43 0,39 0,33 0,28 0,23 0,18
1600 kg/m3 30 1,53 0,46 0,41 0,38 0,32 0,27 0,23 0,18
36,5 1,33 0,44 0,40 0,36 0,31 0,27 0,22 0,17
Caramida cu gauri mari
Hochlochziegel 24 0,58 1,59 0,47 0,42 0,38 0,32 0,27 0,23 0,18
1400 kg/m3 30 1,37 0,45 0,40 0,36 0,31 0,27 0,22 0,17
36,5 1,19 0,43 0,39 0,35 0,30 0,26 0,22 0,17
Hochlochziegel
Caramida cu gauri mari 24 0,50 1,44 0,45 0,41 0,37 0,31 0,27 0,22 0,18
1200 kg/m3 30 1,23 0,43 0,39 0,35 0,30 0,26 0,22 0,17
Hochlochziegel
Caramida cu gauri mari 24 0,45 1,34 0,44 0,40 0,36 0,31 0,27 0,22 0,17
1000 kg/m3 30 1,14 0,42 0,38 0,35 0,30 0,26 0,22 0,17
Kalksandstein
Gresie KSV KSV 24 0,99 2,19 0,51 0,45 0,41 0,34 0,29 0,24 0,18
1800 kg/m3 30 1,93 0,49 0,44 0,40 0,33 0,28 0,23 0,18
36,5 1,72 0,48 0,43 0,39 0,32 0,28 0,23 0,18
Kalksandstein
Gresie KSL KSL 24 0,70 1,80 0,48 0,43 0,39 0,33 0,28 0,23 0,18
1400 kg/m3 30 1,56 0,47 0,42 0,38 0,32 0,27 0,23 0,18
Leichtbeton-Hohlblock
Beton usor bloc inalt 24 0,60 1,63 0,47 0,42 0,38 0,32 0,28 0,23 0,18
1200 kg/m3 30 1,40 0,45 0,40 0,37 0,31 0,27 0,22 0,18
Beton usor bloc inalt
Leichtbeton-Hohlblock 24 0,49 1,42 0,45 0,41 0,37 0,31 0,27 0,22 0,18
1000 kg/m3 30 1,21 0,43 0,39 0,35 0,30 0,26 0,22 0,17
Leichtbeton-Hohlblock
Beton usor bloc inalt 24 0,32 1,04 0,40 0,37 0,34 0,29 0,25 0,21 0,17
600 kg/m3 30 0,87 0,38 0,34 0,32 0,27 0,24 0,20 0,16
Leichtbeton-Vollstein
Beton usor cu pietris 24 0,46 1,36 0,45 0,40 0,36 0,31 0,27 0,22 0,17
1000 kg/m3 30 1,15 0,42 0,38 0,35 0,30 0,26 0,22 0,17
Leichtbeton-Vollstein
Beton usor cu pietris 24 0,40 1,23 0,43 0,39 0,35 0,30 0,26 0,22 0,17
800 kg/m3 30 1,04 0,40 0,37 0,34 0,29 0,25 0,21 0,17
Beton normal bloc inalt
Normalbeton-Hohlblock 24 0,92 2,11 0,50 0,45 0,40 0,34 0,29 0,24 0,18
1800 kg/m3 30 1,85 0,49 0,43 0,39 0,33 0,28 0,23 0,18
Piatra de riu
Hüttenstein 24 0,70 1,80 0,48 0,43 0,39 0,33 0,28 0,23 0,18
1800 kg/m3 30 1,56 0,47 0,42 0,38 0,32 0,27 0,23 0,18
Piatra
Hüttenstein 24 0,58 1,59 0,47 0,42 0,38 0,32 0,27 0,23 0,18
1400 kg/m3 30 1,37 0,45 0,40 0,36 0,31 0,27 0,22 0,17
Porenbeton
Beton poros Planst.
GP 6 GP 6 24 0,27 0,91 0,38 0,35 0,32 0,28 0,24 0,21 0,16
800 kg/m3 30 0,75 0,35 0,32 0,30 0,26 0,23 0,20 0,16
Beton poros Planst.
Porenbeton GP 4 GP 4 24 0,23 0,80 0,36 0,33 0,31 0,27 0,23 0,20 0,16
700 kg/m3 30 0,66 0,33 0,31 0,28 0,25 0,22 0,19 0,15
Porenbeton
Beton poros Planst.
GP 2 GP 2 24 0,17 0,62 0,32 0,30 0,28 0,24 0,22 0,19 0,15
500 kg/m3 30 0,51 0,29 0,27 0,25 0,22 0,20 0,17 0,14
Porenbeton
Beton poros Blockst.
G6 G6 24 0,29 0,96 0,39 0,36 0,33 0,28 0,25 0,21 0,17
800 kg/m3 30 0,80 0,36 0,33 0,31 0,27 0,23 0,20 0,16
Porenbeton
Beton poros Blockst.
G4 G4 24 0,27 0,91 0,38 0,35 0,32 0,28 0,24 0,21 0,16
700 kg/m3 30 0,75 0,35 0,32 0,30 0,26 0,23 0,20 0,16
Porenbeton
Beton poros Blockst.
G2 G2 24 0,22 0,77 0,36 0,33 0,30 0,26 0,23 0,20 0,16
500 kg/m3 30 0,63 0,32 0,30 0,28 0,24 0,22 0,19 0,15
Caramida usoara cu gauri
Leichthochlochziegel 24 0,33 1,06 0,41 0,37 0,34 0,29 0,25 0,21 0,17
(Poroton) 800 kg/m3 30 0,89 0,38 0,35 0,32 0,28 0,24 0,20 0,16
0,76 0,35 0,32 0,30 0,26 0,23 0,20 0,16
Leichthochlochziegel
Caramida usoara cu gauri 24 0,30 0,99 0,40 0,36 0,33 0,28 0,25 0,21 0,17
(Poroton) 700 kg/m3 30 0,82 0,37 0,34 0,31 0,27 0,24 0,20 0,16
36,5 0,70 0,34 0,31 0,29 0,25 0,23 0,19 0,16

*) dupa DIN 4108 „Iz. termice la blocuri de locuit“ **) Toti peretii cu 1,5cm tenc. interioara si 2cm tenc. exterioara (tenc. clasica)

Cerintele legislatiei in vigoare impun pentru peretii exteriori ai constructiilor vechi un coef. de transfer termic de 0,35W/m2K.

25

9661-148_02-09-05_20042343.indd 25 14.10.2005 9:02:10 Uhr

 Bauphysikalische Begriffe | Bauphysikalische Grundlagen

Fizica in constructii Parametrii

26

9661-148_02-09-05_20042343.indd 31 14.10.2005 9:02:13 Uhr

 Notiunile de baza ale fizicii in constructii | Fizica in constructii Parametrii

Conductivitatea termica Conductivitatea termica este un parametru fizic propriu fiecarui material si reprezinta
λ [W/mK] cantitatea de caldura care se scurge orar printr-un strat de 1m grosime, cind diferenta de
temperatura dintre cele doua suprafete delimitatoare ale grosimii stratului este de 1K.
Cu cit valoarea conductivitatii termice este mai mica cu atit efectul termoizolant al mate-
rialului este mai bun.
Valorile conductivitatii termice sint cuprinse in tabele si sint in conformitate cu normele
DIN 4108, cap. 4.

Factorul rezistentei la permeabi- Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori, ne arata de cite ori este mai mare rezistenta
litate la vapori la trecerea vaporilor printr-un material de constructie in comparatie cu aerul.
µ [1] Valorile factorului rezistentei la permeabilitate la vapori, se gasesc in norma DIN 4108,
vol.4, tabelul 1.

Caldura specifica masica Caldura specifica masica reprezinta cantitatea de caldura (J) necesara pentru a modifica
c [J/kg.K] (creste sau scadea) temperatura unitatii de masa (1kg) din acel corp cu un grad (K). Valorile
caldurii specifice masice se gasesc in norma DIN 4108, vol. 4, tabelul 7.

Coeficientul de transfer termic Coeficientul de transfer termic se noteaza cu U si reprezinta fluxul de caldura care se transmite
U [W/m²K] printr-un perete despartitor, prin unitatea de suprafata (1m²), pe parcursul unei ore, cind dife-
renta de temperatura a aerului de la suprafata calda si suprafata rece, este de 1K (1°C).
Cu cit valoarea coeficientului de transfer termic U este mai mica, cu atit izolatia termica este
mai buna.
Calculul coeficientului de transfer termic U:
De regula, elementele de constructii (peretii) sint compuse din mai multe straturi (ex: tencuia-
la interioara, zidarie, cu/fara termoizolatie, strat final). Fiecare strat are o anumita grosime (m),
iar materialele au la rindul lor proprietatea fizica specifica (conductivitatea termica, notata cu
λ [W/m-K]).
Rezistenta termica prin conductie este raportul dintre grosimea stratului de material si conduc-
tivitatea termica a acelui material. Suma rezistentelor termice a fiecarui strat reprezinta rezisten-
ta termica totala a elementului de constructie R T. Inversul rezistentei este coeficientul de tran-
sfer termic U, care are unitatea de masura W/(m²K).

Ce reprezinta cunoasterea coeficientul de transfer termic U

Cunoscind valoare coeficientului de transfer termic U, avem posibilitatea sa exprimam
valoric cit de mare este pierderea de caldura prin diferite elemente de constructii, sau
parti care le compun, altfel spus, cita energie se pierde.
De asemenea cunoscind valoarea lui U putem stabili diferite variante constructive ale
peretilor exteriori si ale materialelor folosite pentru acoperirea acestora, de exemplu:
putem afla ce economii de energie se pot obtine in functie de sistemul de termoizo-
latie ales.
Pentru ca economia de energie termica sa fie reala, valorile coeficientului de transfer
termic U sint limitate. Legislatia care reglementeaza conservarea energiei, impune ca
valorile coeficientului de transfer termic rezultate din calcul, sa nu depaseasca valorile
maxime stabilite.
Daca valoarea coeficientului de transfer termic U este nepotrivita sau chiar eronata,
stabilirea cantitatii de caldura pierduta sau de energie economisita nu poate fi expri-
mata decit in urma analizarii probelor.
Coeficientul de transfer termic U nu reprezinta totul in realizarea bilantului energetic
total al cladirii. Ventilatia, instalatia de incalzire centrala, alte surse interne de caldura,
au cota lor de influenta. Deci, prin valorile coeficientului U rezultate din calcul se face
doar o apreciere a cantitatii de energie economisita, valorile reale stabilindu-se practic.

Transferul termic Caldura se transfera de la zonele cu temperatura mai ridicata spre zonele cu temperatura
mai redusa. Cunoscind valorile rezistentei termice si a celor doua temperaturi (ridicata si
redusa), putem detemina coeficientul de transfer termic pentru un element de constructie.
In cazul schimbului de caldura la cladiri, transferul termic are loc prin conductie, convectie
sau radiatie, in functie de mediile de la care se realizeaza schimbul. Cantitatea de caldura
transferata este raportata la rezistentele termice dintre pereti si mediu (aer interior-perete,
straturile ce compun peretele, perete si aerul exterior).

28

9661-148_02-09-05_20042343.indd 32 14.10.2005 9:02:13 Uhr


Difuzia vaporilor de apa
Transferul vaporilor de apa
9661-148_02-09-05_20042343.indd 33
Fizica in constructii Parametrii | Notiunile de baza ale fizicii in constructii
O parte din presiunea aerului este data de presiunea vaporilor de apa. Aerul contine in
permanenta o anumita cantitate de vapori de apa. Aceasta reprezinta umiditatea relativa
a aerului.
In functie de temperatura, aerul poate sa aiba o umiditate mai ridicata sau mai scazuta.
Cind cantitatea de vapori de apa retinuta de aer este maxima, umiditatea relativa a aerului
este de 100%, iar presiunea vaporilor de apa a ajuns la saturatie.
Pe traseul ce urmeaza sa-l parcurga vaporii de apa, va apare condensul sau roua.
Intr-o astfel de situatie, realizind o sectiune transversala printr-un perete, locul unde se for-
meaza condensul devine vizibil si reprezinta ,,Planul de condensare,,.
Vaporii de apa migreaza din zonele cu presiune ridicata (cu concentratie mai mare de vapori
de apa) spre zonele cu presiune redusa (cu concentratie mai redusa de vapori de apa), de
regula de la suprafetele interioare calde spre suprafetele exterioare reci.
Masa maxima a apei din aer
(Curba de saturatie = 100 % umiditate relativa a aerului)
Exemple:
Interior: Temperatura = +20°C
Umiditate relativa = 50%
Continutul de umiditate din aer = 8,65 g/m3
Presiunea partiala a vaporilor de apa = 1170 Pascal
Exterior: Temperatura = 0°C
Umiditate relativa = 90%
Continutul de umiditate din aer = 4,36 g/m 3
Presiunea partiala a vaporilor de apa = 550 Pascal
,,Umiditatea relativa,, a aerului indica gradul de incarcare al aerului cu vapori de apa, in raport
cu situatia limita de saturatie -,,Umiditatea de saturatie,, care reprezinta masa maxima de vapori
de apa pe care o poate retine 1m3 de aer la o temperatura data.
Pierderile de caldura se inregistreaza din interior spre exterior, odata cu migrarea vaporilor
de apa.
Vaporii de apa prin procesul de difuzie, pot sa strabata mai greu sau mai usor elementele de
constructii. Sint si materiale la care difuzia nu poate sa aiba loc, ex. sticla , metale, etc. Cit de
repede sau cit de incet se desfasoara acest proces, depinde de rezistenta la difuzie.
Rezistenta la permeabilitate la vaporii de apa (difuzie) a unui strat de material depinde de
factorul rezistentei la permeabilitate la vapori a stratului respectiv- µ si coeficientul de
difuzie a vaporilor de apa in aer- M
Exemplu:
Materialul de c-tii Val. µ
2 cm tencuiala var-ciment 15-35
4 mm tencuiala organica 50-200
30 cm Caramida usoara 5-10
24 cm Gresie 5-25
6 cm Polistiren 20-50
6 cm Vata minerala 1
Marimile utilizate in calculul difuziei vaporilor de apa prin elementele de
constructii, ne arata capacitatea functionala a acestora referitoare la vapori
,, Respiratia peretilor,, , sau formarea condensului.
29
14.10.2005 9:02:14 Uhr
 Notiunile de baza ale fizicii in constructii | Fizica in constructii Parametrii

Dupa stabilirea valorii Rezistentei la permeabilitate la vapori a fiecarui strat, a starii temperaturii
la suprafetele si in interiorul elementului de constructie (pereti exteriori, acoperis, pardoseli, etc.),
putem trasa curba presiunii de saturatie, deoarece valorile presiunilor de saturatie sint in functie
de temperaturile cunoscute. Prin intermediul presiunilor de saturatie si a umiditatii relative a aeru-
lui (interior si exterior), putem stabili valorile presiunilor reale ale vaporilor de apa in structura ele-
mentului de constructie. Astfel se poate trasa si curba presiunilor reale. Avind cele doua curbe
se analizeaza pozitia lor reciproca, din care rezulta daca exista sau nu riscul aparitiei condensului.
Sint trei variante: fera risc de aparitie a condensului, existenta unui plan de condensare si existen-
ta unei zone de condensare cu anumita grosime. Punind in discutie metoda de determinare a
zonelor cu risc de formare a condensului propusa de Glaser, observam ca planul de condensare
este bine sa fie cit mai spre exterior, pentru ca umiditatea acumulata din condens in timpul se-
zonului rece sa fie eliminata cit mai repede si usor in timpul sezonului cald.

Inmagazinarea caldurii
Capacitatea peretilor de inmagazinare a caldurii, are o insemnatate deosebita in pastrarea
constantei temperaturii interioare a spatiilor.
Printr-o izolatie termica exterioara, posibilitatea de inmagazinare a caldurii de catre peretii
din zidarie, va fi evident imbunatatita. Peretii realizati din materiale de constructii grele, au
o inalta capacitate de inmagazinare a caldurii. Acestia reduc mult transferul termic.
In timpul sezonului rece, intreaga cladire functioneaza ca o ,,soba de teracota,,. Aceasta
acumuleaza caldura, mentinind mult timp incaperile calde (are inertie termica).
In timpul verii efectul este invers. Izolatia termica nu permite penetrarea caldurii de la
orele amiezii cind temperatura este ridicata, pastrind in interior un climat racoros placut.
Peretii din materiale usoare cu capacitate redusa de inmagazinare a caldurii se incalzesc
foarte repede, dar la fel de repede se racesc. Acest fenomen se mai numeste si ,,Efect de
baraca,,.
Termoizolatia este recomandata si in cazul peretilor exteriori usori, crescindu-le capacitatea
de inmagazinare a caldurii.

30

9661-148_02-09-05_20042343.indd 34 14.10.2005 9:02:14 Uhr

 Filiale Sto RO
Arad Negresti Oas
Str. Petru Rares 82 ;310206 Str. Victoriei 105 ;445200
Telefax +40 257-218.868 Telefax +40 261-855.015

Bistrita Oradea
Str. Eroilor 5 ;420133 Str. Dacia 60 ;410346
Telefax +40 263-238.408 Telefax +40 259-428.409

Brasov Sibiu
Aleea Soarelui 2/A ;500427 Str. Constitutiei 24 ;550253
Telefax +40 268-313.099 Telefax +40 269-212.123

Bucuresti Suceava
B-dul Ghencea 24,bl. C 89 Str. Traian Vuia 28 ;720021
Sediul central Germania Sediul central Romania 061694 Telefax +40 230-551.107
Sto AG Sto RO Telefax +40 21-74.63.810
Ehrenbachstraße 1 Strada Victoriei 165 Str. Valea Cascadelor 21 Timisoara
061512
D-79780 Stühlingen 430061 Baia-Mare Str. Iuliu Maniu 26 ;300188
Telefax +40 21-778.51.90
Telefon +49 7744 57-0 Telefon +40 262-275.001 Telefax +40 256-244.911
Tele +40 21-444.11.37
Telefax +49 7744 57-2178 Telefax +40 262-294.633
infoservice@stoeu.com office@sto.ro
Cluj-Napoca
www.sto.de www.sto.ro
"SU/S


3FW/S


1SJOUFE
JO
(FSNBOZ

Str. Fabricii 5 ;400620

Telefax +40 264-462.476

Iasi
Sistemul managementului calitatii

Sistemul managementului protectiei mediului

Str. Pacurari 77
700515
Telefax +40 729-980.817

Sto Construieste constient.

Ad I l d 09 2004 i dd 1
9661-148_02-09-05_20042343.indd 40 14.10.2005 9:01:20 Uhr