TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Disciplina Istorie
Clasa a X-a

Numele şi prenumele elevului:

Data susţinerii testului:

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I (40 de puncte)
A. Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
1. “Avem o constituţie care nu imită legile vecinilor, ci mai degrabă noi înşine suntem exemplu...nu
călcăm legile când chibzuim treburile publice, mai ales din respect pentru legi, dând ascultare şi
oamenilor... “ (Pericle, despre democraţie)
2. “Ceea ce s-a petrecut în noile provincii , unite cu imperiul, a fost...creşterea influenţei latine, limbă a
unei civilizaţii superioare şi a stăpânirii”.
(Gh. I. Brătianu, O enigmă şi un miracol istoric: poporul român)
3. “Regele este suveran peste toţi şi are în dreptul său paza întregului regat. El poate să ia orice decizie...
Este nevoit să ţină seama de trei condiţii: să consulte pe dregătorii şi baronii lui, să apere intersul comun
şi decizia să fie conformă legilor divine şi morale”. (Philippe de Commynes, Memorii)
4. “El (regele) are asupra regatului său o autoritate deplină. Totul depinde de el:pacea şi războiul,
impozitele şi tributurile, favorurile, beneficiile, sarcinile, guvernul şi administraţia întregului regat. Pe
scurt, regele este stăpân absolut; nici un consiliu, nici un magistrat nu poate să-i limiteze puterea”.
(Raport al lui Michele Soriano, ambasadorul Veneţiei la Paris)
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:
1. Democraţia, regim politic caracterizat prin puterea poporului, este întâlnită pentru prima dată în:
a) Atena; b) Sparta; c) Roma. 3 puncte
2. Proces complex , care a constat în însuşirea limbii şi a civilizaţiei romane de către un popor cucerit :
a) etnogeneză; b) romanizare; c)colonizare. 3 puncte
3. Proces de impunere a autorităţii monarhice asupra întregului teritoriu al statului, prin aducere sub
ascultare a marilor feudali:
a) absolutism monarhic ; b) anarhie militară ; c) centralizare. 3 puncte
4. Regim poltic specific perioadei de destramare a societaţii feudale, în cadrul căruia monarhul
concentrează, prin intermediul unor instituţii, toate puterile în stat :
a) absolutism monarhic; b) anarhie militară; c) centralizare 3 puncte

B. Următoarele surse istorice se referă la Civilizaţia medievală:

I. Zidul dublu din Uruk;
II.Civilizaţia cretană şi civilizaţia miceniană;
III.Colonie, municipiu, metropolă;
IV.Seniori şi vasali;
V. Rentă feudală;
VI.Jacqueria, răscoala condusă de Wat Tyler;
VII.Colosseumul, Parthenonul, Columna lui Traian.
Citiţi, cu atenţie, următoarele enunţuri. Utilizând informaţiile din surse, încercuiţi litera A, în situaţia
în care consideraţi enunţul adevărat, respectiv litera F, dacă îl consideraţi fals:
1. Sursele I, a II-a şi a III-a se referă la lumea urbană în Evul Mediu; A F 3 puncte
2. Sursa a IV-a ilustrează ierarhia feudală; A F 3 puncte
3. Sursele a V-a şi a VI-a se referă la obligaţiile ţăranilor faţă de nobili; A F 3 puncte
4. Sursa a VII-a ilustrează edificii ale artei romanice şi gotice. A F 3 puncte
C.Scrieţi în spaţiul punctat din faţa fiecărei opere de din coloana “A” litera corespunzătoare numelui
autorului său, din coloana “B”: A B
.............. a) ”Gioconda” 1)Homer
.............. b) “Moise” 2)Michelangelo
...............c) “Romeo si Julieta” 3) Leonardo da Vinci
...............d) “Iliada” 4) Shakespeare
4X4 puncte = 16 puncte
PARTEA a II-a (50 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
A.”Crescuţi în comun, în aceeaşi disciplină, ei nu învăţau decât strictul necesar, cea mai mare parte a
educaţiei consta în supunere. Erau [...] obişnuiţi să meargă desculţi şi să se joace împreună mai mult goi.
La vârsta de 12 ani dormeau în comun, organizaţi în trupe şi secţiuni, pe aşternuturi pregătite de ei înşişi
din trestii rupte cu mâinile. Celor puternici li se ordona să aducă lemne, iar celor mai mici – legume.
Ceea ce ascundeau, era considerat furat, iar cel prins era biciuit şi forţat să postească ....”
(Plutarh, Licurg)

B.”Dascălii, după ce i-au învăţat pe copii literele şi ei sunt în stare să înţeleagă cuvintele scrise, îi pun să
citească poemele poeţilor şi îi obligă să le înveţe pe de rost, căci ele conţin multe sfaturi bune, multe
desluşiri, îndemnuri şi elogii ale oamenilor iluştri din trecut...Îi trimit apoi şi la instructorul de
gimnastică, pentru că, având trupuri mai sănătoase, să le pună în slujba gândirii folositoare şi să nu se
lase pradă laşităţii” (Platon, Protagoras)

C. “ Educaţia copiilor începea de la vârsta de 7 ani. Nobilii aduceau în casele lor perceptori, care să-i
înveţe pe copii să scrie şi să citească. De la 10 ani predominau exerciţiile fizice, care îi pregăteau pe
copii ca să devină cavaleri. Fetele nobililor învăţau să recite versuri, să deseneze, să brodeze. Copiii
celor de la oraş urmau profesia tatălui lor. Familiile cu cei mai mulţi copii erau cele de la sate. Primul
născut , dacă era băiat, rămânea în casa părintească. Ceilalţi căutau să practice diferite meserii. Unii se
călugăreau. Cei care învăţau puteau să devină notari, funcţionari sau învăţatori. Viaţa grea a familiilor
sărace îi obliga pe copii...să muncească şi să-şi poarte singuri de grijă încă de mici”.

(Liviu Burlec, despre viaţa copiilor în Evul Mediu)

D. “Barbaria care domnea atunci stricase toate bunele rânduieli de învăţătură, dar azi , din fericire, toate
au fost înscăunate la locurile de cinste ce li se cuveaneau dintotdeauna, Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii
tale, artele liberale şi geometria, aritmetica şi muzica, învaţă toate canoanele astronomiceşti şi nu te teme
de astrologia prezicătoare, căci nu este decât înşelatoare închipuire. Şi mai vreau să ştii pe de rost toate
acele paragrafe atât de frumoase din codurile dreptului. Iar despre cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să
o cercetezi cu multă băgare de seamă...nimic să nu-ţi rămâie necunoscut.”
(François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel)

E. “...Vreau ca omul nostru...să fie instruit în litere şi să ştie nu doar limba latină, dar şi pe cea
greacă...să cunoască poeţi, oratori şi istorici şi...să se priceapă a scrie versuri şi proză...”.
(B.Castiglione, despre omul din perioada Renaşterii)

Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:

1. Comparaţi educaţia la spartani cu cea ateniană, arătând scopul şi calităţile beneficiarului celor două
sisteme de educaţie; 10 puncte
2. Argumentaţi motivul pentru care nu se poate vorbi de egalitatea şanselor în ceea ce priveşte copiii din
Evul Mediu; 10 puncte
3. Exprimaţi-vă opinia faţă de importanţa culturii generale în formarea omului din perioada Renaşterii,
susţinând-o cu două informaţii din sursele D şi E; 12 puncte
4. Analizaţi, în aproximativ 20 de rânduri, învăţământul din Antichitate până în perioada Renaşterii,
comparându-l cu cel de azi, utilizând trei informaţii din sursele date. 18 puncte
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Disciplina Istorie
Clasa a X-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru test la 10.
PARTEA I (40 de puncte)
A. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – a; 2. – b; 3. – c; 4. –a.
(3p x 4 = 12 puncte)
B. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – F; 2. – A; 3. – A; 4. – F.
(3p x 4 = 12 de puncte)
C. câte 4 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: a3; b2; c4; d1.
(4p x 4 = 16 puncte)

PARTEA a II-a (50 de puncte)

1. - 3 puncte pentru menţionarea scopului celor două sisteme de educaţie;
- 7 puncte pentru prezentarea calităţile beneficiarului celor două sisteme de educaţie;
10 puncte
2. - 3 puncte menţionarea motivului pentru care nu se poate vorbi de egalitatea şanselor copiilor din
Evul Mediu;
- 7 puncte argumentarea motivului pentru care nu se poate vorbi de egalitatea şanselor copiilor din
Evul Mediu; 10 puncte
3. - 6 puncte pentru pertinenţa opiniei faţă de importanţa culturii generale în formarea omului din
perioada Renaşterii ;
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din sursele date, corespunzătoare
argumentării; (3p x 2= 6 puncte)
4. - 5 puncte pentru analiza învăţământului din Antichitate până în perioada Renaşterii;
- 2 puncte pentru comparaţia realizată;
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror trei informaţii din sursele date; 3p x 3 = 9 puncte)
- 1 punct pentru utilizarea termenilor istorici specifici;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
 MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Testul de evaluare iniţială este alcătuit din două părţi. Partea I cuprinde 12 itemi obiectivi pentru care
sunt alocate 40 de puncte. Partea a II-a cuprinde 3 itemi semiobiectivi si un item subiectiv pentru care
se acordă 50 de puncte. Pentru realizarea testului de evaluare iniţială la clasa a X-a, la disciplina Istorie,
s-a folosit următoarea matrice de specificaţii:

Conţinuturi/ 1.1. 2.1. 2.5. 4.2. 5.1. 5.3.

competenţe
Forme de (2)
organizare
politică în
Antichitate
Moştenirea (1)
culturală a
Antichităţii
Civilizaţia (4)
medievală
Statul (2)
medieval
Umanismul. (1) (1) (1) (1) (3)
Renaşterea
artistică

Competenţele specifice: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise;
2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric ; 2.5. Analiza critică a
acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane în diverse contexte; 4.2. Aprecierea valorilor trecutului
prin raportarea la actualitate; 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi
de istorie orală; 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect
istoric şi conţinuturile asociate sunt selectate din Programa şcolară pentru Istorie - clasa a IX -a, nr.
3458/09.03.2004.