Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Brasov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Facultatea de Litere

Drd. Valentina ILIESCU

Alexandru George – o monografie

Alexandru George – a monography

Conducător ştiinţific
Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU

BRAŞOV, 2016
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-
410525
RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov
Nr. 8352 din 01.11.2016

PREŞEDINTE: Conf. univ.dr. Adrian LĂCĂTUŞ

Decan al Facultăţii de Litere
Universitatea Transilvania din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU

Universitatea Transilvania din Braşov

REFERENŢI: Prof.univ.dr. Iulian BOLDEA

Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş

Prof.univ.dr. Vasile SPIRIDON

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău

Conf.univ.dr. Mihai IGNAT

Universitatea Transilvania din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17/12/2016, ora 9.00, sala
Gh. Crăciun (Corpul T), Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Braşov, B-dul
Eroilor, nr. 25.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le
transmiteţi în timp util, pe adresa: valentina.iliescu17@gmail.com
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
CUPRINS Pg. Pg.
teză rezumat
ARGUMENT 4 5
1. CONTEXTUL “ŞCOLII DE LA TȂRGOVIȘTE”: SCRIITURĂ
10 10
LIVRESCĂ, ERUDITĂ, FANTEZISTĂ ȘI LUDICĂ
1.1. CONTEXT SOCIO-ISTORIC ȘI CULTURAL 10 10
1.2. STILISTICA EXPERIMENTULUI 16 10
1.3. POLIVALENȚA PREOCUPĂRILOR MEMBRILOR GRUPĂRII
23 10
TȂRGOVIȘTENE
2. CARACTERISTICI DEFINITORII ALE PERSONALITĂŢII
28 11
ALEXANDRU GEORGE
2.1. DEBUTANTUL TARDIV 28 11
2.2. IPOSTAZE SCRIITORICEȘTI 40 11
3. ATELIERUL DE LITERATURĂ AL LUI ALEXANDRU GEORGE 47 11
3.1. EMULAȚIA CREATOARE A LUI ALEXANDRU GEORGE:
57 11
ROMANCIER ȘI POVESTITOR
3.2. PROZA. MECANISME ȘI STRATEGII TEXTUALE 59 11
3.2.1. Practica metaliteraturii și complexele textuale în proza lui
65 11
Alexandru George
3.2.1.1. Text și intertext ȋn romanul Oameni și umbre,
68 12
glasuri, tǎceri
3.2.1.2. Tipologia metatextului în Dimineața devreme 75 12
3.2.2. Mecanisme ale confesiunii în Seara tȃrziu. Literatura –
82 12
formă de autobiografie interioară
3.2.3. Pașii unui povestitor. Proza scurtă 93 12
3.2.3.1. Simple întȃmplări cu sensul la urmă 98 12
3.2.3.2. Clepsidra cu venin 107 12
3.3. DIVERSITATEA PREOCUPĂRILOR ANALITICE ALE LUI
116 12
ALEXANDRU GEORGE
3.3.1. Criticul “care nu discută cartea, ci tratează subiectul ei” 122 12
3.3.1.1. Criticul criticilor 126 12
3.3.1.1.1. Însemnări revizuite 126 12
3.3.1.1.2. În jurul lui E. Lovinescu 133 13
3.3.1.2. Criticul în acțiune 140 13
3.3.1.2.1. Marele Alpha 140 13
3.3.1.2.2. Vechi admirator al lui Nenea Iancu -
150 14
Caragiale. Glose, dispute, analize
3.3.1.2.3. Mateiu I. Caragiale 159 14
3.3.2. Publicistul: între istorie literară și actualitate 171 14
4. ALEXANDRU GEORGE ȊN CONȘTIINȚA CRITICILOR 183 14
4.1. APRECIATORI 183 14
4.2. POLEMIȘTI ȘI OPONENȚI 188 15
CONCLUZII 191 15
BIBLIOGRAFIE 195 16
REZUMAT (ROMANA/ENGLEZĂ) 210 31
CURRICULUM VITAE (ROMÂNĂ/ENGLEZĂ) 211 32
SUMMARY Pg. Pg.
thesis abstract
FOREWORD 4 5
1. THE CONTEXT OF "THE SCHOOL OF TȂRGOVIŞTE":
10 10
LIVRESQUE, ERUDITE, FANCIFUL AND LUDIC WRITING
1.1. SOCIO-CULTURAL AND HISTORICAL CONTEXT 10 10
1.2. THE STYLISTIC OF THE EXPERIMENT 16 10
1.3. POLYVALENT CONCERNS OF THE TȂRGOVIȘTE GROUP
23 10
MEMBERS
2. DEFINING FEATURES OF THE PERSONALITY ALEXANDRU
28 11
GEORGE
2.1. LATISH DEBUTANT 28 11
2.2. WRITERLY HYPOSTASES 40 11
3. ALEXANDRU GEORGE’S LITERARY WORKROOM 47 11
3.1. ALEXANDRU GEORGE'S CREATIVE EMULATION:
57 11
NOVELIST AND STORYTELLER
3.2. PROSE. TEXTUAL MECHANISMS AND STRATEGIES 59 11
3.2.1. The practice of metaliterature and textual complexes in
65 11
Alexandru George’s prose
3.2.1.1. Text and intertext in the novel People and shadows,
68 12
voices, silences
3.2.1.2. The typology of metatext in The early morning 75 12
3.2.2. Mechanisms of confession in the Late evening. Literature –
82 12
form of inner autobiography
3.2.3. The steps of a storyteller. Short stories 93 12
3.2.3.1. Simple stories with the meaning at the end 98 12
3.2.3.2. Hourglass venom 107 12
3.3. ALEXANDRU GEORGE'S DIVERSITY OF THE
116 12
ANALYTHICAL CONCERNS
3.3.1. The critic "who did not discuss the book, but he treats its
122 12
subject"
3.3.1.1. The critic of critics 126 12
3.3.1.1.1. Notes revised 126 12
3.3.1.1.2. Around E. Lovinescu 133 13
3.3.1.2. The critic in action 140 13
3.3.1.2.1. Grand Alpha 140 13
3.3.1.2.2. Old admirer of Uncle Iancu - Caragiale.
150 14
Glosses, disputes, analysis
3.3.1.2.3. Mateiu I. Caragiale 159 14
3.3.2. The publicist: between literary history and present 171 14
4. ALEXANDRU GEORGE IN THE CONSCIOUSNESS OF CRITICS 183 14
4.1. ADULATORS 183 14
4.2. POLEMISTS AND OPPONENTS 188 15
CONCLUSIONS 191 15
BIBLIOGRAPHY 195 16
SUMMARY OF THE THESIS (ROMANIAN/ENGLISH) 210 31
CURRICULUM VITAE (ROMANIAN/ENGLISH) 211 32
 ARGUMENT
Prin structura ei, monografia literară este un element-cheie pentru constituirea
unei istorii literare; conținutul ei furnizează informații complete istoriografului despre
autorul ales, atȃt referitoare la operă, cȃt și la biografia acestuia. Monografia este, de
fapt, scrierea fidelă unui autor, fiindu-i explorat întregul univers literar și biografic.
Subiectivismul nu este caracteristic monografiei; scopul acestei scrieri este de a
trata obiectiv și detașat viața și opera unui scriitor.
„monografia leagă autorul de un moment literar, de o epocă pe care
scriitorul o ocupă și o definește, situȃnd epoca respectivă în angrenajul
estetic, ideatic și ideologic al istoriei literaturii naționale. Monografia,
este, astfel, o cărămidă în zidul construcției culturale și identitare a
națiuniii. Ea canonizează un autor și, în același timp, redactează un capitol
– uitat, neglijat, în orice caz, tratat inadecvat mai înainte – din istoria
literaturii. Capitolul este detașat dintr-un continuum istoric, participȃnd la
construcția semnificației de ansamblu a acestuia” 1.
Considerentele precizate mai sus sunt esențiale pentru a înțelege tema și scopul
lucrării de față, Alexandru George – o monografie, care nu reprezintă altceva decȃt o
recuperare a imaginii scriitorului Alexandru George în rȃndul semenilor săi autohtoni în
stil monografic. Alexandru George este scriitorul care și-a dedicat întreaga existență
scrisului, exercitȃndu-și talentul în mai multe sectoare ale literaturii: proză, critică, istorie
literară și publicistică. Literatul George este un ins „incomod” pentru confrații săi,
perceput astfel tocmai din pricina dezbaterilor tăioase și a atitudinii sceptice pe care o
afișează în sfera culturală, dar aceste fapte nu îi anulează talentul scriitoricesc, reușind să
confere savoare lecturatorului său prin intermediul prozei de imaginație și a exegezei
sale, care plasează într-o altă arie de interpretare problematici ce, de mult, fuseseră
„închise”. Scriitorul poartă pecetea neîncrezătorului, a intransigentului, a criticului care
niciodată nu a ajuns la apogeul puterii, în permanență găsind cȃte un subiect de dezbătut
sau redezbătut, timpul fiindu-i insuficient pentru a-și expune opiniile, în special pentru
dezvăluirea adevărului pe care el însuși îl consideră. Alexandru George este perceput de
către publicul său ca un comisar al dreptății, deoarece, prin maniera sa de a formula
scrierile critice, istorico-literare și publicistice, el caută să facă dreptate, repunȃnd în

1
Doris Mironescu, Bucureștiul Cultural, nr. 102 – O inspecție a conceptului de monografie. Cazul
Blecher, [on-line]. Disponibil pe http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-102--o-inspectie-a-
conceptului-de-monografie-cazul-m-blecher-9287.html. [Accesat la 10.06.2016, 8:12].

5
discuție teme dispărute în negura timpului sau chiar portrete ale scriitorilor, care, crede
el, nu au beneficiat de o receptare critică adecvată. Spiritul critic alexandrugeorgian caută
să demonstreze justețea unor fapte, să se disculpe în unele situații și să abroge clișee
instalate în critica literară. Cealaltă latură scriitoricească a lui Alexandru George este cea
de prozator, de „fantasticist”, pe care însuși scriitorul o consideră definitorie pentru sine
înaintea celei de critic literar, mizȃnd pe textele prozastice, în special pe cele ale
romanelor, care încep să aibă ecou abia astăzi în rȃndul publicului, însă nu apreciate la
adevărata valoare. Dorința de a fi socotit prozator, și nu critic, nu i-a fost respectată lui
George, deoarece critica este cea care s-a impus în literatura romȃnă.
Din păcate, numele unui autor devine sonor abia după pieirea acestuia, fapt care
este valabil și în cazul lui Alexandru George. Pȃnă în 2012, anul decesului, nu a
beneficiat de o analiză critică unitară și complexă, numele său regăsindu-se, pȃnă atunci,
doar printre articole de revistă sau studii inconsistente ce intră în componența
dicționarelor sau antologiilor de specialitate. Abia după 2012 atenția tinerilor exegeți s-a
îndreptat spre opera pe care George a lăsat-o moștenire neamului romȃnesc, fiind
înregistrate două studii dedicate exclusiv scriitorului, unul aparținȃnd lui Florin-Mihail
Stăvrescu, intitulat Studiile critice ale lui Alexandru George, din 2015, iar celalălat
aparținȃnd Elenei Carmen Florea, intitulat Alexandru George. Scepticul justițiar, din
2016, ambele lucrări fiind proiecte de cercetare din cadrul Şcolii Doctorale.
Originalitatea viziunii scriitoricești a lui Alexandru George a rezistat vitregiilor timpului,
ba, mai mult, începe să capteze atenția publicului tȃnăr tocmai din nevoia acestuia de a
avea la dispoziție o literatură romȃnă revitalizată. De aici derivă intenția mea de a realiza
o lucrare originală care să unească ariile scriitoricești explorate de Alexandru George,
urmărind trasarea caracteristicilor sale prin selectarea unor texte specifice fiecărui filon
literar în care George și-a pus amprenta: critică, istorie literară, proză și publicistică,
conturȃnd astfel un studiu concret și cuprinzător care să prezinte viziunea artistică a unui
scriitor înlăturat de la masa de discuție, dar care a punctat momente importante ale
culturii romȃnești – a realizat studii ample despre autori discutați în școală, s-a ridicat
împotriva direcțiilor comune și a repus în atenția publicului subiecte ce păreau a fi deja
elucidate.
Demersul prezentei lucrări are ca punct de plecare studierea contextului cultural
în care Alexandru George se remarcă, punctȃnd aspectele teoretice ale grupului de la
Tȃrgoviște, încercȃnd a-l scoate pe scriitor de sub cupola grupării, întrucȃt el nu se
definește prin intermediul principiilor membrilor Şcolii de la Tȃrgoviște, ci doar unele

6
trăsături ale scrisului său se transpun în cele ale grupării, fără a fi “membru” de drept, ci
doar o „coincidență” artistică, dar care a avut consecințe majore în ceea ce privește
receptarea scrisului alexandrugeorgian și, implicit, a scriitorului George. În continuarea
acestei acțiuni de cercetare întreprinse se evidențiază realizarea radiografiei
mecanismului de funcționare a prozei lui Alexandru George, luȃnd în considerare și
exegezele la care a mai fost supusă opera acestuia, urmărind trăsăturile scriitorului ce se
reflectă la nivel textual. Mai apoi, în prezenta lucrare, identificarea mărcilor specifice
textului alexandrugeorgian ocupă un loc important, urmărind evidențierea unicității
scriitorului în spațiul literaturii romȃne. Nu în ultimul rȃnd, este realizată o retrospectivă
a exegezei de care scriitura lui Alexandru George a avut parte, atȃt cea detractoare, cȃt și
cea adulatoare.
Scopul tezei este acela de a-l introduce pe Alexandru George în seria autorilor
monografiaţi, vizȃnd prezentarea particularităţilor universului literar, formulelor
scriitoricești și etapelor creaţiei, oferind astfel o viziune contemporană asupra receptării
critice a operei autorului monografiat, deschizând drumul studiului aprofundat al
scriiturii alexandrugeorgiene în sfera narativă.
Metodele de cercetare care au fost aplicate în cadrul lucrării de față sunt metoda
documentării, metoda observației și „analiza pe text”.Prin documentare se caută
informaţiile necesare pentru întocmirea cercetării, exploatȃnd și sistematizȃnd
informațiile referitoare la contextul socio-cultural în care a scris Alexandru George,
modalitatea de conturare a actului creator, receptarea critică a scriitorului. Documentarea,
reprezintă, de fapt, studierea textelor teoretice care au stat la baza fundamentării
principiilor literare şi care pot fi aplicate pe opere literare, în funcţie de tipul operei și
perioada în care a fost scris textul selectat. În ceea ce priveşte aspectul biografic,
documentarea constă în aflarea a cât mai multe date despre viaţa scriitorului (date despre
familie, date despre viaţa personală și profesională), aceste informații fiind extrase din
mărturii ale lui Alexandru George, referințe critice ce i-au fost dedicate sau informații
prelucrate din întreaga operă a acestuia. În domeniul filologic, în cazul unei monografii,
observaţia presupune concentrarea exegetului pe elementele specifice operei autorului
studiat, felul în care trăsături personale ale scriitorului se reflectă în actul scrisului. Este
vorba despre observarea şi identificarea tipului de scriitură, influenţele teoretice regăsite
(balzacianism, platonicism, etc.), acţiune, personaje, mesaj, încadrarea în epocă, trăsături,
gen literar. „Analiza pe text” a vizat textele pe care le-am considerat reprezentative
pentru profilul artistic al lui Alexandru George: Oameni și umbre, glasuri, tăceri,

7
Dimineața devreme, Seara tȃrziu, Pașii unui fantasticist și studiile dedicate autorilor
canonici – Tudor Arghezi, I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, E. Lovinescu.
În realizarea studiului am urmărit toate traiectoriile activității lui Alexandru
George, încercȃnd astfel să replasez numele scriitorului bucureștean „get-beget” în
rȃndul colegilor scriitori tocmai datorită faptului că textele sale nu au fost lipsite de
însemnătate în receptarea literaturii romȃne, glosele sale, intervențiile de “lămurire” a
problematicilor culturale elucidȃnd fronturi literare lăsate în umbră. Prin intermediul
acestui proiect, doresc să reliefez aspectele biografice reflectate în opera sa, capacitatea
unui scriitor erudit, livresc, fantezist şi ludic de a crea o lume proprie, pendularea
planurilor realitate – ficţiune la nivel textual, fizionomia volumelor sale şi talentul lui
Alexandru George de critic, eseist şi publicist. Aceste referinţe îl readuc pe Alexandru
George în vizorul filologilor şi, în special, în cel al criticilor literari, ce îl pot plasa pe
„tardiv” în rândul creatorilor români de seamă. Alexandru George și-a orientat spiritul
critic spre autori canonici, care au devenit elemente de referință în programele școlare:
Tudor Arghezi, I.L. Caragiale, Mateiu Caragiale, E. Lovinescu, dar a și conceput romane
și proze scurte originale, semnificative și complexe, ca Oameni și umbre, glasuri, tăceri,
Seara tȃrziu, Dimineața devreme sau Pașii unui fantasticist, potrivite în procesul de
identificare a elementelor de teorie literară. Însă importanța lui Alexandru George pentru
literatura romȃnă nu se oprește aici, spiritul său controversat, împotriva viziunii comune,
repune în discuție subiecte ce au stȃrnit reanalizări asupra unor aspecte literare care
păreau elucidate.
Încadrarea autorului într-o anumită tipologie scriitoricească este dificilă, tocmai
datorită textelor variate pe care le-a lăsat moștenire literaturii romȃne, dar și a
perspectivei auctoriale. Diversitatea temelor abordate face dificilă și clasificarea textelor,
ele fluctuȃnd de la memorialistică și scrieri fantastice, la eseuri critice și studii de istorie
literară. În ceea ce privește volumele de critică și istorie literară se poate observa
discrepanța problematicii propuse în articole, unele facȃnd referire le evenimente literare,
scriitori, situații culturale, altele la momente istorice, cu precădere în direcția
realismului-socialist, la piedicile impuse de regim nației romȃnești, evidențiind efectele
simțite de Alexandru George însuși.
Numele „Alexandru George” este asociat în lumea literară romȃnească cu latura
critică a acesteia, nicidecum cu cea ficțională, cu toate că el se consideră, înainte de toate
prozator. Activitatea critică este vizibilă în eseuri și volume, experimentȃnd scena clasică
de afirmare, colaborȃnd cu reviste de profil, ca mai apoi să apeleze și la mijloacele media

8
moderne, colaborȃnd cu revistele online, mai ales în ultima parte a vieții, cȃnd își impune
crezul critic prin intermediul revistelor care își desfășoară activitatea în mediul virtual.
Alexandru George tinde să practice o critică în stilul camilpetrescian, însă
restricțiile impuse de regimul aflat la putere în vremea afirmării sale ca exeget i-au anulat
intențiile, îndreptȃndu-se, mai degrabă, în direcția „zarifopoliană”, înclinȃnd spre o
critică a negației decȃt spre una pozitivistă, George aflȃndu-se în permanență în
contrarietate cu cele deja afirmate, și plăsmuind noi interpretări, argumentate și
exemplificate logic și coerent, dar care nu sunt întotdeauna apreciate de publicul său și,
mai ales de cel educat sub umbrela unor doctrine.
Publicistica lui George se află sub aceeași influență sub care se află și critica, ea
fiind, de fapt, parte integrantă a volumelor de exegeză publicate de scriitor de-a lungul
vremii, articole construite pe teme și subiecte care au fost actualizate sau rediscutate cu
scopul de a atrage atenția asupra unor aspecte ce se răsfrȃng direct asupra evoluției
culturii romȃnești, implicit asupra literaturii.
Proza, ce se află sub semnătura aceluiași George, este emblema pe care acesta
vrea să o poarte, însă activitatea sa laborioasă în materie de critică literară pare să
umbrească această latură a sa. Avȃnd acest fapt în vedere, nu înseamnă că proza
alexandrugeorgiană este lipsită de însemnătate, ea fiind de o calitate superioară, prin
livrescul, estetica și fantezismul prezentat.
Întreaga operă a lui Alexandru George oferă posibilitatea oricărui exeget de a-și
exercita activitatea hermeneutică, deoarece are la dispoziție o varietate de scriituri,
începȃnd cu articole și eseuri critice și de istorie literară și terminȃnd cu prozele, atȃt
fanteziste, cȃt și memorialiste.
Alexandru George – o monografie reprezintă un studiu critic aplicat pe textele
alese cu grijă din vasta operă alexandrugeorgiană, astfel încȃt imaginea scriitorului
marginalizat din cauza atitudinii sale „altfel” față de literatură să incite la o relectură și să
i se acorde locul cuvenit în orizontul literar romȃnesc tocmai pentru contribuția majoră
pe care a avut-o la istoria literară prin glosele sale, prin abordările exclusiviste ale unor
subiecte ce nu se pliau pe realitatea temelor. Aportul scriiturii lui Alexandru George
trebuie valorificat, nu marginalizat, tocmai pentru atenția exigentă pe care acesta a
acordat-o unor aspecte culturale, sociale și politice, considerate secundare, deoarece
necesitatea unor astfel de abordări este atȃt de mare încȃt, fără ele, o comprehensiune a
literaturii cȃt mai apropiată de realitate este dificil de realizat dacă nu se oferă și o altă
perspectivă necontaminată de doctrine. Excentricul scriitor bucureștean își păstrează

9
autenticitatea prin textele prozelor sale, prin refuzul unor concesii, dar și prin polemicile
stȃrnite în jurul unor subiecte care nu sunt subjugate doctrinelor.
Lucrarea de cercetare este structurată în patru capitole, precedate de un argument
introductiv, iar în final fiind formulate concluziile. În primul capitol este ilustrat
contextul cultural, social și istoric în care s-a dezvoltat Alexandru George și legăturile
sale cu gruparea de la Tȃrgoviște, în al doilea este prezentat scriitorul Alexandru George
în toată complexitatea sa – ca om și ca scriitor, în al treilea sunt tratate detaliat ipostazele
scriitoricești – prozator, critic, publicist –, iar al patrulea prezintă portretul scriitorului
realizat de apreciatori și denigratori.

1. CONTEXTUL ŞCOLII DE LA TȂRGOVIȘTE: SCRIITURĂ LIVRESCĂ,

ERUDITĂ, FANTEZISTĂ ȘI LUDICĂ
1.1. CONTEXT SOCIO-ISTORIC ȘI CULTURAL
1.2. STILISTICA EXPERIMENTULUI
Primul capitol, Contextul Şcolii de la Tărgoviște: scriitură livrescă, erudită,
fantezistă și ludică, tratează gruparea literară de la Tărgoviște și circumstanțele în care
aceasta a luat naștere, trăsăturile definitorii ale literaturii membrilor grupării și
elementele care i-au adus pe aceștia laolaltă. Din aceste precizări a derivat filonul care a
dus la alipirea numelui “Alexandru George” de fondatorii gupării, Mircea Horia
Simionescu, Radu Petrescu și Costache Olăreanu, și stilistica experimentării unui nou tip
de literatură de către scriitorii ce reprezintă “școala” tȃrgovișteană.
1.3. POLIVALENȚA PREOCUPĂRILOR MEMBRILOR GRUPĂRII
TȂRGOVIȘTENE
Literatura scriitorilor tȃrgovișteni, prin modalitatea de concepere a textelor,
parcurge o serie de transformări atȃt la nivel textual, cȃt și vizionar, ei instituind o
literatură necontaminată de principiile realist-socialiste. În acest capitol a fost discutată și
polivalența preocupărilor scriitorilor din cadrul grupării literare, fiecare dintre aceștia
avȃnd mai multe puncte de interes, în afara celui de a scrie literatură ficțională.
Independent de fondatorii grupării literare, cel care explorează mai multe trepte
scriitoricești este chiar Alexandru George, care nici nu se consideră membru, ci doar o
coincidență de concepție a viziunii literare și a vȃrstei împlinite la debut, și care se
afirmă, înainte de toate, în direcția criticii literare, apoi ca prozator și publicist. Tot aici
am urmărit și filierele prin intermediul cărora Alexandru George a intrat în contact cu
scriitorii - membrii ai grupării de la Tȃrgoviște - accentuȃnd și opinia acestuia conform

10
căreia el nu se consideră membru, ci un scriitor independent de grupare, cu toate că
elemente definitorii ale scriiturii sale îl aduc pe aceeași linie de interpretare cu Radu
Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Ţopa și Petru Creția.

2. CARACTERISTICI DEFINITORII ALE PERSONALITĂŢII ALEXANDRU

GEORGE
2.1. DEBUTANTUL TARDIV
Consecutiv acestei abordări se instituie capitolul în centrul căruia se află George
Alexandru Georgescu – cetățeanul – și Alexandru George – scriitorul – vizȃnd
caracteristicile acestei personalități – Caracteristici definitorii ale personalității
Alexandru George. Aici este urmărit sumar traseul pe care Alexandru George îl parcurge
în vederea afirmării sale ca scriitor, precum și transformările care au avut loc în viața
privată în decursul vieții, care au și dus la debutul său tardiv. Alexandru George a trăit
prin scris, pentru scris și din scris, chiar dacă opresiunea comunistă i-a îngreunat
acivitatea.
2.2. IPOSTAZE SCRIITORICEȘTI
Ipostazele scriitoricești ale scriitorului sunt definite și exemplificate în ultimul
subcapitol al secțiunii a doua, în care sunt trasate portretele de critic, istoric literar,
prozator și publicist.

3. ATELIERUL DE LITERATURĂ AL LUI ALEXANDRU GEORGE

3.1. EMULAȚIA CREATOARE A LUI ALEXANDRU GEORGE: ROMANCIER
ȘI POVESTITOR
3.2. PROZA. MECANISME ȘI STRATEGII TEXTUALE
Mecanismele și strategiile textuale adoptate de Alexandru George au oferit
posibilitatea publicului de a urmări traseul operei literare, din momentul conceperii
acesteia pȃnă în momentul publicării ei. Bineînțeles că nu ar fi fost posibilă trăinicia
textului prozastic fără interdependența dintre scriitor și cititor, naratarul extradiegetic
asigurȃnd perpetuarea mesajului în contextul literaturii.
3.2.1. Practica metaliteraturii și complexele textuale în proza lui Alexandru George
Avȃntul subversiv al lui Alexandru George, concomitent cu al altor scriitori ai
timpului, s-a individualizat prin ingeniozitatea dată de limbajul esopic, înclinarea spre
metaforizarea contextului și a procedeului parabolei, reușind astfel să insereze aluzii din
realitatea prohibită comunistă, oferind publicului aspecte reale ale lumii totalitare.
Metaliteraritatea prozelor lui Alexandru George nu face altceva decȃt să sublinieze și mai
11
mult intuiția creatorului postmodern, un praxis din ce în ce mai întȃlnit în literatura
postmodernă. Alexandru George nu se rezumă doar la întoarcerea la marile teme ale
literaturii, ci noutatea vocației sale de creator literar constă în întoarcerea la propriul text,
arătȃnd publicului cum poate recrea text prin revenire la propriul eu, dȃnd naștere unei
instanțe narative noi: personajul uman, personaj ca ființă de hȃrtie.
3.2.1.1. Text și intertext ȋn romanul Oameni și umbre, glasuri, tǎceri
3.2.1.2. Tipologia metatextului în Dimineața devreme
3.2.2. Mecanisme ale confesiunii în Seara tȃrziu. Literatura – formă de autobiografie
interioară
Atelierul de literatură al lui Alexandru George particularizează cele trei elemente
ale scriiturii sale – proză, critică și publicistică –, tratȃnd singular mecanismele textuale
ale prozei alexandrugeorgiene și identificȃnd direct pe texte strategiile scriitoricești
abordate de autor. La baza prozei se poate distinge o literatură diversă și complexă ce se
dezvoltă pȃnă la o arie metaliterară. Subiectivismul auctorial nu este ocolit, el fiind
conturat foarte bine prin intermediul romanului Seara tȃrziu, care, deși este anulat ca
fiind un jurnal autentic al scriitorului, el păstrează cu fidelitate aspecte din biografia
scriitorului.
3.2.3. Pașii unui povestitor. Proza scurtă
3.2.3.1. Simple întȃmplări cu sensul la urmă
3.2.3.2. Clepsidra cu venin
Prozatorul nu se oprește doar la practica romanescă, el experimentȃnd și proza
scurtă de sorginte fantastică, dȃnd astfel naștere unor proze autentice, apropiindu-se de
specia basmului și cea a legendei, păstrȃnd implicarea metafizicului în text, de un livresc
aparte, ca o manieră distinctă de cea a romanului de a reda rațiunea auctorială. Fiecare
povestire are o semnificație aparte și conturează fantezia psihicului auctorial.
3.3. DIVERSITATEA PREOCUPĂRILOR ANALITICE ALE LUI ALEXANDRU
GEORGE
3.3.1. Criticul “care nu discută cartea, ci tratează subiectul ei”
3.3.1.1. Criticul criticilor
3.3.1.1.1. Însemnări revizuite
Diversitatea scriitoricească a lui Alexandru George se extinde pȃnă la critică,
abordȃnd nu doar teme ale literaturii ficționale, ci își extinde orizontul critic și în direcția
altor critici, dar și a fenomenelor culturale care au marcat cultura romȃnească. Dedică
volume unor nume consacrate ale literaturii ficționale, Tudor Arghezi, I. L. Caragiale și

12
lui Mateiu Caragiale, fiind un bun cunoscător al dinastiei Caragiale, cȃt și lui E.
Lovinescu, prezență literară care i-a marcat demersul critic.
3.3.1.1.2. În jurul lui E. Lovinescu
Spiritului critic al lui Alexandru George în ceea ce privește exegeza romȃnească
este urmărit prin intermediul studiului său, În jurul lui E. Lovinescu, punȃnd acccent în
acest subcapitol pe modul în care îl percepe Alexandru George pe „criticul
modernismului” și pe elementele comune celor doi exegeți – Alexandru George și
Lovinescu. Privită ȋn amănunt, studierea lui Lovinescu din perspectiva monografică pe
care Al. George o oferă publicului dă posibilitatea acestuia de a-și uni cunoștințele
despre E. Lovinescu și de a nu mai trata disparat trăsături ale criticului, precum și
clarificarea unor informații ce au fost transmise eronat de-a lungul vremii despre
Lovinescu. Modalitatea de abordare a subiectului de către Alexandru George rămȃne una
ȋn stilul lui specific: punctuală, subiectivă, deși se vrea a fi cȃt se poate de detașată și
contradictorie, pe alocuri. Trăsăturile criticii lui Alexandru George se conturează ȋn
această manieră și pentru că exegetul nu ȋși duce unele idei pȃnă la capăt, stȃrnind
suspiciuni, dar care nu trebuie scoase din contextul discuției, ci trebuie integrate ȋn
imaginea generală.
3.3.1.2. Criticul în acțiune
3.3.1.2.1. Marele Alpha
O atenție deosebită am acordat studiului Marele Alpha, fiind și titlu al
subcapitolului, în care am urmărit modul în care exegetul Alexandru George încearcă să
recupereze imaginea unui poet reprezentativ al literaturii romȃne ce pȃnă atunci fusese
închis între „pereții societății comuniste”. Alexandru George atribuie statutului său de
critic și misiunea justițiarului responsabil cu redefinirea imaginii poetului contrariat –
Tudor Arghezi, pledȃnd pentru o viziune lucidă și, în același timp, sarcastică în legătură
cu referințele publicate înainte, cercetȃnd minuțios și ferm în explicații. Cumulul de
capitole dedicate lui Arghezi capătă, conform concepției lui George, o formă circulară
centrată pe reconsiderarea liricii argheziene, exegetul încercȃnd să îl ghideze „pe cititor
spre izvoarele mai simple și mai pure ale operei însăși”, lucru pe care a și reușit să îl
facă, demonstrȃnd acest lucru prin modul de organizare a studiului, conferind unitate
compoziției și complexitate informației. Meritele criticului Alexandru George nu au
întȃrziat să apară din partea specialiștilor în cazul monografiei Marele Alpha, întrucȃt
originalitatea scriiturii sale a constat în ineditul informațiilor necunoscute depre Arghezi
de către public, precum și prin maniera critică autentică de a interpreta opera poetului.

13
3.3.1.2.2. Vechi admirator al lui Nenea Iancu - Caragiale. Glose, dispute, analize
În Vechi admirator al lui nenea Iancu - Caragiale. Glose, dispute, analize am
prezentat maniera de a face critică a lui Alexandru George în cazul unui scriitor pe care l -
a apreciat – Caragiale senior. Volumul pe care Alexandru George l-a dedicat
dramaturgului romȃn, I. L. Caragiale, însumează o serie de eseuri prin care a încercat să
contureze aspecte literare și biografice ale acestuia astfel încȃt să fie evidențiate
referințele pozitive ale acestuia, fie prin încercări de contracarare a unor exegeți care au
dedicat opere integrale lui I. L. Caragiale, fie a reluat idei în care imaginea dramaturgului
a fost pusă sub o aură a geniului, fie a extras însuși autorul gloselor dedicate lui
Caragiale trăsături în care a urmărit aportul dramaturgului pentru evoluția societății
trecute, dar și celei prezente și, nu în ultimul rȃnd, celei viitoare, transformȃndu-se astfel
Alexandru George în unul din adulatorii universului caragialian, care nu rămȃne marcat
doar prin aceste texte, ci tratează subiectul mai departe, sub influență mateină, fiului
nelegitim al lui I. L. Caragiale dedicȃndu-i o monografie completă și complexă.
3.3.1.2.3. Mateiu I. Caragiale
Secțiunea consecutivă celei dedicate lui I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale,
punctează atitudinea pe care George o are în cazul unei monografii declarate. Alexandru
George nu folosește instrumentarul teroretic ȋn exces, el se concentreazǎ mai degrabǎ
asupra detaliului, asupra analizei minuțioase cu scopul de a reliefa acele aspecte mai
puțin discutate ale unei opere, o idee semnificativǎ din punctul sǎu de vedere. Observație
demonstratǎ ȋn maniera de analizǎ monograficǎ asupra lui Mateiu I. Caragiale, unde
comenteazǎ atent opera, completȃnd-o cu aspectele amǎnunțite despre biografia
scriitorului și urmǎrind evidențierea dominantei realiste a operei, completatǎ de spiritul
fantezist.
3.3.2. Publicistul: între istorie literară și actualitate
Nu rămȃne nediscutată nici publicistica lui Alexandru George, importantă pentru
actualitatea perspectivei din care discută temele alese, polemicile pe care le stȃrnește și
directețea exprimării. Unghiul din care sunt scrise articolele este unul subiectiv, nelăsȃnd
vreun articol să fie trimis spre publicare fără a conține cel puțin o referință la propria
experiență. Referirile vin ca o formă de justificare mascată a ceea ce nu a reușit să
elucideze pȃnă în momentul conceperii articolului sau ca o nouă abordare a unui subiect
care nu a ajuns la receptor conform propriilor convingeri.

4. ALEXANDRU GEORGE ȊN CONȘTIINȚA CRITICILOR

14
4.1. APRECIATORI
4.2. POLEMIȘTI ȘI OPONENȚI
Ultima parte a prezentei lucrări este dedicată criticilor vremii, contemporani și nu
numai, care au contribuit la conturarea sumară a imaginii lui Alexandru George, ei
împărțindu-se în două tabere: una care apreciază activitatea literară a autorului -
apreciatorii - și una care condamnă spiritul justițiar practicat pȃnă la extreme al lui
Alexandru George – polemiștii și oponenții. Multiperspectivismul și plurivalența viziunii
artistice conturează portretul unui scriitor intransigent, polemist și veșnic nemulțumit,
care caută să problematizeze și să pătrundă în abisul cultural fără menajamente, dar fără a
i se recunoaște meritele în lumea literară romȃnească, scriind cu îndemȃnare și
rafinament, presărȃnd spiritului scriitoricesc ludicul, livrescul și fantezismul.

CONCLUZII

Alexandru George se face remarcat ȋn literatura romȃnǎ actualǎ prin atitudinea

tranșantǎ, eliminȃnd rigorile tiparului și apelȃnd la spontaneitate, subiectivism și limbaj
mai puțin oficial pentru a aclama și a reclama, fǎrǎ a accepta vreun contraargument din
partea altor scriitori.

15
 BIBLIOGRAFIE
OPERA
Volume
1. George, Alexandru, Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, Bucureşti, 1981.
2. George, Alexandru, O altă sesiune pierdută, Bucureşti, Institutul Cultural
Român, 2002.
3. George, Alexandru, Paşii unui fantasticist, Bucureşti, Institutul Cultural
Român, 2009.
4. George, Alexandru, Alte întâlniri, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000.
5. George, Alexandru, Caiet pentru…, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1984.
6. George, Alexandru, Capricii şi treceri cu gândul prin spaţii, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 1994.
7. George, Alexandru, Caragiale. Glose, dispute, analize, Editura Fundaţia
Culturală Română, Bucureşti, 1996.
8. George, Alexandru, Cinci sau chiar şase personaje în jurul unui autor, Editura
Cartea Românească, Bucureşti, 1988.
9. George, Alexandru, Clepsidra cu venin, Editura Eminescu, Bucureşti, 1971;
Ediţia 1998, Ed. Minerva.
10. George, Alexandru, Confesiuni împotrivă, Editura Albatros, Bucureşti, 2000.
11. George, Alexandru, Consemnări în curs şi la fine, Editura Bibliotheca,
Târgovişte, 2002.
12. George, Alexandru, Dimineaţa devreme, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1986.
13. George, Alexandru, În istorie, în politică, în literatură, Editura Albatros,
Bucureşti, 1997.
14. George, Alexandru, În jurul lui E. Lovinescu, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1975.
15. George, Alexandru, În treacăt, văzând, reflectând, Editura Bibliotheca,
Târgovişte, 2001.
16. George, Alexandru, Întâlniri, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.
17. George, Alexandru, La sfârşitul lecturii, I, Editura Cartea Romȃnească,
București, 1973.

16
 18. George, Alexandru, La sfârşitul lecturii, II, Cartea Romȃnească, București II,
1978.
19. George, Alexandru, La sfârşitul lecturii, III, Editura Cartea Romȃnească,
București, 1980.
20. George, Alexandru, La sfȃrșitul lecturii, IV, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1993.
21. George, Alexandru, Litere și clipe, Editura Bibliotheca, Tîrgoviște, 2007.
22. George, Alexandru, Marele Alpha, Editura Cartea Romȃnească, București,
1970.
23. George, Alexandru, Oameni şi umbre, Editura Albatros, Bucureşti, 1996.
24. George, Alexandru, Petreceri cu gândul şi inducţii sentimentale, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 1986.
25. George, Alexandru, Pro libertate, Editura Albatros, Bucureșți, 1999.
26. George, Alexandru, Reveniri, restituiri, revizuiri, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1999.
27. George, Alexandru, Şapte povestiri fără una, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1997.
28. George, Alexandru, Seara tȃrziu, Editura Cartea Romȃneascǎ, București, 1988.
29. George, Alexandru, Semne şi repere, Editura Cartea Românească, București,
1971.
30. George, Alexandru, Simple întȃmplări cu sensul la urmă, Editura Eminescu,
București, 1970.
31. George, Alexandru, Simple ȋntȃmplǎri ȋn gȃnd și ȋn spații, Editura Cartea
Romȃneascǎ, București, 1982.
32. George, Alexandru, Simplex , Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2008.
33. George, Alexandru, Tot pentru libertate, Editura Albatros, Bucureşti, 2003.
Publicistică
1. Alexandru George, „Categorice deosebiri”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2004/litere_2_2004.php.
[Accesat la 10.02.2015, 8:35].
2. Alexandru George, „Spre o literatură cercuală”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro/. [Accesat la 10.04.2015, 7:30].
3. George, Alexandru, „Bogați, mai bogați, ȋncǎ mai bogați”, [on-line]. Disponibil
pe http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/#. [Accesat la 10.06.2015].

17
4. George, Alexandru, „Categorice deosebiri”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2004/litere_2_2004.php.
[Accesat la 21.02.2015].
5. George, Alexandru, citat de Kocsis Francisko, în „Argument pentru proza
scurtă”, [on-line]. Disponibil pe http://blogosfera.md/view-post-v-228516-0-
romana.html. [Accesat la 10.05.2014, 15:54].
6. George, Alexandru, De amorul artei, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_8_9_2004/litere_nr_8_9_2004.php .
[Accesat la 10.02.2015, 11:45].
7. George, Alexandru, „De gustibus...”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2005/litere_nr_2_2005.php.
[Accesat la 11.02.2015, 21:23].
8. George, Alexandru, „După douăzeci de ani”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1632&editie=75. [Accesat la
15.03.2015, 10:40].
9. George, Alexandru, „În loc de Rămas bun!”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro. [Accesat la 21.04.2015, 9:30].
10. George, Alexandru, „În zig-zagul unor contradicții”, [on-line]. Disponibil pe:
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=608&editie=32. [Accesat la:
28.05.2015, 12:35].
11. George, Alexandru, „Îndreptǎri”, [on-line]. Disponibil pe:
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2006/litere_nr_2_2006.php.
[Accesat la 20.02.2015].
12. George, Alexandru, „Între revizuire și fixare” (II), [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1529&editie=71. [Accesat la
15.04.2015, 11:00].
13. George, Alexandru, „Jocul și structura lui fermă”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_5_2004/litere_nr4_5_2004.php.
[Accesat la 10.02.2015, 10:00].
14. George, Alexandru, „Literatură de sertar și de buzunar”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_1_2005/litere_nr_1_2005.php.
[Accesat la 11.02.2015, 20:30].

18
 15. George, Alexandru, „Litere și clipe”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_11_12_2006/litere_nr_11_12_2006.
php. [Accesat la 12.06.2015].
16. Geoge, Alexandru, „O altă scrisoare pierdută”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revista-apostrof.ro/. [Accesat la 12.03.2015, 10:34].
17. George, Alexandru, „Orbecăială sau de-a surda”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_3_2004/litere_3_2004.php.
[Accesat la 10.02.2015, 9:05].
18. George, Alexandru, „Pentru o Istorie a viitorului”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro. [Accesat la 20.04.2015].
19. George, Alexandru, „Pentru o societate a artei”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_10_2004/litere_nr_10_2004.php.
[Accesat la 10.02.2015, 13:02].
20. George, Alexandru, „Regretele sunt inutile” (II), [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=561&editie=30. [Accesat la
25.08.2015, 15:24].
21. George, Alexandru, „Regretele sunt inutile” (III), [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=585&editie=31. [Accesat la
25.08.2015, 14:30].
22. George, Alexandru, „Revenind la discuții”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1632&editie=75. [Accesat la
15.03.2015, 10:40].
23. George, Alexandru, „Urcȃnd și coborȃnd trepte sociale”, [on-line]. Disponibil
pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_11_12_2004/litere_nr_11_12_2004.
php. [Accesat la 10.02.2015, 13:22].
24. George, Alexandru, „Vocație, program, destin”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_6_2004/litere_nr_6_2004.php,
[Accesat la 10.02.2015, 10:30].
25. George, Alexandru, „Voința de culturǎ”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_3_2007/litere_nr_3_2007.php.
[Accesat la 2.03.2015].
BIBLIOGRAFIE CRITICĂ

19
1. Axinte, Larisa-Sînziana, (teză de doctorat) Vizionarismul - între romantism și
postmodernism, Universitatea Transilvania, Brașov, 2015.
2. Babeți, Adriana, Intertextualitatea și literatura romȃnă, Editura Universității de
Vest, Timișoara, 1998.
3. Baciu, Angela, Mǎrturii dintre milenii, Editura Limes, Cluj, 2007.
4. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București,
1982.
5. Barthes, Roland, Le plaisir du texte, Seuil, Paris, 1973.
6. Barthes, Roland, Romanul scriiturii. Antologie, Editura Univers, București,
1966.
7. Bențea, Mircea, Radu Petrescu - Farmecul discret al autoreflexivității, Editura
Dacia, Cluj, 2000.
8. Bergson, Henri, La pensée et le mouvant, Paris, Press Universitaires de France,
1990.
9. Berindeiu, Nicolae, Corpul și textul, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010.
10. Blanaru, Anamaria, Metaficțiunea contemporană. Dublă lectură a romanului
romȃnesc și spaniol, Editura Adenium, Iași, 2014.
11. Boc, Oana, Textualitate poetică și lingvistică integrală. O abordare funcțional-
tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Editura Clusium,
Cluj-Napoca, 2007.
12. Boldea Iulian, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Editura Aula,
Brașov, 2002.
13. Boldea, Iulian, Critici romȃni contemporani, Editura Universității “Petru
Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2011.
14. Boldea, Iulian, De la modernism la postmodernism, Colecția “Studii”, Editura
Universității “Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2011.
15. Boldea, Iulian, Faţa şi reversul (I. L. Caragiale şi Mateiu I. Caragiale), Editura
Ardealul, Târgu-Mureş, 1998.
16. Boldea, Iulian, Memory, identity and intercultural communication, Editura
Nuova cultura, Roma, 2012.
17. Boldea, Iulian, Scriitori români contemporani, Ed. Ardealul, Tîrgu Mureş,
2002.
18. Boldea, Iulian, Teme și variațiuni, Editura Ideea Europeană, București, 2008.
19. Boldea, Iulian, Vârstele criticii, Editura Paralela 45, Pitești, 2005.

20
20. Booth, Wayne, A Rhetoric of Irony, The University of Chicago Press, Chicago,
1974.
21. Buta, Veronica, (teză de doctorat) Formele poetice ale ironiei, Universitatea
Petru Maior, Tȃrgu Mureș, 2011.
22. Buzera, Ion, Literatura romȃnă față cu postmodernismul, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1995.
23. Buzera, Ion, Reinventarea lecturii, Editura Aius, Craiova, 2000;
24. Cǎlinescu, G., Istoria literaturii romȃne dela origini pȃnă ȋn prezent, Fundația
Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941.
25. Călinescu, G., Principii de estetică, E.P.L., București, 1968.
26. Călinescu, G., Studii şi cercetări de istorie literară, Editura Tineretului,
Bucureşti, 1966.
27. Caprettini, Gian Paolo, Semiologia povestirii, Editura Pontica, Constanţa, 2000.
28. Cârneci, Magda, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, Editura Litera,
Bucureşti, 1996.
29. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul romȃnesc, Editura Humanitas, Bucureșți,
1999.
30. Cazimir, Ştefan, Nu numai Caragiale, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1984.
31. Ceauşu, George, Spaţiul literar românesc şi „postmodernismul fără
postmodernitate”, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2005.
32. Chelu, Marin, Interviu, ȋn revista “Familia”, nr. 2, februarie 1995.
33. Cifor, Lucia, Trasee hermeneutice, Editura Tehnopress, Iași, 2009.
34. Cioculescu, Barbu, „Un pelerin singuratic: Alexandru George”, revista Acolada,
nr. 10, octombrie 2012 (anul VI).
35. Cioculescu, Şerban, Caragialiana, Editura Eminescu, Bucureşti, 1974.
36. Cioculescu, Şerban, Streinu, Vladimir, Vianu, Tudor, Istoria literaturii române
moderne, E.D.P., Bucureşti, 1971.
37. Cioculescu, Şerban, Varietăţi critice, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966.
38. Cioculescu, Șerban, Viața lui I.L. Caragiale, Editura Fundația pentru Literaturǎ
și Artǎ “Regele Carol II”, București, 1940.
39. Ciopraga, Constantin, „Despre jurnale și memorii”, ȋn revista Viața
romȃneascǎ, nr. 11, 2001.

21
40. Constantinescu, Doina, Introducere în poetica textului: îndrumar de inițiere în
hermeneutica sensului, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2004.
41. Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, Editura pentru Literatură, București, 1967.
42. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
43. Cornea, Paul, Teoria textului. Antologie de A. Gherasim, N. Cara, Editura CEP
USM, Chișinău, 2008.
44. Coșeriu, Eugen, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului,
traducere de Eugen Munteanu și Ana Maria Prisăcaru, Editura Universității
“Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013.
45. Crăciun, Gheorghe (coord.), Competiția continuă. Generația ’80 în texte
teoretice, Editura Vlasie, Pitești, 1994.
46. Crăciun, Gheorghe, Introducere în teoria literaturii, Editura Cartier, Chișinău,
2003.
47. Crețu, Bogdan, Iluziile literaturii și deziluziile criticii, Editura EuroPress Group,
București, 2015.
48. Culcer, Dan, „Şcoala de la Tȃrgoviște”, Revista Vatra, nr. 11, 20 noiembrie
1985.
49. Doinaș, Ștefan Augustin, Mǎștile adevǎrului poetic, Cartea Romȃneascǎ,
București, 1993.
50. Dragolea, Mihai, Arhiva de goluri şi plinuri: literatura fragmentară, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1998;
51. Dragolea, Mihai, În exerciţiul ficţiunii, Editura Dacia, Cluj, 1992;
52. Eco, Umberto, Lector in fabula, traducere de Mariana Spalas, Editura Univers,
Bucureşti, 1991.
53. Eco, Umberto, Limitele interpretării, Editura Pontica, Constanţa, 1996;
54. Eco, Umberto, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chişinău, 1992;
55. Eco, Umberto, Şase plimbări prin pădurea narativă, Editura Pontica, Constanţa,
1997;
56. Eliot, T. S., Eseuri, Editura Univers, București, 1974.
57. Enciu, Valentina, Introducere ȋn teoria litarturii. Curs universitar, Presa
universitarǎ bǎlțeanǎ, Bǎlți, 2011.
58. Foucault, Michel, Cuvintele şi lucrurile, Editura Univers, Bucureşti, 1996;
59. Genette, Gerard, Figures 1, Editions du Seuil, Paris, 1966.
60. Genette, Gerard, Figures II, Editions du Seuil, Paris, 1969.

22
61. Genette, Gérard, Introducere în arhitext, Editura Univers, Bucureşti, 1994;
62. Genette, Gérard, Narrative Discourse. An Essay in Method, Cornell University
Press, Ithaca, New York, 1980.
63. Genette, Gérard, Palimpsestes. La littérature au second degré, Edition du Seuil,
1982;
64. Genette, Gérard, Relaţia estetică, Editura Univers, Bucureşti, 2000;
65. Glodeanu, Gheorghe, Dimensiuni ale romanului contemporan, Editura Gutinul,
Baia Mare, 1998;
66. Goethe, J. W., Poezie și adevǎr, tradus de Tudor Vianu, vol. I, E.S.P.L.A.,
București, 1958.
67. Grigurcu, Gheorghe, „În jurul lui Alexandru George”, revista Acolada, nr. 9,
septembrie, 2012.
68. Holban, Ioan, Literatura subiectivǎ, Editura Minerva, București, 1989.
69. Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, Cartea Romȃnească, București,
1987.
70. Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, Editura Univers, Bucureşti, 2002;
71. Hutcheon, Linda, The Theory and Politics of Irony, Routledge, New York,
1995.
72. Ibrǎileanu, Garabet, Eugen Lovinescu. “Pași pe nisip”, revista “Viața
Romȃnească”, Anul I, Nr. 4, 1906.
73. Iliescu, Valentina, „Alexandru George și Şcoala de la Tȃrgoviște”,
Conferința Internațională Globalization and Intercultural Dialogue.
Multidisciplinarity Perspectives, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș,
2014, articol indexat ISI în volum de conferință internațională.
74. Iliescu, Valentina, „Alexandru George și activitatea sa publicistică”,
Conferința Internațională Globalization, Intercultural Dialogue and National
Identity, 2nd Edition, Editura “Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2015.
75. Iliescu, Valentina, „Jocul intertextual la Alexandru George – Oameni și umbre,
glasuri, tăceri”, Conferința Internațională Communication, Context,
Interdisciplinarity, vol. III, Editura“Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2014.
76. Iliescu, Valentina, „Patosul autenticității – literatura din perioada comunistă”,
Conferința Internațională Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse
and Multicultural Dialogue, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2014.

23
77. Iliescu, Valentina, „Roman autobiografic – eu – scriitor – narator – personaj”,
Conferința Internațională Discourse as a form of Multiculturalism in Literature
and Communication, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.
78. Iliescu, Valentina, „Tipologia metatextului în proza lui Alexandru George –
Dimineața devreme”, Journal of Romanian Literary Studies, nr. 5, 2014, articol
indexat BDI.
79. Iosifescu, Silvian, Construcţie şi lectură, Bucureşti, Ed. Univers, 1970.
80. Kristeva, Julia, Le langage poétique, Éditions du Seuils, Paris, 1978.
81. Kristeva, Julia, Pentru o teorie a textului, Editura Univers, București, 1980.
82. Kristeva, Julia, Sémèiotiké, Éditions du Seuils, Paris, 1969.
83. Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei “bătălii” culturale,
Paralela 45, Pitești, 2012.
84. Lefter, Ion Bogdan, Primii Postmoderni: Şcoala de la Tȃrgoviște, Paralela 45,
Pitești, 2003.
85. Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. O încercare de tipologie narativă, Editura
Univers, Bucureşti, 1995.
86. Mancaş, Mihaela, Stilul indirect liber în româna literară, E.D.P., Bucureşti,
1972.
87. Manolescu, Florin, Caragiale şi Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii,
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983.
88. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura Eminescu, București, 1991.
89. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de
literatură, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
90. Manolescu, Nicolae, Literatura romȃnă postbelică, Vol. III, Critica și eseul,
Editura Aula, Brașov, 2001.
91. Marinescu, Luiza, Caragealii, o familie de scriitori, Editura Muzeul Literaturii
Române, Bucureşti, 2005.
92. Marino, Adrian, Comparatism şi teoria literaturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
93. Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Editura Dacia, Cluj, 1987.
94. Mihăilă, Ecaterina, Text și intertextualitate, în SCL, I – XXXVI, ian-febr,
Editura Academiei, București, 1985.
95. Mihăilă, Ecaterina, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative,
Editura Eminescu, București, 1995.
96. Mincu, Marin, Textualism şi autenticitate, Editura Pontica, Constanţa, 1993.

24
97. Moraru, Cornel, Obsesia credibilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1996.
98. Moraru, Cornel, Textul şi realitatea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984.
99. Moraru, Cristian, Poetica reflectării, Editura Univers, Bucureşti, 1990.
100. Muşat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte
ficţiuni teoretice, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998.
101. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune ȋn proza
postmodernă romȃnească, Paralela 45, Pitești, 2002.
102. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Incursiuni ȋn proza postmodernă,
Cartea Romȃnească, București, 2008.
103. Negrici, Eugen, Literatura romȃnă sub comunism. Proza, Editura Fundației
PRO, București, 2006.
104. Oţoiu, Adrian, Ochiul bifurcat, limba saşie, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003.
105. Oţoiu, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei '80, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2000.
106. Piru, Alexandru, Studii despre opera lui I. L. Caragiale, Ediţie îngrijită, prefaţă
şi bibliografie de Ion Roman, Editura Albatros, Bucureşti, 1976.
107. Popa, Marian, Homo fictus, E.P.L., București, 1968.
108. Propp, Vladimir, Morfologia basmului, Editura Univers, Bucureşti, 1970.
109. Pruteanu, George, Transformarea omului de către text, în revista “Convorbiri
literare”, nr. 6, iunie 1987.
110. Reuters, Yves, L' analyse du recit, Dunot, Paris, 1997.
111. Ricoeur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, Editura Amarcord, Timișoara, 2001.
112. Riffaterre, Michael, „L’intertexte inconnu”, în Literature, nr. 41, 1981.
113.Spiridon, Monica, Lefter, Ion Bogdan, Crăciun, Gheorghe, Experimentul literar
românesc postbelic, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998.
114.Ştefănescu, Alex, „Alexandru George și restul lumii”, revista Romȃnia literară,
nr. 22, iunie 2008.
115.Ştefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane, Editura Maşina de
scris, Bucureşti, 2005.
116.Teutișan, Călin, Fețele textului, Editura Limes, Cluj, 2002.
117.Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului, Editura Univers,
Bucureşti, 1975.
118.Toma, Pavel, Lumi ficționale, Editura Minerva, Bucureşti, 1992.

25
 119.Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002.
120.Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1968.
121.Volovici, Leon, Monografia literară actuală – metode și stiluri, Anuar de
Lingvistică și Istorie Literară, XVI, Editura Academiei, Iași, 1965.
122.Vrăsmaș, Niculae, „Adela Petrescu – «Nu toate manuscrisele lui Radu Petrescu
au putut fi publicate»”, în revista Mișcarea literară, anul IV, nr. 1, 2007.
123.Zalis, Henri, O istorie condensată a literaturii române, Târgovişte, Editura
Bibliotheca, 2007.
124.Zarifopol, Paul, Eseuri II, Editura Minerva, Bucureşti, 1988.
DICŢIONARE
1. DEX, [on-line]. Disponibil pe https://dexonline.ro/definitie/pamflet. [Accesat la
1.09.2015].
2. ***, Dicționar conceptual al lingvisticii integrale, Editura Centrul de studii
integraliste, Cluj-Napoca, 2002.
3. ***, Dicționarul General al Literaturii Romȃne, Editura Univers, București,
2007.
4. Academia Romȃnă. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, DEX Dicţionarul
explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 1998.
5. Comloşan, Doina, Borchin, Mirela, Dicţionar de comunicare (lingvistică,
literară), vol. I - III, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2002-2005.
6. Dicționarul Cronologic al romanului romȃnesc. 1990 – 2000, Editura
Academiei Romȃne, București, 2011.
7. Dimitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente, Ediția a II- a, Editura Logos,
București, 1997.
8. Prince, Gerald, Dicţionar de naratologie, Editura Institutul European, Iași,
2004.
9. Simion, Eugen (coord.), Dicționarul literaturii române, vol. I, Editura Univers
Enciclopedic, București, 2012.
10. Ţarălungă, Ecaterina, Enciclopedia Identității Romȃnești. Personalități, Editura
Litera Internațional, București, 2011.
11. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel (coordonatori), Dicţionarul
esenţial al scriitorilor români, Editura Albatros, Bucureşti, 2000.

26
RESURSE ONLINE
1. Barthes, Roland, „Theorie du texte”, în Encyclopaedia Universalis, EU, vol. 15.
Disponibil pe http://www.universalis.fr/encyclopedie/theorie/, [21.03.2014].
2. Butuzea, Dragoș C., „Capodopera necunoscută a lui Alexandru George”, [on-
line]. Disponibil pe http://chestiilivresti.blogspot.ro/2008/01/capodopera-
necunoscut-lui-alexandru.html. [Accesat la 12.06.2015, 19:05].
3. Coandă, George, „Alexandru George, europeanul”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_2005/litere_nr_4_2005.php.
[Accesat la 5.02.2015, 23:57].
4. Cristea, Tudor, „Alexandru George – 80 – Autenticitatea ficțiunii”, în revista
Agero, 2014,
http://www.agerostuttgart.de/REVISTAAGERO/CULTURA/Alexandru%20Geo
rge%20%2080%20autenticitatea%20fictiunii%20de%20Tudor%20Cristea.htm,
[20.04.2015, 20:30].
5. Cristea-Enache, Daniel, Interviu cu Alexandru George, „Nu discut cartea, ci
tratez subiectul ei”, în http://atelier.liternet.ro/articol/684/Daniel-Cristea-
Enache-Alexandru-George/Alexandru-George-Nu-discut-cartea-ci-tratez-
subiectul-ei.html. [Accesat la 23. 03. 2015, 18:45].
6. Ghilimescu, Ion Ştefan, Interviu cu Alexandru George, „Vocaţia intelectualului
nu e de a trăda”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.agentiadecarte.ro/2012/10/%E2%80%9Evocatia-intelectualului-nu-
e-de-a-trada%E2%80%9D/. [Accesat la 10.01.2016, 10:05].
7. Grigurcu, Gheorghe, „În jurul lui Alexandru George”, revista Acolada, nr. 9,
septembrie, 2012.
8. Francisko, Kocsis, „Argument pentru proza scurtă”, [on-line]. Disponibil pe
http://blogosfera.md/view-post-v-228516-0-romana.html. [Accesat la
10.05.2014].
9. Manolescu, Nicolae, „Cronică Literară: Precizări absolut necesare”, [on-line].
Disponibil pe http://www.romlit.ro/precizri_absolut_necesare. [Accesat la
14.08.2016, 10:30].
10. Mironescu, Doris, „Bucureștiul Cultural, nr. 102 – O inspecție a conceptului de
monografie. Cazul Blecher”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-102--o-inspectie-a-conceptului-
de-monografie-cazul-m-blecher-9287.html. [Accesat la 10.06.2016].

27
11. Pruteanu, George, „Bățul și cercul”,
http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/105zamfir+algeorge+.htm, Accesat la
[10.09.2015, 12:15] apud Dilema, nr. 105, 13 ian. 1995
12. Pruteanu, George, „Din Librairie pe caimata”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-86-07paler-muzeu.htm. [Accesat la
9.06.2015, 19:15].
13. Pruteanu, George, „Liberalism, Apud Lovinescu”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/253algeorge+.htm. [Accesat la
10.09.2015, 12:30].
14. Pruteanu, George, „Un matein”, http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-70-
10-11algeorgesimpl.htm. [Accesat la 8.09.2015, 12:07], apud Cronica, nr. 39,
1970.
15. Simionescu, Mircea Horia, „Croșete”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_2005/litere_nr_4_2005.php.
[Accesat la 5.02.2015, 23:57].
16. Stănescu, Emil, „Lumini și umbre ale umanului”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_2005/litere_nr_4_2005.php.
[Accesat la 5.02.2015, 23:57].
17. Ştefănescu, Alex, „La o nouă lectură: Alexandru George”, [on-line]. Disponibil
pe http://www.romlit.ro/alexandru_george. Accesat la [7.09.2015, 21:10].
18. Tismăneanu, Vladimir, „Obligația de a vedea limpede: despre comunism,
fascism, liberalism”, [on-line]. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-
cultura-13905561-obligatia-vedea-limpede-despre-comunism-fascism-
liberalism.htm. [Accesat la 5.09.2015, 16:19].
19. Vance, Alina, „Alexandru George: Oameni și umbre, glasuri, tăceri”, [on-line].
Disponibil pe
http://www.romaniantribune.net/a5835_Alexandru_George_Oameni_si_umbre_
glasuri_taceri.aspx. [Accesat la 10.09.2015, 22:02].
20. Vancu, Radu, „Obligația de a vedea limpede: despre comunism, fascism,
liberalism”, [on-line]. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-
13905561-obligatia-vedea-limpede-despre-comunism-fascism-liberalism.htm.
[Accesat la 5.09.2015, 16:19].

28
 21. Zamfir, Mihai, „În memoriam Alexandru George: Modelul Alexandru George”,
[on-line]. Disponibil pe http://www.romlit.ro/modelul_alexandru_george.
Accesat la [7.09.2015, 21:24].
22. Zamfir, Mihai, „Modelul Alexandru George”, [on-line]. Disponibil pe
http://www.romlit.ro/modelul_alexandru_george. [Accesat la 5.09.2015, 16:26].
ANTOLOGII
1. Manolescu, Nicolae, Tudor Arghezi. Poezii, (antologie și prefață de Nicolae
Manolescu), Editura Minerva, Colecția “Arcade”, București, 1971.
BELETRISTICĂ
1. Arghezi, Tudor, Cuvinte potrivite. Flori de mucigai, Editura Grupul Editorial Art,
București, 2012.
2. Arghezi, Tudor, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979.
3. Caragiale, I., L., O scrisoare pierdută. Teatru, Editura Agora, București, 2008.
4. Caragiale, Ion Luca, Opere, vol. I-IV, Ediţie îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae
Bârna, Constantin Hârlav, Prefaţă de Eugen Simion, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2000, 2001, 2002.
5. Caragiale, Ion Luca, Publicistică şi corespondenţă, Ediţie îngrijită de Marcel
Duţă, Studiu introductiv de Dan C. Mihăilescu, Editura Grai şi Suflet – Cultura
Naţională, Bucureşti, 1999.
6. Caragiale, Ion Luca, Scrisori şi acte, Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Şerban
Cioculescu, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1963.
7. Caragiale, Mateiu I., Craii de Curtea-Veche, Ediţie îngrijită şi prefaţată de
Perpessicius, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1965.
8. Caragiale, Mateiu I., Opere, Ediţie, studiu introductiv, note, variante şi
comentarii de Barbu Cioculescu, prefaţă de Eugen Simion, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2001.
9. Caragiale, Mateiu I., Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche, Editura
Minerva, Bucureşti, 1988.
10. Caragiale, Mateiu I., Sub pecetea tainei (text întregit și încheiat de Alexandru
George), Editura Albatros, București, 1999.
11. Goethe, J. F., Faust, traducere de Lucian Blaga, Editura Humanitas, București,
2015.
12. Petrescu, Radu, Ocheanul întors, Alfa, București, 1996.

29
13. Proust, Marcel, În căutarea timpului pierdut. Swann, Colecția Art, București,
2011.
14. Shakespeare, William, Macbeth, Usborne Publishing, London, 2008.
15. Wagner, Richard, Tristan und Isolde, Cambridge Opera Handbooks, Cambridge,
2011

30
Conducător științific Doctorand
Prof.univ.dr. MOCEANU Ovidiu ILIESCU Valentina

Alexandru George – o monografie

Rezumat
Alexandru George – o monografie reprezintă o recuperare a imaginii scriitorului
Alexandru George în rȃndul semenilor săi în stil monografic. Alexandru George este
scriitorul care și-a dedicat întreaga existență scrisului, exercitȃndu-și talentul în mai
multe sectoare ale literaturii: proză, critică, istorie literară și publicistică. Demersul
prezentei lucrări are ca punct de plecare studierea contextului cultural în care Alexandru
George se remarcă, punctȃnd aspectele teoretice ale grupului de la Tȃrgoviște, încercȃnd
a-l scoate pe scriitor de sub cupola grupării, întrucȃt el nu se definește prin intermediul
principiilor membrilor Şcolii de la Tȃrgoviște, ci este afiliat, doar unele trăsături ale
scrisului său se transpun în cele ale grupării, fără a fi “membru de drept”, ci doar o
“coincidență” artistică, dar care a avut consecințe majore în ceea ce privește receptarea
scrisului alexandrugeorgian și, implicit, a scriitorului George, el fiind recunoscut ca
“Alexandru George – membru al Şcolii de la Tȃrgoviște”, dar fără a fi cunoscute
împrejurările formării grupării. În continuarea acestei acțiuni de cercetare întreprinse se
evidențiază realizarea radiografiei mecanismului de funcționare a prozei lui Alexandru
George, luȃnd în considerare și exegezele la care a mai fost supusă opera acestuia,
urmărind trăsăturile scriitorului ce se reflectă la nivel textual. Mai apoi, în prezenta
lucrare, identificarea mărcilor specifice textului alexandrugeorgian ocupă un loc
important, urmărind evidențierea unicității scriitorului în spațiul literaturii romȃne. Nu în
ultimul rȃnd, este realizată o retrospectivă a exegezei de care scriitura lui Alexandru
George a avut parte, atȃt cea detractoare, cȃt și cea adulatoare.

Alexandru George – a monography

Abstract
The approach of this paper has as its starting point the study of the cultural
context in which Alexander George stands, pointing theoretical aspects of the group from
Tȃrgovişte, trying to extract the writer from the dome of that group, because he is not
defined by the principles of the members from Şcoala de la Tȃrgoviște, but he is affiliated
and just some features of his writing style translate into those of the group, without being a
member, but only “an artistic coincidence”, which had major consequences in terms of
reception of “alexandrugeorgian” writing style and thus, the writer George, being
recognized as „Alexandru George - Member of Şcoala de la Tȃrgoviște”, but without the
knowing of group forming circumstances. Following this research action, the Alexandru
George mechanism of writing the prose highlights, taking into account the interpretations
to which his work has been subjected, by following the writer traits which reflects at
textual level. Then, in this paper, specific identification of text marks from
“alexandrugeorgian” writing style, takes an important place, highlighting the uniqueness of
the writer within Romanian literature. Last but not least, there is provided a retrospective
of critique of Alexandru George’s writing, both annoying and laudatory.
31
 CURRICULUM VITAE (română)

ILIESCU Valentina

Informaţii personale:
Data naşterii: 17/04/1989
Domiciliu stabil: Str. Zorilor, Nr. 88, Com. Movila Miresii, Jud. Brăila
Telefon: +40741118309
Adresa de e-mail: valentina.iliescu17@gmail.com

Experienţe profesionale anterioare:

01.10.2009 – 15.06.2011: Profesor de limba engleză, Centrul Educațional Magister, Brașov
01.09.2012 – 01.09.2014: Profesor de limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială
Prejmer, Braşov
01.09.2016 – 31.08.2017: Profesor de limba și literatura romȃnă, Liceul Tehnologic
Rȃșnov, Brașov
01.09.2016 – 31.08.2017: Profesor de limba și literatura romȃnă, Şcoala Gimnazială
Cristian, Brașov
Educaţie şi formare
Tipul de formare: postuniversitară - studii doctorale cu frecvenţă
Perioada: 2013-2016
Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov
Domeniu: Filologie
Aria tematică: Literatura română / Teoria literaturii

Tipul de formare: universitară – studii de masterat

Perioada: 2011-2013
Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov
Domeniu: Filologie
Specializarea: Inovare culturală

Tipul de formare: universitară de scurtă durată - studii de licenţă

Perioada: 2008-2011
Instituţia de învăţământ: Universitatea „ Transilvania” din Braşov
Domeniul: Filologie
Specializarea: Limba şi literatura română/ Limba şi literatura engleză

Listă selectivă de lucrări:

a) Articole ştiinţifice publicate:
o „Tipologia metatextului în proza lui Alexandru George – Dimineața devreme”, în
Romanian Journal of Literary Studies, Nr. 5, Arhipelag Press, Tîrgu-Mureş, 2014

b) Lucrări ştiinţifice susţinute în cadrul unor conferinţe:

o Alexandru George și Şcoala de la Tȃrgoviște, în Iulian Boldea (Coordonator),
Conferința Internațională Globalization and Intercultural Dialogue.
Multidisciplinarity Perspectives, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș,
2014

32
o „Alexandru George și activitatea sa publicistică”, în Iulian Boldea
(Coordonator), Conferința Internațională Globalization, Intercultural Dialogue
and National Identity, a II – a ediție, Editura “Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2015.
o „Jocul intertextual la Alexandru George – Oameni și umbre, glasuri, tăceri”, în
Iulian Boldea (Coordonator), Conferința Internațională Communication, Context,
Interdisciplinarity, vol. III, Editura“Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2014.
o „Patosul autenticității – literatura din perioada comunistă”, în Iulian Boldea
(Coordonator), Conferința Internațională Identities in Metamorphosis.
Literature, Discourse and Multicultural Dialogue, Editura Arhipelag XXI Press,
Tȃrgu-Mureș, 2014.
o „Roman autobiografic – eu – scriitor – narator – personaj”, în Iulian Boldea
(Coordonator), Conferința Internațională Discourse as a form of
Multiculturalism in Literature and Communication, Editura Arhipelag XXI
Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.

33
 CURRICULUM VITAE ( English)

ILIESCU Valentina

Personal information:
Birth Date: 17/04/1989
Adress: Street. Zorilor, No. 88, Movila Miresii, Brăila
Telephone no. : +40741118309
E-mail adress: valentina.iliescu17@gmail.com

Previous work experience:

01.10.2009 – 15.06.2011: Teacher of English at Magister School, Brașov
1.09.2012 – 31.08.2014: Romanian language and literature teacher, Prejmer Elementary
School, Braşov
01.09.2016 – present: Romanian language and literature teacher, Rȃșnov High school,
Braşov
01.09.2016 – present: Romanian language and literature teacher, Cristian Elementary
School, Braşov

Education and training:

Nature of training: postgraduate tertiary education – doctoral studies
Dates: 2013-2016
At: “Transilvania” University of Braşov
Field: Romanian Literature/ Literary Theory
Nature of the training: Master studies – university studies
Dates: 2011- 2013
At: “Transilvania” University of Braşov
Field: Philology
Area of study: Cultural Innovation

Nature of the training: undergraduate tertiary education – university studies

Dates: 2008- 2011
At: “Transilvania” University of Braşov
Field: Literary Studies and Foreign Languages
Area of study: Romanian and English Languages and Literatures

Selected Works:

a) Scientific articles and reviews:

o „The typology of the metatext in Alexandru george’s prose: Early in the morning
(Dimineața devreme)”, in Romanian Journal of Literary Studies, Issue no. 5,
Arhipelag Press, Tîrgu-Mureş, 2014

b) Contributions to scientific conferences:

o „Alexandru George and the Şcoala de la Tȃrgoviște Literary Group”, International
Conference Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinarity
Perspectives, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2014.

34
o „Alexandru George and his journalist activity”, International Conference
Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity, 2nd Edition, “Petru
Maior” Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.
o „Intertextual game al Alexandru George – Oameni și umbre, glasuri, tăceri (People
and shadows, voices, silencies)”, International Conference Communication,
Context, Interdisciplinarity, 3rd Edition, “Petru Maior” University Press, Tȃrgu-
Mureș, 2014.
o „The pathos of the autenticity – Romanian Literature from the communist period”,
International Conference Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and
Multicultural Dialogue, Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2014.
o „Autobiographical novel – I – writer – narrator – character”, International
Conference Discourse as a form of Multiculturalism in Literature and
Communication, Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.

35