- funcţii cu caracter independent; - funcţii cu caracter dependent; - funcţii cu caracter interdependent; - alte funcţii; Primele funcţii se referă la faptul că asistenta medicală asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv, în următoarele situaţii: - pentru îngrijiri de confort, atunci când el nu-şi poate îndeplini anumite funcţii; - atunci când asistenta stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită sau cu aparţinătorii; - când asistenta transmite informaţii acestuia în limita competenţei sale; - când asistenta este alături de indivizi şi colectivitate în scopul promovării unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate. Referitor la funcţiile cu caracter dependent, asistenta va observa dacă metodele de tratament şi de recuperare intervin în evoluţia bolii şi vor transmite informaţia medicului. Deasemenea, ea va aplica diferite metode de tratament pentru care este calificată, dar numai la indicaţia medicului. Asistenta medicală are obligaţia de a anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă în evoluţia pacientului. Referitor la funcţiile cu caracter interdependent, asistenta medicală, colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ. Participă deasemenea la activităţi interdisciplinare, colaborând astfel cu educatori, psihologi, logopezi, profesori, asistenţi sociali. Alte funcţii specifice asistentului medical se desprind din definiţia nursingului dată de OMS în colaborare cu Consiliul Internaţional de Nursing: „ Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii” şi cuprinde: promovarea sănătăţii; prevenirea bolii; - îngrijirea bolnavilor ( fizic, psihic, mental, handicapaţi) de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, comunităţi şi în toate formele de asistenţă socială. Avem astfel funcţia profesională, educativă, economică şi de cercetare. Toate aceste funcţii scot în evidenţă nevoile esenţiale ale indivizilor, familiilor şi comunităţilor, putând deasemenea să identifice mai multe moduri de acordare a îngrijirilor cu impact asupra pacientului. Rolul profesional al asistentului medical îi oferă abilitatea de a comunica eficient cu pacientul şi cu familia acestuia, de a fi un bun educator, furnizor de îngrijire, manager al îngrijirilor dar şi mediator , găsind modul cel mai corespunzător de îngrijire de care pacientul are nevoie.
NOŢIUNI DE ETICĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ
Conform Consiliului Internaţional al Nurselor, funcţia nursingului este „ să promoveze
sănătatea, să prevină îmbolnăvirile, să refacă sănătatea şi să aline suferinţele”. Etica trebuie să ocupe un loc important în curricula şcolii de nursing. Dintre orientările codului de etică nursing, cele mai importante sunt: - nursa are responsabilitatea etică pentru persoanele aflate în diferite perioade de viaţă, din primele momente şi până la sfârşitul vieţii. Fundamentul întregului nursing constă în raportul faţă de individ, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, credinţă, politică, naţionalitate sau statut social; - nursa trebuie să-şi cunoască responsabilitatea personală şi profesională pentru practicarea nursingului. Ea va răspunde de propriile sale acţiuni, din punct de vedere profesional, etic, financiar şi legal; - nursa trebuie să asigure o practică profesională actualizată şi să contribuie la dezvoltarea îngrijirilor nursing; - în practica sa profesională, nursa trebuie să asigure că este garantul dreptului pacientului la confidenţialitatea informaţiilor ce îl privesc. În unele ţări există un jurământ al nurselor, care conţine atât aspecte etice, cât şi legate de secretul profesional; - în activitatea sa, nursa trebuie să arate respect privind activitatea colegilor săi. Domeniul nursingului este atât de vast, încât, pentru rezolvarea unor sarcini este necesară cooperarea cu mai multe persoane; - în practica profesională, nursa trebuie să promoveze activ cooperarea între diferite grupe de profesionişti, din ţară şi din străinătate; - în practica sa medicală, nursa trebuie să promoveze noi abordări în îngrijirea sănătăţii şi să urmărească sau să aibă iniţiative noi privind îngrijirea sănătăţii, prin cunoştinţe sau capacităţi proprii;