1.

ORGANIZAREA SPAŢIULUI DE LUCRU ŞI ÎNCEPEREA UNUI NOU DESEN

1.1. Pregătirea mediului de desenare

Pregătirea mediului de desenare este necesară deoarece reduce sensibil timpul de realizare a
unui desen. Pregătirea mediului de desenare înseamnă personalizarea programului astfel încât
utilizatorul să lucreze cât mai comod, iar mai explicit acest lucru înseamnă:
- stabilirea numelui fişierului
- stabilirea locului de salvare a fişierului
- unităţile de măsură în care este creat desenul
- limitele de încadrare a desenului pe hârtie
- stabilirea culorii mediului de lucru
- aranjarea barelor de unelte
- aranjarea barei de stare
După instalarea programului mediul de desenare ar trebui să arate ca în figura 1.1, chiar
dacă la prima rulare acesta ne afişează mai multe bare trebuie ştiut de la început că programul poate
fi personalizat în multe feluri, dar caracteristicile generale vor fi aceleaşi.
Bara de meniuri Bara de titlu

Linia de comandă Bara de stare Zona de desenare

Fig. 1.1 Fereastra AutoCAD 2008

1 LABORATOR I
 În figura 1.1 se prezintă fereastra AutoCAD-ului, versiunea 2008, unde se poate vedea că
bara de instrumente Standard şi meniurile derulante sunt asemănătoare cu cele ale aplicaţiilor
Windows.
În partea de sus a ecranului se află bara de titlu, ce afişează numele programului AutoCAD
şi numele fişierului deschis în stânga şi butoanele Minimaze, Maximaze şi Exit, care minimizează,
maximizează şi închide fereastra AutoCAD-ului.
Sub bara de titlu se află bara de meniuri, care oferă acces la meniurile derulante.

În figura din stânga (Fig. 1.2) este afişat meniul File

unde găsim următoarele comenzi:

• New – deschiderea unui nou fişier

• Open – deschiderea unui fişier existent
• Close – închiderea unui fişier
• Import – importarea unui fişier
• Save – salvarea unui fişier salvat anterior
• Save As – salvarea unui fişier nou
• Export – exportarea desenului în alte formate
• Page setup manager – setări de pagină
• Plot prewiev – previzualizarea printării
• Drawing Utilities – utilitare pentru desen
• Sent... – trimite...
• Drawing Properties – Proprietăţile desenului
• Exit – Ieşirea din program

• Bara de instrumente este o alternativă mai bună

decât barele derulante pentru accesarea rapidă a
comenzilor. Barele de instrumente conţin
comenzile cele mai des utilizate şi permit accesarea
lor rapidă şi pot fi personalizare adăugând sau
eliminând butoane de pe ele.

Linia de comandă serveşte pentru introducerea de la

tastatură a comenzilor şi pentru afişarea mesajelor
AutoCAD-ului. Comenzile introduse anterior pot fi
reîntoarse prin apăsarea tastei Space sau Enter.

Bara de stare afişează starea curentă a AutoCAD-ului.

Fig. 1.2 Meniul derulant File

2 LABORATOR I
CONCEPT
Sistemul de unităţi vă permite să utilizaţi unităţi reale de măsură, precum cele zecimale sau
cele de arhitectură. O unitate pe ecran poate semnifica un ţol, un milimetru sau o mila.
PROCEDURA
Sistemul de unităţi poate fi configurat accesând de pe bara de meniuri meniul Format şi
alegând opţiunea UNITS sau de la linia de comandă iar în fereastra ce apare (Fig. 1.2) se pot face
modificările dorite.

Command: un

Fig. 1.2 Sistemul de unităţi

CONCEPT
Scopul definirii limitelor de desenare îl reprezintă furnizarea unui contur (dreptunghi) în
care desenul să fie încadrat pentru un anumit format de hârtie (cazul nostru A3). Acest lucru se face
utilizând comanda LIMITS şi apoi introducând coordonatele punctului din stânga jos şi din dreapta
sus.

PROCEDURA

Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: 0,0
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 420,297

3 LABORATOR I
CONCEPT

La începerea unui desen nou AutoCAD foloseşte un sistem de coordonate numit World
Coordinates System - Sistemul de Coordonate Universal (WCS), ce are originea în colţul din stânga
jos a paginii. Pentru a uşura munca atât în 2D dar mai ales în 3D sistemul de coordonate poate fi
modificat după preferinţele utilizatorului, astfel WCS-ul devine Users Coordinates System - Sistem
de Coordonate Utilizator (UCS). Sistemul UCS este avantajos pentru că permite mutarea şi rotirea
originii şi a direcţiilor în funcţie de necesitaţi sau chiar alinierea cu unul din obiectele din desen.
Modificarea sistemului de coordonate se face prin comanda UCS.

CONCEPT
În AutoCAD există două metode prin care putem introduce coordonatele unui punct şi
anume:
• Coordonate absolute - se porneşte mereu din punctul de origine şi pot fi:
• - Rectangulare - funcţie de o coordonată pe axa OX şi una pe axa OY (10,10)
- Polare - funcţie de o distanţă şi un unghi. (10<45)
• Coordonate relative - nu fac referinţă la punctul de origine ci sunt determinate în raport cu
ultimul punct ale cărui coordonate au fost stabilite şi pot fi şi ele rectangulare sau polare.
Diferenţa dintre coordonatele absolute şi acestea se face cu ajutorul semnului @ ca de exemplu
(@10,10) sau (@10<45).

CONCEPT
Comanda GRID arata un grilaj format din puncte pentru limitele introduse. Punctele se află
la distanta egală unul de celălalt, iar distanţa este stabilită de utilizator (în cazul nostru 10 mm).
Grilajul ajuta utilizatorul la alinierea entităţilor (puncte, linii etc.) în spaţiul de desenare şi la
observarea cu uşurinţă a distanţelor dintre ele. Grilajul nu apare pe desenul printat/plotat.

PROCEDURA

Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect]
<10.0000>: 10

CONCEPT
Pentru a face şi mai eficient procesul de desenare comenzile LIMITS şi GRID sunt adesea
utilizate împreună cu SNAP, care este o comandă ce are ca efect mişcarea cursorului doar între
anumite intervale. În cazul nostru săriturile se fac din 10 mm în 10 mm, ceea ce coincide cu
punctele stabilite prin comanda GRID, cele două comenzi putând fi utilizate şi independent una de
cealaltă.

PROCEDURA

Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.0000>: 10

Setări avansate asupra celor două comenzi SNAP şi GRID se pot face apăsând click dreapta
pe unul din butoanele cu acelaşi nume poziţionate sub linia de comanda (Fig.1.1) iar prin click
stânga pe cele două butoane are ca efect activarea (ON) sau dezactivarea (OFF) celor două comenzi.

Fig. 1.1

4 LABORATOR I
 Accesând meniul avansat (Fig. 1.2) pentru GRID şi SNAP putem observa în primul rând că
activarea sau dezactivarea celor două comenzi se poate face şi cu tastele F7 pentru GRID şi F9
pentru SNAP. Din acelaşi meniu putem modifica şi distanţele pe X şi Y pentru cele două comenzi,
aici evidenţiintu-se cel mai bine faptul că acestea pot avea setări comune sau independente, precum
şi modul în care se face SNAP respectiv „Grid snap”, care poate fi de două feluri – „Rectangular
snap” (cazul nostru) şi „Isometric snap” sau „PolarSnap”.

Fig. 1.2 Meniul avansat pentru GRID şi SNAP

CONCEPT
Comanda ORTHO restrânge mişcarea cursorului în spaţiul de desenare doar pe două
direcţii corespunzătoare celor două axe ale sistemului de coordonate XOY, OX respectiv OY
(Fig.1.3) când se desenează sau se modifică obiecte. Aceasta comandă poate fi activată pentru mai
mult timp cu click stânga pe butonul de pe bara de stare (Fig. 1.1) sau temporar cu butonul SHIFT
ţinut apăsat.

PROCEDURA

Command: ortho
Enter mode [ON/OFF] <OFF>: on

5 LABORATOR I
CONCEPT
POLAR face ca desenarea să se realizeze prin combinarea distanţelor cu măsura unor
unghiuri care sunt evidenţiate în timpul desenării prin apariţia unei linii discontinue si care pot fi
stabilite accesând meniul avansat pentru Polar Tracking (Fig. 1.3). Activarea (ON) sau dezactivarea
acestei comenzi se poate face de pe bara de stare (Fig.1.1) sau prin apăsarea butonului F10.

Fig. 1.3 Meniul avansat pentru Polar Tracking

În meniul avansat pentru Polar Tracking, chenarul „Polar Angle Settings” programul ne oferă
posibilitatea de a modifica unghiul de ghidare şi avem posibilitatea să alegem opt unghiuri
prestabilite (90o, 45o, 30o, 22,5o, 18o, 15o, 10o, 5o), dar avem şi posibilitatea de a adăuga unghiuri
la alegere. În chenarul „Polar Angle measurement” programul ne oferă posibilitatea de a alege
modul în care se face POLAR, respectiv în modul „Absolute” sau raportându-ne la ultimul segment
desenat „Relative to last segment”.

CONCEPT
OSNAP face ca în timpul desenării cursorul mouseului să facă SNAP în anumite locuri pe
entităţi, locuri indicate de utilizator şi care pot fi accesate din meniul avansat Object Snap
(Fig.1.4)şi modificate prin comanda OSANP sau prin click dreapta pe butonul OSNAP de pe bara
de stare (Fig. 1.1) şi alegerea opţiunii Settings.

6 LABORATOR I
 Fig. 1.4 Meniul avansat pentru Object Snap

Meniul avansat pentru Object Snap, după cum se poate observa şi în figura 1.4 ne oferă posibilitatea
de a modifica modurile de a face „Object Snap” respectiv:

• Endpoint – cu această opţiune bifată cursorul mouseului evidenţiază capetele unei entităţi,
acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui pătrat în capătul entităţii.
• Midpoint – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază mijlocul unei entităţi, acest
lucru fiind vizibil prin apariţia unui triunghi în mijlocul entităţii.
• Center – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază centul unui cerc sau arc de
cerc, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui cerc mic în centrul entităţii.
• Node – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază un nod, acest lucru fiind vizibil
prin apariţia unui cerc tăiat de un X în acel nod.
• Quadrant – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază cele patru puncte de pe
conturul unui cerc aflate la 0o , 90o, 180o, 270o, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui romb
pe conturul cercului în cele patru puncte.
• Intersection – cu această opţiune bifată cursorul mouselui evidenţiază intersecţia dintre două
entităţi, acest lucru fiind vizibil prin apariţia unui X în acea intersecţie.
• Extension – această opţiune are ca efect apariţia unei linii temporare sau a unui arc de extensie
care în momentul poziţionării mouseului într-un „endpoint” şi oferă posibilitatea specificării
unui punct pe extensie.
• Insertion – această opţiune face snap în punctul de inserţie a unui text, block, atribut etc.
• Perpendicular – această opţiune face snap pe un punct perpendicular pe o entitate.
• Tangent – această opţiune face snap într-un punct tangent de pe un cerc sau arc de cerc.

7 LABORATOR I
• Nearest – acestă opţiune face snap în cel mai apropiat punct de pe o entitate.
• Apparent intersection – această opţiune face snap în intersecţia dintre două obiecte care nu
sunt în acelaşi plan, dar care par a se intersecta în vederea curentă.
• Parallel – această opţiune face posibilă desenarea unei obiect liniar paralel cu un alt obiect
liniar.

• Butonul „Select All” ne dă posibilitatea de a bifa toate modurile de a face Object Snap iar
butonul „Clear All” ne dă posibilitatea de a şterge toate bifele.

CONCEPT
Pentru a schimba culoarea zonei de desenare alegem OPTIONS din meniul Tools sau de la
linia de comanda, iar in fereastra ce apare (Fig. 1.2) alegem tab-ul display şi click stânga pe butonul
Colors nu duce la fereastra ce ne permite acest lucru (Fig. 1.2).
Pentru a modifica lungimea liniilor cursorului de desenare din acelaşi tab display modificăm
Crosshair size.

Fig. 1.2 Fereastra Options

La începerea unui nou desen 2D pentru a reduce timpul de realizare a desenului recomand
folosirea setărilor din figurile prezentate de-a lungul capitolului, cu excepţia că pentru OSNAP ar
trebui bifate căsuţele Endpoint, Midpoint, Center, Node, Quadrant, Intersection, Extension şi
Perpendicular.
8 LABORATOR I
1.2. Închiderea sesiunii de lucru AutoCAD

Părăsirea desenului se poate face tastând comanda Quit sau selectând comanda Exit din meniul
File. Înainte de a părăsi desenul, dacă acesta nu a fost salvat, sete afişat un avertisment pentru
salvarea acestuia.
Dacă sunt deschise mai multe desene simultan, comanda Close, introdusă de la tastatură sau
selectată din meniul File sau Window, determină închiderea desenului curent. Pentru închiderea
tuturor desenelor deschise se poate folosi comanda CloseAll din meniul Window.

9 LABORATOR I