Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software

http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Geometrie şi trigonometrie
Geometria triunghiului: Notaţii: A,B,C – măsurile unghiurilor;
AB=c, AC=b şi BC=a – lungimile laturilor;
S – aria triunghiului; ha – înălţimea din A; ma – mediana din A;
R, r – raza cercului circumscris resp. înscris.
Teorema cosinusului: = + − ∙ ⟹ =

Teorema sinusurilor: = = = ; =
∙ ∙ ∙ ∙
= ⟹ = ; = ; = ( − )( − )( − ), unde = ; = ; =
Trigonometrie:
+ = ; ( ± )= ∙ ± ∙ ; ( ± )= ∙ ∓ ∙
2 =2 ∙ ; 2 = − =2 −1= 1−2 ; = ; =

1 √2 √3
sin0° = 0 = cos90°; sin30° = = cos60°; sin45° = = cos45°; sin60° = = cos30°; sin90° = 1 = cos0°
2 2 2
= ( ° − ); : = ( °− ) =− ( °− )
Exemple: sin10° = cos80°, sin120° = sin60°, cos150° = – cos30°
Vectori în plan: O mărime vectorială este caracterizată de: direcţie, sens şi lungime(sau modul). ⃗− ⃗= ⃗
ℎ : ⃗+ ⃗= ⃗; : ⃗+ ⃗= ⃗ −
Dacă punctul M este mijlocul segmentului BC, atunci: ∙ ⃗= ⃗+ ⃗.

Dacă punctul M împarte segmentul BC în raportul k atunci: = ⟹ ⃗= ∙ ⃗+ ∙ ⃗.

Produsul scalar: ⃗∙ ⃗= ⃗ ∙ ⃗ ∙ , α − unghiul vectorilor.

Vectori în sistem de coordonate: Un vector: ⃗ = ⃗ + ⃗, unde (a,b) sunt coordonatele vectorului.
Lungimea (sau modulul): | ⃗| = √ +
Vectorii ⃗ = ⃗ + ⃗ şi ⃗ = ⃗ + ⃗ au produsul scalar: ⃗ ∙ ⃗ = ∙ + ∙ = | ⃗| ∙ | ⃗| ∙
Vectori perpendiculari: produsul scalar este nul: ∙ + ∙ =
Vectori coliniari (sau paraleli): coordonatele proporţionale: =
Dacă M(a,b) atunci ⃗ = ⃗ + ⃗ şi se numeşte vectorul de poziţie al punctului M. Se notează ⃗ = ⃗ + ⃗.
Dacă A(xA;yA) şi B(xB;yB ) atunci ⃗ = ( − ) ∙ ⃗ + ( − ) ∙ ⃗
Elemente de geometrie analitică: Un punct P(xP;yP). Coordonatele lui P sunt: abscisa xP şi ordonata yP.
O dreaptă are ecuaţia: (d): ax + by + c = 0. Punctul P aparţine dreptei (d) dacă şi numai dacă: a∙xP + b∙y P + c = 0.
Drepte paralele: = ≠ . Drepte perpendiculare: ∙ + ∙ =
Intersecţia a două drepte: se rezolvă sistemul format de ecuaţiile celor două drepte.
Exemple: A(1,4) şi (d): 5x + 2y + 3 = 0; O dreaptă paralelă cu (d) are ecuaţia de forma: (d1): 5x + 2y + m = 0
iar una perpendiculară pe (d) are ecuaţia de forma: 2x – 5y + n = 0. Numerele m şi n se află din condiţia ca aceste
drepte să treacă prin punctul A, deci: 5∙1 + 2∙4 + m = 0 şi 2∙1 – 5∙4 + n = 0, deci m = - 13 şi n = 18.
Dacă A(xA;yA), B(xB;yB) şi C(xC ;yC) atunci:
Lungimea segmentului: = ( − ) +( − ) .
Mijlocul segmentului: ; Centrul de greutate: G ; ;

Aria triunghiului ABC este = |∆|, unde ∆= Ecuaţia dreptei AB: =

Punctele A, B, C sunt coliniare ⟺ ∆=

 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

1. Se consideră triunghiul ABC având aria egală cu 15. Să se calculeze sin A ştiind că AB=6 şi AC=10.
2. Se consideră triunghiul ABC cu AB=4, AC= 7 şi BC= 3 . Să se calculeze cos B.
3. Să se calculeze aria triunghiul ABC ştiind că AC=2, m(BAC )  30 0 şi AB=4.
4. Să se calculeze aria triunghiul ABC ştiind că AB  AC  2 , m(A)  30 0.
5. Să se afle raza cercului circumcris triunghiul ABC ştiind că AB=3 şi m(C )  30 0.
6. Fie triunghiul dreptunghic ABC şi D mijlocul ipotenuzei BC. Să se calculeze lungimea laturii AB ştiind că
AC=6 şi AD=5.
7. Se consideră triunghiul ABC cu AB=1, AC=2 şi BC= 5 . Să se calculeze cos B.
8. Se consideră triunghiul ABC cu AB=5, AC=6 şi BC=7. Să se calculeze cos A.
9. Să se calculeze aria triunghiul ABC ştiind că AB= 2 3 , AC= 3 şi m(BAC )  600 .
10. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ABC ştiind că AB=6, AC=10 şi m(BAC )  600 .
11. Să se afle raza cercului circumcris triunghiul ABC ştiind că BC=8 şi m(A)  450.
12. Se consideră triunghiul ABC de arie egală cu 6, cu AB=3 şi BC=8. Să se calculeze sin B.
13. Se consideră triunghiul ABC de arie egală cu 7. Să se calculeze lungimea laturii AB ştiind că AC=2 şi că
m(A)  30 0.
14. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că AB=2, BC=4 şi m(B)  60 0 .
15. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că AB=5, AC=4 şi m(A)  60 0 .
16. Să se calculeze sin 135 0 .
17. Să se calculeze sin 2 100 0  cos 2 80 0 .
18. Să se calculeze sin 2 1300  cos 2 500 .
19. Să se calculeze lungimea înăţimii din A în triunghiul ABC ştiind că AB=3, AC=4 şi BC=5.
3
20. Raza cercului cirmumscris triunghiului ABC este , iar BC=3. Să se calculeze sinA.
2
2 0 2 0
21. Să se calculeze sin 135  cos 45 .
22. Să se determine numărul real x pentru care x, x+7 şi x+8 sunt lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic.
23. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB=6, AC=8 şi BC=10.
24. Să se calculeze sinA, ştiind că în triunghiul ABC se cunosc AB=4, BC=2 şi m(C )  60 0 .
25. Să se calculeze sin 120 0 .
26. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB= 3 , AC=6 şi m( Aˆ )  120 0 .
27. Să se calculeze sin 170 0  sin 10 0 .
28. Să se demonstreze că în orice triunghi dreptunghic de arie S şi ipotenuza de lungime a este adevărată identitatea
a 2 sin B sin C  2S .
29. Să se calculeze cos 0 0  cos 10  cos 2 0  ...  cos 180 0.
30. Să se calculeze aria triunghiului MNP dacă MN=6, NP=4 şi m(MNP)  30 0 .
31. Să se calculeze sin 60 0  cos 30 0 .
32. Să se calculeze sin(10 0 )  sin(9 0 )  ...  sin 9 0  sin10 0 .
33. Să se calculeze sin 30 0  cos 450  sin 60 0 .
34. Să se calculeze cos 80 0  cos 100 0 .
35. Să se verifice că într-un triunghi dreptunghic ABC (m(A)  90 0 ) are loc relaţia sin 2 B  sin 2 C  1 .
36. În triunghiul MNP se cunosc MN=4, NP=6 şi m(MNP)  450. Să se calculeze aria triunghiului MNP.
37. Să se determine ari uni triunghi ABC în care AB=5, AC=6 şi m(A)  600 .
38. În triunghiul MNP se cunosc MN=3, MP=5 şi m(M )  600. Să se calculeze lungimea laturii NP.
39. Un triunghi dreptunghic are ipotenuza de lungime 6. Să se determine lungimea medianei corespunzătoare
ipotenuzei.
40. Să se calculeze sin 2 80 0  sin 2 10 0 .
41. În triunghiul ABC se cunosc AB=AC=6 şi BC= 6 3 . Să se calculeze cos B.
 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

42. Să se calculeze aria unui triunghi dreptunghic care are un unghi cu măsura de 60 0 şi ipotenuza de lungime 8.
sin1350
43. Să se calculeze .
cos 450
44. Se consideră triunghiul ABC în care AB=8, AC=4 şi m(A)  450 . Să se calculeze aria triunghiului.
45. Să se calculeze tg 2 300  ctg 2 450 .
46. Să se calculeze cos 10 0  cos 20 0  cos 160 0  cos 170 0 .
3
47. Să se calculeze cos x, ştiind că sin x  şi x  (0 0 ;90 0 ) .
5
2 0 2 0
48. Să se calculeze sin 150  cos 30 .
49. Să se calculeze aria trunghiului MNP ştiind că MN=10, NP=4 şi m(MNP)  600 .
50. Să se calculeze aria unui triunghi echilateral care are lungimea înălţimii egală cu 3 3 .
51. Se consideră triunghiul ABC în care AB=8, AC=8 şi m(A)  300 . Să se calculeze aria triunghiului ABC.
52. Să se calculeze perimetrul unui triunghi echilateral care are aria egală cu 3.
53. Triunghiul ABC are AB=BC=3 şi AC= 3 2 . Să se determine cos A.
54. Să se calculeze lungimea laturii AC a triunghiului ABC ştiind că BC= 2 , m(BAC )  30 0 şi m(ABC )  450
.
55. Să se calculeze cosinusul unghiului A, în triunghiul ABC, ştiind că AB=3, AC=5 şi BC=6.
56. Să se calculeze numărul sin 60 0  cos 150 0 .
57. Să se calculeze cos B, ştiind că lungimile laturilor triunghiului ABC sunt AB=6, AC=8 şi BC=10.
58. Să se arate că într-un triunghi ABC dreptunghic în A are loc relaţia cos 2 B  cos 2 C  1 .
59. Să se calculeze aria triunghiului ABC, ştiind că AB=AC=4 şi m(A)  600 .
60. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ABC ştiind că m(A)  900 m(B)  300 şi AB= 4 3 .
61. Să se determine lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic ştiind că suma acestora este 23 şi produsul lor
este 120.
62. Să se calculeze lungimea laturii AC a triunghiului ABC ştiind că AB=10, BC=15 şi m(B)  600 .
63. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB=AC=10 şi m(A)  30 0.
64. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC, ştiind că BC=20 şi m(A)  30 0.
65. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AC=10, BC=16 şi m(C )  60 0 .
66. Să se calculeze lungimea laturii AB a triunghiului ABC ştiind că BC=6, AC= 3 2 m(C )  450 .
67. Să se calculeze sin 2 1200  cos 2 600 .
68. Să se calculeze lungimile catetelor triunghiului ABC, ştiind că m(A)  90 0 , m(B)  600 şi că lungimea
ipotenuzei este egală cu 8.
69. Să se calculeze lungimea laturii AC a triunghiului ABC, ştiind că m(B)  450 m(C )  300 şi că AB=10.
70. Să se calculeze lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic ştiind că aria acestuia este 18, iar măsura unui
unghi este egală cu 450.
71. Să se demonstreze că expresia (sin x  cos x) 2  2 sin x  cos x este constantă, pentru oricare ar fi numărul real x.
72. Să se arate că sin 10 0  cos 80 0  0 .
1
73. Să se determine cos(1800  x), ştiind că x  (0 0 ;90 0 ) şi cos x  .
2
74. Să se calculeze aria paralelogramului ABCD, ştiind că AB=8, BC=10 şi m(BCD )  150 0 .
75. Să se calculeze sin 2 30 0  cos 2 60 0 .
76. Să se calculeze cosinusul unghiului ascuţit format de diagonalele dreptunghiului ABCD ştiind că AB=16 şi
BC=12.
3
77. Să se determine lungimile catetelor AB şi AC ale triunghiului dreptunghic ABC, ştiind că sin B  şi BC=15.
5
78. Să se calculeze aria dreptunghiului ABCD ştiind că AC=10 şi m(BAC )  300
 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

79. Triunghiul ABC este dreptunghic în C, iar raza cercului circumscris triunghiului este R=10. Să se calculeze
lungimea laturii AB.
80. Să se calculeze sin 2 135 0  cos 2 450 .
81. Să se arate că pentru x  (0 0 ;900 ) este adevărată egalitatea sin x  cos(90 0  x)  cos 2 (1800  x)  1 .
82. Să se demonstreze că într-un triunghi dreptunghic ABC, cu m(A)  90 0 are loc relaţia
AD 2  AB  AC  sin B sin C unde D este piciorul înălţimii din A.
83. Să se determine măsura unghiului A din triunghiul ascuţitunghic ABC, ştiind că BC=6 şi raza cercului
circumscris triungiului este eglă cu 2 3.
84. Să se determine lungimea laturii BC a triunghiului ABC, ştiind că AC=6, AB=4 şi m(BAC )  60 0 .
85. Ştiind că sin 800  cos 800  a , să se calculeze sin 100 0  cos 100 0  a.
86. Să se determine aria triunghiului ABC, în care AB=4, Ac=6 şi m(BAC )  450 .
87. Să se calculeze sin 1350  tg 450  cos 450 .
88. Să se determine sin( ABC ) în hexagonul regulat ABCDEF.
4
89. Să se calculeze sin(1800  x) ştiind că sin x  .
5
1
90. Să se calculeze cos(1800  x) ştiind că cos x  .
3
2 0
91. Să se calculeze 2 sin 135 .
92. Să se determine aria triunghiului ABC, ştiind că AB=AC=2 şi m(BAC )  30 0 .
93. Să se calculeze sin 2 25 0  sin 2 65 0 .
94. Să se calculeze lg(tg 40 0 )  lg(tg 410 )  ...  lg(tg 450 ).
95. Să se calculeze sin A în triunghiul ABC, ştiind că BC=10, iar lungimea razei cercului circumscris triunghiului
este egală cu 10.
96. Să se calculeze produsul (cos10  cos 9 0 )  (cos 2 0  cos 80 )  ...  (cos 9 0  cos10 ).
97. Să se demonstreze că, dacă triunghiul ABC este dreptunghic în A, atunci are loc relaţia
AB  AC
sin B  cos B  .
BC
1
98. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ABC, ştiind că sin A  şi că lungimea razei cercului
2
circumscris triunghiului este egală cu 4.
99. Să se calculeze cos A în triunghiul ABC, ştiind că AB=2, BC=3 şi AC=4.
3
100. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC în A şi cos B  . Să se calculeze sin C.
5
101. Ştiind că triunghiul are BC=10, AC=5 şi AB= 5 3 , să se calculeze cos A.
102. Să se calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC, ştiind că BC=4 şi că măsura unghiului A este de
300.
103. Să se calculeze aria triunghiului MNP dacă MN=NP=6 şi m(MNP)  1200 .
 
104. Fie punctele A( 2;1) şi B (1;3). Să se determine numerele reale a şi b astfel încât AB  a i  b j .
105. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 4;8) şi B (6;3). Să se determine coordonatele vectorului
OA  OB .  
   
106. Să ase determine numărul real a ştiind că vectorii u  2i  aj şi v  3i  (a  2) j sunt coliniari.
       
107. În reperul cartezian ( O, i , j ) se consideră vectorii u  3i  2 j şi v  5i  j . Să se determine coordonatele
 
vectorului 5u  3v .
108. Să se calculeze AB  BC  CA , ştiind că A, B şi C sunt vărfurile unui triunghi.

109. Se consideră triunghiul echilateral ABC înscris într-un cerc de centru O. Să se arate că OA  OB  OC  0 .
 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

110. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii OA(2;3) şi OB (1,2) . Să se determine numerele reale  şi 
pentru care vectorul 3OA  5OB are coordonatele ( ;  ) .
 AB
111. Dacă AB  2CB  0 , să se determine valoarea raportului .
BC
112. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii OA(2;1) şi OB (1,2) . Să se determine coordonatele vectorului
OM , unde M este mijlocul segmentului AB.
113. Fie ABC un triunghi echilateral înscris într-un cerc de centru O. Să se calculeze AB  AC  3 AO .
     
114. Să se determine numărul real m pentru care vectorii v  2i  3 j şi w  i  mj sunt coliniari.
115. Se consideră triunghiul echilateral ABC de cnetru O. Dacă punctul M este mijlocul segmentului BC, să se
determine numărul real a astfel încât AO  a AM .
116. Să se arate că, dacă AB  2 AC , atunci C este mijlocul segmentului AB.
117. Să se demonstreze că în hexagonul regulat ABCDEF, are loc relaţia AD 2(AB AF) .
118. Se consideră patrulaterul ABCD în care DC  BC  AC Să se demonstreze că ABCD este paralelogram.
119. Se consideră pătratul ABCD, de centru O. Să se calculeze OA  OB  OC  OD .
120. Se consideră paralelogramul ABCD. Să se calculeze AB  CD.
121. Se consideră punctele distincte A, B şi C. Să se demonstreze că dacă AB  AC  2 AM , atunci M este mijlocul
segmentului BC.
122. Se consideră hexagonul regulat ABCDEF de centru O. Să se arate că AB AF AO.

123. Fie punctele distincte A, B, C, D nu toate coliniare. Ştiind că AB  CD  0 , să se demonstreze că patrulaterul
ABCD este paralelogram.
124. Se consideră reperul cartezian xOy şi punctele A(1;1) şi B(3;5)Să se determine coordonatele punctului C din
plan astfel încât OA  OB  OC .
125. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;1) şi B (1;2). Să se determine coordonatele punctului
CA
C  (AB) astfel încât  2.
CB
126. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctele A( 2;1) şi B (1;2).
127. Să se determine numărul real a ştiind că dreptele 2 x  y  3  0 şi ax  2 y  5  0 sunt paralele.
128. Se consideră punctele A(1, a ), B ( 2,1), C (3,2) şi D(1,2). Să se determine numărul real a ştiind că dreptele AB şi
CD sunt paralele.
129. Să se determine ecuaţia dreptei care conţine punctul A(1;1) şi este paralelă cu dreapta 4 x  2 y  5  0.
130. Să se determine ecuaţia dreptei care conţine punctul A( 2;3) şi este paralelă cu dreapta x  2 y  5  0.
131. Să se calculeze aria triunghiului ABC determinat de punctele A(1;2), B ( 1;1), C (3;5) în reperul cartezian xOy.
132. Să se determine ecuaţia dreptei care conţine punctele A( 2;3) şi B( 3;2).
133. Să se calculeze aria triunghiului echilateral ABC ştiind că A(1;1) şi B (3;2).
134. Să se calculeze lungimea segmentului AB, determinat de puntele A(2;3) şi B (5;1) , în reperul cartezian xOy.
135. Să se determine coordonatele punctului C ştiind că el este simetricul punctului A(5;4) faţă de punctul B(  2;1 ).
136. Să se deermine numărul real a, ştiind că lungimea segmentului determinat de punctele A(1;2) şi B( 4  a;4  a )
este egală cu 5.
137. Să se determine distanţa dintre punctele A(3;1) şi B (1;2) .
138. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;1) şi B (1;2). Să se determine coordonatele punctului
CA
C  (AB) astfel încât  2.
CB
139. Să se determine perimetrul triunghiului ABC ale cărui vârfuri sunt punctele A(1;3), B (2;0) şi C (0;3) în
reperul cartezian xOy.
 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

140. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;2) , B (5;6) şi C (1;1) . Să se determine ecuaţia medianei
duse din vârful C în triunghiul ABC.
141. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2;3) , B (1;5) şi C ( 4;2) . Să se calculeze distanţa de la punctul
A la mijlocul segmentului BC.
142. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3;1) şi B(1;1) . Să se determine numerele reale m şi n pentru
care punctele A şi B se află pe dreapta de ecuaţie x  my  n  0 .
143. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : 2 x  my  3  0 şi d 2 : mx  y  5  0 . Să se
determine numerele reale m pentru care dreptele d1 şi d 2 sunt paralele.
144. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;1) , B (2;3) şi C (3;1) . Să se determine coordonatele
punctului D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram.
145. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele de ecuaţii d1 : 2 x  y  2  0 şi d 2 : x  3 y  8  0 . Să calculeze
distanţa de la punctul O(0;0) la punctul de intersecţie al celor două drepte.
146. Se consideră punctul A(2;3). Să se determine numărul real m pentru care punctul A se află pe dreapta
d : 2x  y  m  0 .
147. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctele A( 2;3) şi B (3;2).
148. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;1) , B (2;2) . Să se determine distanţa dintre punctele A şi
B.
149. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;1) , B (2;3) şi C (3; m) . Să se determine numărul real m
pentru care punctele A, B şi C sunt coliniare.
150. Să se determine coordonatele simetricului punctului A(2;4) faţă de punctul B(1;2) .
151. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctul A(1;1) şi are panta egală cu 1.
152. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;4) , B (1;1) şi C (3;1) . Să se calculeze lungimea medianei
din A a triunghiului ABC.
153. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M (1,2) şi N ( 2,1) . Să se determine ecuaţia dreptei MN.
154. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;1) , B (1;1) şi C (0;2) . Să se demonstreze că triunghiul
ABC este dreptunghic în A.
155. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;1) şi B(2; a ) , a  R. Să se determine numărul real a
astfel încât dreapta AB să treacă prin punctul O(0;0).
156. Să se determine coordonatele mijlocului segmentului AB, ştiind că A(5;4) şi B (3;6) .
157. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;2) , B (5;2) şi C (3;1) . Să se calculeze perimetrul
triunghiului ABC.
158. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5;1) şi B (3;1) . Să se determine coordonatele simetricului A
faţă de punctul B.
159. Să se determine numărul real pozitiv a astfel încât distanţa dintre punctele A( 2;1) şi B (1; a ) să fie egală cu
5.
160. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 1;2) , B (1;2) şi C (2;1) . Să se calculeze distanţa de la
punctul C la mijlocul segmentului AB.
161. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A( m 2 ; m) şi dreapta de ecuaţie d : x  y  m  0 . Să se determine
valorile reale ale lui m pentru care punctul A se află pe dreapta d.
162. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(1;1) şi este paralelă cu dreapta y  x.
163. Să se determine coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor de ecuaţii 2 x  y  4  0 şi x  y  3  0 .
164. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0; a) , B (1;2) şi C ( 4;5) , unde a este un număr real. Să se
determine valorile lui a pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în A.
165. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;2) şi B (4;4) . Să se determine coordonatele mijlocului
segmentului AB.
166. Să se determine punctul de intersecţie al dreptelor de ecuaţii 4 x  6 y  2  0 şi 2 x  3 y  7  0 .
167. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A( 4;0) şi B(0;2) .
 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

168. Să se determine lungimea medianei din A a triunghiului ABC, ştiind că vârfurile acestuia sunt A(0;4) , B (2;0)
şi C (8;0) .
169. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(1;2) şi are panta egală cu 2.
170. Să se determine coordinatele punctului M care aparţine dreptei AB şi care este egal depărtat de punctele A(1;1)
şi B (5;3) .
171. Să se determine valorile reale ale numărului a ştiind că distanţa dintre punctele A( 2;1) şi B (7; a) este egală cu
13.
172. Să se determine coordonatele simetricului punctului A faţă de mijlocul segmentului BC, ştiind că A(3;0) ,
B (0;2) şi C (3;2) .
173. Să se determine coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor de ecuaţii x  3 y  1  0 şi 3 x  2 y  4  0 .
174. Să se determine aria triunghiului cu vârfurile în punctele A( 2;0) , B(0;4) şi C (1;6) .
175. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5;4) şi B (0;8) . Să se calculeze lungimea segmentului AM,
unde M este mijlocul segmentului AB.
176. Să se demonstreze că patrulaterul MNPQ cu vârfurile M ( 2;0) , N (6;4) , P( 4;6), şi Q(0;2) este dreptunghi.
177. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;1) , B(1;0) şi C (3;4) . Să se calculeze lungimea
segmentului AM, unde M este mijlocul segmentului BC.
178. Să se determine ecuaţia dreptei care conţine punctul A( 2;5) şi este paralelă cu dreapta x  y  2  0 .
179. Să se determine punctul de intersecţie al dreptei de ecuaţie 2 x  y  4  0 cu axa Ox.
180. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3;0) , B ( x; y ) şi C (5;2) . Să se determinenumerele reale x şi y
astfel încât punctul B să fie mijlocul segmentului AC.
181. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A( 2;1) şi B (1;2) .
182. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;0) şi B(m 2  1;0) , cu m  R . Să se determine valorile reale
ale lui m astfel încât punctul C (5;0) să fie mijlocul segmentului AB.
183. În reperul cartezian xOy se consideră punctul N, simetricul punctului M (2;3) faţă de punctul O. Se se
calculeze lungimea segmentului MN.
184. În reperul cartezian xOy se consideră punctul M ( 2; m) , unde m este un număr real. Să se determine numerele
reale m pentru care OM  5 .
185. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;1) , B (0;1) , C (1;1) şi D( 2;3) . Să se arate că dreptele AB şi
CD sunt paralele.
186. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( 2;1) , B ( 4;3) . Să se determine coordonatele mijlocului
segmentului AB.
187. Să se determine a, b  R, ştiind că punctele A( a, b) şi B ( a  1,4) aparţin dreptei de ecuaţie x  y  5  0
188. Să se calculeze distanţa de la punctul A(6;8) la originea reperului cartezian xOy.
189. Să se calculeze lungimea medianei din vârful A al triunghiului ABC ştiind că A(2;3), B(2,0) şi C(0;2).
190. Se consideră dreptele distincte d1 : ax  2 y  2 şi d 2 : 8 x  ay  4. Să se determine valorile parametrului real a
astfel încât dreptele d1 şi d 2 să fie paralele.
191. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(2;3). Ştiind că punctele B şi C sunt simetricele punctului A faţă
de axele Ox, respectiv Oy, să se calculeze lungimea lui BC.
192. Să se determine m  R pentru care punctele A(2;4), B(3;3) şi C(m;5) sunt coliniare.
193. Să se determine m  R pentru care distanţa dintre punctele A( 2, m) şi B (m,2) este egală 4 2 .
194. Să se determine lungimea înălţimii din O în triunghiul MON, unde M(4;0), N(0;3) şi O(0;0).
195. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(3;0) şi intersectează axa Oy în punctul de ordonată 4.
196. Să se determine valorile reale ale lui m astfel încât punctele A(1;3), B(2;5) şi C(3;m) să fie coliniare.
197. Să se determine coordonatele punctului B, ştiind că punctul C(3;5) este mijlocul segmentului AB şi că A(2;4).
198. Se consideră în reperul cartezian xOy punctele A(3;2), B(2;3) şi M mijlocul segmentului AB. Să se determine
lungimea segmentului OM.