/Y

W
g

r-
rl
ry\ \

/\

{'.
SINTAXA LIMBII ROMANE
,. - t..

trr

i
I

,,
I Udlint Nlihdly
I
t1

Semestrut IV
I
I
t.
I

,'i)

\t\

\
\
\
i /
/'

c, Pdrtile de oronozitie - sunt cele mai mici unit6{i sintactice din care se compune o
propozifie. Acestea sunt de doui feluri: pdrfi principale de propozilie (subiectul gi predicatul)
Si pdrlt secundare de propozilie (complementul gi atributul). P[4ile de propozitie nu trebuie
confundate cu pddile de vorbire. Trebuie re{inut cd numai cuvintele nogionale, adicb cele care
au un sens lexical de sine stititor au funclie sintacticl (substantivul, adjectivul, pronumele,
numeralul, adverbul, verbul, interjectia), prepozi1ia Si anicolul ajutd la formarea pdrfilor de
propozilie, iar conjuncYia are exclusiv rolul de a lega unele unititi sintactice intre ele.

II. Raporturile sintactice

in cadrul propoziliei se stabilesc anumite legbturi intre cuvinte, iar in cadrul frazei se
stabilesc anumite legdturi intre propozifii. Aceste legdturi se numesc raporturi sintactice, car:e
sunt:
1. raporturi de interdependen(d (inerenld) dintre subiect gi predicat;
2. raport de coordomarel
3. raport de subordonare.
1, Raportul de interdependenld dinte subiect gi preilicat este un raport specific, neint0lnit in
cazul celorlalte pdrfi de propozitie. Subiectul este partea principali de propozilie despre care
se spune ceva cu ajutorul predicatului, iar predicatul este partea principald de propozitie care
arutd ce face, ce este, cine este, cutn esle subiectul propozitiei, adic6 predicatul spune ceva
despre subiect. Astfel, in propozitia ,rPorni luceafdrul", cu ajutorul predicatului porni
spunem ceva despre luceafdrul, iar cu ajutorul subiectului luceafdrul ardtdm la cine se referd
acliuneaporni. Aceste doud plrfi de propozitie nu sunt in raport de coordonare intre ele, nu
sunt nici in raport de subordonare una fatd de alta, ci sunt in raport de interdependenld (sunt
interdependente).

2. Raportul de coordonare are loc atdt intre: a. pdryile de propozilie de acelagifel (adicdin
cadrul unei propozitii), cAt gi intre: b. propozilii de acelagifel (adicdin cadrul unei fraze).
a. In propozi{ie putem avea raport de coordonare intre:
. Componentele subiectului multiplu: ,,Yin yfrnfurii liutarii, gdnddceii, cdrdbugii." (M.
Eminescu)
. Componentele numelui predicativ multiplu: ,,Tristd Si albd-i intinsa c0mpie." (Al.
Macedonski)
o Atribute de acelagifel: ,,Aveau tdlpile negre, tdiate Sipline de rdni." (Eugen Barbu)
o Complernente de acelagi fel:,,lVl6mica fipa subfire, cerea sI v6ndi livada Si pddurea."
(M. Sadoveanu)

Raportul de coordonare intre pdrtile de propozitie se realizeaztr prin:

o Joncliune cu conjuncfii gi loculiuni conjunclionale coordonatoare, care pot fi:
o copulafive: Si, nici, iar, etc. (Nu l-am vdzut nici pe tata, nici pe mama. Ne-am
plimbat pe strdzi gi pe alei.)
o adversative: dar, tnsd, iar, etc. (E istet, dar leneg. E o floare frumoasd, izsd
rar6.)
o disjunctive: sau, ori, Jie, etc. (Mergi la film sau la teatru?)
o conclusive: deci, agadar, prin urmare, tn concluzie, etc. (Drumul este ingust,
decf anevoios.)
c Juxtapunere Qtarataxd, aldturare) prin virguld: Dan, Elena gi Marin sunt colegi de
clas6. La Zoo am vizut lei, elefanti, urgi gi pds6ri sdlbatice.
Obsenalii:
Sunt situalii cflnd raportul de coordonare se poate realiza 9i intre doud pdrti de propozifie
diferite: Annci Si aioto lucrurile s-au petrecut la fel ca acutn Si aici. in aceastd propozitie
raportul de coordonarea se rezlizeazil intre complement circumstanfial de loc ai de timp.
b. in frazd putem avea raport de coordonare tntre:
o doud sau mai *itt" propozilii principale: ,,Timpul mort Si-ntinde traptilrl Si devine
vegnicie."2 |
t doud sau mai multe propozigii secunilare (subordonate) de aulasi /e/: Elevii din
clasa a Il-a au tnvdp? I ia si sd scrie in limba romdn6.3/ (Propozitia (1) -
principalS, regenti pentru "ttrotrdl
propozi{iile (2) li (3), care sunt subordonate completive
directe)
o doud propziyii subordonate diferite: Pleact I unde vret lqi cAnd vrea.3 | (Propozilia 1-
principala, regentd pentru propozilia 2, care este subordonatd circumstanliala de loc ai
pentru propozilia 3, cate subordonatd circumstanlial[ de timp.)
. i parte de propoziyie Si o propozilie subordonatd acestei,a: Ploaia recerl Si care era
mdruntd2lne-a udat complet.t/ (Propozilia 1- principalI, propozilia 2 - subordonati
atributivS, in raport de coordonare cu atributul rece dinpropozilia regentA.)

Raportul de coordonare infrazd se realizeazd prin:

' . Joncliune cu conjunclii gi cu loculiuni conjunclionale coordonatoare, care potft:
o copulative (raportul se nume$te raport de coordonare copulativi): Si, nici, inr,
precurn gi,'ni numai cd...dar(cii^9i etc. (Bdrbalii s-au apropiat de animal,l/
' iar femeile gi-au continuat drumul.2/)
o adversative (raportul se nume$te raport de coordonare adversativi): dar, tnsd"
" iar, or, ci, nuiai cd etc. (L-am inviiat 9i pe Ion,r/ dar el m-a refuzat'2[1
o ilisjunctive (raportul se nume$te raport de coordonare disjunctivS): sau, ori,
fii, ori...ori, riu,..rou, etc. (Vii .u noi,t/ sau rhmdi acas6?21)
o eonclusive (raportul se nume$te raport de coordonare conclusivl): deci,
asadar, odtyrl,- prio um*rq in coniluTie, aSa cd, etc. (Norii s-au risipit,/l
asadar va fi vreme bund.'/)
. Juxtapunere (aldfiirare, palataxil) prin virguld sau punct gi virguld: Se agit6,l/
vorbe-gte,2/ deranjeazd co1egii,3/nu sti o clipd liniltit.4/)

Observalii:
1. in fraz,6 poate exista Si tn raport ile incidenld, propozifia numindu-se propozifie
incidenyd, cdnd aduce o comunicare suplimentar6 gi care nu face parte din structura
comunicdrii. De exemplu: Mi tem, spuse lon tn sinea lui, cL nu se va sfdrgi cu bine
povestea aceasta.
2. ExistS qi situalii cdnd construcfia incidentA este o parte de propozilie; acestea se
numesc ,{uvinte de umpluturd" (G.A., II. p. 425). De exemplu: Am gdsit, din
nefiricire, un vagon de clasa a II-a la coada trenului.

3. Raportul de subordonare (de dependenld)

Raport de subordonare putem aveal. a. in propozifie Si: b. infrazd
a. Raportul de subordonare in propoalie se realizeazd intre un atribut, complement sau
element predicativ suplimentar gi un element regent. Deci, intre un determinat $i un
determinant.
Elementele regente Pot fi:
c Pentru atribut: substantiv, pronume, numeral. Exemple: Caietul de romdnd
este corectat. (S - atr.) Toate acestea vor fi rezolvate. (atr. - P.) Trei dintre ei
sunt matematicieni. (N - atr.)
o Pentru complement: verb, adverb, adjectiv, interjecfie.
Exemple: invafi la rom6nd. (v-Ci) Mi-e inima de lacrfuni plinn. (Ci -
adj.) Ei sunt gata de
plecare. (adv. - Ci) Vai de capul vostru! (int. - Ci)
o Pentru element predicativ suplimentar: verb sau interjeclie gi un substantiv sau
pronume. Exemplu: it gtiam degtept. (v - Bps)

Raportul de subordonare intre perlile de propozitie se realizeazd prin:

o Flexiunea cuvhntului cu funclia de atribut gi/sau complement gi regimul cazual al
acestuia:
Cartea elevului este pe banc6. I-am dat elevului o carte.
subst + atr.(G.) v + Ci (D.) + Cd (A.)
o Acord (la atribut adjectival gi apozifional):
Elevul hamic obline note mari.
subst. atr.adj. subst. atr.adj.
m.sg.N. m.sg.N. f.pl.A. f.pl.A.
Colegul meu Mihai este silitor.
Subst. atx.apoz.
m.sg.N. m.sg.N.
. Jonctiune cu:
o Prepozilii gi toculiuni prepozilionale: Am cumpdrat un volum @nuvele.
Subst. + atr.
Autobuzul s-a oprit Fn. Scottt.
V+Ccl
o Articole posesive (genitivale): $ahul este un sport @min\ii.
Subst. + ar.
o Articole demonstrative (adjectivate): L-am vAzut pe elevul @premiat.
Subst. + atr.
o Juxtapunere tn caar.l atributului apozilional: F;levtl Popescu este premiat.
Subst.+ apoz.
o Topicd: Elevul ascultAprofesorul. Profesorul ascult[ eleval.
sb cd sb cd

b. Raportul de subord.onare infrazd

Raportul de subordonarc in frazd se realizeazd intre o regentd Si o propoziyie subordonatd.
Regenta este o propozilie de care depinde o altd propozilie. Ea poate fi propozilie principali
sau propozilie secundard daci de ea depinde o altd propozi[ie. Subordonata este o propozilie
care depinde de regentl. Ea este intotdeauna o propozitie secundard.
Exemplu: M-am dus la pinyil t@umpdr teiume2 tEarebunt proaspete .3 I
Pp., regenta prop. subord. Prop. subord.
propozitiei 2 rcgenta propo-
ziliei 3
o regentdpoate sdaibd:
o O singurd subordonatd: Citesct l@imi place.2l
Pp. Psubord.
o Doud sau mai multe subordonote care oot fi:
* Coord.ongte tntre ele: Mi-a ,pur'| " @va pleca2 t @ ou s, va mai
intoarce.3l
Pp.regenta Prop.subord. prop.subord.
propoziliilor 2-3 2 coordonatd cu 3
* Necoordonate tntre ele:EAndh pteca/ I mi-a t@ru
se va nai tntoarce.3 |
spus2
p. subord. Pp. p.subord.
O propozilie subordonatd poate aveo doud regente (cdnd acestea sunt coordonate intre ele):
 A vdzu/ t @mi-a povesdf t@s'a tntilmplat acolo.3 |
pp. regenta Pp.regenta prop. subord.
propoziliei 3 propoziliei 3

Propozilia regentd poate fi tntreruptd pentru ca, intre elementele ei, sb se intercaleze o alti
orooozitie subordonatd:
' pitmutt tFrrrldl-am vdzut aseat* I mi'a pldcut.r I
pp. p.subord. PP.
. Uiele propozilii regente sunt insuficiente sau incomplete, deoarece impun prezen{a
unei subordonate (subiective, predicative sau completive directe): ,
Se zicel /@va ploua.2 / Intrebarea estefuIac,fiva veni.'/ El nu poate' / -fufivind.'l
p.insuf. -SB. P.insuf. PR. P'insuf' CD'
Raportul de subordonareinfrazl se realizeazi prin:
o Joncliune cu:
o Conjuncgii subordonatoare: c6, str, ca s6, c6ci, deoarece, fiindcS, deqi, incit, intrucAt'
de, dac6, etc. Exemple: Elevul sdel t@cileascd.2l
Pp. P.subord.
uerf ta teatrut lWoredtmi place spectacolul.2 /
Pp. P. subord.
o l-oculiuni conjuncyionale subordonatoarei pentru c6, cu toate c5, mdcar c5, fdrd s6,
pan6 s6, micar sd, chiar dac6, chiar s6, chiar de, din cauzd c6, din pricind c6, dupd ce,
panA .", indatd ce, din moment ce, ori de cdte ori, cdtd vreme' ca qi cdnd, ca 9i cum,
dund cum. etc.
Exemple: W1r"tr;A n' a ve nit,l / nu m'atn sup drat.2 /
P.subord. Pp.
Vip dido* citit,l / am tn1ele s problema.2 /
P.subord. Pp.
o Pronurne (ad.jective pronominale) relative: care, cui, cine, ce, cdt, cel ce, cel care,
cele ce, cei ce, ceea ce, etc.
Exemple: wu s, stin'/@ spart geamul.2l @fA nu invalt / nu stie.2 /
Pp. P.subord. P-subord. PP.
o llnele pronume (adjective pronominale) nehotdr&te: oicdt, oricine, oricare, oriqicare,
etc.
Exemplu:W*Aifu"toi spunell nu te cred.2/
P.subord. PP.
o Adverbe relative: unde, cdnd, cum, cdt, incotro, precum, etc.
Exemplu : Am pro c e da/ t W"^\"i' ai spus tu.z /
Pp. P.subord.
o Adverbe nehotdrdte compuse: oricdnd, oriincotro, oriunde, oricum, orideunde, etc.
Exemplu: W*;Ate ii6,t/ vezi locuri minunate.2/
P.subord. PP.
Obsemafii:
1. Pronumele gi adjectivele pronominale nehotirdte nu au intotdeauna valoare de conjunctie.
Exemple: El nu este oricine. Acceptlorice. Oricine poate veni'
N.pred. Cd Sb
2. Adverbele nehotdrdte nu au intotdeauna valoare de conjunclie. Exemple; Oriunde se simte
bine. Oricrtnd poate veni. Ccl
Cct
3.Unele adverbe relative pot avea dubl6 valoare: pot introduce diferite subordonate $i pot
indeplini diferite funclii sintactice. De exemplu: Am^proced at't!orn\^-ai spus.2/
 o prin pronume negative: nimeni, nimic, niciunu, niciuna;
o ad.jective negative: niciun, nicio,
o conjuncfia negativd: nici
o adverbe negative: niciunde, niciodat[, nicicum, nicdieri, etc. Aceste cuvinte cu sens
negativ in structura propoziliei sun insolite de adverbul negativ nu.Ex: Nimica nu-i
fdrf, osteneali.
2. ln folclor gi la unii scriitori anumite cuvinte cu sens negativ apar fir[ adverbul negativ nu:
Nici ploaia il ud6, nici soarele il arde. (Folclor)
3. Unele propozifii cu sens afectiv introduse prin adverbul relativ unde trmat de negatra nu
sunt afirmative, nu negative: $i unde nu s-alu adunat o mullime de bSieli gi fete la 9coal6, intre
care eram gi eu.... (Ion Creangd) - sensul propoziliei este ci tocmai s-a adunat o mulfime de
bdieli qi fete la $coald.
4. Cdteodat6, doud negatii dintr-o fraz\ dau impreund o afirmalie; este vorba de negarea
negatiei: Nu pot sd nu te adrnir - adicd trebuie sb te admir.

c. Dund scooul comunicdrii

Prin limbaj, oamenii urmdresc diverse scopuri comunicative: sd facl aserliuni legate
de lumea rcalb(Climala noi este temperatd.); s6-i determine pe ascult[tori si dac6 anumite
acliuni, d6nd ordine, porunci, sfaturi, rugdminfi (Nu vd aplecali afard prin geamul trenului!);
sd solicite un rbspuns din partea interlocutorilor (Ce aliinvdlat pentru astdzi?),' s6-9i ia
angajamente pentru acliunile din viitor (Promit sd vin la timp altd datd.); s5-9i exprime
emofiile, sentimentele (Ce zi minunatd e astdzi!),' sd producd prin cuvinte o schimbare in
lumea real6, creAnd o nud realitate (Vd declar cdsdtorili.), etc. Deci, in procesul comunicirii,
produc diferite acte de vorbire:
-oarnenii
o reprezentative - acte de vorbire prin care este reprezentatd realitatea in plan discursiv;
o directive - acte de vorbire prin care se dau directive, ordine, porunci, rugdminti;
o tntrebdri - acte de vorbire prin care se formuleazd intrebdri;
o prornisive - acte de vorbire prin care se fac promisiuni;
o expresive - acte ed vorbire prin care sunt exprimate emo{ii, atitudini, stdri;
o declarative - acte de vorbire prin care se fac declaralii, etc.
Limbile dispun de structuri sintactice specializate (prpozilii gi fraze), care, impreuni cu
intonalia, semnalizeazlscopul comunicativ al vorbitorului (al emi![torului de mesaj):
o Structuri enunfiative (numite gi asertive): Elevii sunt atenli. / Elevii sunt atenli cdnd le
vorbegte profesorul.
o Structuriinterogative: Sunt atenli elevii? / Sunt atenli elevii cdnd le vorbegte
profesorul?
o Structuri imperative: Elevi, fiti atenfi! / Elevi, fili atenti c6nd vi vorbegte profesorul!
o Smtcnri exclamative: Ce elevi atenfi! / Ce aten{i sunt elevii cdnd le vorbegte
profesorul!
Pornind de la corelatia dintre actul de vorbire ti structura sintactici a enunlului, dupl
scopul comunicdrii, propozitiile pot fi:
c. 1. Pro p o zilii e nu nfiativ e ( e nunluri as ertiv e) ;
c.2. Pro p o ziqii inte ro gativ e ;
c. 3. Pro p o ziqii imp erativ e ;
c. 4. Pro p o zilii e xclamativ e.

c.1. Pro p o zilii e nu n|iativ e ( e nunfu ri as ertiv e )

Propozilia enunliativi (asertivi) comunicd ceva despre un obiect sau un fenomen, di o
informalie referitoare la producerea unui eveniment, care poate fi calificat ca adevirat sau
fals, in urma raportdrii la starea de fapt corespunzdtoare. Enunturile asertive reprezinti
enunlurile fundamentale ale oricirei limbi naturale. Ele au caracter structurat gi, fie propozitii,
fte fraze, au drept scop si informeze interlocutod in legiturd cu anume eveniment, chiar
dacd informatia transmis6 nu este nou6. Astfel, se pot formula enunluri de tipul Dundrea este
un fluviu. sau Dundrea este un fluviu european core traverseazd gi RomAnia. care transmit
interlocutorului informalii general cunoscute. in alte situafii de comunicare, emildtorul poate
transmite sub formd asertivd o informafie despre care este sigur ci este cunoscutd de
interlocutor, dar strategia adoptatl de el ii faciliteazd menlinerea unor forme de cooperare qi
respectarea unor nonne de politele in descursul comunicdrii. Astfel, un enun! de forma $tii cd
trebuie sd-mi predai lucrarea. poate fi utilizat de cineva fa!6 de un subaltern in locul unui
enunf imperativ ca Trebuie sd-mi predai lucrarea! sau Predd-mi lucrarea!

c.2. Pro p o zilii intero gafiv e

Enunlurile interogative sunt structuri (propozifii sau fraze) specializate pentru a formula
intrebdri. O propozifie cu structurd interogativd insd nu serve$te intotdeauna la formularea
unei intrebiri la care locutorul agteaptd un rdspuns de la interlocutor. De exemplu, prin
propozilia Cine a mai pomenit aga ceva? nu se exprimd o intrebare, ci o aserliune: Nimeni
nu a mai pomenit a7o ceva. Pe de altd parte, vorbitorii pot lansa intrebdri gi prin structuri
non-interogative. De exemplu, intrebarea ,rCine 1i-a spus asta?" poate fi formulatd gi prin
structura enunliativd Vreau sd Stiu cine \i-a spus asta.
Existi trei tipuri de structuri interogative:
i. Interogativetotale;
ii. Interogafivepa4iale;
iii. Interogafivealternative.
i.Interogative totale
Prin enunfurile interogative totale locutorul ii solicitd interlocutorului sd dea un rdspuns de
tipul da / nu: !i-a pldcut prdjitura? - Da. I Nu., Vrei sd mergem la film dupd ce termindm
lecfiile?-Da./Nu.
Organizarea sintacticd a interogativelor totale este, in linii mari, aceeagi cu a
propozifiilor I frazelor enun{iative. O deosebire fald de enuntiative apare cind subiectul
propozifiei interogative este exprimat: in topica standard, subiectul este postpus preilicatului,
Au venit musafirii? S-au terminat cursurile? Vorbegte cineva la telefon?, etc. Dialectal,
arhaic, poetic, poate apSrea, ca marci specific6 structurilor interogative, inversiunea verb -
auxiliar: Vdzuhai? Auzin-l-ai cum vorbeSte?
Tr6stura distinctivi a enunfurilor interogative in raport cu cele enunfiative este
intonayia ascendentd, marcatd grafic prin semnul intrebdrii la sfdrgitul enunfului interogativ.
In cadrul enunfului interogativ, unul din cuvinte poartA ,remfaza interogativt', adicd este
accentuat:
- Vrei sd mergem la film dupd ce termindm lecliile?
- Vrei sd rnergetn la film dupd ce terminSm lecliile?
- Vrei sd mergemlaftlm dupd ce termindm lecliile?
- Vrei sd mergem lafilmdupd ce terminim lecliile?
- Vrei si mergem la film dupi ce termindm lecliile?
- Vrei si mergem la film dupi ce termindm lecyiileT
Dacd interlocutorul vrea si dea alt rdspuns decdt da / nu la intrebarea locutorului, aceasd
intenlie solicitd implicit qi o precizare legatd de un constituent din enunful interogativ, dar
predicatul propozifiei principale rimdne acelagi. Acest subtip de intrebiri totale se aseamind
cu intrebirile parfiale:
De exemplu: - Vrei sd rnergem la film dupd ce terminim lecfiile?
- Nu vreau sd mergem la film dupi ce termindm cu lecliile. Vreau sd stdm acas6.
- Vrei sd mergem lafilm dupl ce termindm lec]iile?
- Nu vreau sd mergem lafilm dupd ce terminim cu lecliile. Vreau sd mergem /a
cofetdrie dupd ce termin6m cu lectiile., etc.
ii. I nte ro gativ e pa4iale
Prin enunfurile interogative per,tiate locutorul ii solicitd interlocutorului s5 dea un rdspuns prin
care precizeazd o variabill confinutd in intrebare, reprezentatA de cuvdntul interogativ: Ce faci
mdine?, Und.e pot cumpdra un bilet de tramvai?, Cu cine va sosi mama?, Cunt rczolvdm
situafia? etc.
Marca distinctivi a interogativelor parliale este prezenla unui ,rcuvdnt interogativ":
pronume/ adjectiv interogativ (cine?, ce?, care?, cdt?, al cdtelea?, etc.); adverb interogativ
(unde?, cdnd?, cum?,) Si locuyiunea ailverbinld de ce?. CuvAntul interogativ are rolul de a
circumscrie semantic rdspunsul agteptat qi poate viza oice parte de propozi{ie: subiect,
complement, atribut, circumstanfial:
Exemple: Cine vine m6.ine la noi? - rdspunsul a$teptat este un subiect;
Ce mdnAnci? - rlspunsul atteptat este un complement direct;
Ilnde mergem mdine? - rdspunsul a$teptat este un circumstantial de loc;
CAnd te intorci? - rdspunsul a$teptat este un circumstanlial de timp:
Ce fel de om este Ion? - rdspunsul a$teptat este un atribut, etc.
De cele mai multe ori, enunlurile interogative parfiale se construiesc cu un singur
cuvdnt interogativ. Existd insi gi interogative muhiple, construite cu doui (rareori cu mai
multe) cuvinte interogative juxtapuse sau coordonate copulativ: Cine ce a fbcut?, Cine unde
s-a dus?, Care cui i-a dat invitafia?, Cine de ce s-a supdrat? , Unde Si cdnd ne intdlnim? , Unde
gi cum ne distrim?, Cine cai a povestit?, Cine ce cui gi de ce a min!it?, etc.
Interogativele parliale au o particularitate comund cu interogativele totale: subiectul,
dacd este exprimat, apare, in topica standard, dupd predicat: Despre cine ali vorbit voi acolo?,
Cdnd sosegte bunica?, etc.
Interogativele parliale au o linie intonalinnald descendentd. comuni cu a enunfurilor
'.asertive
gi cuv0ntul interogativ poarti accentul.

.iii, I ntero gativ e altemativ e

Prin enunlurile interogative alternative locutorul (vorbitorul) ii soliciti alocutorului
(interlocutorului) sd selecteze unul (mai multe) dintre elementele prezentate ca opliuni
posibile: -Yiiluni sau marli? - Pleci sau mai stai?
- (Yin) luni. - Plec acum.
Sunt structuri bazate pe coordonare disjunctivd (ori, sau), realizati la nivel de
propozitie, intre doud / sau mai multe cuvinte care indeplinesc aceeaqi functie sintacticd sau la
nivelul frazei, intre doul / mai multe propozilii care ocupd aceeagi funclie sintacticd.
Exemple: Citegti cu mai multd pldcere povestiri, nuvele sau rotnane? - propozifie;
itri scrii tema,t I citeSti o nuvel62/ sau te uili la televizor?t l - frazd.
Propozifiile coordonate sunt uneori simetrice: una pozitivd, alta negativd (Dormi sau
nu dormi?) sau construite cu verbe aflate in relalie de antonimie (Intri sau iegi?)
Aspectele care pot fi prezentate ca alternative sunt:
o Predicatele sintactice: Citegti sau te joci?, Pleci sau rdmdi?, etc.;
o Actan{i implicayi tn predicafie: MinAnci ,nere san pere?, Te gdndegti la fihn sau la
carte?, etc.;
o Circumstanle din grupul verbal: Vrei sd afli chnd sav cutn ajungi acolo?;
o Atribute: Vrei cafea mare salu micd?
o Gradul d.e probabilitate a anei acliuni: Probabil sau sigur vine?
o Cetegorii logi.co-semantice (modul, timpul, persoana): Venise sau veniserd?, Va sau
ar veri?, Ai sau ali plecat? , etc.
Interogativele altemative au o linie intona.tionali compusd ascendent - descendent.

c.3. Propozilii imp erativ e

Enunlurile imperative exprimd un ordin, o comand6, un indemn, o interdiclie, intentia
comunicativd a locatorului fiind de a-l indemna pe interlocutor si aclioneze intr-un anumit fel.

10
 Modul de realizare a actelor imperative este direct sau indirect.
Imperativele directe reprezinti rezultatul unor acte directive care se realizeazd fdrd
ajutorul (medierea) altor acte. Enunlurile imperative directe apar sub forma unor enunluri
simple sau complexe: Vino!, Sd rnergem de aici!, Vino la mine!, ets.
Imperativele indirecte sunt formulate in cadrul unor acte realizate mediat, mai precis
al unor acte asertive (enuntiative): E bine sd pleci de aici., al unor intrebdri: Vrei sd pleci de
aici? (cu accent pe forma verball regenlfvrei).
Modurile verbale predicative din structurile sintactice proprii enunfurilor imperative
reprezintd un factor in funclie de care se disting doui subclase:
o Structuri cu predicatele realizate prin forme verbale la moduri personale Si
. Structuri realizate prin fonne verbale nepersonale.
Modurile personale cu care se pot construi enunfuri imperative sunt imperadv (Vino
repede!, Taci din gur6!), indicativ (Vii repede!), conjunctiv (Sd vii repede!).
Formele verbale nepersonale sunt: infinitivul (A nu se deschide geamul!) Si supinul (De
rev 6zut acest exerciliu ! ).
in structurile sintactice imperative cu preilicatele exprimate prin verbe la moduri
personale, persouna verbului reprezintd un alt factor de diferenliere a diverselor tipuri de
enunfuri imperative:
o Persoana a II-a singular gi plural pentru modul imperativ: Spune!, Spunefi!, Citegte!,
Citili!, etc.;
r Persoana a II-a singular gi plural gi persoana I plural, pentru structurile construite cu
indicafiv: Rdspunzi!, Rdspundeli!, Mergem mai departe!, etc.;
Persoana I plural, persoana a II-a singular gi plural, persoana a III-a singular gi plural,
pentru structurile cu modul conjuncfiv: 56 meregem acolo!, Sd pleci imediat de aici!,
Si plecali cdt mai repede!, Si vorbeasci el!, Sd citeascb ele!, etc.

c. 4. Prop o zifii e x c lamativ e

Enunfurile exclamative aparlin construcfiilor de tip afectiv gi exprimi o stare afectivd a
locutorului in legiturd cu un eveniment care l-a emo{ionat, l-a surprins, l-a nemulfumit, i-a
stdrnit admirafia, etc.
Fnunlurile exclamative se structureazd"difeitin funcfie de mai mulli factori:
. in funcfie de linia intonafionald;
r in functie de organizarea lor sintactici marcatd prin prezenla anumitor componente
adjectivale sau adverbiale asociate frecvent cu tipare sintactice de gradare gi de
intensitate;
. in functie de prezenla interjecliilor qi a unor elemente exclamative;
. lnfuncfie de modifictuile de topic6.
Contururile (iniile) intonalionale ale enunfurilor exclamative sunt foarte diversificate.
Aproape orice structurd sintacticd poate fi rostiti exclamativ. Se deosebesc, astfel, inte ele
din punct de vedere intonafional enunfuri ca: Nu atn cuvinte sd exprim o dsernenea rdatate!,
I-a promovat Si pe ei? !, Scria repede!, Are gi el un umor!
In enunfurile exclamative , interjecliile sunt foarte frecvente: Ah! Ce greu este pachetal
acesta!, Of, ce m-ai bucurat!
Prezenla lullror el.emente de naturd adjectivald sau adverbiald este asociat6, de cele mai
multe ori, cu anumite tipare sintactice exprimdnd cantitatea sau intensitatea: Ce gustoase svnt
fructele acestea!, Ce de cd4i n pe raft!, CAt de corect scrie romdnegte!, Atdt de ugor a
rezolvat totul!, etc.
Elementele exclamative cd, ce, cdt (de), cum (de), aSa (de), atdt @e) sau forma populard
unde nu se intilnesc frecvent in structurile exclamative: Cdt muncegtet, Cd proasd mai egti!,
Unde nu incepe sd toarne!, etc.
Modiftcdrile de topicd faf6 de forma asertivi a aceloragi enunluri au rolul de a transforma
un enun! asertiv intr-unul exclamativ:

1l
Este frumos. I Frumos (mai) este!; El ajunge inginer. I Inginer ajunge el!, A devenit cum igi
dorea. / Curni{t dorea a devenit!

d.Dupd sensul.intelesul ne care il autn frazd

Dupi intelesul pe care il au in cadrul unei fraze, propozitiile sunt de doui feluri:
o propoziliiprincipale qi
. propozifit secundare.
Propozilin principald are singurd un inleles de sine statator, un sens clar.
De exemplu; Md duc La teatru, pentru cd imi plac piesele de teatru.
Sandu, cu care m-ai vdzut ieri pe stadion, este un bdiat cumsecade.
Propozilia secundard nu are singurd un infeles de sine stAtetor, un sens clar 9i trebuie
pusd in mod obligatoriu in relatie cu o propozitie principald.
be exemplu, propoziliile: unde m-arn ndscut, pentru cd am mult de tnvdyat, sd cumpdr
legurne proaspete vor cdpdtaun inleles (alocutorul va inlelege ce vrea sd comunice locutorul)
cdnd intrb in relalie cu urm6toarele propozitii principale: Am revdzut satul unde m-am
niscut., Nu rnd duc Ia filrn, pentru c6 am mult de invdtat., M'am dus ln piald sd cumpdr
legume proaspete.

e. Duod rangul oe care il au tn frazd

' Dupd rangul pe care il au in fraz6, propoziliile sunt de doui feluri:
Propoziqii regente Si
Pro p o zilii s ub ordo nate.
Propoziyiile regenle sunt acele enunfuri care ,,comand6" acliunea altei (altor)
. prbpozitii din structura frazei, cdrora lise supun, prin conlinut, alte propozifii.
. Propoziyiile subordonate sunt acele enunfuri care, prin conlinut, depind de o
propozilie regent6, ace-asta putdnd fi o propozilie qrincipald sau secundari.
b*.rnpfu' li noiara/t sdinvdy pe ae rosi poiztit despre care profesorul ne-avorbit.3/
Propozilia (1) - principali, regentd fa!6 de propozilia (2);
Propozifia (2) - secundar6, subordonati propoziliei (1), regentd fat6 de propozilia (3);
Propozifia (3) - secundard, subordonata propozitiei (2).

Din alt punct de vedere al relaliilor de sens, propoziliile mai pot fi:
Propozilie incidentd (infrazl) - este independentb de contextul celorlalte propozilii 9i
poate lipsi din comunicarea respectivd: Asta imi pare om rdu - igt zise in sinea /ui - 9i $i-a
continuat drumul.
Propozilie intercalatd (tot in frazit) - este acel enun!, care se intercaleazi intre pdr{ile
de propozilie ale unei alte propoziJii, aducind precizdri, completdri la sensul uneia dintre
pdrfile propozifiei principale sau regente:

Omulrl pe care il vezi?l n este un oricine.l/

Propozilia (1) - este propozilie principald, regenta propoziliei (2)
Propozilia (2) - este propozitie subordonatd atributivd, intercalati intre pddile propoziliei (1),
elementul regent este omul;

Mi-ai spusl/ cl,2l dacd sunt ascultdtor toatd sdptdmbna,3/ sdmbbtn mergem la munte.2/
Propozilia (1) - este propozilie principald, regenta propozitiei (2)
Propozilia (2) - este propozilie subordonatd, regenta propozdiei (3)
Propozifia (3) - este propozitie subordonati, intercalatd intre pdrlile propozifiei (2), exprimi o
conditie a realizdii actiunii propozifiei regente.

t2
Verificafi-vi cunoptinfele!
1. ArAtafi care sunt regentii cuvintelor scrise cu litere cursive gi spunefi prin ce mijloace se
rea[zeazd"raporturile sintactice dintre regenfi gi determinanlii lor:

a. Gridina de furi galbene de la capdtul lujerului s-a schimbat acum intr-o minge de
puf.
b. Malurile drepte Si uscate fug inddrdt.
c, El duce regeluirdspuns.
d. Cartea colegalui de bancd e noad Szfrumaasd.
e. Ghild rdmase cAtva timpincremenit Si cu ochii finti\i la dfrnsaL
2. Comentafi mijloacele de realizare a raporturilor sintactice (flexiunea gi joncliunea) din
propozifiile:

a. Omul bun dupi fapte se cunoa$te.

b. in cdldtoria lui spre miazinoapte, Oltul intinereqte, o datd cu vechile cetSfi,
cdrimidlriile.
c. Femei gi fete cu calaveici de vulpe gi cu fustd de l6ni, dungate cu vrdste galbene qi
rogii pe fund negru, veneau la liturghie.

3. Aflati subiectele gi predicatele, comentali raportul de interdependenli dintre ele:

a. Gregelile acestea ili fac un ur6t nume.

b. Zdile de farmec pline / Strdlucesc in luminig...
c. Somnoroase pisdrele pe la cuiburi se adund.
d. Sara pe deal buciumul sun6 cu jale.
e. Sd m[ a;tepti la colful strlzii.

4. Delimitali frazele in propozifii qi stabiliti, apoi, propozitiile regente gi cele subordonate:

a. Stau qi md gAndesc la vremurile ce au trecut ca o suflare de vdnt.

b. M6-nchin la soarele-ntelept / Cd sufletu-i fdntini-n piept,l$i roata albi mi-e stdpdn6,
I Ce zace-n sufletul-fintdnI.
c. Cine aduni la tinerete are la bitrdnele.
d. M-a intrebat cine mai merge in excursie cu noi.

5. Construili doui fraze cu propozitii principale coordonate de care sl depindd propozilii

subordonate introduse prin pronume relative gi adverbe relative.
Model: I-am invitat pe colegii cu care mi in{eleg bine gi ne-am distrat unde arnglsit loc.

6. Spunefi care p leagn pdrti de propozilie coordonate gi care leagi propozilii coordonate:
Dar ce-mi bat capul cu craii gi cu impiralii gi nu-mi caut de copildria petrecutd in Humulegti gi
de nevoile mele.

6. Stabilifi felul propoziliilor dupi toate criteriile de clasificare:

a. Ce a minunatd am avut ieri!

b. Vii cu mine sau pleci cu ceilalti?
c. Cine invati regulat, este atent la cursuri nu poate sd nu reugeascd la examen.

13
 e Addugarea (inserfiunea, includerea) verbelor operatorii (verbe copulative sau
auxiliare) aft,
a avea:
Omulcinstit nu minte. omull/@tt cinsfif lnu minte.l/
Care om? atx. Care om? AT
. inlocuirea substantivului, adjectivului, adverbului printr-u4191b la un mod predicativ:
Trenul circul|fdrdoprire. Trenul circularlVdrdsdopreascd.2l
Cum circul6? Ccm Cum circul6? CM (subord. modal6)
o Repetarea (anticiparea sau reluarea) in subordonati a verbului dominant din regent6:
invatrdca ;r tine. invaldt I cum inveli gi n.2 |
Cum invaf6? Ccm Cum invat6? CM (subordonatd modalS)

Transforrnarea (restrfrngerea) propoziqiilor subordonate tn pdrlile de propozi1ie

corespun4dtoare se nun e;te contragere. in procesul de contragere dispar predicatul gi
elementul subordonator, deoarece dispare propozitia subordonatl.
Principalele procedee dedepredicativizpre (disparitiapredicatului) sunt:
o Trecerea verbelor de la un mod predicativ la un mod nepredicativ:
ffise plimba prin parc,l/
s-a intdlnit cu colegii3/
CTCdnd s-a intdlnit?
Plimbdndu-se prin parc, s-a intdlnit cu colegii.
Cct CAnd s-a intdlnit?
o inldturarea verbelor operatorii a fi, a avea, cdnd structura predicativd le contine:
omultlEare,ei*steiinstiftesteapreciat.l/ Omilcinsfitesteapreciat.
Care om? AT Care om? atr.
o inlocuirea verbului cu funclie de predicat printr-un substantiv (nominalizarea
verbului), printr-un adjectiv (adjectivizarea verbului) sau printr-un adverb
(adverbializarea verbului) :
S- a tr ezitt I WnA a r ds drtt s oar ele .2 | S-a trezit In rdsdritul soarelui.
Cdnd s-a trezit? CT Cdnd s-a trezit? Cct
Ea este o fater I Wascultd.2 | Ea este o fatd, ascultdtoare.
Ce fel de fati?
AT Ce fel de fatd? atr.
El vorbegter t@orbesc oltenii.2| El vorbegte olteneste.
Cum vorbegte? CM Cum vorbegte? Ccm
o inliturarea verbului predicativ din subordonatd c6nd acesta este identic cu cel din
resentS:
El d"eseneazS/t
ffideseneazd $t celiilalt.zl El deseneazi ca Si celdtalt.
Cumdeseneaz? CM Cumdeseneazd? Ccm

15
 o nurneral ordinal: Al treilea a gregit tinta.
o numeral colectiv: Arnhndoi au fost vlzuti la locul faptei.
o numeralfraclionar: O doime este mai mare decdt o treime.

Verb la mod nepersonal (nepredicativ):

o Infinitiv: A cinsti memoria eroilor este o datorie sf0nt6.
o Gerunziu.'Se aude cAntdndpe strade.
o Supin: De tnvdlat toate materiile nu este ugor.
o Loculiune verbald: Nu e uqor a bdga de seamd totul.

Interiectie: Se auzea cirip - cirip drn crAns.

Cazul CAnd este exprimat printr-o parte de vorbire de tip nominal, subiectul st6, de
subiectului regul6, in cazul nominativ (N.), aga cum au fost in toate exemplele de pdnd
acum. De la aceasti regul6 existd exceptii:
. Aparente - subiectul este de fapt un atribut al unui subiect subinteles:
o tn caatl genitiv: Ai casei (propietarii, stipdnii) au plecat.
o tn cazul acuzativ: Am mai auzit (lucruri) de astea. Au mai plecat
(lunii) dintre ei. (Noi) am venit cu togii.
o Propriu-zise, cdnd subiectul este exprimat prin:
. Pronume relativ:
o in genitiv: Meritul este al cui invafd.
o In dativ: Vorbegte czi ascult6.
o in acuzptiv: Apreciazdpe cine inva!6.
o Substantiv in acuzativ cu prepozi/ia la: Au venitla oameni!...
Subiectul coordonat cu un alt subiect prin cu, gi cu, funpreund cu stdin
cazul acuzativ: Dan si cu Maria sunt insineri.
Topica o Subiectul std de obicei inaintea predicatului, dar poate sta gi dup6:
Exemple: Noaptea se vestea grdbitl din addncuri.
(C.Hogag)
In ziua aceea nu era niciun nor deasupra. (Gala Galaction)

o Rar, subiectul poate fi intercalat intre elementele loculiunii verbale care

alcdtuiesc predicatul sau intre verbul copulativ gi numele predicativ al
predicatului nominal:
Cu greau i-a venit e/ de hac, dar pdni la urmi a gdsit solufia.
Veti fi si yoi bine orestrtiti?
Punctuatia Nu se desparte niciodati prin vireuli de oredicat.
Observatii Ertstd propoziliifdrd subiect, el fiind inexprimabil cdnd predicatul este
un verb impersonal ,,meteorologic" de tipul/zlgerd, tund, ninge, ploud
sau o loculiune verbal6 impersonali de tipul a(i) pdrea bine, a(-i)
pdrea rdu, etc.
Subiectul poate fi reluat printr-o altii parte de vorbire (subiect reluat):
Yine el tata. Omull/ care nu mifte,2l aiela este stimat de ceilalli.l/
Subiect izolat - cdnd subiectul inilial este pdrdsit qi locatorul igi
continui ideea referindu-se la un alt subiect; asta se intdmpld in
construcliile cu anacolut:
Exemplu: Dar eu, cAnd md gdndesc la locul nagterii mele,... parcd imi
salt6 si acuminima de bucurie.

17
 Propozifia subordonati subiectivl (SB)

Rolul in frazd indeplinegte functia de subiect pe ldn6 un verb predicat, un verb la mod
nepersonal (ne_predicativ) sau un adverb predicativ:
Se recomanddr/ catn timpul orelor sdftm aten1i.2/
inainte de a se cunoagter/ unde mergemtl nupoli face planuri.t/
Sisurl/ cii nici la anul nu vom trdi mai bine."/
Elementul . Verh predicativ, diatezp activd" reflexivd, pasiv$ persoana a III'q
regent singular sau plural:
Au participat la concursr lvei caAs-autnscris.2l
@t, prtrintil I sdse gdndeasci de doud ori'2l
6"ido avut nevoietl a fost a1utat.zl
o Verb predicativ, persoana a III-a, singular, diateza reJlexivd cu
sens pasiv (reflexiv - pasiv): se aude, se zice, se crede, se
consiferd, se presupune2se povesteSte, se vede, se stabilegte, etc:
I s-a recomanaatt/bd lind regim.zl
-4 S-a stabilitr/ @W cdpinnul echipei.zl
o Verb predicaliv, persoana a III-a, singular, unipersonal cu sens
impersonal: se cuvine, reiese, rezult$ trebaie, etc.:
Se cuvinel/ @ aiutdm pdrin1ii.2l
Pe drumarile punlicil t trebuie2/ fuespectdm regulile d'e
circulafie,l/
o Verb predicativ, persoana a III-a, singular, folosit cu sens
impersonal: este (cu sensul ,,se intdmpli, trebuie), se cade, se
'noate. a se odrea. etc:-

@rip ,i ptrr'l nu voi uita sfaturile tale.2/

Nu -i p*"1 l@ydrea ta este bund.2 |
. ""
Verb predicativ personal folosit ca verb anipersonal cu sens
impersonal, insolit de un pronume personal in cazul dativ sau
acuzativ: (md) afecteaz\ 6mil ajunge, (imi) convine, (md) doare,
(md) iniligneazd, (md) intereseazd, tncepe, (md) tngrijoreazdt
tnerge, (md) mirf{md) supdrd, (md) priveste,etc:
Nu ajunger/ foQjai sndiat.2l
Lor nu le convinffi pi,tecdm astdzi.2l
Te intereseaz @ 7o st tn excursie?2 |
at t
tle do;aret Ifup aam putut inye le ge.2 |
imi conviner I @ mergem tmpreund la fi1m.2 |
lmi vinetl@ *t too lumeatn cap.2/
t Verb copulativ personal, persoana a III-a, singular sau plural: a
"fr
fui prtrteni adeudmg! I esteun lucru nemaipomenit.2/
Sunt cdqtigdtorirllidindicd numele exact al locului.2/
. Verb copulativ, persoana a [II-a, singular, cu sens impersonal, este,
tnseamnd, incadrat intre o propozilie subiectivi gi una predicativd:
WAmd supdrd I estezl cdpe el nuJ intereseazd nimic.3/
W"" a ajuns la timpl l inseamna?tcd i s-a stricat magina.3/
o Expresie verbaldimpersonald (verb copulativ + adverh): e bine, e
adevdrat, e clar, e ugor, e firesc, e greu, e posibil, e imposibil, etc.:
n ainet t ffifilar ev dzdto r.2 |
E firescr/ Wtt oiutt prietenii la nevoie.2l

18
 Adverb sau locuyiune adverbiald predicativd (urmat intotdeauna de
o conjunclie subordonatoare: ca, sii" ca..sd" dacd, de): bine,
bineinleles, desigur, firefte, sigur, poate, posibil, imposibil,
p rob abil, fdrd in do ial d:

Desigurl/ fofimai sunt multe de fdcut.2l

Imposibilr/ fuflnu soseascd la timp.2/
Sigurrft! renim si noi.zl
Biner/ Vggdr!!.t si et.2/
Bineintelesr/ bdte ,o* asteDta. acolo.2l
Elementele c Pronume relative; care, cin, ce, cui, cdt (c6te, chfi, cdte), ceea ce,
jonclionale ffisapd groapdalniallcade in ea.2/
@jraste din pisicilt goareci mdndnc6.2/
Scriur/ Wj*i rdspunde.2 /
.*e pe
mine md intereseazdr/ FarilioacA mai bine.2/
-. WAam pap/ tnu-i de invidiat.2/
. Pronume nehotdrfrte: oricine, orice, oricare, fiecine, fiece.
@ vinet I ebine primit la noi.2 |
Mi interesea zar t rtc * ni i rie.2 /
b ve sc

. Adiective pronominale relative (care, ce, cAq cAtd, cdte, cilfi) Si

nehotdrdte (oricare, p1ice, oricdt, oricdtd, oric6li, oricAtu)
Va fi apreciatrt6i&rezultat vei obyine.2l
Se gtiel/@ timp tlureazd examenul?2l
o Conjunctii sulg1donatoarei cd, sd, ca,..sd, dacd, de.
Trebuier/ hgj"A duc acasd.2/
Nu se gtieT@d vom pleca azi sau miline3/
didntarAt n mod repen// inseamnd2/ cd este neserios.3/
o Adverbe relative: unde, cilnd, cum, tncotro, de unde, pdnd unde,
cdt.
Se stier/Wa aturiznt auionul avariat.2l
Pe toti ne inte-reseaz atf incodvom porni.zl
Din scrisoarea lui nu,"t"k*l@r; rdmbne b noi.2/

Topica Propozitia subordonatd subiectivi std, in mod obignuit, inaintea

regentei cdnd determind un verb personal sau in cunstrucfii fixe cu
verbele este, inseamnd:
Cine se scoald de dimineayill departe ajunge.zl
Cine fuge dupd doi iepunr lnu prinde nici unul.2/
Dacd ai magindl linseamna2/ cd ajungi repede lanoi.3l
Propozilia subiectivl std dupi regentb c6nd determind un verb
impersonal, o expresie verbald impersonald sau un adverb
predicativ:
Trebuier/ sd ajungem tn timp util la pegterd,2/
Era normalr/ sd se tntdmple aSaJ/
Desigurl/ cd md descurc si sinsur.2l
Punctuafia Nu se desparte prin virguli de propozifia regentS.
Se desparte de propozilia regent6 prin virgulS doar atunci, c6nd
subordonata subiectivd este reluatd in structura regentei printr-un pronume
demonstrativ. Se se compare cele doui structuri:
Cine nu respectd traseull /va fi penaliz at.2/ - liard virgul6;
I fi
Cine nu resoectd traseul.t acela va oenalizat.2/ nronumele -
 ",--_)

demonstrativ ,acela rcia subordonata subiectiv[; ca atare se desparte prin

viroul[.
Observafii Verbul a trebui gi, in general, construcfiile cu sens impersonal sunt
uneori intercalate intre subiectul propozitiei subiective gi predicatul
acesteaia:
*tatd t rcA;uie2t sa mcargll la colegul ei.r I
Drumul ales de voil l poaieit cA era gregit.Il
Unele verbe gi locutiuni impersonale sunt urmate de propozitii
comoletive directe, nu de subordonate subiective:
Iilu ne oaser/ cd e cald.2l- Nu ne pasdde cdldurd' Ci
iti pare rau @ine)r/ cd n-a venit gi et.2t - llipare riu (bine) de
venireahi. - de venire - Ci

20
 Predicatul (Pr)

Definitia Este partea principald de propozifle care atribuie subiectului o ac,tiune, a

insugire sau o stare; deci cu ajutorul predicatului se spune ceva despre
subiect.
Felul Predicatul este de doud feluri:
o Predicat verbal - atribuie subiectului o acliune, arati ce face
subiectul:
Ardsdritluna. Batevdntul. Elevulinvatd.
o Predicat nominal - atribuie subiectului o insugire, o stare, o calitate
sau arat6 cine este, ce este sau cum este subiectul:
Unu-i moldovean,
Unu-i ungurean
Si unu-i vrAncean.
Exprimarea o Verb predicativ la un mod personal (predicativ):
predicatului Cdnd au venit bdielii Si l-au intrebat de ce i-a strigat, le-a povestit
verbal inspdimdntat cdavdzut o ldcust6. - toate verbele sunt la indicativ;
Sd plecdm repede de aici! - verb la modul conjunctiv;
M-aS duce gi eu cu ei la teatru. - verb la condifional-optativ;
Pleacd repede de aici! - verb la modul imperativ.
. Loculiune verbald la un mod personal (a-Si aduce aminte, a avea
obrazo a bdga de seamdra se da de gol, a duce de nas, a sta de vorbd,
aface curte, a da ortul popii, aface rost, a (se) tnvdln minte, a (ine
seamd, a veni de hac, a o lua la sdndtoasa, etc.
Nici a luat-o la sdndtoasa prin pdpugoi.
Un fldcdoan al dracului ne-a luatfu rds.
Holul s-a dat de golinfala judecdtorilor.
o Adverbe sau locuQiuni adverbiale care nu admit verbul copulativ a
fi (desigurrftrerte, pesemne, poate, etc.)
Poatel/ cdne-a mintit De toti.2l
Pesemnet/egti gi tu Ae vina.2/
o Interjectie predicativd Si unele onornatopee (hai, iatd, uite, vai,
pleosc!, zb6n!, poc!):
Vai de capul vostru!
Iatd-ne sus pe cea mai inaltS culme!
Exprimarea Predicatul nominal este alcdtuit dintr-un verb copulaliv la un mod
predicatului personal (afi a deveni, a rdmAne, a ajunge, a iegi, a se face, atnsentna,
nominal a se cherna, a reprezenta, a se pdrea) Si un nume predicativ exprimat
prin:
o Substanfiv tn caatl nominativ (mai rar in cazurile genitiv, dativ gi
acuzativ) Si locu|iune substanfivald:
El este un orn de incredere.
lonel este elev in clasa a II-a. (N.)
Slova era al bdiatului, dar vorbele erau ale bdrbatului. (G.)
(M. Sadoveanu)
Omenirea este impotriv a rdzboiului. (G.)
Acliunile sale erau conform planului. (D.)
Banca aceasta este de stejar. (A.)
Asta inseamnd nebdgare de seamd din partea lui. - loculiune
substantival6;
. Pronume de orice fel. in aceleasi cazuri ca si substantivul:
 Prietenul meu este acesfa. (N.)
Meritele stnt ale tuturor. (G.)
Tofi am fostcontralar. (G.)
C64ile nu svrftpentru nici unul dintre voi. (A.)
$i el este asernenea lor. (D.)
El a devenit nu gtiu ce pe la o intreprindere. - loculiune
pronominald.
. Adjectiv pronominal posesiv:
Tofi au fostirnpotriva mea.
. Ad.jectiv propriu-zis, la orice grad de cotnparayie, tn cazul N.gi
Lo c u|iu n e adi e e tiv al d :

Apa acestui izvor estefoarte rece.

$tirea auzitl mi se pdrea absurdd.
Obiectul acesta este cel mai de prel.
o Dfurite numeralerin aceleasi cazuri ca gi substantivul:
El a ieqit al doilea la concursul de matematici.
Rezultatul meciului a fost doi:doi.(N.)
Propounerea este a cel.or trei. (G.)
Am fost impotriva arzilndurora. (G.)
Diploma este pentru primul clasat la concurs' (A.)
$i tu egti aidoma celor doi. (D.)
o Verb la un mod nepersonal:
Datoria elevului este de atnvdla. - infinitiv;
Cdmpia este tnv e rzitd.. - participiu;
Lectia este de invdlat pentru mdine. - supin;
Rana era incd shngerAndd. - gerunziu acordat.
o Adv erb, lo cuyiune ailv erbiald sau adv e rb sub stantivizat:
El mi se ptueaaltfel decdt ceilalti.
Eracu neputinld sd ajungem pdnd acolo.
Acesta este un bine pe care !i-l pot face.
o Interiectie:Evai de capul nostru!
Acordul cu r Predicatul verbal exprimat printr-un verb personal la diateza activd 9i
subiectul reflexivb sau prin loculiune verbali se acordb cu subiectul tn nurndr
simplu Si persoand:
Noi (pers.I.pl.) citirn (pers.I. pl.) o carte.
E/ (pers.Ill.s g.) tSi aduce aminte (pers.III. sg.) de tine.
o Predicatul verbal exprimat prin verb ladiatezapasivi se acordd cu
subiectul astfel: verbul auxiliar ayt in numdr gi persoand, iar
participiul verbului de conjugat in gen, numdr gi caz:
Ea (pers.III. sg) afost (pers.Ill.sg.) felicintd (fem.sg.N.) de colegi.
. Cand predicatul verbal sau nominal este impersonal, el este la
persoana a III-a:
Rdmdne de rectificat bugetul.
E uqor acerta qi a pedepsi pe cineva.
o Predicatul nominal se acordd cu subiectul astfel: verbul copulativ in
numdr gi persoanii, iar numele predicativ in gen, numdr Si caz (dacd
este exprimat prin substantiv sau adjectiv):
B/e (pers.III .pl.) s unt (pers.Ill.pl.) vesele (fem.pl.N. )

Acordul cu o Acordultn nutndr:

subiectul o Indiferent de numirul la care se afl6 elementele, in raport de
multiolu
22
 coordon:ue copulativa, ale subiectului multiplu, predicatul verbal gi
cel nominal apar la numdrul plural:
Mircea gi colega saau plecat la Iagi.
Cristina gi prietenele eiiubesc muzica pop.
o Cand elementele subiectului multiplu sunt in raport de coordonare
adversativd de tipul nu...ci..., acordul se face cu subiectul precedat de
ci:
Nu el, ci prietenii luiautntfr.rciat.
Nu noi, ci colegul nostru ainffiniat.
Nu el, ci sora lui este prietend cunoi.

o Acordultnpersoand:
. Cand elementele subiectului multiplu sunt de persoane diferite,
predicatul verbal gi nominal:
o Std ln persoana I, plural, daci unul dintre subiecte este este de
persoana I:
Eu giwmergem impreuni.
Eu Si ealacuint in acelagi orag.
Ez gi voi suntem colegi.
Eu Si ei avem aceleagi pasiuni.
o Std la persoana a II-a, plural, dacd unul dintre subiecte este de
persoana a II-a qi a III-a:
Tu qi ele participalila olimpiadd.
Tu Si ea ati fost premia\i.
Tu gi ele sunteli ordqence.
o Std Ia persoana a III-a, plural, dacd subiectele sunt substantive
sau pronume de persoana a III-a:
El Si colegiiluiiubesc sportul.
Ei Si ele citesc mult.

o Acordulingen:
. Cand elementele subiectului multiplu sunt substantive sau pronume
de genuri diferite, acordul in gen al participiului din structuradiatezei
pasive sau al numelui predicativ din structura predicatului nominal se
face astfel:
o Dacd sunt nume de ftinle, masculinul are prioritate:
Cetdlin $i CAtilina au fost premiafi.
Colegii gi colegele noastre sunt iubitori ai teatrului.
o Dacd sunt nurne de lucruri de genul feminin Si neutru,
participiul sau numele predicativ are formd de feminin:
Magina gi tractorul au fost reparate.
Acul gi ala sunt indispensabile pentru o gospodind.
o Dacd substantivele sunt nurne de lucruri de genul masculin gi
feminin, participiul gi numele predicativ au formd de feminin
c6nd substantivul masculin este la singulnr:
Stdlpul Si poarta au fost vopsite recent.
Porfile gi stdlpul suntinalte.
o Dacd substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin gi
feminin, participiul gi numele predicativ se acordd cu cel mai
apropint cdnd substantivul masculin este la plural:
Poarta gi stdlpii au fost vopsili recent.
Poarta si st6loii sznl

23
 StAlpii Si poarta au fost vop site.
Stelpii gi poarta surttnalte.
Dacd substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin gi
neutru., participiul gi nurnele predicativ au forntd de feminin
plural cilnd substantivul rnasculin este la singular:
Stilpul qi gardul aufostvopsite.
Stdlpul gi gardurile au fost vopsite.
Stilpul pi gardul suntinalte.
St6lpul 9i gardurile sunt tnalte.
Dacd substantivele sunt nume de lucrari de genurile masculin gi
neutrur la plural, participiul Si numele predicativ se acordd cu
cel mai apropiat:
Stalpii qi gardurile au fost vopsite.
Gardurile qi stdlpii au fost vopsifi.
Stelpii qi gardurile sunttnalte,
Gardurile si st0lpii suntinalli.
Abateri de la Acordul dupdtnyeles:
regulile o Cdnd subiectul este exprimat prin substantiv la singular cu sens
acordului colectiv, tnsolit de substantiv la plutal, care indicd elemente cara
constituie grupul, predicatul se acordd uneori, gregit, cu substantivul-
atribut:
O echipl de sudori au reparat (corect: a reparat) cazanul.
Un pluton de soldafi autnconiurat (corecfi atnconiuraf) clddirea
comandamentului.
o Cdnd subiectul este exprimat printr-un pronume nehotdrdt (fiecare,
oricarer) sau prinft-un pronume negativ (nirneni, niciunul, niciuna)
urmat de un atribut prepozilional:
Fiecare dintre ei au oblinut (corecfi a oblinut) premii.
Niciunul dintre ei n-au venit (corect: n-a venit) la timp.

Acordul prin atraclie, adicd nu cu subiectul, ci cu un cuvAnt mai apropiat:

o Cu numele predicativ cdnd subiectul este la alt numir:
Cinci milioane este o sumd (corect: sunt o surnd) destul de mare.
o Cu elementul cel mai apropiat din structura subiectului multiplu:
Era (corect; erau) odatd un mo$neag 9i o bab6.
o Cu atributul subiectului:
Lectura acestori scrisori v - au adus (corect: v-a adus) vegti proaste.
complement:
' Cu^un
In ceea ce privesc (corect: privegte) rezultatele, acestea nu ne
multumesc.
Topica o Predicatul std, de obicei, dupd subiectul propoziliei sau dupi grupul
sintactic al subiectului (subiect + atribut), dar tn propoziliile
interogative $ imperative poate preceda subiectul:
Greierul a cAntut toatA vara.
Ayifost gi voi la spectacol?
Plecali repede de aici!
. Numele predicativ sti, de obicei, dupd verbul copulativ:
Aici cdrarea eracea maitngustd.
o Cdnd numele predicativ este exprimat prin pronume $i adverbe
relative gi interogative, acesta stdtn fala verbului copulativ:
Ce sunt vecinii tdi?
Cin e slgrirt oamenii acestia?

24
 t..-,

Cum afost timpul la mare?

gtim cu toyirl iine estt.2l
o Uneori lntre verbul copulativ gi numele predicativ poate sd se
intercaleze un alt cuvAnt cu alti valoare sintacticI:
Uria$i murlt[i erau acum blajini, tihnili Si prididili de soare. (Gala
Galaction)
Punctuafia Predicatul,.at6t cel verbal, cflt gi cel nominal, nu se desparte prin virguli de
subiect. fu ezi fortte exemnlele date).

25
 Propozifia subordonati predicativl (PR)

Rolul in frazi Corespunde unui nume predicativ, indeplinind aceasti functie pe ldngd un
verb conulativ din propozitia reeent6.
Cuvdntul . Aft (cAnd nu este sinonim cl a exista, a se afla, a se gdsi, a trdi, a
determinat costa, a proveni, a dura, a se tntdmpla, a se petrece, elc.):
din Opinia mea estel/ @ plecdm de aici cAt mai repede.2/
propozi!ia . A deveni - este intotdeauna verb copulativ:
regentd este Prietenul meu a devenitr/ @Si-a'dorit natd viaqa,2l
un verb
copulativ 'APdrea:
Ei plreaul t@ru-i intereseazd problemd2l
. A tnsemna (cdnd nu este sinonim cu a ssyle, a nota, a face un semn):
Daci ob{in rezultate buner/ inseamnl2/@ s-au pregdtit.3l
o A rdmfrne (cdnd nu este sinonim cu a se opri, a staliona):
Bunica a rilmasr / Eud o stiam,2 /
. A ajunge (cdnd este sinonim cu a deveni):
Prietenul meu a a;unsl/ p este gi ntdl tui.2/
. A se face (cdnd este sinonim cu a deveni):
Vecinul meu se racerl@nu md cunoaste.zl
c A ie{.,i ( c0nd nu are sensul de a pdrdsi o incdpere, ci are sensul de a
deveni):
Colega mea a ieqitll @ au dorit pdrinyii ei.2/

Celelalte verbe copulative (a se simPi, a se crede, a se na;te, a reprezenta, a

constitui, a se chema, a se nutni) formeazdun predicat nominal cu un nume
oredicativ. dar foarte rar intrd in relatie cu o subordonatl predicativi.
Elementele Conjuncyii gi locu|iuni conjuncyionale subordonatoare: cd, so5
jonclionale ca...sd" dncd, caS!_cum, ca Si cdnil:
Adevdrul e' t @ alAcut multe greSeli.z /
intrebarea t Wd mai stdm aici.2 /
""tl
Ideea lui afosl lfftn vacanld@*rrgr^ la munte.2l
Pronume relatius; cine, ce, care, cdt (cdte, cdli, cdtu)
intrebarea estet t@va conduce grupul.2l
Mircea r" ru fu"Ji@stu si fratele gdu.2 |
Nu intotdeauna vom d"u i Wd visdm.z /
"ni'
Adjective pronominale relative (care, ce, c&t, cAtd, c6fi, cAtu):
intrebarea este' I Eoi*oncurent va cagtiga.2 /
Problema este' Sdd concurenfi s d participe.2 /
Adverbe relative kilnd, cum, unde, cdt):
Problema lor erat l@sd aplice rezultatele obyinute.2l
intrebarea estet lE4dvom gdsi loc de cazare.2 |
Pretul nu estet lbildLai apreciat tu.2/
Topica In mod obignuit propozilia subordonatd predicativd sti dupd regent6. Foarte
rar, cdnd se insisti asupra ei, poate precede regenta:
Ce esti tul/ sunl$i eu.2/
Prrnctrratia Nu se desparte prin virguld de regenta ei.
Observalii a Verbul a fi este folosit cu valaare copulativd mai ales tn
urmdtoarele situalii:
o in propozilii regente care au structura: subiect exprimat prin
substantiv articulat cu articol hotlrit care denume$te o
26
 noliune abstractd (adevdrul, concluzia, dorinla, tntrebarea,
problema, opinia, pdrerea, etc.) +_ atribut (substantiv,
adjectv, pronume in genitiv sau adjectiv posesiv in N.) +
verbul copulativ a fi, dupd care urmeazd o subordonatb
predicativ6:
Adevdrul absolut esterl cd nu ne place comportamentul tdu.2l
Dorinfa profesorului a fostl/ ca elevii sd obyind rentlnte bune.2/
Concluzia nostrd estel/ sd rdmilnem aici pentru moment.2l
Notd: Atunci cdnd substantivul este nearticulat sau articulta cu articol
nehotfudt, el nu are funcyia sintacticd de subiect, ci de nume predicafiv
antepus, ceea ce face ca propozilia care unneazd sd fie subordonatd
subiectiva:
Un lucru erl sd te ptimbi2 t gi alt lucru e3l sa 6i Tolasinr echipei.a I
Propozitia (1) - principalS, (predicatul propozifiei: un lucru e);
Propozitia (2) - subordonati subiectivS; (Ce e un lucru? - plimbatul);
Propozilia (3) - principalS. (predicatul propoziliei: lucru e);
Propozitia (4) - subordonati subiectivi; (Ce e lucru? - utilitatea)

o in frazele in care propozilia regenta este formatd numai din verbul

copulativ este; inunte st6 o subordonatS subiectivd introdusd prin
pronume relativ (ceea ce, ce); dupd propozi{ia regentd urmeazi o
subordonatd nredicativd:
W" ranu mi s-a comunicatl/ este2l@vom cdldtori pdnd acolo.3l
o in frazele in care verbul copulativ se repet6. in acest caz, in
propozifia subordonati predicativi rolul de nume predicativ este
indeplinit de pronume relativ (ceea ce, ce) sau de adverb relativ
(cum):
Tu egtil/ cum egti.2l
Propozilia (1) - principald, (egti - verb copulativ, cere o
propozitie cu rel de nume predicativ;
Propozitia (2) - propozilie subordonatd predicativd, (cum egti-
predicat nominal, subiect inclus: tu)

o Verbul a insemna este folosit ca verb copulativ in urmdtoarele

situalii:
o CAnd este precedat de pronumele relativ-interogativ ce.ln acest
caz pronumele indeplineqte funclia de nume predicativ antepus,
iar dupd verbul inseamnd urmeazd subiectul, ori o subordonatd
subiectivi. in propozifia:
Ce tnseamnd pierderea unui minut? ce este nume predicativ,
inseamnd este verb copulativ, pierderea este subiect. Propozilia
transformatd in frazd ne d6:
Ce inseamndtl sd pieni un minut?2lin care 1. propozilie este
principali, aL-a propozilie este subordonati subiectivd.
o infuazacu propozilia regentd alcdtuitd numai din verbul copulativ
insearnnd: propozilia din fald este subiectivd (introdusi prin
conjunclia dacd, mu rar prin cdnd, sd), iar propozilia urmdtoare
este subordonati predicativS:
Dacd nu a veni/ I inseamn# cd n-a avut timp.3 /
Propozi{ia (1) - subordonatd subiectivd, regentS: propozi{ia (2)
Propozilia (2) - regent6;
itia (3) - subordonatd nt6:

27
 Verifica,ti-vi cunogtinfele !

1. fuatali care sunt subiectele din propoziliile urmbtoare gi precizati felul lor (simplu,
multiplu, imclus, subinteles, nedeterminat) :
a) Trecuse multl vreme de la plecarea lui Ozun. Agripina, ca femeia, n-avea inima lui.
Cind isprdvea cu treburile casei gi mai ales cdnd sta gi-l punea la piept pe Piunaq,
gAndul la bdrbatu-slu, grija, teama de soarta lui o impresurau gi o intristau. (Gala
Galaction)
b) SA nu le spui lor, / Sd le spui curat / Cd m-am insurat / cu-o mdndri crdias5... (Morila)
c) $i, degi eram incredinfat c6 in cele din urmd biruinla va cumpini spre pertea Pisicutei,
mI hotdrdi s6 intru la mijloc in aceasti epopee mdrea!6 gi crinceni ce se desfd;ura
ochilor mei gi, dezlegdnd-o deci din pripon, o condusei, ca o alti zeitate antic6, sub
egida-mi ocrotitoare, inlduntrul sacrosant al intdriturilor mele. (Calistrat Hogag)

2. Formulali enunfuri in care sd existe subiecte simple exprimate prin pronume de toate
felurile gi numerale diferite.

3. Alcbtuili enunluri in care sd avefi subiecte multiple exprimate prin substantive, pronume,
substantive gi pronume, prin verbe la modul infinitiv 5i supin.

4. Formulali enunluri in care sd aveli subiecte incluse, subinlelese, nedeterminate gi reluate.

S.Precizali ce funcfie sintacticl au cuvintele scrise cursiv din enunfurile de mai jos:
" a) Cifitul este pasiunea sa.
b) Aceastlpasiune este tndeletnicirea sapreferatd.
c) Un cuptor e rogul soare, I $i cdrbune sub picioare / E nisipul. (G. Colbuc)

6. Puneli in locul punctelor predicatele la forma corespunzitoare gi ardtati cum s-a fdcut
acordul cu subiectul:
a) Un stol de pdsdri ......... spre rdsdrit. ( a zbura - indicativ, imperfect)
b) mul,time de demonstranli ............ spre prefecturi. (a se indrepta - indicativ,
perfect compus)
c) ceati de copii .... cu colinda. (a veni- indicativ, mai mult ca perfect)
d) sumedenie de gdnduri ...... in capul mamei. (a se ingrdmddi- indicativ, mai
mult ca perfect)
e) noi
Fiecare dintre .. poezia. (a citi - indicativ viitor)
0 voi
Nici unul dintre ..... acasd. (a pleca - conjunctiv, prezent)
g) Tu, eu $i Mihai . lec.tia (a invila - indicativ, perfect simplu)
h) Nu noi, ci voi ..................... . (a gregi - indicativ, perfect compus)
i) Mihai sau Ion ............. la spectacol? (a merge - indicativ, viitor)
j) Nici Dan, nici Ileana poezia. (a invila - indicativ, perfect compus)

7. Scriefi in locul punctelor formele corecte ale predicatelor nominale indicate gi precizati
cum s-a rcalizat acordul numelui predicativ in gen. $tim cd verbul copulativ std la persoana a
III-a plural cffnd subiectul este multiplu gi este exprimat prin substantiv, iar numele predicativ
exprimat prin adjectiv st6 intotdeauna la N. plural.
Sacul gi traista.......... Sacii gi traista
Sacul pi traistele ...... Traista gi sacii
Sacul gi butoiul ........ anprin,-d Sacii gi traistele .........
Sacul gi butoaiele .... ) Traistele gi sacii ......... ) "nprin,-d
Stdlpii gi balconul.......,
Stdlpii gi balcoanele ............ ) n alb, -6
"
Balcoanele gi stdlpii )
28
 8. Precizali funcfia sintactici a cuvintelor subliniate qi faceli expansiunea lor in propozilii
subordonate corespunzitoare:
a) A duce electricitatea la !ar[ inseamni a crea in jurul miloanelor de oameni o zond
putelrricdde protec(ie. (Geo Bogza)
b) Haina-i rndtur&nd plmdntul / $i-o thrbte-abia, abia.ll(G. Cotbuc)
c) $i incep amdndoi a mdnca la pdne goal6... $i mlndncd ei ...pdnd ce gdtesc de m,incat
toate cele cinci pini. (Ion Creang6)

9. Amintiti-vi prin ce se expriml predicatul verbal 9i dati cite un exemplu pentru fiecare
situatie.

10. Dali exemple de propozitii 9i fraze care si confind predicate nominale ale cdror nume
predicative sd fie exprimate prin pronume interogative gi relative in cazurile N., A. gi G.

11. Alcdtuiti doud propozifii cu predicate verbale exprimate prin verbe la diatezapasivi gi
doud propozilii cu predicate nominale ale cdror nume predicative si fie exprimate prin verbe
la participiu.

12. Alcituifi propozilii cu predicate nominale ale cdror nume predicative multiple sd fie
exprimate prin verbe la toate modurile posibile.

'; . 13. Identificati predicatele din textele de mai jos, precizati felul lor gi a pirfilor de vorbire prin
"
"*"":"H iJJJ:T:hlui a porunci, dar greu sdracului de-a indeplini.
b. Mult mi-e dor gi mult mi-e sete / Si vnd frunza-n codru verde... (Folclor)
c. Mi-e drag romdnul gi gtiu a prefui bunitdlile cu care l-a ddruit natura. Mi-e drag sdJ
dfl*f ';ilfr lT"'ff iJ,:i'T3"ii'm":,';1':lJfl ixH;T:;'T"lh"i#?,*
Sadoveanu)
e. Iat6 lintirimul. Aicea zac mul,ti de-ai mei. Mai incolo e casa in care m-am nlscut. (M.
Sadoveanu)
f. Drumurile sunt pdzite de soldafi, dar noplile sunt intunecoase ... (Zahaia Stancu)

14. Identificati numele predicative gi, apoi, transformati-le in subordonate predicative:

f, il:tff" :""Til#"j[#g:H1;ffi1T3$iffiff :[ffJ"

c. Pomii infloriti inseamni tezireanaturii la via!6.

15. Completafi frazele cu atribute potrivite gi cu propozilii subordonate predicative:

a. Ideea.......... .. este..........
b. Dorinta ........ este
c. intrebarea .... este
d. Concluzia .....este
e. Problema ..... este

29
 Atributul (Atr.)
Definitia Este partea secundari de propozitie care determind un substantiv, un
Dronume sau un alt cuvdnt cu valoare de substantiv.
CuvAntul o Substanfiv:
determinat Urcind $oseaua cea ,nare gerpuitii peste Stdnigoara, Vitoria 9i
GheorghiJdauztdglasulpuhoaielor.(M.Sadoveanu)
. Pronutnel
Toate acestea se vor rezolva curf,nd.
o Parte de vorbire ca valoare de substantiv:
Trei dintre ei sunt matematicieni. - numeral
Cititul cd4ilor imi creeazd satisfac,tie. - verb la participiu
in afard de un of dureros n-a Dutut spune.- interiectie
Felurile 1. Atrib ut adj e c tiv al, expimat pin:
atributului qi . Adjectiv propriu-zis sau loculiune adjectivald:
exprimarea lui ....umpleau depdrtdrile tntunecoase Si goale cu cel mai de pe urmd
rdsunet prelung. (Calistrat Hogq)
. Adjectiv pronominal (de intSrire, posesiv, demonstrativ, nehotdrdt,
negativ, interogativ, relativ):
El?nsugi a venit la mine. - adjectiv de intirire;
Unde e nevasta tnea, Tecla, copiii mei, moSia mea, averea mea?
(Gala Calaction) - adjective posesive;
Alli oameni veneau pe alt drum, spre aceeagi rispdntie. (M.
Sadoveanu) - adjective nehotdrdte qi adjectiv demonstrativ;
De nicdieri n-am primit niciun rdspuns favorabil.- adjectiv
negativ;
Care scrisoarea n-ai primit? - adjectiv interogativ;
Bltrdna gtia binel/ ce vdnt a adus-o pe nevasta lui Lipan.2/
(M.Sadoveanu) - adjectiv relativ;
c Numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, multiplicativ):
Vitoria il sirutn pe amAndoi obrajii. (M. Sadoveanu) - nr.colectiv;
Oamenii au ajuns laprima cas6. - numeral ordinal;
Citegte cfrte trei pagini pe minut. - numeral distributiv;
Efortul inzecit aduce rezultate scontate.- numeral multiplicativ.
o Verbe Ia participiu gi gerunziu acordate:
Dupi bitilie doarcase distruse au rdmas.
Cogurile/unr e ghnde polueazi atmosfera.
Obsemalie: Atributul adjectival se acordd intotdeauna in gen,numdr gi
caz cv termenul regent (cuv0ntul determinat).

2. Atribut substantival se exprimi prin substantiv propriu-zis sau provenit

din altd parte de vorbire prin conversiune sau prin numeral cu valoare de
substantiv gi se imparte in:
o Atribut substantival genitival care std in cazul genitiv fdri
prepozilie sau loculiune prepozilionald:
/\ Cartea elevului este pe bancd.
( V) Vt6ritul lui Dan in rezolvarea problemei este mare.
tY Meritele cel.or trei este de necontestat.
\'/ Am ascultat sfatul amfrndurora.
Ac\iuneaprimului afost incununati de succes.
Am observat lipsaunei doimi dinintreg.

30
 o Atribut substantival datival care sti in cazul dativ fdrd prepozilie:
El este frate Mariei gi cumnat lui lon.
o Atribut substantival prepozilional care std in cazul A., G. sau D. ,
precedate de propozitii sau loculiuni prepozilionale:
Tata, in fiecare zi aducea o cdrutl,de lemne. (A.)
Casa de lfrngd pdrdu s-a ddrdmat. (A.)
Ltptatmpotriva dusmanului este datoria noastrd. (G.)
Magina s-a oprit tn dosul casei. (G.)
Sosirea qi plecarea avioanelor confonn orarului depind de
conditiile meteo. (D.)
o Atribut suhstantival apozilional, care aduce o explicafie, face o
precizare gi poate sta in cele cinci cazuri, ca qi elementul regent:
Elevul Popescu inva!6 bine. - N. acordat;
Pe elevul Popescu l-am vdzut in orag. - N. neacordat;
Pe colegul meu, pe Mihair l-am vizut in parc. A. acordat;
I-am imprumutat colegului meq lui Dan, bani. -D. acordat;
Casa lui lon, avecinului, este nou6. - G. acordat;
Ai gi tu, Ioane, o scrisoare. - cazul V.

3. Atribut pronominal se exprimd prin pronume de diverse feluri gi are

aceleagi categorii ca gi atributul substantival:
o Atribut pronominal gentival, care stil in cazul G. fArA prepozilie
sau locufiune prepozilionald qi se exprimd prin:
Cartea lui este curati. - pronume personal;
Casaalor mei este asigurati. - pronume posesiv;
Pdrerea acestora este de ascultat. - pronume demonstrativ;
Fiecare om are ceva bun in el. - pronume nehotlrdt;
Pdrerea nimdnui nu l-a interesat. - pronume negativ;
Ale cui.c6{i se afl6 pe banc6? - pronume interogativ;
Nu gtiul/a/e cui cdrlise afld pebancd.2t -p.onu-" relativ.
o Atribut pronominal prepozilional, care este exprimat prin pronume
de diverse feluri precedate de prepozitii gi locufiuni prepozilional gi
st?i in cazul A., G. sau D.:
Carfile de la el (de la dumnealui, de la ai mei, de la acegtin, de la
aQii, de la nici unul) nu mi-au pl6cut. - diferite pronume, dar toate in
cazul A. cu prepozifia comptsdde la;
Lauda de sine nu miroase a bine. - pronume reflexiv in cazul A.;
De care cane citegti? - pronume interogativ in A.;
Nu mi-ai spusl/ de care-carle citegti.2/ - pronume relativ in cazul A.;
Sosirea tnaintea lui (inaintea dumnealui, inaintea alor mei,
tnaintea acestora, inaintea altora, etc.) n-a fost prevdzutd. -
diferite pronume, toate in cazul G. cu prepozitia tnaintea;
Reugita daloritd lie (datoritd dumnealui, datoritd alor mei,
daloritd acestora, datoritd ahora) m-a bucurat mult. - diverse
pronume, dar toate in cazul D. cu prepoziladatoritd.
o Atribut pronominal apozi1ional, care se exprimd prin diverse
pronume in toate cazurile in care este elementul regent:
Colegii, ei (dumnealor, ai nogtri, acegfia, toli, nici unul), n-au fost
de acord cu mine. - diverse pronume, dar toate in cazul N.;
Pe fratele meu, pe el (pe durnnealui, pe acesta, pe altul, pe nici
unul), nu il vorbegte nimeni de rdu. - diverse pronume, dar toate in
cazul A.:

3T
 Carlile elevilor, alor lor (ale dumnealui, alor nogtri, ale fiecdruin,
ale acestora, ale nici unora), nu sunt bine ingrijite. - diverse
pronume, dar toate in cazul G.;
Le dau colegilor, Inr (dumnealor, tuturor, alor nogtri, celorlalli),
cite un cadou. -diverse pronume, dar toate in cazul D.;
Bdiete, fz de acolo, vino incoace! - cazul V.
o Atribut pronorninalin dativ-posesiv fhr6 prepozifie:
PAxu-i atingea pimintul. (pdril ei' lui)
fi-am citit cartea. (carteata)

4. Atribut verbal- se expriml prin verbe la modurile:

Pldcereade a citi a mogtenit-o de la mama. - infinitiv cu prepozilie;
Problema de rezolvat n-a fost grea. - modul supin;
Am vdzut un bbtrdn stilndpe lavi!6. - modul gerunziu.

5.Atribut adverbial - se xeprimd prin adverbe cu sau firi prepozilie 9i prin

locutiune advrebiald:
Spectacolul de ieri mi-a pldcut enorln.
Bdiatul de acolo imi este prieten.
Stafionarea tn fald este interzisi.

6. - se exprimd prin interjectii:

Atribut interjeclianal
Striedtul bravo se auzea in tot stadionul.
Topica Atributul suibstantival, pronominal, verbal Si adverbial st5, de obicei, dupd
cuvdntul determinat. Atributul adjectival poate preceda sau unna elementul
regent, cu exceplia celor exprimate prin numerale cardinale sau adjective
pronominale nehotlr6te, negative, interogative 9i relative, care stau
intotdeauna inaintea elementului resent.
Observafii 1. Atributul substantival prepozigional poate fi confundat uneori cu un
complement: Tocmisem un om din Vidra pentru un drum cu sania. (din
Vidra - aici este atribut, nu complement) Tocmisem din Vidra un om ..'
(din Vidra- aici este complement)
2. Atributul pronominal in dativ , atunci cdnd sti in faJa unui verb, poate fi
confundat cu un complement indirect. El este atribut cdnd dupd verb
urmeazi un substantiv, de obicei articulat, cdruia ii putem adiuga un
adjectiv posesiv sau un pronume personal, de aceeagi persoani cu
pronumele in dativ:
li-am cint cartea = Am citit cartea ta.
Pronumele are funclie de complement indirect, cAnd putem adiuga, in fala
sau in urma verbului, forma accentuatb a pronumelui personal in dativ:
mie, tie, lui, sieqi, noud, voud, lor.
Ti-am cint o carte. - Tie li-amcitit o carte.

32
 Propozi{ia subordonati atributivn (AT)

Rolul in frazd Corespunde unui atribut gi determini un substantiv, pronume sau altd parte
de vorbire cu caloare de substantiv din oronozitia resentS.
Cuvdntul o Suhstantiv:
determinat de Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgdtoare gi limpede ca
subordonata cristalulu, bn carel se oglindeste cu mfrhnire cetatea Neamfului de atiltua
atributivd veacuri. (Ion Creangi)
o Pronutne:
Am vdzut cevat/ @ ne intereseazd pe to1i.2l
. Pdrl, d.e vorbire substnntivizate:
Sd-!i amintegfule reutr/ @ mi-ai fdcut.2 /
tldoileartEile\inarztaf ta avut mult de a$teptat./
Felul Dupd sensul lor gi punctuatia din fraz6, subordonatele atributive sunt de doud
atributivelor feluri:
1 Atributivd explicativd sau izolatd, care adaug6, in fraz6, o informafie
suplimentari referitoare la cuvdntul determinat, poate lipsi gi se desparte prin
virguld de propozi,tia regent6. Sunt intotdeauna explicative (izolate)
propozitiile atributive care determinS:
o Substantive proprii:
Nu gtia nici Vasile,tlpglgldt de taate,2l unde s-au dus ceilalli.3/
o Pronume personale:
Y oi,r I care v-ali pregdtit pentru competilie ,2 I Stitir I ce inseamni
pregitirea pentru un concurs.3/

2. Atributiva determinativd sau neizolald identifici cuvdntul determinat sau

exprimd o trdsAturd a acestuia, absolut necesari pentru inlelesul frazei gi de
aceea nu poate lipsi, cSci sensul acesteia ar fi incomplet; nu se desparte prin
virguld de propozilia regent6. Sunt intotdeauna determinative (neizolate):
o Subordonatele atributive care urmeazd dupd un substantiv articulat
precedat de prepozi{ie: _
Am ajuns pAni la loculrllandelanimalul a dispdrut.2/
r Subordonatele atributive care urmeazd dupd substantive cu rol de
apozilie:
Ei au obfinut note bune,r /taptEardne bucurd.2l
o Subordonatele atributive introduse prin conjunctii subordonatoare:
Se vdd si acum urmeler/ bdanimalul a trecut oe aici,2/
Elementele Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cAt @Ate, cdfi, cilfu) at sau
jonctionale fdri prepozifii:
Dupi lupte secularetlFildau durat aproape treizeci de ani2liatA
visul nostru implinit.'/ (I.L.Caragiale)
Bunicul mi-a povestit dramelet lbe carelle-a trdit in rdzboi.2/
Conjuncgii subordonatoare: cd, sd" ca .... s$ dacd:
Sd mor cu siguranfat l@opt ani de zile m-ai amdgit,2l@nu m-ai
iubit niciodatd"" / (l.L.Cnagiale)
Mi-a venit ganault tbd.t pandesc pe tntuneric.2l
$i-a pus intebareat lWncdpoatu cilgfiga concursul.zl
Adverbe relative: unde, cdnd, incotro, cum.
Nu voi uita niciodat a satult / Viid arn c opildrit.2 |
Nu voi uita niciodatd cliparlbdndtr-o* vdzut prima datd.zl

JJ
 Dar eu mi lupt cu gf,ndul'/bunl sd-i port de cheltuiald."l (Ion
Creangi)

Obsemalic:
Propoziliile atributive introduse prin adverbele relative unde, incotro,
cdnd, cum utmeazd, de obicei, dup6 substantive ce exprimd ideea de loc
(loc, localitate, strad6, !ar6, etc.), de timp (clip6, moment, zi, noapte,
sdptdmdni, an, epocd, etc.), respectiv de mod (fel, mod, imprejurare), iar
adverbele relative pot fi inlocuite cu pronume relative precedate de
prepozitii:
^
Virot ei de tinerefea r6mas in taina poieniir I de unde (din care) se
vedeau satele gi apele Orheiului.2/ (M. Sadoveanu)
Modulll cum (tniare) arczolvatproblema2/ dovedegte multi
inventivitate.l/
Topica Std dupi cuvdntul (substantiv, pronume, parte de vorbire cu valoare
de substantiv) determinat (vezi exemplele de mai sus).
DacI cuvdntul determinat nu ocupd ultimul loc in regent6,
subordonata atributivi apare intercalat6 in structura propoziliei
recente:
Subciregiiselbatici,tlWrelcoboraurdddrinitecdtreoasele
mortilor.2lse ficu in lumina diminetii tdcere.r l(M. Sadoveanu)
Observalii Cdnd elementul jonc.tional este un pronume relativ in cazul G. (cdrui'
cdrei, cdror), el se acordi tn gen Si numdr cu substantivul regent
ilin fald, iar articolul posesiv (al, a , ai, ale) se acordd cu
substantivul urmdtor din propozQia atributiv d:
Am un colegrl al cdruirezulnr il cunogti.2/
Am un colegtl ale ciruirezultale le cunogti.2/
Am o colegiil I al cdreirezultatilcunogti.2/
Am o coleglrl ale cireirezultate le cunogti.2/
Propozilia atributivd introdusd prin conjunctia sd dupd o propozilie
regentl in care apare verbul a avea + substantiv poate fi confundati
cu o subordonati completivd indirectd:
Abia avu puteret/ @ ie stdpilneascd.2l
Propozilia (2) este o subordonati atributivb (nu completivl indirecti),
pentru ci poate fi contrasi intr-un atribut verbal:
Abia avu putere de a se stdpdni.
O propozitie atributivi de tip special este propoziqia atributivd
apozilionald" Raportul sintactic apozifional, situat la granita dintre
coordonare gi subordonare, poate fi exprimat infrazd:
o Prin pronumele relativ compus ceea ce (cdnd propozitia
atributivi apozilionalE se referi la intregul continut al
regentei):
Rominia a fdcut pagi importanti spre Europu,t/ @uo
avea urrndri pozitive pentru toli cetdlenii ldrii.zl
o Cu ajutorul adverbelor explicative (adic\ anume, Si-anume):
S-a aiuns la un consenr,tlEai"d nirneni nu s-a opus.'l

34
 Verifica{i-vi cunoqtinfele !

1. Identificafi atributele, ardta[i felul lor gi precizali care este cuvdntul determinat de ele:

a. Greierul, cdntire! neobosit al zilelor de var6, amulise istovit, sub inilfimea

ocrotitoare a ierburilor. (Calistrat Hogq)
b. Pe ldngi el, cobora, chinuiti, singura c[rare mai lesnicioasi celor cdteva case de
oameni, intemeiate in acest cuib de vulturi. (Gala Galaction)
c. Nici tunarii de ldngi Otopeni nu qtiuserd chiar in mod sigur ce rol jucase bitdlia lor
in apdrarea nu numai a capitalei, ci gi a altor puncte esenliale ale situafiei militare.
(Marin Preda)
d. puternicd suflare de vint trecStoare gi iute, ca un glas de pieire, strecurdndu-se
printre frunziguri, se stinse tdnguios gi jalnic, in nesfdrqitul umbros al depirtfuilor.
(C. Hogag)
e. Din strea$ina munlilor, ce-nalf6 marginea !6rii de la Severin pdn6la Dorohoi, rduri
frumoase, dStitoare de viati gi nenumdrate pdraie se despletesc, in cdrdri de argint,
peste-ntinsele qesuri ale Valahiei gi printre dealurile bldnde ale Moldovei. (A.
Vlahul6)

2. Spuneti la ce mod sunt verbele cu functia sintactici de atribut din textele urmitoare:

a. De ce, de ne-ce, nu $tiu; dar gtiu cd au pus pe fiecare bilet de inchiriat.

(I.L.Caragiale)
b. Pomi suferind de gilbinare ne ies in drum. (L. Blaga)
c. El avu nesocotinfa de a p6rdsi aceastd minunatI pozilie gi de a lua in goani pe
transilvineni. (N. Bdlcescu)

3. Ce deosebire existi intre atributele scrise cursiv, in privinla acordului gi a felului

atributelor:

a. aici.
Creionul acesta este Creionul acestuia este aici.
b. Casa mea este gosea.
ldni Casa alor mei este ldni gosea.
c. Fiecare pdrere este interesanti. Pdrerea fieciruia este interesantd.
d. Niciun rispuns n-a fost corect. Rispunsul niciunuia n-a fost corect.
e. Cartea lor este curat6. Cartea alor lor este curatA,

4. Corectati gregelile de acord din enunfurile urmitoare:

a. Bdiatului acesta i-am dat nigte cdrfi care nu erau a mele.

b. Am povestit elevului cel harnic istorisirile auzite de la pirinlii mele.
c. Nigte caiete a tale gi nigte creioane ai sii erau pe mas6.
5. Delimitali frazele, aflali propoziliile atributive, stabilili elementul jonclional gi cuvdntul
determinat din propozilia regent6:

a. Mi gdndeam la vremea cdnd am cutreierat cu tine aceste locuri, cdnd am mdncat oud
rdscoapte... (M. Sadoveanu)
b. Din coqurile inalte ale fabricilor gAlgdie rotocoale de fum ce se risipesc molatic in
zarea nesfdrtitA. (A. Vl6hu!6)
c. Am cerut linuriri dacd bdtrdnii au de toate.
d. Prietenul meu a luat decizia sd treacS zilnic pe la bibliotecd gi sd imprumute cdrlile pe
care nu le are in biblioteca personala.

35
 6. Identificati elementele jonctionale care introduce subordonatele atributive din urmitoarele
fraze gi stabilili functia sintacticd a acelora care au functie sintacticd in propozitia atributivl:

a. Mun{ii spre care clldtoresc atdtea nave fdrl nume se vid in depdrtare. (Geo Bogza)
b. Nu le mai facefi ziduri unde s6-nchid-avere... (M. Eminescu)
c. $i dupl mintea ce o aveam, ne-am fi intors inapoi atunci ... (Ion Creangi)
d. De atfitea ori avu impresia cd gura cuptorului se cascd uluitor, c6 podul luneci peste
jaratec cu el cu tot. (Al. Sahia)
e. Regimentul primise ordin sd plece.
7. Prin extensie, transformafi atributele scrise cu litere cursive din urmitoarele propozilii in
subordonate atributive:

Luncile tntinse de-a lungul riului erau rodnice.

Am lansat ideea organizdrii unei excursii literare.

Scriitorul a vizitat satul natal.

Elevul silinr este apreciat de profesori.

, Poezia cititd mr-acreat mare satisfacfie.

8. Care din propoziliile introduse prin pronumele relative ce Si care sunt atributive?

a. $tiu ce vrei si spui.

b. Nu-i chiar riu ce propui.
c. Pdrerea ce mi-am f6cut-o despre tine rdmine valabilE.
d. Nu se gtie care va invinge.
e. Sportivul care persevereazd vdajunge campion
9. Identificati gregelile de acord din frazele urmitoare gi corectali-le:

a. Aceasti carte a cdror pagini sunt invechite a fost cititl 9i de mine.

b. $tiu c[ e o carte in al cfuui cuprins giseqti multe lucruri folositoare.
c. Am un vecin a cirei ci,tel este simpatic.
d. Colega a cdrui pdrinti au plecat triiegte singuri.
e. Profesorul a cdrei comportament este dur nu este agreat de elevi.

36
 Complementul direct (Cd)

Definifia Este partea secundard de propozitie care aratd obiectul asupra clruia se
exercitd acliunea exprimatd de un verb tranzitiv (loculiune verbald
hanzitivi) sau rezultatul acesteia.
Cuvdntul regent Verb tranzitiv:
Cunosc un lac linigtit in valea umbrit6.
Laculiune verbald:
Am btrgat de seami nelinigtea ta.
Interjeclie tranzitivd (iatd, iaca, uite):
latd drumul cel bun!
Exprimarea o Substantiv ?n cazul acazptiv cu sau ffu6 prepozitie:
complementului $i aceasti l'storisire am scris-o in linigtea unei prisdci. (M.
direct Sadoveanu)
Agripina suia din greu ajut6nd pe Mdriuca Sipe Wad gi ferindpe
Pdunag din poal6. (Gala Galaction)

o Locu/iunesubstantivald;
Urdsc statul de vorbd fdri folos.

. Pronume (de diferite tipuri, cu excepgia celui de tntdrire) in cazul

acuzativ cu sau fdri prepozile:
Eu rd agtept in ograda bisericii. - pron. personal ftrr[ prepozitie;
Pe noi nu ne intereseazi problema voastr6. - pron. pers. cu
prepozifie;
S-a inscrispe sine pimul. - pronume reflexiv;
Cheamd-i Sipe ai mei. - pron. posesiv;
Pe acegtia nu i-am vizut niciodat[. - pron. demonstrativ;
Pe ftecare il intereseazi ceva. - pronume nehotdrdt;
N-am spus nimic pdinlilor. - pronume negativ;
Pe care wei? - pronume interogativ;
Spune-mil/p e care vrei.2l- pronume relativ;
Pe durnnealui nu-l invinuim. - pronume de politele.

o Nurneral substantivizat:
Pe cei doi i-arn intilnit in parc.
Pe al doilea il cunosc de anul trecut.
I-am invitatpe amhndoi.

o Verb la modul nepersonal:

Nu gtie a scrie corect. - infinitiv;
Audcdnftnd pe strad6. - gerunziu;
Incd n-am terminat de tnvd{at. - supin.

o Adverbsubstantivizat:
Mi-ai fdcut un bine cu asta.

o Interjeclie:
Am auzit un trosc!
Tooica In mod obisnuit, std dupi cuvdntul determinat.
Punctuafia Nu se desparte niciodatii de verbul regent sau de locutiunea verbald
tanzitl6.
37
 'Pe frfie,te stnoa$tetot oragul.
Pe Inminila o apreeiazd,lofi colegii.
o ,Anfutnrea complementului direct este obligatorie cAnd este
exprin.ut prin pronume,personal, reflexiv, posesiv gi demonstrativ:
Eu I'am vianl pe el ln fatp bibliotecii.
, El sc ltadApe sJae ln mod exagerat.
Nu tre-am vilantpe ale vosstre,
Nu i.a intrecut

39
 Propozifia subordonati completivi directl (CD)

Rolul in frazd Coresounde unui complement direct gi arati obiectul asupra caruia se
exerciti actiunea unui verb din propozitia regent6.
CuvAntul Verb (I.oculiune verbald) tranzitiv :
determinat nu credt/ @ vesnicia s-a ndscutin sat.zt (L.Blaga)
din Btrgai de seamil/ fufisoarele fusese cu mult mai harnic decdt
propozilia mine.2l
regenti (Calistrat Hogal)

Interjeglllg2redicativd (iatd, iaca, uite):

utnttVnrtdam aiunstz|
Elemente Coniunclii subordonatoare: cd, s$ ca...sd, dacd.:
2/ (tvtiorita)
jonctionale Spu"ne- i i* x !@ m - am in surar.
Am invdtaC/ Fdpontrt, lucrurile valoroase.2|
intdmp I area e I @ de v i n d v e c i nul m e u.' I
"7;cvt!@
L-am intrebat'l4acdmai vine pe Ia noi.'l

Pronume relative sau nehotdriltu: care, cine, ce, cAt Gafi, cAfu,
c6fl, ortcing, plicare, orice, ceea ce:
em aecistl Farel dintre noi va pleca.2l
.*F Rbmdne aef,-azut' t Eid e s te ai e s t strdi n.2 l

Vitoria le
le p ov
pov estl
estit I fffd c uurr r,' I @ v dzu s e3e3,| si@ af lase I a S u h a,
fff dc in
partea
nartea cealaltd a muntelui.*l
muntelui.a/ (M. Sadovea veanu)
Ne-a relatatr t\uo &" vdzut.2l
Politia rutier6 amendeazLr / nu respectd regulile de
circulalie.2l

Adjective pronominale relative: care' ce' cAt GAfi, cplt' cdtu):

tlu gtim precisr l@drum este mai pulin anevoios.2l
L-am intrebatrt@timp va rdmfine la noi.zl

Adverbe relative: unde, cdnd, cutn, incotro, cdt:

N, stimt ITndfu plecat.2l
x^ uflut' iWnA s e v a i nto arc e .2 |
Am ingglgsTEill se rezolvd aceastd problemd.zl
vezitlbalsni acolo.2l
Topica De obicei stl dupd propozitia regent6.
Punctuatia cind sta dup6 propozilia regentd nu se desparte prin virgula de regent6. cand
std inaintea resentei. de obicei, se desparte prin virguli de rege4!4.
Observalii 1. Propoziliile completive directe introduse prtn pronume sau adiective
pronominale relntive gi nehotdrdte refeitoare la persoane 9i insolite de
prepozila pe, daci stau in fata regentei, sunt relfiuate tn mod obligatoriu
sau, dac6 stau dupa regent6, sunt anticipafe (facultativ) printr-un pronume
personal in cazul acuzativ, formd neaccentuat$ agezat tn propozilia
regentd:
Pe cine te ajutdr/ sd-t ajuli gi tu.2/^
Sa-(t) ajuti 9i tu'/ pe cine te ajut6.'l
2.Pe l6ngi verbele a anunla, a asculta, a examina, a tntreba, a interoga, a
tnvdta, i ruga, a s.fdni, a vesti pot apdrea atdt un complement direct, cdt $i o

40
 Verificafi-vi cunoptinfele !

1. Identificali complementele directe gi stabilili partea de vorbire prin care ele sunt
exprimate:

a. Vede arzind pe el casa 9i i-a lene si iasd. (Folclor)

b. Maria nu rdspunde nimic la aceste din urmd cuvinte. (N. Filimon)
c. $i din ceasul acela, au inceput a vorbi ele intre ele... (Ion Creangd)
d. Bun staroste mi-am gisit. (Ion Creangi)
e. Pe cdmp o moale cdlduri / Md urmdrelte statornic' (L.Blaga)

2. Explicati de ce unele complemente directe sunt construite cu prepozifla pe ti altele ftuI

prepozilia pe. Aritati ce loc ocupd ele fa!6 de regentul lor.

a. Eu si te intreb pe dumneata, nu dumneata pe mine. (I.L.Caragiale)

b. Amicul meu saluti foarte familiar pe domnul din trdsur6. (I.L.Caragiale)
c. Personalul trenului umbl6 forfota, examindnd roatele tamponate cu toatd presiunea.
(I.L.Caragiale)
d. Ochii mei nu pdriseau o clipd pe nevasta lui Lipan.(M. Sadoveanu)
' e. Au poftit carne friptd pe grdtar 9i pdine alba. (M. Sadoveanu)

3. Gdsi{i complementele directe, spunefi prin ce sunt exprimate 9i explicafi reluarea sau
anticiparea lor prin pronume personale neaccentuate:
-

a. Riscoala am stdrnit-o noi to1i, satul intreg. (ZahaiaStancu)

".' b. Nul vdzusem de mult pe domnu Trandafir. (M. Sadoveanu)
c. Sdlalile din grddina ursului, pielea gi capul cerbului le-a dus la st6p0nu-siu cu toatd
inima... (Ion Creangl)
d. Pe mine, odinioarI, pasirea asta m-a prigonit mult. (Vasile Voiculescu)

4. Spuneli de ce in unele propozifii de mai jos complementul direct este reluat qi in altele
nu:

a. L-am vd.zut pe colegul meu.

b. Am vdzut un coleg.
c. Md duc la qcoal6.
d. M-a chemat mama.
e. Pe mine nu m-a chemat nimeni.
f. Nu-l vdd pe Ion.
g. Nu vdd munlii.

5. Subliniali predicatele, delimita,ti frazele in propozitii, stabiliti subordonatele completive

directe gi cuvintele determinate de ele din propozitiile regente:

a. Am ficut ce am crezut ci trebuie si fac. (I.L.Caragiale)

b. intrebi dincotro vine gi mai ales unde are de gdnd sI poposeascd. (M. Sadoveanu)
c. Nu gtiu dacd cunoagte careva dintre cei mai tine.ri unde a fost prisaca lui Buburuz.
(M.Sadoveanu)
d. il intreabd iar, dar cu glasurile cu totul schimbate gi cu altd luminf, in ochi,
Iar strdinii
de unde-i gi la ce qcoal6 a invilat, cum i;i ptrece viata.

42
 Complementul indirect (Ci)

Definitia Este partea secundard de propozitie care aratd obiectul ciruia i se atribuie o
actiune, o insusire sau o caracteristicd.
Cuvdntul Verb:
determinat M-am intAlnit cu ella teatru.
La ora de literaturd am vorbit despre nuveld.
/-am imprumutat bani lui Vasile.

Loculiune verbald:
Didu foc cu4ii de la Murgeni el singur, cu m,6na lui. (M.
Sadoveanu)
$i-a dat seama de gregeala fdcutd.

Adjecfiv:
Mi-e inimade lacrimi ptinl. (G. Cogbuc)
Acesta este un obiect necesarfamiliei.

Adverb: _?i,---=\
Ei sunt gatagfe ptecar)incdteva minute.
- /
'la er)
E,ravae

Interjectie:
Yaide masul nostru. (Ion Creaned)
Exprimarea Substantiv:
complementului o incazuldativ:
indirect Acugi ii spun rnamei cd md duc la cdlugdrie. (Ion Creangl)
S-a adresta respectuos colegil.or.
o in acuzativ (cu prepozitiile cu, la, de la, fdr6, despre, din, etc.)
lnzadar vrea sd ia parte I $i ella disculia. (G. TopArceanu)
Adineaori, in Lipscani, am aflat de arestarea lui Cafavencu.
(I.L.Caragiale)
o In gentiv (cu prepoziliile impotriva, asupra, contra, etc.):
Ar trebui sd luptdm impotriva nedreptdlilor.

Adjective:
o Adjective propriu-zise sau provenite din participiu (la cazul A. cu
prepozi,tiile de, din, la, in):
Din alh s-a fdcut rogu.
Din necugetaf a devenit om cu stdpdnire de sine.
o Adjective pronominale posesive cu prepoziliile specifice
ge nitivului (impotriva, asupra, deasupra, contra):
Tofi s-au ridicat funpotriva noastrd.

Pronume tn cazurile:
o Dafiv':
Ini (dumnealui, alor mei, acestuiarfi.ecdruia ) i-am dat o carte.
Nimdnui nu am vorbit despre cele v6zute.
Cui a vorbit despre cele vdzute?
o Acuzativ cu prepozilie (de, despre, cu, fdr6, etc.):
Mi-e dor de el (de dumnealui, de ai mei, de acela, de fiecare).
Se edndeste numai la sine.

43
 Nu mi-a vorbitde tine.
De cine ili amintegti dintre ei?
Nu se teme de nici unal dintre ei.
o Genitiv:
Am luptat tmpotriva lui (tmpotriva dumnealui, impotriva alor mei,
tmpotriva ac e stora, impotriva fie cdruia).
Contra cui aivotat?
impotriva nimdnui nu am vorbit.

N ume ral sub stantivizat:

Md g6ndesc mereu la trei dinte colegii mei.
Mi-am amintit numai de al doilea dintre ei.

Verb la modurile:
o Infinitiv:
Eram totugi depane de a ghici drama petrecutA fulgerdtor.
o Gerunziu:
Excursionigtii nu se mai sdturau ailmirdnd peisajul.
o Supin:
S-a apucat de tnvdtat abia acum.
Topica Poate sta atdt dup6, cdt gi inaintea cuvdntului determinat:
Mi-ai promis cd nu mai vorbegti despre asta.
De la arcul Camatilor am inteles cd putem visa. (Nichita Stdnescu)
Puhctuatia Nu se desoarte orin vireuld de cuvdntul determinat.
Observalii 1. Cele mai frecvente verbe, expresii verbale gi adjective care se
construiesc cu complemente indirecte sunt: a colabora (la), a se gdndi (la),
a consta (in), a se pricepe (la), a rezulta (din), a se bucura (de), a se
mullumi (cu), a se teme (de), afi demn (de), afi mdndru (de)' afi dispus
(k), a ft satisfdcut (de), a fi hotdrfu (la), etc. in parantezi sunt trecute
prepoziliile care leagd complementul indirect de cuvAntul regent.
2. in funclie de pozilia fali de cuvdntul regent, complementul indirect tn
cazul dativ poate fi reluat saa anticipat printr-un pronun e personal,
forma neaccentuatd:
o Se reia complementul indirect exprimat prin substantiv sau
pronume ori de cdte ori este ayezatinaintea cuvhntufui regent:
Cdldtorului ii qade bine cu drumul.
o Cornplementul inilirect este anticipat atunci cind este exprimat
printr-un substantiv nume de persoand sau prin pronume gi std dupd
cuvAntul regent:
I-am restituit colegului cartea imprumutati.
Mama i-a cdntat copilului un cintec de leagin.

44
 Propozifia subordonati completivi indirectn (CI)

Definitia Este subordonata care indeplinegte infrazl funclia de complement indirect

pe ldned cuvdntul determinat din regent6.
Cuvdntul Verb sau locu(iune verbald:
determinat din Md temr I fun-am s d te mai v dd...z | (Nichita Stdnescu)
propozi.tia Se gAndeal/ fuflplece mai repede.2l
regentd Nu ;i-a dat seamar/@afdcut.zl
Mi-am adus amintett?e celmi-ai spus atunci.2l

Adjectiv sau locu{iune adjectivald: _

Nevasta era binuitoare gi deprinsll lfufitresard la orice
tnle p dturd.2/ (M.S!4!oveanu)
Nu era in starel/ftJscoatd o vorbdinleleaptd.2t

Adverb:
Minodora se cuibdrise pe un scdunel, jos, gatal/ @sard orichnd.2l
(M. Sadoveanu)

Interiectie:
v ai'i ffi nu se pregdte gte cums ecade.2 |
Brutffiinuinsi.,l
Elemente o Conjunclii subordonatoare: c$ sd, ca ...sd, dacd, de, etc.:
jonclionale Abia mAine vom fi siguittWcdvom participa la concurs.2l
M-am ganOitrl@; fac o surprizd.2l
Sunt convins' I foflvo* reugi tmpreund.z I
o Pronume relative: care, cine, ce, cui, ceea ce, cAt @Atd, c6yi, cAte):
G Am spus povesterl/ cui m-a ascultat.zl
M-am gindil / Eind putea face asa cera.' I
Ei nu s-au gdnditl/ badsd invite Ia banchet.2l

Adjective pronominale relative: care, ce, cdt @6t4 cdyi, cdte):

Ei nu s-au gltnditt lWbfuaspeli sd invite la banchet.2l
Sunt satisficutt l\e cdrezultate ai obyinut.2l
Nu ne-am hohrdttlbn cdd.ireclie sd mergem.zl

Pronume Si adjective pronominale nehotdrdte: oricine, orice,

oricare, oricdt
r/
Se teme pe oricinelil ame ninyd.2 |
Acord ur"n, 76)nrl sp u ne adev drul.2 |
s" t" "' @onioLr se apropie de er.2l

Adverbe relative: unde, cbnd, cum, incotro:

Gdnde gte-te |
I
@ s e p o ate re zolv a ac e as t d p roble m d.2 I
El nu s-a n"tanal7@sdplece2l, F;;;asd se tndrepte3t si7iid
sd se ooreascd oentru odihnd.4l
Topica Poate sta inainte, cdt gi dupd regentd:
De celmi-ai spus tul1fu:d aduc aminte mereu.2l
imi aduc aminte sous tu.zl
^"r"rtl7r-iAmi-ai
45
 Verifica{i-vi cunogtin{ele !

1. Identificali complementele indirecte gi cuvintele determinate de ele din textele

urmdtoare:

a. De inv6!6tura aceasta veche a bunicului uitasem... (M. Sadoveanu)

b. Orheianu se opri gi zise c-un fel de mulfumire, rotindu-gi ochii asupra tuturor celor
(M. Sadoveanu)
de fafd.
c. Astfel atenti I La tot gi la toate / Am invdfat mereu / Sd fim vegnici. (Marin
Sorescu)
d. Iar tu de omor / Sd nu le spui lor. / Sd le spui curat / Cd m-am insurat / C-o mdndri
crliasi / A lumii mireas6. (Miorifa)
e. Zdrile de farmec pline / Strilucesc in luminig. (G. Colbuc)
f. Adu-fi aminte de mama ta gi de tatdl tiiu, cdnd gezi in mijlocul celor mari. (Folclor)

2. Explicati reluarea gi anticiparea complementului indirect prin pronume personal

neaccentuat in dativ:

a. Unora din blieti le da teme, pe alfii ii asculta. (M. Sadoveanu)

b. Bdtrdnelului ii dddu intdi ocol. (M. Sadoveanu)
c. Nevestei mele s6-i mai spui / SA-mi cumpere o coas6. (G. Cogbuc)
d. Lui Bologa ii era scdrb6, cu Gross in frunte. (liviu Rebreanu)
e. Ii dd zestre Petrulii ;ase boi. (Camil Petrescu)
3. Alcdtuifi cdte trei propozitii in care sd fie complemente indirecte exprimate prin verbe
la supin, substantive gi pronume in genitiv precedate de prepozilii qi/sau loculiuni
prepozifionale.

4. Anabza,ti morfologic qi sintactic cuvintele scrise cursiv: Din parte-rzi, fiecare si s6 faci
ce vrea, dar spuneti-rzi cum o s-o scoateli la capit in felul acesta.

5. Identificati predicatele, delimitali frazele in propozilii, aflati subordonatele completive

indirecte, anakzatj morfologic regentul gi elementul joncfional:

a. imi aduc aminte cum s-a ficut o seari caldi gi luna se ridica deasupra livezilor, in
rdsdrit. (M. Sadoveanu)
b. Nu-ti dai seama ci eu ili vreau binele... (G.Cilinescu)
c. Rdcni din risputeri, gata s6-gi piardd echilibrul (Titus Popovici)
d. $i dintr-o dati, se mird singur c6t era de bucuros cd venise aici. (Titus Popovici)
e. Uletul apei ne silegte sd vorbim tare. (Al. Vlahufd)
f. Pe urmd poveste$te cui are vreme sd-l asculte. (I.L.Caragiale)

6. Spunefi ce fel de subordonat[ este fiecare introdusl prin pronumele rclativ cine:

a. Nu se gtie cine a venit.

b. intrebarea este cine a venit.
c. Nu-mi dau seama cine a venit.
d. Nu gtiu cine a venit.

47
 Complementul circumstanfial de loc (Ccl)

Definitia Este partea secundard de propozitie care arat6:.

o Loculacfiunii:
O doini pl0nge sus pe culme. (O. Goga)
o Direclia acliunii:
Un salcdm pivispre rnunte. (G. Topirceanu)
o Panctul de pomire al acfiunii:
... i se pdru cd il lovegte in fafi rdcoarea apelor pornite de la munte.
(Fdnug Neagu)
o Limita spaliald:
... omoard calul dacd o line aSa pdnd ln pod. (F. Neagu)

' S?altul strdbdtut:

Tot umbldnd ilin loc in loc, am aiuns cumva acolo.
Cuvdntul Verb:
determinat Am zlrit lumindpe pfunAnt. (MarinSorescu) (Vezi exemplele de
mai sus)
I-oculiune verbald:
Am luat-o la strnltoasa spre ogradd.
Adjectiv:
Am un cdine alb lapicioare.
Interjeclie:
IJai mai aproape!
Tac. tac nrin conac / FAs. fAs orin tufis. (Folclor)
Exprimarea o Substantiv in caatl acuzativ fdrii prepozi(ie (insotit de un atribut cu
cornplementului sens cantitativ) sau cu prepozilie ori locu|iune prepozilinnald (in,
circumstanlial la, pe, dup6, intre, l0ng6, din, spre, inspre, dinspre, dintre, de la,
de loc p6ni la, de pe la, printre, peste, aproape de, departe de, dincolo de):
Ionel parcurge zilnic cinci kilornetri.
S-a ivitpe culme toamna. (G.TopArceanu)
Plajaeste aproape de port.
Ne-am odihnitdincolo de rAu.

o Substantiv tn cazul genitiv precedat de o prepozilie (inuntea,

asupra, deasupra, indirdtul, inapoia, dedesubtul) satde o loculiune
prepozili.onald (in fata, in spatele, de-a lungul, in susul, in stinga,
etc.)
Avioanele zboard de asupra norilor.
Tu nu gtii cd peqtele merge numai tn susul apei? (F.Neagu)
Grddinile sunt amenajate mai ales de-a lungul rdufui.

o Substantiv tn cazul dativ (dativ locativ):

Rdmdi locului!
. Adjectiv pronominal posesiv tn cazul acuzativ precedat de
prepozi(ii (inaintea, inapoia, inddrbtul, asupra, deasupra) sau de
locufiuni prepozilianale (in fa!a, in spatele, in jurul, in stdnga, etc.):
El locuiegte asupra noastrd.
Domnul s-a a;ezat in spatele vostru.
o Pronume in cazurile acuzativ gi genitiv, cu aceleagi prepozifii sau
loculiuni prepozifionale ca gi la substantiv Eidativ posesir, precedat
de oreoozitii cu resim de senitiv:

48
 Ei locuiesc ldngd noi (Angd dumnealui, ai noStri,l6nd aceStia).
Ne-am a$ezatin spatele lor (tn spatele dumnealui, in spatele alor
fogtri, tn spatele acestora, tn spatele altora),
Inaintea cui ai stat la spectacol?
Am stat tnaintea cui mi-apl6cut.
Infa\a nici unuia dintre voi nu am vdzut cdrgi sau caiete.
Cartea se afld tnainte-1i.
$i le pusese tnainte-gi,

o Numeral cu prepozi(ie:
Creionul nu era in primul buzunar, citn al doilea.

c Adverb de loc sau locugiune adverbiald:

Vedeam Ceahldul la apus I Departe-n zdri albastre dus. (G. Cotbuc)
Fugea de colo pdnd colo.
in dreapta Sitn stbnga vezibrazifalnici.

Tooica De obicei sti dupi cuvdntul determinat.

Punctuafia In mod obignuit nu se desparte prin virguli de cuvintul regent. Dar sunt gi
exceplii:
e Complementele circumstanliale de loc coordonate prin juxtapunere
sau prin conjunclii sau locufiuni conjuncfionale cu exceplia lui ql,
ori, sau nerepetate, se despart prin virgul6:
Ieri am fost in ora$(,) in parc Ai la stadion.
Nu l-am gdsit nici in grddind(,) nici in curte.
r Complementul circumstantial de loc cu sau fdrl determindri, agezat
intre subiect gi predicat, seizoleazdintre virgule dacd subiectul este
arezat inaintea predicatului:
CopiiiO a.ici} se pot juca in voie.
o Daci subiectul este a;ezat dupi predicat, complementul
circumstantial de loc, intercalat intre acestea, se izoleazd intre doud
virgule daci se insisti asupra lui:
MergiG) acolo(\ Sitv!
r Se desparte prin virgull atunci cdnd este a$ezat altundeva decdt
locul ocupat in mod normal de cdtre complemente:
La Scoald(,) profesorul ieri m-a pedepsit.

49
 Vom pleca de la qcoald dupd el (dupd dumnealui, dupd ai noStri,
dupd aceStia" dupd toli).
Dupd cine vefi pleca de la gcoalS?
Nu vom pleca de la Scoald dupd nici unul dintre ei, ciinaintea lor.
Vom pleca acasdtnaintea lui (inaintea dumnealui,tnaintea alor
nogtri, tnaintea ace stora, tnaintea tuturor).
inainteaczi a sosit?
N-am aflatl/ tnaintea cui a sosit.2l
A sosit inainte-li.
. Adjective pronominale posesive in acuzativ precedate de prepozilii
gi loculiuni prepozi1ionale cu regim de genitiv:
Am sosit de la gard tnainteavoastrd.
A invifat poeziatnaintea mea.

. Adjective propriu-zise referinare la vArstd, precedate de

prepoziliiade, in cazul acuzativ:
il cunosc de mic pe vecinul meu.

o Numerale cardinale, ordinale gi colective, cu valoare substantivald,

in cazurile acuzativ gi genitiv, precedate de aceleaqi prepozilii 9i
locutiuni prepozilionale ca qi substantivul:
Am ajuns la garddupd cei doi (ilupd cel de'al doilea, dupd
amhndoi).
Am sosit tnaintea celor doi (tnaintea celui de-al doilea, tnaintea
amdndurora.

o Numerale adverbiale:
Azi noapte m-am trezit de doud ori.

o Verbe la rnodal:
o Infinitiv cu prepozilia p6ni gi locufiunea prepozitionald
inainte de:
PAnd a veni tata, am citit lecfia.
Ai adormit tnainte de a termina lec{iile.
o Gerunziut Mergdnil spre gcoal6, m-am intilnit cu el.
o Participiu: Ajuns acasb, m-am apucat de lecJii.

o Adverbe cu sau fdrd prepozilii gi locu(iani adverbiale d.e timp

(acum, astdzi, ieri, alaltiieri, mdine, poimdine, niciodati, odati,
altddatil, asear6, ast6-noapte, atunci, cdndva, devreme, dis-de-
dimineatd, dup6-amiaz6, dup6-mas6, indat6, intotdeauna, oricdnd,
tiltziu, uneori, sau adverbe provenite din substantive: noaptea, ziua,
iarna, vara, primivara, duminica, lunea, vinerea, etc,)
Pdrintii mei vor sosi m6ine.
Tata a plecat dis-de-dimineald de acas6.
Din cdndin cdnd lulece si oe la noi.
Topica Poate sta atdt inainte, cdt qi dupd cuvAntul determinat:
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineala nrnge iardt. (V.Alecsandri)
Am stat trei zile la Bucure$ti.
Punctualia Complementul circumstanlial de timp exprimat prin verb la gerunziu,
a.rezat la inceputul propozifiei, se desparte prin virgull de restul enunfului:
Citind ziarul, am aflat gtiri interesante.

52
Observafii, Cornplententul circumstanfial de timp exprimat prin substantiv este insofit
de numeral sau adjectiv (a treia zi, peste patru zile, peste puqini ani, erc.)
Aceste structuri trebuie analizate separafi numeralul sau adjectivul este
atrihut peldngl substantivul cu rol de complement circumstantial de timp.

Uneori complementul circumstantial de timp este foaroe apropiat de

complementul circumstanfial de loc:
Mi-a oovestitin drum

53
 Propozi{ia subordonati circumstanfiali de timp sau temporatl (CT)

Rolul in frazd Este subordonata care indeplinegte in frazd functia de complement

circumstantial de timp, ardtand momentul, durata, momentul inceperii, limita
in timp sau frecvenla acliunii sau a unei insugiri exprimate in propozitia
resenti^
CuvAntul Verb:
determinat Va venil/ gi-a terrninat treaba.2 |
Locutiune verbald:
gi-a adus aninterlldda ajuns acasd.2l
Adiectiv:
inlingltoar e'tFanda jucat cu Steaua,2lechipa n-a mai mers aga de
bine astizi.l/
Interiectie:
ruai'iWnilpott.'t
Adverb:
1/
rcnr t 6antl ne -an intAhit.2 | nu mi-ai spus nimic.
Felul in funclie de ordinea in care se petrec cele dou6 acliuni exprimate de
subordonatelor propozitia regenti $i subordonati, subordonata temporalE poate fi:
temporale o de anteriorinte - acliunea din subordonata temporali se petrece
inainte de actiunea exprimatd de regentS:
L plecal I WEd or-o* luat rdmtas bun.2 I
de simultnneitate - cele doud actiuni se petrec in mod simultan:
W invald,r/ nu-l deranjeazdnimeni.2/
de posterioritate - ac[iunea din subordonatA se petrece dupi actiunea
exnrimatd de oropozitia reAentA:
lm aiuns tu i*ttfra#rtsoseascd trenul.zl
Elemente Adverbe relntive (cdnd, de cdnd, pdnd cdnd, pe cdnd, cum, c0t):
jonctionale Multi vreme atrecuttl@f nu ne-arnfutahit.2l
WTa"affecea hnsd aiseriad,t I a datnas in nas cu popa.2/
W7 tw la noi.t ln-a scos o vorbd.2/
ffiou ffecut pdraul,r/ s-au odihnit la umbra unui copac.2/
Adv erb e nehotdrdte (oricAnd, oricdt, oriqicdnd) :

Conjunc\ii gi loculiuni conjuncqionale (de, c6, pdn6, cdt timp, cdtd

vreme, de cdte ori, de indatd ce, dupd ce, inainte ca s6, inainte si,
indatd ce, in timp ce, in vreme ce, ori de c6te ori, pdnd ce, pini s6, pe
cdnd;1lqcil - numai in limbaj arhaic qi in limbajul popular)
e-am odihnit pi6n,t lam pornit mai departe.2/
vine buni.ca la noi,t lne aduce cadouri.2/
mi-a spus vestea,r la dispdrut.2/
vedel lci nu vine nimeni,2/ se apucd singur de
T-ltreaba
Pronume sau adjective pronominale relative sau nehotdrdte (cine,
care, ce, cdt, oricine, oricare) cu sau fdr6 prepozilie:
Au roritt I Fffil do reau.z I

54
 Verificafi-vl cunoqtinfele!
1. Identificali complementele circumstan,tiale de loc:

a. O iau prin dosul primdriei gi o apuc pe maidan ca sd ies la bariera ,,Unirii".

(I.L.Caragiale)
b. A trecut intdi o boare lPe deasupra viilor, / $i-a furat de prin ponoare / Puful pdpidiilor.
(George TopArceanu)
c. in cdteva clipe , uneltele de bucltdrie de sub gandramaua putredd de-afard igi luari locul
in tindl, pe prichici pi-n jurul hornului. (M. Sadoveanu)
d. Undeva un zbor se aude. (L.Blaga)
e. Acolo, ldngb izvoar6, iarba pare de omet. (M.Eminescu)

2. Gasili complementele circumstanliale de loc gi stabilili canfl partii de vorbire prin care ele
sunt exprimate:

a. Pe cdmpu-nghelat caii mureau... (N. Stdnescu)

b. Am mers am6ndoi de-a lungul cheiului.
c. Noaptea o ptrecurA sfituind imprejurul focurilor. (Al. VlahuF)
d. Agripina se opri locului. (Gala Galaction)
e. Vand rostogolea praful neincetat in jurul nostru.
Privi in juru-i cu obrazul deodatd impietrit. (M.Sadoveanu)

3. Identificali subordonatele circumstanliale de loc, analizali morfologic regentul lor 9i spuneli

cb funcfie sintacticd au cuvintele prin care ele se introduc:

pe unde-i sticlesc ochii gi petrece. (M. Sadoveanu)

' .a. Te duci s-aduci pe
stdpdn de
b. Intrali pe aleea de lilieci gi ajungeli unde trebuie. (M. Sadoveanu)
c. De unde nu gdndegti, de acolo sare iepurele. (Folclor)
d. Oriincotro te-i uita, vezi colori felurite. (N.Bdlcescu)
e. Se uitbinapoi unde-gi ldsase ghiozdanul gi pantofii. (Eugen Barbu)
4. Identificali elementele jonctionale care introduc subordonatele circumstantiale de loc Ai
corelativele din propozitiile regente:

a. Unde prindea omul, acolo il ocira. (I. Slavici)

b. Unde este vorbd mult6, acolo e treabd scufta. (Folclor)

5. Completali fraza cu o propozilie regenti incdt propozitia secundard si fie, pe rdnd,

circumstanliald de loc, subiectiv5, completivS direct6, completivd indirecti qi atributivd:

6. Identificati complementele circumstanliale de timp gi ardtati prin ce sunt exprimate:

a. O sbpt[mdn6, o lun6, un an de zile n-o sb mai vorbeascl decAt de aventura asta.
(I.L.Caragiale)
b. Eu am gtiin!6 ci fapta asta s-a pefiecut ziua,la asfinfitul soarelui. (M. Sadoveanu)
c. Iard pe marginea drumului, din cdnd in c0nd, dd de pietrarii care cioclnesc din zori de zi
p0nd la apusul soarelui. (I.Slavici)
d. De la venirea mea cu a doua domnie gi pdnd astdzi, am ardtat asprime cdtre mulli. (C.
Negruzzi)
e. in Moldavia, pe vremea aceea, nu se introdusese incd moda m6ncdrilor alese. (C.
Negruzzi)
f. PAnd acum n-a lucrat nimic Ai acuma ;ade. (Folclor)

56
 7. Alcftuifi trei propozifii: doui cu complemente circumstantiale de timp exprimate printr-un
substantiv $ un verb la infinitiv precedate de locutiunea prepozilionaldtnainte de gi una cu un
complement circumstanfial de loc exprimat printr-un substantiv precedat de aceeagi loculiune
prepozifionald.

8. Analizafi sintactic gi morfologic cuvdntul sara.'

a. Sur6-i sara cea de toamn6. (M. Eminescu)

b. Sara pe deal buciumul sund cu jale. (M.Eminescu)

9. Identificali subordonatele temporale din urmdtoarele fraze; analizali morfologic elementele

jonctionale gi inlocuili-le cu altele fdrd sd schimbati raportul temporal:

a. El se luptd voinicegte p0n'ce izbuti sd ias6 din primejdioasa strdmtoare. (A.LOdobescu)

b. De cum a dat in fapte de zori / Veneau cu fete gi feciori. (G.Coqbuc)
c. Cum se potoli deplin vdntul, iati sosi gitrarul prin ultimele scuturdturi ale ploii.
(M.Sadoveanu)
d. lnsl imediat ce pdrlrsi biroul dddu drumul ingrijordrii gi tensiunii. (Al Ivasiuc)

10. Delimitali propozitiile, spuneti in ce raport temporal - fa!6 de regentd - se afl6 fiecare
propozifie circumstanliall de timp introdusd prin cum Si c6nd:
"

.'... a. Cucogul, cum scdpl din miinile mogneagului, fugi de-acasd gi umbla pe drumuri,
bezmetic. (Ion Creangi)
b. Cdnd ajunse cam prin mijlocul imaqului, Mitru se opri gi risufle. (T.Popovici)
c. Cdnd coboard intunericul, lumini se aprind la ferestre. (Geo Bogza)

11. Alcituifi fraze cu subordonate circumstantiale de timp introduse prin loculiunile

in vrente ce, in timp ce, cdtd vrente, de
conjunctionale ?nainte (ca)...sd, pe datd ce, o datd ce,
cdte ori.

12. Ce fel de propozilie este fiecare introdusi prin cdf.'

a. Nu *io cdt e ceasul.

b. Intrebarea este c6t costi marfa.
c. Timpul cit am stat la mare a fost minunat.
d. Nu m-am hotdrit cdt s6 cer.
e. Nu se gtie cit este de mare.
f. Cit ne tinem de treab6, ne merge bine.

57
 Complementul circumstanfial de mod (Ccm)

Definitia Este partea secundard de propozifie care arati cum se desfdSoard acliunea
exprimatb printr-un verb sau cum se prezintd o insugire.
Cuvintul o Verb la tnod personal sau nepersonal:
determinat El se pricepe bine la rezolvarea problemelor.
Zic6nd in sinea lui ceva cz amdrdciune, a inceput si se pregdteascd
de drum.

. Inculiune verbald:
Mi-am dat seama ugor de cele intdmplate.

. Adjectiv:
Avea o barb6 mare cdt o bidinea.

. Adverb:
Vuietul pdriului acoperea destul de bine fipetele lui.

o Interieclie:
Hairepede acasd!
Felurile Complementul circumstanlial de mod este de rei feluri:
'complemenfirlui t Complement circumstanlial de mod propriu-zis:
clcumstanlial Elevul a intrat repede in clas6.
de mod Vorbeqtefzrnos c\ toatd lumea.
o Cornplement circurnstanlial de mod comparativ:
Se comporti ca un otn matur.
Aleargd repede ca vAntal.
Este inalt cdt casa.
o Complement circumstanyial ile mod de mdsurd:
Prefurile au qescutcu 25Vo.
Covorul este lung de doi metri.
Exprimarea o Substantiv in cantl acuzativ fdrd prepozilie:
complementului Doarme bastean.
circumstanJial S-a suplrat.foc.
de mod
o Substantiv in cazul acuutiv pecedat de o prepozilie, locufiune
prepozifionald sau de un adverb comparativ (a, ca, cu, fdr6, dup6,
din, in, la, prin, intre, in conformitate cu, potrivit cu, in raport de
(cu), in funclie de, fa!6 de, in comparatie cu, in chip de, la fel ca,
cdt, dec6t, ca (gi):
Ei au fost intdmpinali cu mult}bucuric.
A venit lanoifdrd Stirea pdinlilor lui.
A rezolvat problema ca gi vecinul.
S-a pregdtit pentru serbare in func\ie de po sibilitdlile sale.
Miroase a busuioc.
Oragul Tokio este mai mare decAt Bucuregti.

c Sabstantiv tn cazal genitiv precedat de propozilie sau loculiune

prepozilinnalri (impotriva, in baza, in lumina, in temeiul, pe
m[sura):
El vorbegte impotriva colegilor,
A fost condamnat tn temeiul lesii.
58
o Substantiv tn cazul dafiv cu prepozilie (conform, potrivit):
Totul a decurs conform (potrivit) planului.
o Pronarne in cazurile:
o acuzativ precedat de prepozilii, de loculiuni prepozilionale sau de
adverbe comparative (aceleagi ca in cazul substantivului:
A venit la noi fdrd el (fdrd dumnealui, fdrd ai nogtri, fdrd acela,
fdrd orice).
Referatul a fost intocmittn raport cu al vostru (tn raport cu
celdlalt).
El este mai mare decdt mine (decdl durnneata, decdt al meu, decdt
acesta, decdtfiecare).
Decdt cine e mai mare?
Nu gtiul/dec At cine e mai mare.2l
o genitiv precedat de prepozifii sau locu|iuni prepozilionale (aceleaSi
ca la substantive):
Degi curentul era mare, a inotat impotriva lui.
Legea a fost adoptatd gi au aclionat in temeiul ei (tn temeiul
acesteia).
o dativ precedat de prepozi(ii sau loculiuni prepozilionale (aceleaqi
ca la substantiv) saufdrd prepozilie:
A procedat contralor (contra noastrd, contra acestuia, contra
dumne alui, c o ntra fte c druia).

Potrivit cui a aclionat?

Este inferior lui ( dumnealui, celuilalt, alor nogtri, altora).

o Numerale:
o cuvalaare adverbinld:
I-am plStit triplat.
Am muncit insutil.
A frdnt pdinea in doud.
o cu valnare substantivald:
. tn cautl acuzativ cu prepozilii gi locuyiuni prepozilionale
(aceleagi ca la substantiv):
A acfionat tn conforrnitate cu cei patru.
Voi veni tnfuncqie de amfrndoi.
. tn caail genin cu prepozilie sau loculiune prepozigionald
(aceleagi ca la substantiv):
El vorbeqte tmpotriva celor doi.
Hotirdrea afost adoptatdin terneiul celei de-a doua dinffe
legi.
t in cazul dafiv precedat de prepozifii sau loculiuni
prepozilionale (aceleagi ca la substantive):
A aclionat conform celor trei dintre colaboratori.
A procedat contra celor doi (contra celui de-al doilea,
contro amfrndurora).
Era mai cumsecade decdt primul (decdt cei doi, decdt
am6ndoi).

o Verbe la modurile nepersonale:

o infinitiv precedat de prepozilia ftril sau advrebul comparativ ca:
Aplecatfdrd a spune ceva.
A-ti scrie temele e la fel de imnortant ca atn

59
 o ger'unziu: Yeneaalergdnd spre mine.
o Participiu cu valoare adjectivald precedat de adverbal comparativ
ca: Am rdmas uimit ca lavit de trdsnet.

o Adverbe sau locufiuni adverbiale fdrd prepozilie sau precednte de

adverbe comparafive cu valoare de prepoziqie:
Vorbegte /oa rte rep e de.
M-am dus acolo cu de-a sila.
Era mai feicitA. ca ieri.

o Interiectie: Si oorenesc eitelean-teleao.

Topica Poate sta atdt inainte, cAt gi dupb cuvdntul determinat:
Fetele gi flIciii, gttif'ifrumos ... foiau prin sat. (I.Creangl)
Dumnealor,y'zmos giltiter... agteapti cu nerdbdare pe peronul din
urbea X. 0.L.Caraeiale)
Punctuatia Nu se desoarte prin vireuld de cuvdntul determinat.
Observatii 1. Cand intr-o propozitie avem predicat nominal cu numele predicativ
exprimat prin adjectiv la gradul pozitiv sau comparativ de inegalitate
(superioritate sau inferioritate), complementul circumstanlial de mod este
cel de-al doilea termen comparativ:
Este atent ca Si mine.
Este mai atent decAt mine.
f;, Este mai pufin atent ca mine.

2. Adjectivul care sti dupl verb, dar se acordd tn gen gi numdr cu

substantivul sau cu complementul direct este element predicativ
suplimentar:
Noaptea se vestea grdDitd. (C.Hogat)
Cei rimagi in picioare a$teptau tncordayi. (F6nug Neagu)

3. Element predicativ suplimentar este gi verbul la modul gerunziu carc std

dupd verbul-predicat gi exprimi o actiune paraleld gisimultand cu acesta:
Venea sore mine citind ziarul. (Venea spre minel/ si citea ziarul.zD

60
 Propozifia subordonati circumstanfiali de mod (modali) (CM)

Rolul in frazd Indeplinegte rolul unui complement circumstanlial de mod , ardtdnd cum se
desfS;oard acliunea sau cum se prezintd o insugire exprimatd prin
oronozitia resentd.
Cuvdntul Verb:
determinat din A citit compunereatlF*h putut.'l
propozifia Loculiune verbald:
regentd A luat-o la sintrtoasatt@tt yineau picioarele.2l
Adjectiv:
2 r/ (M.Eminescu)
Tu din tAndrrl e sti t T ot mereu intinere$ti.
Adverb:
Mai bine sa fiel/ ce ziceAaAtt7ecdce aratd visul meu.3l

Felul $l Subordonatd circumstanlinld modald propriu-zisd - aratd fie

elementele modul cum se desrdgoard acliunea exprimatd printr-un verb, fie
jonclionale calitatea sau cantitatea unei acliuni sau insugiri. Este introdusd prin:
cum, precum, c6t, dupd cA4 cerfdrd sQ__
in caz de incendiu fi ecare se salveazdr/ Eid poate.2 |
Precumlai aflat gi tu,tl el este campionul.2/
Dumneata, nevastd,,tlWupii cAdvdd eu,2legti pornitd pe lungd cale.r/
(M. Sadoveanu)
De neatentr/ @afosf tn:4-plltut evita accidentul.r/
A sosit pe nea$teptat e,t lVdrd sd ne dea mdcar un telefon.2l

Subordonata circumstan(iald modald comparativd de egalitate

sau de inegalitate - aratd printr-o comparalie cum se desfSgoard
acliune sau cum este insugirea exprimati in propozilia regent6.
Elementele relalionale suflt: cum, precum, decAt.
Eumlnu se dd scos ursul din bArlog,tl... aga nu md dam eu dus din
Humule$ti.2/ (I. Creangd)
Wid,q,tlot tn vechiime sprijinea cerul pe umdr,I / Aga el
sprijind lumea gi vecia intr-un numdr.2l(M.Eminescu.

Subordonatd circumstanyiald modald de mdsurd - arutd mdsura

acliunii sau cum insuqirea din regentd se dezvolti treptat, in raport
cu acliunea exprimatd in propozilia subordonati. Este introdusd
pin pe mdsurd ce... (in aceeagi mdsurd), cu cht ... (cu athfl, de ce
.- (de ce).
lPe mdsurd cdse apropie iarna,r animalele din pddure iqi gdsesc
hrana tot mai greu.2/
Cu cdt citesti mai mult,t I cu atAt cultura ta se ldrseste.2/
Corelative in In propozi,tia regenta pot apdrea adverbe qi locuJiuni adverbiale corelative:
regentd a{ataffi, tot aSa, tot atdt, in aceeagi mdsurd" etc.
aifdcut n,tla$a vom proceda gi noi.2/
mergi mai repede,tlcu atAt vei ajunge mai din timp acolo.2/
tl cunogti,rlin aceeagi misuri poti descoperi cattAlile

Tooica Poate sta atat inainte, cdt si dupi regent6. (Vezi exemplele de mai inainte.)
Punctuafia De obicei se desparte prin virguli de renet6. Nu se desparte prin virguld
cdnd corelativul asa stdinaintea adverbului relativ carn:

61
 A actionat asa'lbum!.-am sfdni*l
Observatii l. Propozifia circumstanliall modal6 comparative apare in frazd ca al
doilea termen al unei comparatii de egalitate sau de inegalitate.
2. Uneori corelativul aga gi adverbul relativ curn se despart prin virgulf, de
propozitia regenti, dar gi in acest caz adverbul corelativ aqa face parte din
propozifia regente:
' -
inva{d *ult, apat/ Fill s-a obisnuit tn copitdric.2 |
3. Adverbul relativ cum,in afard de subordonatd circumstanliald modaltr"
mai poate introduce:
c Subordonatdsubiectivd:
S-a gtiet/ Fiil vei proceda la examen.zl
. Subordonatdpredicativd:
intrebarea tffivei
proceda Ia examen.2l
t "rl"t
Subordoqqrtd completivd directd:
gtiull ETrzl vei priceda la examen.zl
c Subordonald completivd indirectd:
Mi gdndescttffivom proceda la exarnen.2l
o Subordonatd atributivd:
Ntodulrlffi/'ai procednt ln examen2l nu mi-a pldcut.r/
. Subordonatd circumstanliald temporald:
ffio turminat treaba,t| ne-atrrodihnit pu1in.2/
o Suhordonatd circumstanqiald de cauzd:
6Ao-ovenit ella mine,tlm-am dus eu la el.2/

62
 Verificaf i-vi cunogtinf ele !

1. Identificali complementele circumstanliale de mod gi spunefi prin ce parte de vorbire sunt

exprimate:

a. li fognea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii. (M.Eminescu)

b. A tesut subfire p6nza strivezie cao mreaj6. (M. Eminescu)
c. Atunci calul zboarl lin ca vdntul. (I.Creang6)
d. Dacd nu gtii, !i-ag ardta / Din bob in bob amorul. (M.Eminescu)
e. Era miloasi din cale-afar6. (L Creangi)
f. GogAll, gogalf, 9o96$, ii mergeau sarmalele intregi pe get. (I.Creangd)
g. V5 rog sA nu trageti fdri avertisment 9i, mai ales, firi a vd convinge in prealabil cu cine
aveti de-a face. (Ion B6iegu)

2. Spunefi ce functie sintacticl au cuvintele tipdrite cu litere cursive:

Elestefrumos.
Blcdntd,frumos.
El este ca un elev model.
' El se poart| co un elev model.

3. Identificati subordonatele circumstan,tiale modale:

.. a;tepta. (M. Sadoveanu)

b. Nu-i ca in sus pe Tarciu, unde oamenii trdiesc cum au apucat gi cum ii taie capul.
(M.Sadoveanu)
c. $eful glrii alerga cdt il fineau picioarele dupi un c6ine care fugdrea o gdin6. (Panait
Istrati)

4. Completati propozitia subordonatd cu cdte o propozifie regenti in aqa fel ca sd fie, pe rdnd,
propozitie subordonatd circumstanliali de mod, subordonati subiectivd, completivi indirectS,

i:*.... cum pofitu rezolva aceastd problemd.

5. Formulati dou6 propozifii cu complemente circumstanliale de mod exprimate prin verbe (la
gerunziu gi infinitiv); transformafi complementele circumstanfiale de mod in subordonate
circumstantiale modale. Explicali cum ali procedat.

63
 Complementul circumstanfial de cauzl (Ccz)

Definilia Este partea secundari de propozitie c:ue determini un verb sau adjectiv,
aritdnd cauza unei actiuni, a unei insu$iri sau a unei stdri.
CuvAntul Verb:
determinat Calul trestrrise de spaimd. (M.Sadoveanu)
Loculiune verbald:
M-a dus de nas din cauzs. nerugindrii sale.
Adjectiv:
L-a eisit sub trei griunle / Mort de inarylfie.(Gl|opfuceanu)
Exprimarea o Substantiv in cazurile acuzativ precedat de propozilii sau locu\iuni
complementului prepozi1ionale (de, din, pentru, la, pe, din cauzd de, din motiv de),
circumstanlial genitiv (cu loculiunile perpozilionale din cavza, din pricina) Sidativ
de catzd cu prepozilia datoritd:
Animalul a inghetat de frig.
Nu s-a prezentat la lupte din lasitate.
Din cauzd de boald n-avenit.
Am intArziat din cauza autobuzului.
Ma5ina a derapat datoritd poleiului.

o Pronurne tn cazurile acuzfltiv, genitiv Si dativ, precedat de aceleagi

prepozilii gi loculiuni prepozi1ionale ca gi substantivul:
Am fost certatpentru el (pentru dumnealui, pentru acesta, pentru
ai mei, pentru altul).
Am lipsit din cauzp lui (ilin cauza d.umnealui, din cauza acestora"
din cauza alor tdi, din cauza altora).
Din cauza czi ai lipsit?
Nu gtiut/ dln cauza cui a lipsit.2
Am alunecat dntoritdlui (datoritd dumnealui, datorild acestora'
datoritdalturA.

. Ailjectiv propriu-zis tn acuzntiv precedat de prepozilia de:

Nu mai putea merge de fldmdnd.

. Nurneral cu valoare substantivald in acuzativ, gentiv si dativ, cu

aceleasi prepozilii gi loculiuni prepozilionale ca gi substantivul:
S-a supdratpentru cei doi (pentru cel de-al doilea, pentru
amilndoi).
A pierdut startul din cauzp celor doi (din cauza celui de'al doilea,
din cauza amhndurora).
A alunecat datoritd celor doi (datoritd celui de'al doilea" datoritd
amdndurora).

o Verb la modurile nepersonale:

o gerunziu: intArziind, n-a mai intrat la o16.
o inftnitiv perfect: Era nemulfumit pentru a nu fi reugit.
o participiu: Nu mai puteade obositd.

o Adverb cu prepozilia de Silocufiune adverbiald:

De tncet cum vorbeqte, nu-l inleleg.
De aceea n-a venit, cb a fost bolnav.

64
 Propozifia subordonati circumstan{iali de cauzl sau cauzalil (CZ)

Rolul in frazd Corespunde unui complement circumstanlial de catzd, aretand cauza unei
actiuni sau a unei insusiri exprimate prin propozitia regenti'
Cuvdntul Verb:
determinat din Terminafi disculiile inutilel/ @luo i nu vd prfuepeli Ia astea.2l
regenta Locuyiane verbald:
A luat-o la sinltoasattE"adti erafricd de noi.2l
Adjectiv:
Era supirat gimenmtt tWdn-a mai auzit nimic despre ftul
lui.2l
Elementele Conjunc\ii subordonatoare: cd, c6ci, deoarece, fiindc6, intrucdt
jonclionale dacd, de.
A rdmas u"urd,t I W*-jod a fo s t b o nav .2 |
dacdesti bolnav,tlde ce vii lailcoal6?21 -
Nu se pregdte;te pentru or",'l@e leneg.2l

I-ocu|iuni conjuncyionale: penrrru c6, din cauzd cE, din pricin6 c6,
din moment ce, de vreme ce, o dat ce, cAtd vreme, etc.
loud,l nune putem duce la excursie.2/
a vorbit,t la fost pedepsit.2/

Adverhe relative cu valoare de coniunclie: cum, cdnd, unde.

Vidnu cunoastegi drumul,t lvi puteli rilaci.zl
Wndnuinvayd,tl cumo sd gtie?2/

Pronume relative (care, ce, caL cati, cdtd, cdte) precedate de

prepozifia de gi locutiunile prepozitionale din- cauza, din pricina:
N-u. putut inttu,'lWiffiau intratfdrd bilet.2t
N-am refuzat-o,'lWe celcrezi n.2t
Corelative in inpropozitiaregentdaparuneori locufiunile adverbiale corelative de aceea,
regentd de asta, pentru aceea, Pentra asta:
asta, pentru aceea, pentru asta) nu ne a scris,l/
&g",(Oe
6e"t cunostea a.dresa noastrd.2|
Topica
";Anu
Poate sta atat inainte, cdt gi dupd regent6. Au topici fixi subordonatele
cauzale introduse pin s!, cdci (dupd regent6) Si cum (inaintea regentei) :
Nu am venft,t lpfiamfost bolnav.zl
Wdam fost bolnav,tl n-amvenit.zl
Punctuatia Se desparte prin virsuld indiferent de pozitia ei fatd de regentd.
Observalii Conjuncliile gi locutiunile conjunctionale deoarece, fiindcd, cdci, tntrucdt,
de vreme ce, din rnoment ce, din cauzd cd, din pricind cd, pe motiv cd,
pentru cd sunt specializate pentru subordonata cauzald (nu introduc alte
feluri de subordonate)
Predicatul subordonatei cauzale nu poate fi niciodatd exprimat prin verb la
modul conjunctiv.
Subordonata cauzall introdusi prin dacd apare mai ales in fraze
interosative:
ffiahloud asa tare,tlde ce il mai astepti?2/

66
 Complementul circumstan{ial de scop (Csc)

DeJinifia Este oartea secundard de nrooozitie care aratd sconul unei actiuni.
Cuvdntul a Verb:
determinat M-am dus la piald,pentru a cumpdra legume 6i fructe.
a Loculiune verbald:
Am luat loc pentru a urmdri spectacolul.
Exprimarea o Substantive in cazul acuzativ precedate de prepozitiile pentru,
complementului spre, la, intru, dupi gi de loculiunea prepozifionald in scop de; in
circumstantial cazul genitiv precedate de locufiunile conjuncfionale in veredrea,
de scop in scopul, in ideea, in inten{ia:
Umblldupd cumpdrdturi prin piafd.
Invali tn vederea examenului.

o Pronume tn caatrile acuzptiv y genifiv insofite de prepozifiile gi

loculiunile prepozitionale mentionate:
Pentru el (pentru dumnealui, pentru ai mei, pentnt acegtia) am
ficut toate acestea.
Ion va avea examene pi se pregltegte intens in vederea lor (tn
vederea acestora)

o Verbe la modurile nepersonale:

o inft,nitiv precedate de prepozitiile gi loculiunile prepozilionale
pentru, spre, cu (in) scop de, in intenlia de, in ideea de:
Citegte mult spre a cunoagte lumea.
Citegte mult in intenlia de a cunoagte lumea.
o Supin:
A mers acolo la vdnat.

o Adverbe gi loculiuni adverbiale: inadins, dinadins, de aceea, de

asta, pentru aceea, pentru asta:
De aceea (de asta. Dentru aceea. oentru asta\ studiazd.
Topica Poate sta inainte sau dupd cuvdntul determinat, dar de obicei st6 dup6
cuvdntul resent.
Punctua{ia In mod obignuit nu se desparte prin virgul6.
Complementul circumstanlial de scop aSezat dupd termenul regent se
desparte prin virguld numai daci este anticipat prin corelativ:
De aceea munceste. nentru a cd$ieabani.

67
 Propozifia subordonatl circumstanfiall de scop sau finali (CS)

Rolul in frazd indeplinegte rolul unui complement circumstanfial de scop qi aratd scopul
actiunii exprimate prin regent6.
Cuvdntul Verb:
determinat in in vremea aceasta, mog Ddnild aptepta la stdn6l/ sd coboare
regent6 ciobanii cu o7le,2l ca sd le adape.3/ (Gala Galaction)
Locu|iune verbald:
cu totii am pus manarlliidll ajutdm la nevoie.zl
Interjeclie: _
Hai cu noitl[Elle ddm o mdnd de aiutor.2l
Elemente Conjunclii Si loculiuni conjunclionale; sil, ca s5, de, pentru ca si'
jonclionale ca nu cumva sii, pentru ca nu cumva si:
Rogu-te, mdna mii tare, mo$ Luca ...1/ ffi na se mai uite satul ca la
urs la noi.2l(Ion Creanga
Miam intins bratelel/ ttmbrdligez.zl
M-am dus la librdri cumpdrat cdr1i.2l
Am cdlitorit o zirl
"tlfrlo* ajung atci:t
in fiecare dimineafi md scol devremer/ alung cu
intdniere Ia scoald.2l
Adverbe Uneori in regentd apar locutiunile adverbiale corelative de aceea, de asta,
corelative pentru asta, pentru aceea:
De aceea am venit la tine,l/ md aju1i.zl
Fr"t qiuli,tlde aceea am venit latine.2l
Topica
";Amd
Poate sta atat iriainte. cdt si dupd regent6.
Punctualia Atunci cdnd sti dupd regentd nu se desparte prin virguld decdt daci apare
un corelativ:
Am venit la tinet/@ md ajugi3l
De aceea am venit la tine(,)t/@ mdaiuli.2l
Atunci cdnd std in fata regentei, de obicei se desparte prin virguld.
Observalii 1. Propozilia circumstanfiald de scop introdusi prin de apare mai ales in
vorbirea popularl gi arat6, spre deosebire de cele care au predicatul
exprimat prin velb la conjunctiv, cd acfiunea serealileazdin mod sigur:
e venitt/ @ aducd apd.2l(A venit, dar nu e sigur c5 a adus ap6.)
A venitt/ @l a adus apd.2t(A venit sd aduci apd qi a gi adus-o.)

2.Grupurile de cuvinte tn scopul sd, cu scopul sd nu sunt loculiuni

conjunctionale; conjunclia sd introduce o subordonati atributivd pe ldngi
termenul regent scopul:
Am venit in scopulr/ @fezolvfunimpreund problema.2l
AT. (in scopul rezolvdrii problemei)

68
 Complementul circumstan{ial condi{ional (Cdfl

Definitia Este partea secundard de propozifie care aratd condilia de care depinde
realizarcaunei actiuni sau existenta unei insusiri.
Cuvdntul a Verb:
determinat invdqhnd vei reugi.
a
ldiecfiv:
In locul vostru. noi am fi fost mai atenti la semnele de circulatie.
Exprimarea o Substantivele caz, condi{ie, eventualitate, ipotezd in cazul
complementului acuzativ, precedate de prepoziliilein, cu:
circumstanfial in cazulimbolnivirii sale, anun!6-m6 gi pe mine.
de cauzd in eventualitatea sosirii lui, m[ duc gi eu acolo.
o Substantive abstracte in cantl acuzativ precedate de locutiunea
prepozilionald" in caz de :
Medicamentul acesta se folosegte numai in cazde nevoie.

o Substantive nume de fiinte in cazul genitiv precedate de loculiunea

grepozitionald in lo c ul :
In locul lui Dan, eu n-a$ fi plecat.

o Pronume in cantl genitiv precedate de loculiunea prepozilionalltn

locul:
in locul tui (in locul dumnealui, in locul acestuia, tn locul alor
vogtri) eu ag fi plecat.

o Adjecfive pronominale posesive in cazul acuzativ precedate de

locutiunea prepozifional d tn lo c ul:
In locul tdu, eu n-aq fi acceptat propunerea lui.

c Nurnerale cu valoare substanfivald in cazul genitiv precedate de

loculiunea prepozitionall tn lo cul:
In lacul celar doi (in locul celui de-al doilea, in locul
amhndurora), eu ag fi rezolvatproblema.

c Adverbele altfel, altminteri, cdnd exprimd contrariul celor

exprimate intr-o propozilie anterioard:
S5 vii repede.AW nu te voi a$tepta.

c Verbe Ia modul serunziu: Strisdnd tot timoul. vei rdsusi.

Topica De obicei, st6 inaintea termenului regent, dar poate sta gi dupd acesta (vezi
exemplele anterioare). Poate fi intercalat Eu.tn locul lui. as fi plecat.
Punctuafia Cdnd este a;ezat la inceputul comunicdrii, de obicei se desparte prin
virguld (vezi exemplele anterioare).
Cdnd este arezat dupS termenul regent, nu se desparte prin virguld:
Armamentul este utilizabil numai in caz de nevoie.
Cind este a$ezat intre subiect gi predicat, subiectul fiind antepus
nredicatului. se izoleazd nrin virsule kezi nrooozitia de la tooicd).

69
 I

special6:
ii o catnrd generdd,tl epti respectat i2l nu ai o culturd generald,sl
nu ai stima celorlal{i.a/ (Dac[ ai o culturi generald" egti respectat; dacl
nu ai o culturi generald" nu ai stima celorla$i.)
o ln stilul oral, subordonata conditionali poate fi elipticd de predicat
(lipsegte predicatul); in acest caz este alc6tuit6 din conjuncfia de gi
adverbul negativ nu:
Spune-mi adevtrrul,l/ c d de nur2lrenunf la prietenia ta!3/ 1de nu = de
nu spui adev[rul)
o Grupul de cuvinte cu conditia str (cI) nu este locufiune
coniunctionali; str li cI innoduc o subordonati atributivi:
cu tffi"iLtti mai wulf t rc trer la examen.l/
"ondifiat

7T
 Complementul circumstan{ial concesiv (Ccv)

Definifia Este partea secundard de propozifie care arati un fapt ce ar putea impiedica
rcalizarca unei actiuni sau unei existente, dar nu o face.
Cuvintul Verb:
determinat Cu toate insistenlele mele, n-a venit astizi la noi.
Laculiune verbald:
in ciuda explicagiilor mele, nu qi-a dat seama de complexitatea
problemei..
Adjectiv:
El este inci vieuros.in ciuda vdrstei.
Exprimarea o Substantiv in cazurile:
complementului o acuzativ, precedat de prepozitia fdrd sau de locutiunile
circumstanfial prepozilionale cu tot (ca toatd, tofi, toate):
concesiv $ifdrd prea mari eforturi, reugeai.
Cu toatd osteneala mea, nu l-am putut salva.
o genitiv, precedat de prepoziliileimpotriva, contra qi locutiunile
prepozilionaletn ciuda, in pofida:
impotrivavremii rele, el a pornit la drum.
in ciuda ninsorii abundente, meciul s-a jucat.
o dativ, precedat de prepozi{ia contrar:
Contrar agtepfirtlor, rezultatele au fost slabe.

o Pronumerincazurile:.
o acuzfltiv, precedat de prepoziJiz fdrd 9i intdrit cu adverbul
chinr:
Chiar fdrd tine (fdrd dumnealui, fdrd ai vostri, acesta) aq fr
rezolvat problema.
o genitiv, precedat de prepozitiile gi locutiunile prepozilionale
menlionate la substantiv:
tn pofida lor (in pofida durnnealui, in pofida acestuia, tn
poftda alor mei) am fost la spectacol.

. Adiectiv precedat de adverbtil chiar:

Chiar accidentat ti nerefdcut, tot voi participa la concurs.

o Verb la modurile:
o infinitiv, precedat de prepozilia fdrd:
Fdrd a tnvdYa prea mult, ea totuli a oblinut rezultate bune.
o gerunziu, precedatdeadverbul chiar:
Chiar mdrind viteza, nu ne-a ajuns din urm6.

. Adverbe tot, totuqi, sau locutiunea adverbiali cu toate acestea

(referindu-se la cele spuse anterior):
Vine /o/rpi qi el.
A intdrziat. Cu toate acestea, a intrat in clas6.
Observafii Loculiunile prepozilional in ciuda, in pofidq cu tot (toatd, toli, toate) sunt
specifice acestui complement.
Uneori in propozilie apare un adverb corelativ: tot, totugi:
in ciuda viscolului de afar6. tot a iesit din cas[.
Topica St5, de obicei, inaintea termenului regent (vezi exemplele de mai sus), dar
Doate sta si dupl acesta:
72
 Era vigurog tn ciada filr,teL
Poate s[ se intercaleze lntre subiect gi predicat:
Bliefii nogtri, 0z ciudatnffingerii, au jucat admirabil.
sb Ccv Pr

Punctuafia Indiferent de pozifia pe care o ocupd faf[ de elementul regent, se desparte

prin virgull.
Cf,nd este intercalat lntre subiect gi predical seizoleaziprin doutr virgule.

t -' . ''i

:, ..

73
 Propozifia subordonatl circumstanliali concesivl (CV)

Rolul in fraz6 Corespunde unui complement circumstanfial concesiv 9i arut1 o

imprejurare care ar putea impiedica realizarea acliunii sau existenta unei
insusiri exorimate in propozitia resentA.
Cuvdntul este accidentat.2l
determinat din era supdrat,l/ a stat de vorbi cu mine.2/
regentd a Interjeclie:ffio rSti ocupat,\ hai totugi pdnd la mine.2l
a Adjectiv: gf u i"lit tttti" gittor,ttWera accidentat.2l

Elementele Conjuncyii subordonatoare: sd, ci, dactr (= chiar daci), de (=

jonctionale chiar de), deqi, mlcar:
F&l omoriin bdnie,tlqi tot nu recunoagte.2/
Calut,t lfui cal,zl si tot obose$te.r/
Eni* afr obosit,tltot invald incd.2l
. Locu(iuni conjunclionale subordonatoare: cu toate cI, chit c[,
mtrcar cI, chiar ci, chiar si, chiar de, fbrl (ca) str:
ffi"tr;A nu inlele ge nirygllJ orberte fdrd intrerupere.2/
voru"gt" uin" englezeqte,r/ Wa fraAfie englen2l
Pronume;au adjective relative precedate de adjectivul indiferent:
mdsuri vei lua,t I el tot va pleca.2l
Pronume sau adjective pronorninale nehofirAtu: orice, oricine,
oricare, oricAt (oricAtil, oricAfi, oricAte):
6'As-ar intamph.r/ eu tot md duc acolo.2l
W:A bani ai avea,t I tot nu-fi ajung.2 |
Adverbe relative gi nehotdrAtu: c6t, cum, unde, oricf,t, oncum,
oriunde:
de bogat ar ft,| I tot zgilrcit rdmine.2 |
te vei strddui,tl totnu vei reugi.2/
arfi timpul,l/excursia se va organizamdine.zl
Prin juxtapunere:
Explicd-i(,)t/ gi tot nu inlelege.2/

Elemente Foarte frecvent, in propozilia regentA apar adverbele corelative tot, totugi,
corelative care exprimd ideea de concesie (vezi exemplele de mai sus).

Punctuatia Indiferent de pozilia pe care o ocupd in frazd, subordonata concesivd se

desparte prin virgul6.

Observalii Subordonata concesivl are urmitoarele elemente jonclionale specializate:

degi, cu toate cd" chiar dacd, chiar de, mdcar sd (cd, dacd, de), oricfil
Foarte rar, subordonata concesivd apare fdrS element jonctional, raportul de
subordonare fiind realizat prin juxtapunere:
Vrei,l/ nu vrei,2ltot rabuie3/ s5 pleci aclo.al

74
 Complementul circumstanf ial consecutiv (Cst)

Definilia Este partea secundarl de propozitie care aratd urmarea sau consecinta unei
actiuni sau a unei insusiri.
Cuvdntul a Verb: A rispuns de minune la examen.
determinat a Adjectiv: Este destul de neatentpentru agregi drumul.
a Adverb: invdlase destal pentru a reugi la examen.

Exprimarea o Substantive, mai ales abstracte, in acuzativ, precedate de

complementului prepoziliile de, pAnI la, spre:
circumstantial lnsist[ p An d b dis p erare..
consecutiv A ratat mult, spre disperarea spectatorilor.
o Substantive insotite de prepozitia de sau pf,ntr la, care s-au
constituit in expresii stabile: de minune, de moarte, pdnd h
lacrimi, pdnd h sdnge:
M-a emolionat pdnd In hcrtmi.
Ebolnavdde moarte.
o Verbe la modurile:
o infinitiv, precedate de prepoziliile pentru, spre, pfrnI la:
E prea slab pentru a reugi la examen.
o supin (cu prepozifia de): Mlndncd de speriat.
o Loculiunea adverbiald de mai mare dragul:
Cintade-a mai mare dragul.

Topica Sti intotdeauna dupl cuvdntul pe care il determinS.

Poate sta, rareori, gi inaintea termenului regent, reludndu-se printr-un
corelativ: De mai mare minunea, aSa a invdtat.

Punctuafia Nu se desparte prin virgulS de termenul regent cdnd sti imediat dupi
acesta.
Cdnd este a;ezat inaintea termenului regent, sau in pozilie intercalatd, se
desparte prin virgulb

Observalii Complementul circumstanlial consecutiv este utilizat foarte rar, preferatl

fi ind subordonata consecutivi.
Complementul circumstanfial consecutiv redi mai expresiv ideea de
superlativ al acfiunii sau al insugirii:
Mdndncd de speriat. (Minincd/o arte mult.)
Complementu circumstanfial consecutiv poate fi uqor confundat cu
complementul circumstan{ial de scop cdnd este exprimat prin verb la
modul infinitiv:
Ei sunt destul de atenli pentru a nu gregi drumul. (Cst)
Ei au studiat hartapentru a nu greSi drumul. (Csc)
Cum se pot deosebi? Cst determini un predicat nominal (sunt atengi); Csc
determinl un predicat verbal (au sndiat).

75
 Subordonata circumstantiali consecutivn (CST)

Rolul in frazi Corespunde unui complement circumstanfial consecutiv 9i aratS rezultatul

sau urmarea unei acfiuni sau a unei insugiri exprimate in propozitia regent6.

Cuvdntul Verb:
determinat din S-a antrenatrtE@a ajuns cel mai bun sportiv.2l
regenta Adiectiv:
E l frumoas ar tfical nu tu puteai uita la ea.
Adverb:
Alerga amt de repede,t lFncail nimeni nu-l putea prinde .2 |

Elemente Conjuncyii subordonatogre:incit, de, 95, ca si:

jonclionale A muncit atdt de mult,t tbncdda obosit.zl
Alerga a$a de tare,t l@nim-tment nu-l putea prinde.2l
tioart\eltu asurzea.zl
r ir"u?-ipto contrazicd.2l
^x'i@t
Loculiuni conjgnEflonale:incitsi, pentru ca sI, cf,t si:
Proceda a$a,' I Wd sd fte auzit de ceilatfi .2 |
E prea od,l@facd un
"o
rfort.'t
^,r*"nro
Adverbe relative: cAt, decAt:
Pldngea atdr de t*",'l7dyi-era mitd de ea.zl

Cbrelative in Adverbele aga (de), astfel (de), atdt (de), destul (de), prea, locufiunile
regentd adverbiale tn aSa fel p6nd tntr-athL fut-afit de apar ca elemente
corelative in regent6.
Cdnta aga ae (atat de, intr'atAt de) frumos,r lfiAtuli se minunau.2l

Topica Sti intotdeauna dupd propozifia regentS.

Punctualia De obicei, se desparte prin virguld de regenta ei.

Nu se desparte prin virgulI cdnd este introdusd prin conjuncfla dp sl sa gi
cu corelativul prea, a$ezate imediat ldngd predicatul regentei:
tJrlat I pj te asurzea.2 |

Observafie Conjuncfia tnc6t este specializatd pentru subordonata consecutivd.

76
 Lucrare de verificare
1. Se di textul:
i
,,Dar Pdunag se degteptase gi incepuse sd pldngd gi se plrea Agripinei cd numai vuietul
pArAului acoperea destul de bine lipetele lui." (Gala Galaction)

Cerinte:
a. Subliniali predicatele pi identificali felul lor;
b. Delimitali ftaza in propozilii gi precizafi felul acestora, indicdnd raporturile sintactice
care se stabilesc intre ele;
c. Analizali sintactic qi morfologic cuvintele: sd pl6ngd, vuictul, lui din fraza dat6;
d. Dali sinonimele cuvintelor: vegnic, splendoare, aprig, prieten;
e. Dali antonimele cuvintelor: liniste, pretatindeni, a ri.dica, vesel;
f. Alcdtuili frazein care conjunclia sd introduce: o subordonatd subiectivd, o subordonatd
predicativd, o subordonatd atributivi, o subordonati completivd directS, o subordonati
completivd indirecti, o subordonati finali, o subordonati condifionald gi o subordonatd
concesivd.

2. Si se identifice funclia sintactice a pronumelui gi adjectivului relativ-interogativ care din

urmdtoarele contexte:
a. Vino-n codru la izvorul care tremvrdpe prund. (M.Eminescu)
b. Scrie-mi Simie care este noul tdu numdr de telefon.
c. Care am nu line la viala sa mai mult decdt la a altora2
d. Existd oameni a cdror experientd de via!6 este foarte bogat6.
e. Ultimul flJrmpe care l-am vizut m-a impresionat profund.
f. L-am cunoscut pe omul cdruia m-ai recomandat atdt de cdlduros.

3. SA se identifice prin sinonime lexicale sau frazeologice (combinafii stabile de cuvinte)

sensul verbului predicativ afi dinurmdtoarele enunfuri:
a. In lumea astasunt femei cu ochi ce izvorisc scdntei. (M.Eminescu)
b. De dou6 luni de zile este in concediu medical.
c. in Piala Palatului afostun accident mortal.
d. Mdine vafi. un an de la cdsdtoria lor civilS.
e. Tu eSti din Cluj, iar el este din Bucuregti.
f. Orice ord de curs este de cincizeci de minute.
g. Cdt este un kilogram de banane?
h. Pe unde ayifost de dimineald gi pdnd acum?
i. Ce e cdnd se zbate
!i ochiul stdng?
j. Cdtvorfi lumea gi pimdntul, vor exista gi oameni nefericiti.

4. Rescrieli urmdtorul text, corectdndu-se toate gregelile pe care le conline (indiferent de

natura lor):
in vedere insdqi faptul ci in aceasti probi de extremd finefd cdqtigarea unui
Ori, dacd se are
centimetru sau doi se oblin prin eforturi supra-omenegti, atunci cele gase centimetri peste
recordul mondial reprezintd un lucru extraordinar.

5. Sd se arate, prin rescriere, care sunt formele verbale corecte in urmdtoarele enunfuri:
a. Justitia nu poate sd absolve / sd absolveze pe autorul unei crime premeditate.
b. Populalia de la orage contractd / contracteazd mai ugor bolile infectioase.
c. Foarte mulli factori concurd / concureazdlareahzareaunui ideal.
d. Ast6zi oamenii manifestd / manifesteazd nestingherit pentru drepturile lor.
e. Literatura nu trebuie sd reflecte / sd retlecteze fidel realitatea.
f. in studiourile de la Hollywood se toarnd / se turneazd un nou western.
77
 6. Indicali, prin rescriere, care este paronimul potrivit in urm6toarele enunfuri:
a, Alegerea a fost absolut arbitrard / arbitrald.
b. Siptimdna viitoare se va intruni comisiaarbitrard / arbitrald.
c.
Reuniunile/amiliale /farniliare sunt o pldcere pentru multi oameni.
d. Industria noastra carbonierd / carboniferd este in regres.
e. Zdcbmintele petrolifere / petroliere sunt o importantd sursd de energie.
IPrimirea care i s-a fScut a fost destul de glaciald / glaciard-
g. $ederea intr-o stafiune balneard este temporard / temporald.
h. Climatul cazon / gazon a disp[rut din gcoli.
7. Indicali ce fel de propozifii subordonate introduce adverbul telativ cum in urmbtoarele
fraze:- $\\ F\ Q .. ( r.i--. R,,(Q ^',h !
a. : iti iisierne/,agaveidop1i" t t''*\ t
., ".Q Y '
b. Wdmurile actuardlhik*-sqqsj
ryil:
pg sctriluf l. )
c. letF€F{erJfiompry, qg$eiuape t8?te orumurilg. /\ , D e{?7.
,d. afiiir"lqicio Scdpar{ armala
-s3
preclln econditionfr/ \ t qV-
le. oibs'c al$iqele in jurul floriloy'n--
intrunire/
q ;'
f. r de q-a*ygnlt pi el la l
o tziuaflotri spre v6rtul inzdpezitl
b. ryfiorn]t
8. Indicati qe fel de subordonate introducp gggju.ncJiadacd in urrgdtgarelefraze:
a. n&-r vei $crie cdteva r4luri/nsffidJcd m{mai iubeftl. 1L i
b. Urc,flqd dii-$fl se gendea@fugJbfutipAnilavdrful muntelui/ n ' jt'vD
I
" c. Nu'$iiu preciiftasi Egry p" acalo lair4oarcereJ e - b-. t \
"$.f""i
d. intrebareaffu.rt-ygurideapleca astdzy'ma p&dcup6. q1*q d '.
@^-ffiSfis;un[n/, tot nu lt$;ai rnioarle"la ef
".
f. Problema eStelCffihse mai noatd face cevaiL^,, -;-
s. {@vei ffi;irA#"tq"n/t^ip4lintii tai sp* J5i'bucurl.
i. Mt pd.t'tii loriit'"ui,i6 sd jocd
i. Ma eefi tioifiilramai acasd.J
9. Recunoagte{i, in frazele urmitoare, subordonatele circumstanliale concesive:
a. Oricdt ai ldcr6ma, si qtii ci ginere ca feciorul ddscdlilei nu-mi trebuie. (M. Sadoveanu)
b. Avea ochii cflrpili de somn, fiindca degi era trecut de amiazd, abia se sculase din pat"
c.
Joace unul gi pe patru / Totugi tu ghici-vei chipu-i, / $i de pldnge, de se cearti, / Tu in
co[ petreci in tine... (M. Eminescu)

10. Construili trei fuaze in care subordonatele circumstanfiale concesive sI fie introduse prin
degi, dncd gi sd, iar in propozifiile regente sd se gdseascd adverbele corelative tot sautotu$i.

78
-

Bibliografie
Metea, Alexandru, Lfunba romAnd esen|iald, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003
Mete4 Alexandru, Lfunba romrtnd pentru elevi, Editura Helicon, Timigoara, 1993
Pop4 lon; Popa, Marinela, Limba romdnd, gramatic$ fonetic$ vocabular, Editura
Niculescu, Bucuregti, 2008
Neamfu, G.G., Teoria $ practica analizei gramatieale, Edifia a III-a, Editura Paralela 45,
Pitegti,2008
Dragoveanu, D.D., Teze gi antiteze tn sintaxa limhii rorndne, Editura Clusium, Cluj-Napoca,
1997
Gru41, Gligor, Moda lingvisticd 2007,Editura Paralela 45, Pitegti, 2006
Marin, Diana, Diclionar de paronilne, Editura Steaua Nordului, Constanfa,
Gramatica limbii romdne (GALR), volumul II, Enunful, Editura Academiei RomAne,
Bucuregti,2005
Diclianarul ortografu, ortoepic $ modologic al limbii romfrne, (DOOM 2) Editura Univers
Enciclopedic, Bucuregti, 2005

79
 ,rT

CUPRINS

NOTTUNT GENERALE DE SINTAXA ............2

I. Unitdfile sintaxei ...................2
II. Raporturile sintactice............ .................3
III. Clasificarea propozifiilor.............. ........7
a) Clasificarea propoziliilor dupd structurd... ...............7
b) Clasificarea propozifiilor dupd aspectul predicatului ............... 7
c) Clasificarea propozitiilor dupi scopul comunicirii .................. 8
d) Clasificarea propozi[h,lor dupd sensul pe care il au in frazd ..12
e) Clasificarea propozifiilor dupd rangul din frazd . . . ... . ..12

Verificali-vi cunogtinfele!. ........ ...............13

IV. Corespondenfa dintre pSrfile de propozilie qi propozi\iile
subordonate..... .........14
V. Pbrfile de propozilie qi subordonatele corespunzdtoare ......... 1 6
Subiectul ...............16
Propozilia subordonatd subiectivd ............... .............. 18
Predicatul. ..............21
Propozifia subordonatd predicativd............. ..............26
cunogtinlele!...........
Verificafi-vi .............28
Atributul .................30
atributivd
Propozilia subordonati ...........33
.........
Verificafi-vd cunoqtinfele! ...............35
direct.
Complementul .............37
directd.
Propozilia subordonatd completivd ...............40
.........
Verificafi-vd cunpqtinfele! ..............42
indirect..............
Complementul ...............43
Propozifia subordonatd completivd indirec16.............................45
Verificafi-vI cunogtinfele!.......... ..............47
loc
Complementul circumstanfial de ..........48
loc
Propozifia subordonatd circumstanfiald de ..........50
timp
Complementul circumstanfial de ......51
Propozilia subordonatd circumstantialS de timp (temporald) ... 54
Verificafi-vi cunogtinlele! .. .......56
Complementul circumstanfial de mod ......58
Propozilia subordonatS circumstanliald de mod (modal6).......... 6 1
Verificafi-vd cunoqtinfele!.......... ..............63
catzd
Complementul circumstanlial de .....................64
cauzd
Propozifia subordonati circumstanfial[ de ......66
scop
Complementul circumstanfial de .....67
Propozifia subordonatd circumstanfiall de scop (finald) ............ 68
Complementul circumstantial condifional .................69
Propozilia subordonati circumstanliald condifionald ................. 70
Complementul circumstantial concesiv ................,...72
Propozifia subordonati circumstanfial[ concesivd ......... ........... 7 4
Complementul circumstantial consecutiv ..................75
Propozifia subordonati circumstanfialtr consecutivd ......... ........ 7 6

Lucrare de verificare .............77

Bibliografie

81