MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI
FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Departamentul Tehnologia Produselor Alimentare
 

Lucru individual
La disciplina: Automatizarea proceselor tehnologice

Efectuat:st.gr. TPA181 ChinteaC.

Controlat:prof. Țarină.R

Chișinău2021
1)Tipurile a p de asigurare ale sistemelor automatizate de
comanda a proceselor tehnologice(SAC PT)

SAC PT modern conform standardului de stat include personal

operațional, organizațional, informațional, software și hardware. Toate
componentele sistemului sunt în interacțiune constantă Având în
vedere SAC PT ca un fel de sistem pentru conversia informațiilor de
intrare în ieșire, ar trebui să se distingă două componente principale
ale unui sistem om-mașină: personalul operațional și suportul tehnic.
Anume, colectează informații despre obiectul de control, îl procesează
și îl analizează, formează sistemul de control și le implementează,
definesc ieșirea sistemului. Pentru ca personalul care operează și
suportul tehnic (un set de mijloace tehnice) să funcționeze în
conformitate cu criteriile acceptate, trebuie să li se furnizeze
instrucțiuni și reguli corespunzătoare. Pentru personalul operațional,
această sarcină este realizată prin suport organizațional, pentru
mijloace tehnice - prin software. Interacțiunea componentelor în
cadrul sistemului și transmiterea de informații sub formă de
diferite semnale, date, mesaje, texte etc. Astfel
schimbul de informații necesită anumite acorduri
despre formele acceptate, sensul
... și conținutul informațiilor
elementelor. Totalitatea acestora
acordurile formează alta
componentă de sistem - suport informațional. Să luăm în considerare
componentele sistemului.
Personal operațional.
Acesta include operatori, tehnologi ai unui complex tehnologic
automat
(AT K) și personalul care asigură funcționarea sistemului.
Personalul operațional poate lucra în bucla de control,
folosind informațiile și recomandările pregătite de complexul de
mijloace tehnice (CTS) și în afara acestuia. Ultimul varianta este
tipică pentru APCS mai avansate, deoarece
persoana rămâne doar cu funcțiile de control asupra muncii
sistemelor, modificări ale modurilor de funcționare a acestuia,
intervenții în caz de situații de urgență.
Sprijin organizațional. Acest tip de asistență include o descriere a
funcțiilor și on-line, tehnică și organizațională
structurile sistemului, instrucțiuni și reglementări pentru activitatea
personalului de operare al sistemului. Sprijin organizatoric pentru ar
trebui apelat contul regulilor, reglementărilor și instrucțiunilor
interacțiune clară între personalul de operare și CTS ale sistemului.
Suport pentru informații. Acest tip de furnizare este o combinație a
sistemului de clasificare și codificare a informațiilor tehnologice și
tehnice și economice, semnale, caracterizarea stării ATC și a
documentelor necesare pentru îndeplinirea funcțiilor SAC PT
Informațiile introduse în sistem automat de la senzori și manual de
către personalul de operare de la terminale sunt supuse clasificării și,
adică, sistemului de atizare și distribuției acestuia
grupuri de clasificare după anumite reguli. Următoarea sarcină a
procesării informațiilor este codificarea, adică aducerea în
corespondență cu fiecare mesaj de informare a unui cod - un set de
numere, litere sau caractere alfanumerice. Scopul codificării este
prezentarea
și informații într-o formă concisă și convenabilă pentru prelucrare.
Pentru implementarea funcției de management, personalul de operare
sau KTS primesc semnale de la baza de date. Informațiile de ieșire ale
sistemului sunt afișate printr-un dispozitiv de imprimare pe diagrame
mnemonice sau pe ecrane ale terminalelor video - alfanumerice sau
grafice. Pentru SAC PT in industria alimentara principalele forme ale
documentelor de ieșire sunt „Regular
foaie "," Raport operațional de lucru pe schimb "," Operațional
raport de lucru pe zi "," Indicatori rezumativi ai întreprinderii. "
Fiecare dintre documentele enumerate conține informații
vi se oferă într-o anumită formă, secvență și volum
în conformitate cu documentul preprogramat.
Software. Este un set de programe pentru implementarea obiectivelor
și sarcinilor sistemului atât pe computer, cât și pe sistem, asigurând
funcționarea CTS. Software
software (software) este creat pe baza utilizării diferitelor
metode matematice, modele și algoritmi pentru prelucrare
informații folosind mijloacele VT.
Software-ul include software general (sistem) furnizat cu mijloace și
VT, și special
cu totul. Distingeți separat P Despre procesarea datelor. În sarcini
software-ul comun include asigurarea universalității utilizării
Computerul, performanțele sale ridicate, adaptabilitatea la schimbările
hardware și introducerea de noi programe. Software-ul special
implementează funcțiile unui anumit sistem.
În prezent, software-ul este dezvoltat sub formă de
elemente complete funcțional - module software
(P M). Aspectul PM vă permite să creați software pentru sisteme de
control specifice. Structura modulară a software-ului SAC PT poate fi
ilustrată prin implementarea funcției de informare a oricărui
sistem, care include în general patru principale
bloc:
colectarea și prelucrarea informațiilor de la senzori, instalate
introducerea de informații de la dispozitivele de introducere manuală;
calculul indicatorilor tehnici și economici ai sistemului;
prezentarea informațiilor către personalul operațional.
La rândul lor, blocurile sunt formate din module. De exemplu, blocați
colectarea și prelucrarea informațiilor constă din module de sondare
chikov, filtrarea semnalelor, catarg și r în și eu, la medie etc.
Fiecare PM este o descriere a unei operațiuni finalizate logic și o parte
integrantă a pachetului software de module. În ramură
se lucrează la organizarea unei biblioteci de module software, care va
crea premise pentru industrializarea procesului
crearea de software.
Suport tehnic. Acest tip de suport este un set de mijloace
interconectate de unitatea sarcinii (automatizarea înregistrării,
transferului, procesării
și reflectarea informațiilor) și combinate într-o singură tehnologie
lanţ. Complexul mijloacelor tehnice este baza materială a SAC PT.
Compoziția și structura sa se bazează pe
obiect de gestionare, listă de funcții și funcții auto matice
caracterul sarcinilor rezolvate în sistem Pentru funcțiile lor, SAC PT
ar trebui să conțină următoarele mijloace tehnice: VK și dispozitive de
comunicații cu obiectul (US O) -
un set de dispozitive pentru recepția și conversia semnalelor pentru
monitorizare și control, pentru comutarea unui canal în transmisie de
semnal; dispozitive de automatizare tradiționale - senzori, convertoare,
dispozitive secundare, controlere automate; dispozitive de comunicare
pentru personalul de operare cu mijloace tehnice
A T K - panouri de control, facilități de afișare a informațiilor,
mijloace de introducere manuală a informațiilor etc.
Mijloacele tehnice utilizate pentru construirea sistemului
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie un produs de serie
al fabricării instrumentelor și al altor industrii; au un principiu de
construcție bloc-modular și conexiuni unificate între dispozitive
individuale; furniza
implementarea a cât mai multe funcții posibil cu un set complet de
dispozitive; au rate de fiabilitate ridicate.
Baza CCC este VK, care este un set
facilități de calcul care implementează procesul de calcul.
În prezent, este utilizat pe scară largă sistemele de control al
computerului (CCS), construite pe baza unui sistem de mici
dimensiuni
calculatoare electronice (SM-computer), care au
productivitate ridicată, dimensiuni relativ mici
și cost redus. S M-E V M au un sistem de automatizări și și
mai întâi începeți să încărcați și să porniți sistemul, automat
recuperarea sistemului în caz de defecțiuni, capacități software
avansate
controlul și diagnosticarea sistemului. Managementul computerelor
Complexele SM-computer au o gamă largă de periferice
dispozitive STV și USO, dispozitive de comunicare intrasistem. P ro g
am
Software-ul SM-computer este construit conform modularului
2)Termometre cu lichid,constructia si principiul de
functionare,avantaje si dezavantaje
Funcționarea lor se bazează pe variația cu temperatura a lungimii unei
coloane de lichid închis într-un tub capilar, ca efect al dilatării
lichidului.
Corpurile termometrice uzuale pentru aceste tipuri de termometre
sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul, eterul de petrol, etc.
Global, aceste termometre pot măsura temperaturi cuprinse între -190
°C și +700 °C. Intervalul de temperatură pe care îl poate măsura un
anumit termometru depinde însă de corpul termometric folosit.
Mercurul este cel răspândit corp termometric folosit la termometrele
de sticlă cu lichid. Avantajele mercurului:
- este ușor de obținut în formă chimic pură
- nu udă sticla
- rămâne în stare lichidă într-un interval larg de temperatură (între
-38,86 °C și +356,7 °C), la presiune atmosferică normală
- are un coeficient de dilatare termică ce variază foarte puțin în funcție
de temperatură, scara termometrului rămânând aproape liniară până la
+200 °C
- are o căldură specifică relativ mică, conferind astfel inerție mică
termometrelor cu mercur.
Dezavantajele mercurului:
- are inerție termică mare, care îl face inadecvat pentru măsurători ale
temperaturii în regim variabil;
- este toxic și are potențial de contaminare a mediului, în caz de
spargere a termometrului. Unele țări din UE au interzis prin lege
folosirea termometrelor de sticlă cu mercur pentru uz medical.
Termometrele cu lichid se folosesc în diverse domenii: în industrie, în
laboratoare, în medicină etc. Forma și aspectul lor diferă în funcție de
destinația de utilizare, dar toate prezintă anumite elmente constructive
comune:
Rezervorul cu lichid,
de formă cilindrică sau sferică,
ce conține lichidul termometric
(mercur, toluen, alcool etilic sau
alt corp termometric);
Tubul capilar, aflat în
continuarea rezervorului și
confecționat din aceeași sticlă
ca și acesta;
Scala gradată, confecționată
din sticlă mată și fixată în dreptul capilarului;
Învelișul de sticlă ce protejează atât capilarul, cât și scala.
Precizia unui termometru este cea mai mică variație de temperatură pe
care o poate măsura termometrul. În cazul termometrelor cu lichid, în
funcție de construcție, precizia de măsurare variază între 0,01 °C și 1
°C.

3)Pirometru optic cu radiatie totala

Pirometrele de radiație totală pot măsura temperatura corpurilor într-
un interval larg: de la –50 °C până la 3000 °C.
Incertitudinea măsurătorii provine din necunoașterea emisivității
totale , care pentru toate corpurile reale este mai mică decât 1, ca
urmare temperatura de radiație indicată de pirometru este mai
mică decât temperatura corpurilor.

Pirometru de radiaţie totală.

Un pirometru de radiație totală este format dintr-o lunetă sau
un telescop care focalizează radiația pe un senzor care generează
un semnal electric pentru un instrument indicator sau
înregistrator. Senzorul pirometrului de radiație totală trebuie să
fie pe cât posibil neselectiv pentru ca indicațiile pirometrului să
nu depindă de compoziția spectrală a energiei radiate de corp.
La pirometrele cu vizare prin lunetă suprafața a cărei
temperatură se măsoară trebuie să acopere întregul câmp vizual
al lunetei, deci trebuie să fie destul de mare.
Pentru temperaturi mai reduse (uzual sub 900 °C), când
corpurile nu strălucesc, vizarea se poate face cu o rază laser,
însă trebuie ținut cont că de fapt se vizează o suprafață în formă
 de disc, corespunzătoare intersecției cu un con cu vârful în
pirometru. Există pirometre cu diferite rapoarte între distanța
până la obiectul vizat și diametrul zonei vizate, între 3:1 și 60:1,
iar distanțele până la care pot viza obiecte sunt între 0,15 și 3 m.
Pentru ușurința vizării există pirometre care generează
holografic din spotul central o rozetă de 16 spoturi care
marchează diametrul zonei vizate (v. imaginea de la începutul
articolului).
Precizia acestor pirometre este de 1 % (2 % pentru instrumentele
foarte mici și ieftine). Toate instrumentele de acest tip dispun de
afișare numerică a rezultatului, iar unele și de interfață RS-232
pentru transmiterea datelor spre echipamentele de achiziționare.

4Cromatografie cu lichid
Cromatografia de lichide este o tehnică de laborator prin care se
separă substanțele chimice aflate în amestec, permițând determinarea
calitativă și cantitativă a acestora. Ea se bazează pe distribuția diferită
a componentelor unui amestec între două faze: faza staționară și faza
mobilă. Cromatografia de lichide poate fi pe coloană închisă sau pe
coloană deschisă . Cel mai des utilizată este cromatografia pe coloană
închisă, în special cromatografia de lichide de înaltă performanță
(HPLC). Principalele avantaje ale cromatografiei de lichide de înaltă
performanţă sunt:  capacitate de separare ridicată  viteza ridicată a
separării  posibilitatea monitorizării continue a eluentului coloanei 
realizarea unor analize repetate şi reproductibile utilizând aceeași fază
staționară și aceeași fază mobilă  automatizarea procedurii analitice
şi a prelucrării datelor  detecţie nedistructivă  după separare,
substanțele pot fi colectate în colectoare de fracții  scalarea se face
ușor . Domenii de aplicabilitate: cercetare-dezvoltare, controlul
calității (detecția de impurități, stabilitatea în diferite condiții de
mediu, stabilitate în timp etc.), analize de probe de mediu, sinteza
chimică (separarea produșilor de reacție), stabilirea compoziției
extractelor din plante etc. Sisteme: compuși organici, anorganici și
organometalici Industrii: industria farmaceutică, industria chimică,
industria suplimentelor alimentare, industria agroalimentară, industria
produselor cosmetice, mediu, sănătate.
Bibliografie:
www.scribd.com Соколов  В.
А. Автоматизация технологических процессов пищевой промышленности.
– Москва, Агропромиздат: 1991, 445 с.