De ce a murit Mihai Eminescu?

Răspunsul
a 12 dintre cei mai importanți medici
români
14.01.2018 18:00

12 dintre cei mai importanţi medici români rescriu adevărul despre moartea poetului
Mihai Eminescu. După ce au studiat toate documentele referitoare la starea de sănătate
a acestuia din ultimii șase ani de viaţă, specialiştii spun că Mihai Eminescu nu a murit
din cauza sifilisului. Este posibil însă ca inima sa să nu fi rezistat tratamentului cu
mercur, afecţiunii bipolare de care suferea şi fumatului.

<iframe src
Embed
42 de amenzi după protestele de sâmbătă

Cramă unicat în România. Tehnologia de prelucrare gravitațională a strugurilor, dezvoltată cu ajutorul banilor europeni

Cum a schimbat un primar fața unui orășel cu 10.000 de locuitori

CTP: Alegerea lui Cioloș este o decizie în avantajul USR PLUS. Partidul a rezolvat și problema prezidențiabilului

Pasajul Mogoșoaia a fost inaugurat, dar s-a blocat imediat

Incendiu la Spitalul de Infecțioase din Constanța. Șapte pacienți au murit

Managerul Spitalului de Infecțioase din Constanța, către jurnaliști: Totul era în regulă

Emilian Popovici: Vom atinge vârful de val al pandemiei peste două săptămâni

Lucian Bode, despre haosul raportărilor deceselor de la Constanța

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în Casa de sănătate a medicului Alexandru Şuţu, de
pe strada Plantelor din Bucureşti. Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de care poetul
ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă.

În presa vremii au apărut şi speculaţii privind posibila asasinare a poetului, care ar fi murit din
cauza unei lovituri la cap.

Anul trecut, în ziua în care s-au aniversat 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, o
carte semnată de 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România desfiinţează
atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei.

„Au luat toate documentele, toată descripţia bolii şi au constatat că un bolnav de sifilis nu
trece prin ce a trecut Eminescu şi nu a avut simptomele respective”, spune Eugen Simion,
academician.

„Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat, pe vremea aceea nici nu se putea documenta.

Era interpretat pe semnele clinice, pe contactul sexual, pe fenomenele cutanate ce apăreau
după contactul sexual la un interval de timp”, adaugă Eduard Apetrei, medic cardiolog.
Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului
nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului. Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur,
folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

Experţii reuniţi de Academia Română spun că poetul a avut o ateroscleroză precoce şi o

personalitate de tip bipolar care, alături de tratamentul greşit şi de propriile vicii, i-au grăbit
sfârşitul. Este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.

„M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe

aparatul cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că se plângea de
dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, oboseala, efortul şi că a avut
leşinuri. El a avut o suferinţă şi cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major”,
afirmă prof. univ. dr. Eduard Apetrei.

Volumul „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” a fost publicat
de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, sub îndrumarea academicianului şi criticului
literar Eugen Simion.

Citiți și:

VIDEO. Copiii românilor din diaspora, mesaj la împ