Aplicaţii ale trigonometriei în geometria plană

Prof. Lupaşcu Constantin

1. Identificarea elementelor necesare pentru calcularea unor lungimi de segmente şi a unor măsuri de unghiuri
2. Utilizarea unor tabele şi formule pentru calcule în trigonometrie şi în geometrie
3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentru determinarea unor măsuri (de lungimi sau de unghiuri)
4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei geometriei a unor probleme practice
5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului dreptunghic/ oarecare
6. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice.
Conţinuturi

- Rezolvarea triunghiului dreptunghic -Formulele (fără demonstraţie):

- cos180° xcos x, sin180° xsin x.

- Modalităţi de calcul a lungimii unui segment şi a măsurii unui unghi: teorema

sinusurilor şi teorema cosinusului.
- Rezolvarea triunghiului oarecare.

Goniometria este ştiinţa care se ocupă cu măsurarea unghiurilor( în greceşte gonia =

unghi şi metrein = a măsura). Prin măsurarea unghiurilor nu înţelegem doar masurarea lor cu
raportorul, ci şi măsurarea lor cu ajutorul unor funcţii care depind de unghiuri. Funcţiile folosite
în calcularea elementelor triunghiurilor(trigonometrie) se numesc funcţii trigonometrice. Aceste
funcţii îşi găsesc aplicabilitatea în diferite domenii ale matematicii(geometrie, analiză, algebră),
în astronomie, cât şi în fizică preecum şi în probleme practice de măsurare a unor terenuri de
către topometri.
1.Unităţi de măsură pentru unghiuri

Gradul sexagesimal este măsura unui unghi congruent cu a 90-a parte a unghiului drept,

notat 1 .
A 60-a parte dintr-un grad sexagesimal se numeşte minut sexagesimal, notat 1′, iar a 60-a parte
dintr-un minut sexagesimal se numeşte secundă sexagesimală, notata 1′′. Avem 1  60'  3600''
Gradul centesimal este măsura unui unghi congruent cu a 100-a parte a unghiului drept,
g
notat 1 . A 100-a parte dintr-un grad centesimal se numeşte minut centesimal, notat 1c, iar a

1
100-a parte dintr-un minut centesimal se numeste secunda centesimală, notata 1cc. Avem
1g  100c  10000cc
Radianul –măsura unui unghi cu vârful în centrul uniu cerc care cuprinde între laturile
sale un arc de lungime egală cu raza cercului. Cercul întreg are 2π radiani, un semicerc are π
radiani, iar unghiul drept are π/2 radiani.

Prescurtarea radianului este rad. De obicei nu mai folosim pentru măsura în radiani
această prescurtare. Când nu apare altă presurtare(altă măsură) atunci se subînţelege că
măsura unghiului(arcului) este exprimată în radiani.

Utilizând regula de trei simplă putem găsi relaţia care leagă măsura unghiului în grade
sexagesimale de măsura unghiului în radiani:

180..................... rad .
u  .................... rad.

u 
De aici se obţine   .
180

Dacă   1  1rad .  57

Cu formulă găsită se completează su uşrinţă tabelul:

u 0° 30° 45° 60° 90° 135° 180° 270° 360°

 0 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 3𝜋 𝜋 3𝜋 2𝜋
6 4 3 2 4 2

2
 Elemente de trigonometrie plană

Trigonometria este ramura goniometriei care se ocupă cu masurarea unghiurilor unui

triunghi.


Fie un triunghi dreptunghic ABC in care m  A  = 90°, cu notaţiile consacrate:
 

AB(latura care se opune unghiului C) = c, AC( latura care se opune unghiului ) = b şi BC latura
care se opune unghiului A) = a, ca în desenul de mai jos:

Rapoartele trigonometrice ale unghiurilor ascuţite B si C sunt definite prin formulele:

Forma trigonometrică a teoremei lui Pitagora

2 2
b c
Triunghiul ABC este dreptunghic în A dacă şi numai dacă a 2  b2  c 2 sau 1      
a a
b c
Ţinând seama de exprimările pentru şi se obţin egalităţile sin 2 B  cos2 B  1 şi respectiv
a a

3
sin 2 C  cos 2 C  1.

Fiecare dintre cele două formule este forma trigonometrică a teoremei lui Pitagora în triunghiul
dreptunghic ABC. Cum B  0 ,900  înseamnă că formula sin 2 B  cos2 B  1 este valabilă oricare
ar fi unghiul ascuţit B.

Egalitatea sin 2 x  cos2 x  1, x  0 ,90  se numeşte formula fundamentală a

trigonometriei

Proprietăţi:

Având în vedere inegalităţile cunoscute ce se referă la lungimile laturilor unui triunghi

dreptunghic, se deduce uşor că:

 Sinusul şi cosinusul unui unghi ascuţit sunt numere reale pozitive şi subunitare:

0 < sinx < 1, oricare ar fi 0° < x < 90°.

 Tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit sunt numere reale şi pozitive

(oricat de mari!):

0 < tgx < +oo, oricare ar fi 0° < x < 90°;

0 < ctgx < +oo, oricare ar fi 0° < x < 90°.

Definitiile rapoartelor trigonometrice şi proprietatile cunoscute ale triunghiului

dreptunghic permit, cu usurinţă, evidentierea următoarelor formule, în care

x ∈ (0°;90°):

 sinx = cos(90°-x);  ctgx = 1/tgx;

 cosx = sin(90°-x);  (tgx)·(ctgx) = 1;
 tgx = ctg(90°-x);  sin²x + cos²x = 1;
 ctgx = tg(90°-x); 𝑠𝑖𝑛𝑥
 tgx= ;
𝑐𝑜𝑠𝑥
 tgx = 1/ctgx; 𝑐𝑜𝑠𝑥
 ctgx= 𝑠𝑖𝑛𝑥

4
 Valorile funcţiilor trigonometrice în cazuri particulare

Funcţia Unghiul

30 45 60
sinx 1 2 3
2 2 2
cosx 3 2 1
2 2 2
tgx 3 1 3
3

ctgx 3 1 3
2

Rezolvarea triunghiului dreptunghic

A rezolva un triunghi înseamnă a-i calcula lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor

când se cunosc o parte din ele. Pentru un astfel de triunghi se cunoaşte un unghi şi anume
unghiul drept. Cazurile de congruenţă ale triunghiurilor furnizează elementele cunoscute. Pentru
determinarea elementelor necunoscute se utilizează rapoartele trigonometrice într-un triunghi
dreptunghic şi teorema lui Pitagora. Dacă se cunoaşte valoarea unei funcţii trigonometrice a unui
unghi se admite că se cunoaşte unghiul.

Un triunghi dreptunghic este determinat dacă se cunosc lungimile a două laturi sau
lungimea unei laturi şi măsura unui unghi ascuţit.

Se va arăta în continuare cum se vor determina, în fiecare caz, elementele unui triunghi
dreptunghic ABC cu A = 90°.

Cazul 1. (C.C.) Dacă se cunosc catetele b şi c. Din teorema lui Pitagora avem a  b2  c2 .
b c
Apoi tgB  ;tgC  .
c b

Exemplu. Fie triunghiul dreptunghic ABC în care A = 90°, c = 5 şi b = 5 3. Atunci

c 1
a  b2  c2  75  25  10 , iar din sin C    C  30.B  90  30  60 .
a 2

5
Cazul 2. (I.C.) Dacă se cunosc ipotenuza a şi o catetă, de exemplu b, atunci

b b
c  a 2  b2 ; sin B  ;cos C  .
a a

Exemplu. Fie triunghiul dreptunghic ABC în care A = 90° , a = 10, c=5. Atunci
c 1
c  a 2  b2  100  25  75  5 3.sin C    C  30.B  90  30  60 .
a 2

Cazul 3. (I.U.) Dacă se cunosc ipotenuza a şi un unghi ascuţit, de exemplu B, atunci

C  90  B; b  a  sin B; c  a  cos B.

Exemplu. Fie triunghiul dreptunghic ABC în care A = 90° , a = 10, B= 60 . Atunci

c 1 c 1 10
sin C   C  90  60  30.Din sin C    c  a sin C   5 .
a 2 a 2 2
b  a2  c2  100  25  75  5 3.

Cazul 4. (C.U.) Dacă se cunosc o catetă şi un unghi ascuţit opus, de exemplu b şi B, atunci
b
a ; c  b  ctgB; C  90  B .
sin B

Exemplu. Fie triunghiul dreptunghic ABC în care A = 90°, C = 30°, c = 5. Atunci

c 5
a   10; b  c  ctgC  5 3; B  90  30  60
sinC 1
2

Cazul 5. (C.U.) Dacă se cunosc o catetă şi un unghi ascuţit adiacent acesteia, de exemplu se dă
c
lu ngimea catetei c şi unghiul adiacent (alăturat) B atunci C  90  B; a  ; b  a  sin B.
cos B

Exemplu. Fie triunghiul dreptunghic ABC în care A = 90°, B = 60°, c = 5. Atunci

c 5 3
C  90  B  90  60  30 ; a    10; b  a  sin B  10  5.
cos B 1 2
2

6
 Relaţii între functiile trigonometrice ale unui unghi

Deoarece ne vom ocupa de unghiurile unui triunghi situate în  0 ,180  (în

 
grade
sexagesimale) sau  0,   (în radiani) sunt utile formulele date de
Teoremă
1) sin 180  x   sin x; 2) cos 180  x    cos x, x  0 ,180 
1') sin   x   sin x; 2 ') cos   x    cos x, x   0,  .
 
Ţinând seama că pentru x  0,  ,sin x, cos x   0,1 putem extinde aceste informaţii folosind
 2
teorema precedentă la intervalul 0,  .
Deci 0  sin x  1, 1  cos x  1, x 0,  .
Mai mult, formula fundamentală a trigonometriei este sin2 x  cos2 x  1, x 0,   .
  sin x  
Definiţii.1) Funcţia tg :  0,   \    R, tgx  , x   0,   \   se numeşte funcţia
2 cos x 2
tangentă.
cos x
2)Funcţia ctg :  0,    R, ctg x  , x   0,   se numeşte funcţia cotangentă.
sin x
Teoremă.
 
1)tg   x   tgx, x   0,   \   ; 2)ctg   x   ctgx, x   0,   .
2
1') g 180  x   tgx, x  0 ,180  \ 90  ; 2 ')ctg 180  x   ctgx, x   0 ,180  .

Legătura dintre funcţiile tangentă şi cotangentă ale aceluiaşi unghi este dată de
 
tgx  ctgx  1, x   0,   \   .
2
Exemplu.Să se calculeze 1)sin120; 2) cos150 ;3)tg135 ; ctg100.
Avem:

1)sin120  sin 180  60   sin 60 

3
;
2

2) cos150  cos 180  30    cos 30  

3
;
2 .
3)tg135  tg 180  45   tg 45  1;
ctg100  tg 180  80   ctg 80.

7
Tabel cu semnul funcţiilor trigonometrice
Funcţia sin cos tg ctg
Intervalul
𝜋 + + + +
0,
2
𝜋 + - - -
,𝜋
2
2 2 3 5
Exemple. Să se stabilească semnul produsului P= P  sin  cos  tg  ctg .
3 3 4 6
 2
 sin 3  0

cos 2  0
2    3    5     3
Avem   ,  ,   ,  ,   ,   
3  2  4  2  6  2   3
tg 0
 4
 5
 ctg 0
 6
Ţinznd seama de regula semnelor la înmulţire se obţine P < 0.
Orice funcţie trigonometrică a unui unghi se poate exprima prin oricare altă funcţie
trigonometrică a aceluiaşi unghi.

Relaţii între funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi

sinx cosx tgx ctgx
sinx = sinx 𝑡𝑔𝑥 1
± 1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 ± ±
1 + 𝑡𝑔2 𝑥 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝑥
cosx = cosx 1 𝑐𝑡𝑔𝑥
± 1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ± ±
1 + 𝑡𝑔2 𝑥 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝑥
tgx = 𝑠𝑖𝑛𝑥 1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 tgx 1
± ±
1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 𝑐𝑜𝑠𝑥 𝑐𝑡𝑔𝑥
ctgx = 𝑐𝑜𝑠𝑥 1 ctgx
1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ±
± 1− 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 𝑡𝑔𝑥
𝑠𝑖𝑛𝑥

Probleme rezolvate
1.Să se determine valorile tuturor funcţiilor trigonometrice ale unghiului 𝛼 dacă:
1  
1) sin   ,    ,   ;
3 2 
 
2) tg  3,    ,   .
2 

8
 Rezolvare. Dacă
 
   ,    cos  0, tg  0, ctg  0  cos    1 

2 

Acum
sin  2
tg    , ctg  2 2.
1  sin 2  4

2. Cum
tg 3 10
sin   0  sin     .
1  tg 2 10
1 10
cos   0  cos     .
1  tg  2 10
1 1
Evident ctg   .
tg 3

Metode de calcul a lungimii unui segment şi a măsurii unui unghi

Dacă ABC este un tiunghi oarecare, atunci convenim să notăm măsurile unghiurilor sale
cu A, B, C. Lungimile laturilor le notăm cu BC = a, AC = b, AB = c.
a b c
Teorema sinusurulor. În orice triunghi ABC avem:    2 R, unde R este
sin A sin B sin C
raza cercului circumscris triunghiului.
În orice triunghi raportul dintre lungimea unei laturi şi sinusul unghiului opus este
constant şi este egal cu diametrul cercului circumscris triunghiului.
Din teorema sinusurilor avem: a  2R sin A, b  2R sin B, c  2R sin C.
Exerciţii rezolvate
1. Să se arate că dacă: a) sin 2 A  sin 2 B  sin 2 C , b) b sin B  c sin C  a sin A atunci triunghiul
este dreptunghic.
a b c
Rezolvare. a) Din teorema sinusurilor sin A  ,sinB  ,sinC  . Relaţia devine
2R 2R 2R
2 2 2
 a   b   c 
      a  b  c si triunghiul este dreptunghic în A.
2 2 2

 2R   2R   2R 
b c a
b) b sin B  c sin C  a sin A  b c a  b 2  c 2  a 2 . Deci conform reciprocei
2R 2R 2R
teoremei lui Pitagora triunghiul este dreptunghic în A.

9
Test teorema sinusurilor
1)Dacă într-un  ABC raza cercului circumscris este R=3, iar latura a = 2
atunci sin A este ................
 2 2
1) a) ; b) ; c)nici un raspuns corect; d)
3 3 6
2) În  ABC se cunosc laturile AB=6, AC=8, m(  B )=60º, atunci
sin A = ...................
1 2 3
a) 3 ; b) c)nici un raspuns corect d)
2 13
8 3
5) În  ABC se cunosc AC  , A  60 şi B =45º. Latura BC a triunghiului va fi egală cu:
3
12 3 12
a) 4; b) 12 2 ; c) ; d) ;
2 6 2 6
6) Se consideră  ABC cu AC=6, BC=5, iar raza cercului circumscris 2.
Să se determine suma:
22
sinA + sinB va fi: a) 0; b) 2; c) ; d) nici un raspuns corect;
15
7) În  ABC se cunosc laturile BC=5, AC=4 şi C =45º.
sinB = ....................
3 2 2 2 2
a) ; b) ; c) 0 ; d)
2 41  2 41  20 2
1 1
8) În  ABC ascuţitunghic se cunosc BC = 8 cm, sin B= şi sin C = .
3 9
Latura AB a  ABC este egală cu:
24
a) ; b) 3 ; c) 5 ; d) nici un răspuns corect
4 52 2
3) Să se arate că dacă  ABC verifică relaţia sin2C = sin2B +sin2A atunci
 ABC este dreptunghic.

Teorema cosinusului
a  b 2  c 2  2b  c  cos A,
2

b 2  a 2  c 2  2a  c  cosB,
c 2  a 2  b 2  2a  b  cosC.
În orice triunghi, pătratul lungimii unei laturi este egal cu suma pătratelor lungimilor
celorlalte două laturi minus de două ori produsul lungimilor acestora înmulţit cu cosinusul
unghiului dintre ele.
Exemple.
1. Se dă triunghiul ABC în care AC = 5, AB = 3, A=60°. Să se determine BC.
10
 1
Din teorema cosinusului avem a 2  b2  c 2  2b  c  cos A  25  9  2  5  3   19  a  19 .
2

Funcţiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi

Corolar. (cosinusul unui unghi). În orice triunghi ABC avem
b2  c2  a 2 a 2  c2  b2 a 2  b2  c2
cos A  , cosB  , cosC  .
2bc 2ac 2ab
Caracterizarea naturii unui unghi al unui triunghi
 
A  unghi ascutit  A   0,   cos A  0  b 2  c 2  a 2
 2

A  unghi drept  A   cos A  0  b 2  c 2  a 2
2
 
A  unghi obtuz  A   ,    cos A  0  b 2  c 2  a 2 .
2 
TEOREMA COSINUSULUI – exerciţii propuse

1. Triunghiul ABC are AB  3, AC  5, BC  7 .Să se calculeze cos A

2. Să se calculeze perimetrul ABC ştiind că AB  4, AC  3, A  60 .
3. Triunghiul ABC are AB  5, AC  8, BC  7 .Să se calculeze A .
4. Să se determine a   pentru care numerele a, a  1, a  2 sunt lungimile laturilor unui triunghi
obtuzunghic.
5. Să se arate că dacă a  41, b  28, c  15 atunci triunghiul ABC este
A dreptunghic B. ascuţitunghic C. obtuzunghic D. isoscel E. echilateral
bc
6. Să se arate că ABC este dreptunghic în A dacă şi numai dacă cos B  cos C  .
a
7. Să se arate că în orice ABC avem:
a) b cosC  c cos B  a
b2  c2
b) b cos C  c cos B  .
a

Rezolvarea triunghiurilor oarecare

Ca şi în cazul triunghiurilor dreptunghice, prin rezolvarea trunghiurilor oarecare

inţelegem determinarea lungimiloe laturilor şi a măsurilor unghiurilor când se cunosc o parte
dintre ele. Cazurile de congruenţă a două triunghiuri precizează în ce condiţii două triunghiuri
sunt congruente. Pentru două triunghiuri congruente laturile care se corespund au aceeaşi
lungime, iar unghiurile care se corespund au aceeaşi măsură. Aceasta înseamnă că se consideră

11
eleméntele cunoscute în rezolvarea unui triunghi cele furnizate de cazurile de congruenţă a
triunghiurilor.
Cazul 1. (L.U.L.) Se consideră cunoscute două laturi şi unghiul dintre ele. Presupunem că se dau
laturile b şi c si A. Atunci utilizând teorema cosinusului se determină latura a. Avem
a 2  b2  c 2  2b  c  cos A . Acum este suficient să determinăm unul din unghiurile necunoscute,
de exemplu pentru determinarea lui B folosind teorema sinusurilor
a b b  sin A a 2  c2  b2
  sin B  sau teorema cosinusului cosB  . C    ( A  B) .
sin A sin B a 2ac

Exemplu. Să se rezolve triunghiul ABC în care b = 3, c = 5, A = .
3

Rezolvare.Conform celor spuse mai sus avem: a 2  b2  c 2  2b  c  cos  19  a  19 . De
3
a 2  c 2  b 2 7 19
asemenea cosB   si din tabelele trigonometrice rezultă B, iar
2ac 38
  2
C    ( A  B)      B    B.
3  3
Cazul 2. (U.L.U.) Acest caz corespunde triunghiului in care este cunoscută o latură, să spunem
a, si unghiurile alăturate acesteia, B şi C.. Avem imediat A    (B C ), iar din teorema
a b c a  sin C a  sin B
sinusurilor   se obţin celelalte laturi c  ,b  . Dacă am aflat
sin A sin B sin C sin A sin A
o latură prin teorema sinusurilor, atunci pe cealaltă o putem determina prin teorema cosinusului.
 
Exemplu. Să se rezolve triunghiul ABC în care B = ,C 
, a  10 .
4 6
5 7
Rezolvare. Se determină unghiul A    (B C )     . Din formulele de mai sus avem
12 12
a  sin C 5 2 5 2 10 2 a  sin B 10
c    . Ana log b   .
sin A 7  2 3 sin A 2 3
sin cos
12 12

1  cos
 6  2 3
cos  .
12 2 2
Cazul 3. (L.L.L.) Cunoaştem toate laturile triunghiului. Din formulele
b c a
2 2 2
a c b
2 2 2
a b c
2 2 2
cos A  , cosB  , cosC  , sau se determină din aceste
2bc 2ac 2ab
formule două unghiuri, iar cel de al treilea din relaţia A  B  C   .
3 2 6 2
Exemplu. Să se rezolve triunghiul ABC în care a  ,b  ,c  .
2 2 4
Rezolvare. După efrectuarea calculelor se obţine

12
 1  2  5
cosA=  A  , cos B   B  .C     A  B   .
2 3 2 4 12

1. Rezolvaţi triunghiul oarecare ABC în cazurile:

 5
a) a=12 cm, B= , C=
4 12

b) a=2 cm, b= 2 cm, c= 1  3 .

5 
c) a=16cm, B= , A=
12 4

Formule pentru aria triunghiului

Aria unui triunghi este egala cu jumatate din produsul unei

laturi a triunghiului cu înaltimea corespunzatoare ei .
(formularea neacademica "baza ori înaltimea pe doi")

a  ha b  hb c  hc
S  AABC   
2 2 2

A A

ha ha

B D C D B C

ha h
Din triunghul dreptunghic ABD avem sin B  sau sin(  B)  a  ha  c  sin C şi deci
c c
a  c  sin B b  a  sinC c  b  sinA
S şi analoagele obţinute prin permutări circulare S   .
2 2 2

13
 c  b  sinA a  c  sinB b  a  sinC
Aşadar S= S    .
2 2 2
Aria unui triunghi este egală cu jumătatea produsului lungimilor a două laturi înmulţit cu
sinusul unghiului dintre ele.
Formula lui Heron. Pentru orice triunghi ABC aria S este dată de formula
abc
S  p( p  a)(p b)(p c), unde p  .
2
Să observăm că formula lui Heron permite calcularea ariei triunghiului numai în funcţie de
lungimile laturilor.

Formule pentru aria triunghiului

Denumirea Figura Aria

Triunghiul oarecare

Formula lui Heron

unde

Triunghi oarecare

Triunghiul dreptunghic

14
Triunghiul echilateral

APLICAŢII ale TRIGONOMETRIEI în GEOMETRIE-probleme propuse

1.Triunghiul ABC are lungimile laturilor AB = 5, BC = 7 şi AC = 8. Să se calculeze A .

2.Fie triunghiul ABC cu vârfurile A(1, 2), B(2, -2) şi C(4, 6). Să se calculeze cos B.

3.Să se afle aria unui paralelogram ABCD cu AB = 6, AD = 8 şi m  ADC   135 .



 
4.Să se afle aria unui triunghi ABC dacă AB = 8, AC = 9 şi A  30 .
5. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC, ştiind că BC = 8 şi
3
cos A  .
5
  AB
6.Triunghiul ABC are B  , C  . Să se demonstreze că  2.
6 4 AC
1
7.Fie ABC un triunghi cu sin A  , sin B  1 şi BC = 4. Să se calculeze aria triunghiului
2
ABC.
8.Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic care are
catetele de 5 şi 12.
9. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ascuțitunghic ABC știind că AB = 6,
AC = 10 și aria triunghiului ABC este 15 3 .
10.Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC, dacă
 
A  , B  , AB  6 .
4 6
11. Triunghiul ABC are AB = 4, AC = 6, BC = 5. Să se arate că B = 2C.
12. Triunghiul ascuțitunghic ABC are AC  2 3 și lungimea razei cercului circumscris
egală cu 2. Să se calculeze B .
13. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC știind că BC = 3 și
1
cos A  .
2

15
14. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1, 2) și B(3, 1). Să se

determine măsura în radiani a unghiului AOB .
 
15. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC știind că AB = 6, B  ,C  .
4 6

16