Evaluarea Actiunii Vantului

MONITORUL OFICIAL
AL

A

ROMANIEI

PARTEA 1

LEGI, DECRETE, HOTARARI ~I ALTE ACTE

Luni, 25 aprilie 2005

Anul 173 (XVII) - Nr. 349 bis

SUMAR

Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, construcflllor sl turlsmulul nr. 165/2005 pentru aprobarea ReglemenHirii tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiecHirii yi ac!luni asupra construqiiloL Acliunea

vantului", indicativ NP-OB2-04................................... 2-64

ACTE ALE ALE ADMINISTRATIEI

,

ORGANELOR DE SPECIALITATE PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI

ORCIN

pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare. Bazele prolectaril ~i actlunl asupra constructtllor, Acliunea vantulul", indicativ NP-082-04*)

ln conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructli, cu moditlcarile ulterioare, In temeiul art. 2 pet. 45 :;;i ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea l?i tunctlonarea Ministerului Transporturilor, Oonstrucfillor 9i Turismului, cu rnodltlcarlle :;;1 completarile ulterioare,

avand 'In vedere Procesul-verbal de avizare nr. 25 din 16 iulie 2002 at Comitetului tehnic de specialitate CTS 4 - Rise seismic, actiunt l?i siguranta constructiilor,

ministrul transporturilor, constructlllor ,i turismului emite urrnatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de proiectare. Bazele proiactarll 9i actiuni asupra constructiilor. Actlunea vantului", indicativ NP-082-04, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructli Bucuresti, prevazuta In anexa care face parte mteqranta din prezentul ordln,

Art. 2. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial a1 Hornanlal, Parte a I, sl intra In vigoare In termen de 30 de zile de la data publicarli.

Art. 3. - La data intrarll in vigoare a prezentului ordln orlce dispozltle contrara i9i Incetaaza aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, constructillor :;;1 turlsmulul, Gheorghe Dobre

Bucurestl, 15 februarie 2005. Nr. 165.

*) Ordinu! nr. 165/2005 a tost publicat in Monitorul Olicial al Romaniai, Partea I, nr, 349 din 25 aprllie 2005 !iii ests reprodus sl in acest nurnar bis.

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/2S.IV.200S

ANEXA*)

"Cod de prclectare.

Bazele prolectarll ~i actlunl asupra constructlttor. ACliunea vantulul'', indicativ NP-OB2-04

1. Scop

Codul cuprinde principiile, elementele si datele de baza neeesare pentru proiectarea la vant a constructiilor In Romania, In acord eu dezvoltarile din eodurile avansate: codul european de vant (Eurocodul 1. Partea 2-4). documentul ISO referitor la actiunea vantului ~i codul american ASCE 7; 2000,

Sunt indicate metodele ~i procedurile practice de evaluate a fortelor din vant pe constructii si structuri uzuale, adoptandu-se pentru reprezentarea actiunii vantului modelul din Eurocode 1.

Sunt detaliati factorii de rugozitate, de rafala, de expunere, de raspuns dinamic la vant precum si coeficientii aerodinamici pentru constructii eu forme uzuale dupa formatul si datele de baza din Euroeodul 1, eu luarea in considerare a informatiei meteorologice INMH existente la INCBRC,

Prima versiune a prezentului cod a fost elaborata de catre UTCB si IPeT intre anii 1995-1996, forma actuala fiind finalizata Ia UTCB in anii 2001-2002,

Codul eonstituie un pas inainte In procesul de arrnonizare a legislatiei tehnice romanesti en eea din Comunitatea Europeana, imbunatatind nivelul de hitelegere si de reprezentare a efectelor statiee ~i dinamice ale actiunii vantului pe constructii si structuri in Romania.

Codul se refera la strueturi ~i constructii curente (eu inaltimi si deschideri sub 200m) $i la elementele lor componente.

Proieetarea structurilor ~i a constructiilor speciale ca tip ~i complexitate :;;i a podurilor suspendate/hobanate nu este dec at In parte acoperita de prevederile prezentului cod.

Pentru proieetarea la vant a structurilor cu un grad ridicat de rise in caz de accident este necesara luarea unor masuri de siguranta suplimentare celor din prezentul cod.

2. Reprezentarea actiunii vantului

2.1 In eele ce urmeaza se stabilesc elementele de baza ~i metodele ce pot fi utilizate pentru

evaluarea actiunii si efectelor vantului asupra constructiilor ~i structurilor curente.

2.2 Efeetele vantului asupra constructiilor si structurilor depind de proprietatile vantului (viteza medie, caraeteristicile turbulentei, etc.), de forma, dimensiunile si orientarea constructiei (structurii) fatli de directia vantului, de proprietatile dinamice ale structurii, de amplasamentul structurii in mediul natural si eonstruit invecinat, etc.

2.3 Ata.t viteza vantului cat si raspunsul strueturii la vant sunt modelate ca marimi

aleatoare.

2.4 Actiunea vantului este evaluata fie de presiunea vantului fie de fortele produse de vant

pe constructii ili structuri.

Presiunile sau fortele din vant actioneaza normal pe suprafata expusa. In anumite cazuri trebuiesc considerate suplimentar ~i fortele de frecare orizontale, tangentiale.

*) Anexa este reprodusa tn facsimll.


2.5 Raspunsul structurilor si constructiilor la vant poate fi c1asificat in urmatoarele tipuri: ~ raspuns static sau cvasistatic

~ raspuns stochastic rezonant datorita turbulentei ~i curgerii aerului in spatele structurii ~ raspuns rezonant provocat de vartejuri

- galopare

- fluter

- raspuns provocat de interferenta unor constructii vecine amplasamentului

constructiei,

2.6 Raspunsul total pe directia vfmtului datorita turbulentei po ate fi considerat surna

dintre:

(i) 0 componenta care actioneaza cvasistatic ~i

(ii) 0 componenta rezonanta fluctuanta provocata de acele fluctuatii ale excitatiei avand frecventa in vecinatatea frecventelor proprii ale structurii,

Pentru majoritatea structurilor avand frecventa fundamentala sub 1 Hz, component a rezonanta este neglijabila ~i raspunsul la vant poate fi sirnplificat considerat static.

Pentru majoritatea structurilor ell raspuns dinamic Ia vant, ponderea componentei rezonante corespunzand frecventei fundamentale a structurii este de obicei dominants fata de ponderile celorlalte componente ce corespund frecventelor modurilor superioare de vibratie.

2.7 Actiunea vantului considerata in proiectarea structurilor po ate produce:

(i) Forte excesive si instabiIitate pentru structura in ansamblu §i pentru elementele sale

componente

(ii) Deplasari si rotiri excesive ale structurii ;;i elementelor structurale

(iii) Forte dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale

(iv) Instabilitate aerodinamica in care caz miscarea structurii In vant produce folie aerodinamice care amplifica miscarea si

(v) Miscari ale carer earacteristici pot cauza disconfortul ocupantilor structurii.

2.8 Efectele vantului pe structurile. neuzuale ca tip, complexitate §i dimensiuni, pe structurile cu tnaltime (cladiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m si pe antenele ancorate si pe podurile suspend ate nu sunt decat partial evaluate in acest cod si necesita studii speciale de ingineria vantului.

2.9 Pentru lncercari experimentale in tunele de vant actiunea vantului trebuie modelata astfel incat sa fie respectate (i) profilul vitezelor medii §i (ii) caracteristicile turbulentei care corespund amplasamentului real al constructiei,

3

4

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bls/2S.IV.200S

3. Presiunea vantului pe suprafete, w(z)

3.1 Presiunea vantului la tnaltimea z deasupra terenului, pe suprafetele rigide exterioarc

sau interioare ale structurii se determina cu relatia:

(1)

unde:

qrcf este presiunea de referinta a vantului, definita in Cap.6

ce(z) - factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului, definit In Cap.l l

cp - coeficientul aerodinamic de presiune (epe pentru suprafete exterioare si Cpi pentru suprafete interioare), conform Cap.12 din prezentul cod.

3.2 Presiunea totala a vantului pe un element este suma algebrica a presiunilor (orientate

catre suprafata) 1?i suctiunilor (orientate dinspre suprafata) pe cele 2 fete ale elementului.

3.3 Presiunile sunt considerate cu sernnul (+) iar suctiunile eu semnul (-).

4. Forte din vant, Fw

4.1 Forta din vant actionand asupra unci strueturi sau asupra unui element structural poate

fi determinata In 2 feluri:

(i) ca forta globala sau

(ii) prin sumarea presiunilor actionand pe suprafetele (rigide) ale structurii,

4.2 Forta din vant va fi evaluata pentru cea mai defavorabila directie a vantului fata de

structura.

4.3 Forta globala pe directia vantului, Fw, pe 0 arie de constructie de referinta orientata

perpendicular pe directia vantului (Arer), se determina cu relatia generala:

(2)

unde:

cg(Z) este factorul de rafala defrnit in functie de intensitatea turbulentei vantului in Cap. to Cr - coeficientul aerodinamic de forta, conform Cap.l2

Cd - coeficientul de raspuns dinamic la vant al constructiei, Cap.14 si Anexa B restul simbolurilor fiind definite in legatura eu relatia (1).

4.4 Efeetele de torsiune generala datorita actiunii oblice a vantului sau datorita rafalelor necorelate ale vantului actionand pe structuri cvasi paralelipipedice pot fi evaluate simplificat considerand aplicarea fortei Fw ell 0 excentrieitate

e = b 110

(3)

unde b este dimensiunea laturii sectiunii transversale a constructiei orientate (cvasi) perpendicular directiei vantului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

5

4.5 Forta de Irecare din vant sumata pe suprafete 'expuse de dimensiuni man se obtine din

expresia:

Ffr = [qref ce(z)] Cfr Afr

(4)

unde:

Cfr este coeficientul de frecare

Afr - aria de constructie verticals, orizontala, etc. orientata paralel directiei vantului .

. 4.6 Valorile coeficientului de frecare 'in functie de rugozitatea suprafetei peretilor san

acoperisurilor pot fi luate astfel:

- Suprafete netede (otel, beton)

- Suprafete rugoase (beton)

- Suprafete eli nervuri

efr = 0.01 := 0.02 = 0.04.

5. Viteza de referlnta a vantulul, Urd

5.1 Viteza de referinta a vantului este viteza vantului mediata pe 0 durata de 10 min., determinata la 0 Inaltime de 10, in camp deschis (lungime de rugozitate Zo = 0.03 m) si avand o probabilitate de depasire intr-un an de 0.02 (intervalul mediu de recurenta 50 de ani).

5.2 Medierea vitezei vantului pe a durata de 10 min. conduce la a definitie stabila a vitezei vantului pe 0 suprafata mai mare decat cea a constructiei si pe a perioada de limp suficienta pentru dezvoltarea integrals a raspunsului dinamic al structurii.

Pentru teren deschis se recomanda urmatoarele relatii de conversie intre vitezele vantului mediate pe diferite intervale de timp:

1 05Ulh = Ulomin = o 84U1min = 0 67 U~sec

, ref ref • ref . ref

(5)

5.3 Actiunea vantului este presupusa orizontala ~i directionala. Factorul directional este

egal eu 1.0 'in absenta exprimarii directionale.

S.4 Viteza vantului avand 0.02 probabilitate de depasire intr-un an (viteza caracteristica)

se determina din analiza statistica a maximelor anuale ale vitezei,

Datele trebuie sa fie omogene in privinta expunerii la vant (camp deschis, etc.) §oi a timpului de mediere.

Numarul de ani pentru care exista Inregistdiri trebuie sa fie comparabil eu eel al perioadei medii de revenire asociata vitezei caracteristice. Pentru zonarea actiunii vantului sc recomanda utilizarea unui singur tip de repartitie.

5.5 Dintre repartitiile statistice de valori extreme care sunt adecvate maximelor anuale ale

vitezei vantului se recomanda repartitia Fisher-Tippet de tipul I, Gumbel, pentru maxime.

In aceasta repartitie viteza maxima anuala avand probabilitatea de nedepasire p = 0.98

este:

UO.98 = fit + 2.593 CJ1 = fit (l + 2.593 VI)

(6)

unde m, si CJ1 sunt respectiv media si abaterea standard a setului de viteze maxime, iar V I = 0"1/ml este coeficicntul de variatic a1 maximelor anuale.

6


5.6 Viteza de referinta a vantului pentru 0 probabilitate anuala de nedepasire diferita de

0.98 poate fi stabilita eu expresia:

1-[0,45+ InC-lnp)]V1

U - 1.282 U

p - 1 + 2.593V1 0.98'

(7)

Coeficientul de variatie al vitezelor maxime anuale ale vantului este, in functie de

, ,

climat, 'in intervalul 0.10-0.35.

5.7 Repartitia maximelor ill N ani ate vitezei vantului este deasemenea 0 repartitie

Gumbel.

6. Presiunea de referinta, qref

6.1 Presiunea de referinta este presiunea vantului calculata din viteza de referinta:

(8)

in care peste densitatea aerului ce variaza in functie de altitudine, temperatura, latitudine ~i anotimp.

Pentru aerul standard p=1.25 kg/rrr' si presiunea de referinta, in Pascali, este data de relatia:

(9)

6.2 Relatiile de conversie lntre presiunile vantului In teren deschis determinate pentru

diferite intervale de mediere se obtin din relatia (5):

11 Ih JOmlu 07 Irnm 0 44 J~

. qref "" q,ef == . qref == • quf

(10)

6.3 Presiunea de referinta a vantului 'in Romania determinata din viteza de referinta mediata pe 10 min. si avand 50 ani intervalul mediu de recurenta este indicate ill Harta de zonare si In Tabelul din Anexa A.

Pentru zone neacoperite suficient prin datele de viteze din Hartile si Tabelul din Anexa A (in special zone1e de munte) se recomanda consultarea INMH pentru obtinerea de date primare si a institutiilor de specialitate din domeniul constructiilor pentru analiza acestor date.


7

7. Rugozitatea terenului (categorii)

7.1 Rugozitatea suprafetei terenului este descrisa aerodinamic de Iungimea de rugozitate Z{h in metri. Ea reprezinta 0 masura a marimii vartejurilor vantului turbulent la suprafata terenului. Alternativ, rugozitatea terenului poate fi dcscrisa ~i prin coeficientul k definit in functie de lungimea de rugozitate Zo prin expresia:

[ ]2 [ ]2

k= _k_ _ 1

In ~~ 25ln ~~

(11)

unde k= 0.4 este constanta lui von Karman,

7.2 I In Tabelul 1 eategoriile de teren sunt clasificate in functie de valoarea lungimii de rugozitate Zo.

Trebuie considerata de asemenea ~i variatia rugozitatii terenului eu directia vantului.

Tabelull.

Lungimea de rugozitate Z{l, In metri, pentru diverse categorii de teren 1) 2)

Categoria Descrierea terenului zO,m
terenului interval Valoare
de cod
1. Mare, lacuri. Arii expuse vanturilor venind dinspre suprafete intinse de
apa; 0.003 - 0.01 0.01
Teren plat Teren plat (sau usor ondulat) cu obstacole rare nu mai
inalte de 1.5 ill
ILC§mp deschis Terenuri agricole ~i eu iarba;
Terenuri eu obstacole singulare nu mai inalte de 10 m, 0.03 - 0.07 0.05
III Zone cu Zone eu densitate redusa a constructiilor si
densitate zone impaduritc 0.1- 0.4 0.3"
redusa a
constructiilor
IV.Zone Zone urbane dens construite, in care eel putin 15% din
urbane. suprafata este acoperita cu constructii avand mai mult
de i5 m inaltime. 0.8 - 1.2 1.0
Paduri Paduri eu inaltimc medie a arborilor de cca. 15m
I) r. .. .. A \ alorile mal IDICt ale lui Zo provoaca valon mat man ale vitezei medii a vantului . 2) Pentru apliearea categoriilor de rugozitate III si IV, terenurile respective trebuiesc dezvoltate pe directia vantului pe 0 distants de eel putin 500 m si respectiv 800 m in fata constructiei,

8

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bls/25.IV.2005

8. Variatia vitezei medii a vantului eu luiHtimea. Faetorul de rugozitate, cr(z)

8.1 Variatia vitezei medii a vantului cu lnaltimea deasupra terenului datorita rugozitatii suprafetei acestuia este eel mai bine descrisa de 0 lege logaritmica. Pentru 0 categorie de teren specificata prin caracteristica de rugozitate 20, legea logaritmica, scrisa in forma standard, este:

Z In-

u(z) Zo

V(zr) = In zr

Zo

(12)

in care:

Z este Inaltimea deasupra terenului Zr - inaltime de referinta

V(z) - viteza medie a vantului la tnaltimea z U(zr) - viteza medie a vantului la inaltimea Zr'

(, ..

8.2. Profilul vitezelor medii ale vantului pentru diferite categorii de teren in functie de viteza de referinta Uref se exprima din urmatoarea relatie empirica ce da viteza medie a vantului la tnaltimea z deasupra terenului avand rugozitatea zoo in functie de viteza medic a vantului la inaltimea Zref= 10 m In camp deschis:

U(z) C Zo,oref r" z ()?:

----In-= k , 20 In-> (13)

U ref In __!Q__ 20 20

ZO,Tef

'---.r----'

k,Czo)

Valorile kr(Zo) sunt indicate in Tabelu12.

Tabelul2.

Factorul kr(zo) pentru diferite categorii de teren

Categoria Mare) lacuri. Camp deschis Zone cu Zone urbane
terenului Teren plat densitate dens construite.
redusa a Paduri
constructiilor
k, (zo) 0.17 0.19 0,22 0.24 8.3 Raportul dintre viteza medie 1a 10 m in diverse categorii de teren, V(10) 9i viteza

medie la 10m 'in camp deschis, Urcf:

(14)

este dat 'in Tabeln13, impreuna en rapoartele corespunzatoare pentru presiuni.


9

Tabelu13. Raportul intre viteza (presiunea) medic a vantului la 10 m pentru diferite

eategorii de teren si viteza (presiunea) de referinta

Categoria Mare, lacuri. Camp deschis Zone eu Zone urbane
terenului Teren plat densitate dens eonstruite.
redusa a Paduri
constructiilor
U(IO) 1.18 1.00 0.77 0.55
Uf(lf
q(10) 1.40 1.00 0.60 0.30
qref 8.4 Factorul de rugozitate, <;-(z) defineste variatia presiunii medii a vantului cu inaItimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate zo) in functie de presiunea de referinta :

(15)

200~-S 180 +--- ----t-N 160

......

::i

g 140 +---

~

.....

r:! g.

~

Q)

"Cl cd Q)

S

]

......

80

60 40

o

0.5

1

2

2.5

3

20 +-----~

o - --------t------+-----If-----~-----_+_---___l

Fig. 1 Factorul de rugozitate, Or (z)

8.5 Profilullogaritmic este valabil pentru vanturi moderate ~i putemiee (viteza medic >10

mls) in atmosfera neutrala (unde co recti a termica verticala a aerului poate fi neglijata),

Desi profilul logaritmic este valabil pe toata tnaltimea stratului limita atmosferic, utilizarea sa este recomandabila in special pe primii 200 m de la suprafata terenului (cca. 0.1 din inaltimea stratului limita atmosferic),

Pentru inaltimi de peste 200 m se pot adauga tenneni suplimentari In ec. (12) sau se pot utiliza alte profile.

10


9. Intensitatea turbulentei, I (z)

9.1 Intensitatea turbulentei este coeficientul de variatie al fluctuatiilor vitezei in jurul vitezei medii. Fig.3. Intensitatea turbulentei la tnaltimea z deasupra terenului se calculeaza din raportul intre radacina patrata din valoarea me die patratica a fluctuatiilor fata de medie ale vitezei pe directia vantului, u(z,t) ~i viteza medie a vantului la inallimea z, U(z):

---1/2

T{Z) = u(z,ty U(z)

U(z)

(16)

U(z,t) .

u(z,t)

afale : fluctuatii ale vitezei fata de medie

U(z)

I

\ U(z,t) = Uez) + u(z,t)

o l___ ~~~~___ --~~~--~----~~------_7

f( ~ __ In~t~erv~a~ru~l~d~e~m~ed~i~e~re------~

a vitezei (10 min)

U(z)

o

Fig.2 Procesul stochastic al vitezei vantului la tnaltimea z deasupra terenului, U(z,t)

Intensitatea turbulentei la inlHtimea z poate fi scrisa in forma generala:

1(z)= $

2.5ln~

ZD

(17)

9.2 Potrivit masuratorilor, valorile lui ~ variaza eu rugozitatea suprafetei terenului (zo, m)

~i sunt considerate, simplifieat, independente de inaltimea deasupra terenului z, Tabelu14:

4.5 ~ ~ := 45 - 0.8561n Zo ~ 7.5

(18)


11

Tabelu14. Valori ale lui f)
Categoria Mare, lacuri. Camp deschis Zone Zone urbane
terenului Teren plat ell densitate dens construite.
redusa a Paduri
constructiilor
.ffi 2.73 2.65 2.35 2.12 9.3 Intensitatea turbulentei vantului la ina1timea de referinta de 10m, este:

JP

1(10) = 10

2.5ln-

Zo

(19)

Variatia intensitatii turbulentei ell inliltimea deasupra terenului pentru diferite rugozitati (categorii de teren) este reprezentata in Fig. 4, pentru valorile Zo recomandate 'in Tabelu12.

9.4 Pentru camp deschis intensitatea turbulentei l(z) poate fi aproxirnata de relatia :

I(z) =:_1_

z ln~

20

(20)

200 ,-,----; 180 +--~-I

a

N 160 '3

] 140 +--~~-;

t 120 -t----+----\

...,

~ 0. 100 - -~-----\-~+

g

~ 80

"'0

~ 60 +---\---\-.--7~--7'~--E

.~

~ 40 ~

20 -t-----"" o

- 0.1

-----------1

0.2

0.3

-~------1 0.4

l(z)

Fig. 3 Intensitatea turbulentei.Jfz)

12

MONITORUL OFICIAL AL ROMA.NIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

10. FactoruI de rafala, cg (z)

10.1 Factorul de rafala este raportul dintre presiunea de varf (produsa de rafalele vantului) si presiunea medie (produsa de viteza medie a vantului):

q g (z) Q( z) + g (j q

cg(z)= Q(z) = Q(z) =l+gVq =1+g[2I{z)]

(21)

q =clmin(c qlmin)=clomin(c qlOmin)=c1h(c qlh)

g g e ref g e ref g e ref

(22)

In care:

Q(z) - este valoarea medie a presiunii produsa de viteza medie a vantului

--~1/2

o q = q( z, t)2 - radacina patrata din valoarea medie patratica a fluctuatiilor fata de

medie ale presiunii pe directia vantului

V q - eoefieientul de variatie al fluctuatiilor presiunii, aproximativ egal eu dublul coeficientului de variatie al fluctuatiilor vitezei : Vq ~ 2 I(z)

g - factorul de varf

Factorul de rafala la 1nlHlimea z deasupra terenului este 0 functie liniara de intensitatea turbulentei, deci 0 functie descrescatoare eu inaltimea deasupra terenului.

10.2 Valoarea medie a factorului de varf este 3.2, iar abaterea standard a faetomlui este OA.

In utilizarea practica a ec. (21) valoarea recomandata a factorului de varf este g=3.s.

10.3 Valorile factorului de rafala depind in mod esential de intervaluI de timp de mediere a vitezei de referinta a vantului, Intrucat:

din relatia (10) se pot scrie urmatoarele relatii sirnplificate de conversie:

c~ min = O,7c!omin

(23)

10.4 Factorul de rafala pentru viteza vantului rnediata pe 10 min ... categoriile de rugozitate Zo din Tabelul 2 si g = 3.5 este reprezentat in Fig.4.

200.------.~.-,,-.-------.----- 180+------+--+-~--~---yc=~~~~~~~~=---------

wt-------~~~~~~=-~==~~==~====~

O+-----------,_--·~------4---------~-~--------

1.5

2

3

3.5

2.5 cg(z)

Fig. 4. Factorul de rafala, ciz)

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA r, Nr. 349 bis/25.IV.2005

13

10.5 Valoarea maxima a presiunii vantului la inaltimea z deasupra terenului poate fi evaluata cu expresia :

qg(z) = eg(z)ce(Z)qrcf (24)

11. Factorul de expunere, ce(z)

11.1 Factorul de expunere saucombinat ce(z) este produsul dintre factorul de rafala §i factorul de rugozitate:

(25)

si dupa caz, l?i factorul topografic :

(25')

11.2 Pentru Ct(z) = 1.0 factorul de expunere pentru 10 min. interval de mediere a vitezei vantului se defineste ea produsul dintre factorul de rafala sl factorul de rugozitate corespunzator vitezei mediate pe 10 min. El este reprezentat (eu datele din Fig.1 ~i FigA) pentru diferite categorii de teren (rugozitate) ill Fig.5.

200
180
N~ 160
';:j
1 140
120
is
~ 100
41) 80
"0
5 60
.g
~ 40
.a
20
0
0 . ,

1 ;

·~~~+e.~~~ro~~.· _._·:·_· · .. ·I· ... -

-.~:'i~~a~~~~:te L~I ........ 1···!

.. -.' . . .. . . '1-· .'+- _. l' _ ...

Camp des:chis

. _ _ f __ - ..... r'

Mare I

!

.. -_.f- --- -~ - L ••• -

•• __ •••• ~o+ __ .... ~~ ._

1

2

3

4

.5

Ce(z)

Fig. 5 Factorul de expunere, c, (z)

Factorul topografic Ct(z) evalueaza cresterea vitezei medii a vantului peste dealuri izo1ate si alte accidente de topografice (nu peste dealurile ample din regiunile muntoase), Se aplica vitezei vantului de la baza dealului sau a coastei,

El tre buie luat in considerate pentru amplasamente situate la 0 distants mai mica de jumatate din lungimea pantei dealului masurata de la creasta situ de 1.5 ori lnaltimea falezei.

14


Factorul topografic este definit astfel:

c, = 1 pentru

Ct = 1 + 2 s $ pentru

c, = 1 + 0.6 s pentru

<D <0.05 0.05 <$ <0.3 <D >0.3

(26)

unde: s este un factor scalat in functie de lungimea efectiva a pantei expuse vantului:

s = s(z/Le;x/Le) <P - HIL,

L, - lungimea efectiva a pantei expuse vantului, definita in Tabelul 5 L, - lungimea reala a pantei expuse vantului

Ld - lungimea reala a pantei ne-expuse actiunii vantului II - inaltimea efectiva a obstacolului

x - distanta pe orizontala de la amplasament la creasta dealului sau a falezei z - distanta pe verticala masurata de la nivelul amplasamentului

Tabelul 5. Valorile lungimii efective a pantei expuse vantului, Le

Lina (0.05 < 0.3)

Panta, cD = HIL

L, = HfOJ

In vale, Ct(z) poate fi considerat 1.0 daca nu se asteapta cresteri ale vitezei vantului datorate efectului de tunel de vant, Pentru structuri situate in vai sau pentru poduri rezemate pe versantii abrupti ai unor vai ar trebui luata In considerare oriee crestere a vitezei vantului cauzata de efectul de tunel de vant.


15

12. Coeflcientl aero din amici de presiune, cp §i de forta, Cr 12.1 Elemente generale

(

Coeficientii aerodinamici se aplica fie presiunii medii, fie presiunii de varf a vantului. Coeficientii aerodinamici depind de: geometria si dimensiunile constructiei, de unghiul de atae al vantului (pozitia relativa a eorpului In curentul de aer), de eategoria de rugozitate a suprafetei terenului la baza constructiilor, de numarul Reynolds; etc.

In anumite cazuri coeficientii aerod~amici pentru presiunile exterioare trebuie cornbinati eu cei pentru presiunile interne.

Exista doua moduri de evaluare a efectelor vantului asupra corpurilor rigide : 0) utilizand coeficienti de presiune ~i (ii) utilizand coeficienti de forta.

in primul caz, forta din vant este rezultatul sumarii fortelor aerodinamice perpendiculare pe 0 anumita suprafata. Abordarea este specifics pentru parti si clemente ale structurilor.

in al doilea caz, forta din vant este produsul a trei factori: presiunea vantului pe un plan perpendicular pe directia sa, coeficientul de fortii global al constructiei si aria frontala a acesteia. Abordarea este utilizata In cadrul procedurilor de caleul a raspunsului structural.

In capitolul 12 se prezinta coeficientii aerodinamici pentru urmatoarele tipuri de structuri, clemente structurale ~i componente: cladiri (12.2), copertine (12.3), pereti verticali, garduri si panouri pentru rec1ame (12.4), elemente structurale cu sectiune rectangulara (12.5), elemente structurale cu sectiuni eu muchii ascutite (12.6), elemente structurale eu sectiune poligonala regulata (12.7), oilindri circulari (12.8), sfere (12.9), structuri cu zabrele (12.10), steaguri (12.11); si zveltetea efectiva si factori de reducere In functie de zveltete (12.12).

Daca sarcina din zapada sau gheata este importanta, aria de referinta va fi aria care corespunde grosimii stratului de zapada sau gheata,

12.2 Cladiri

12.2.1. Elemente generale

(1) Coeficientii de presiune, cpe, pentru cladiri si parti individuale din cladiri depind de marimea ariei expuse - A. Ei sunt dati in tabele, pentru arii expuse A de 1m2 si 10m2, pentru configuratii tipiee de cladiri, sub notatiile epe,l; respectiv cpe,to. Pentru aite arii expuse variatia valorilor poate fi obtinuta din Fig. 6.

Nota: Aria expusa este acea arie a structurii prin care se transmite actiunea vantului In sectiunea care este de calculat.

C pe

Cpe,1

Cpe,10

- - --- -- - - - - -~------- --------~------

I

1

2

4

6 e 10

Nota:

Cpe = Cpe.l

Cpe = C pe,l + (Cpe.lO - C pe.l) logwA Cpt = Cpo.HI

A::::; 1m2 1m2 < A < 10m2 A:::: 10m2

Fig. 6 Variatia coeficientului de presiune eu dimensiunile ariei expuse vantului A

16


(2) Valorile C pe,IO ~i C pe.) din Tabelele 6 -;- 11 sunt date pentru directiile ortogonale ale vantului de 0°, 90° si 180°, dar reprezinta cele mai mad valori obtinute intr-o rnarja directionala a vantului de EI=±4So fata de directia ortogonala relevanta a vantului,

(3) Valorile sunt aplicabile numai pentru cladiri.

12.2.2 Pereti verticali ai cladirilor eu forma dreptuughiulara in plan

(1) Inaltimea de referinta, Ze, pentru zidurile verticale ale cladirilor rectangulare in plan

depinde de raportui hIb ~i este data in Fig.7 pentru urmatoarele trei cazuri:

(a) pentru cladirile la care ina1timea h este mai mica dedit b se va considera 0 singura zona.

(b) pentru cladirile la care tnaltimea h este mai mare decat b, dar mai midi decat 2b se vor considera doua zone: 0 zona inferioara extinzandu-se de la nivelul terenului pana la 0 inaltime egala cu b §i 0 zona superioara,

(c) pentru cladiri la care inaltimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: 0 zona inferioara extinzandu-se de la nivelul terenului paua la 0 ina1time egala eu b; 0 zona superioara extinzandu-se in jos de .la varful cladirii pe 0 lungime b; 0 zona de mijloc, intre zonele precedente, divizata in benzi orizontale eu 0 1alime de maximum b.

h>2b

b< h< 2.b

T zo=b

Tz.-h

h< b

(a)

(b)

(c)

Fig. 7 Ina1limea de referinta Ze in functie de h ~i b

(b - dimensiunea laturii perpendieulare pe dircctia vantului)

(2) Coeficientii presiunii c pe,lO ~i C pe.l pentru zonele A, B, C, D si E definiti in Fig.8 sunt dati In Tabelul 6 in functie de raportul de d1h. Valorile intennediare pot fi obtinute prin interpolare Iiniara.

(3) Fortele de free are vor fi considerate numai pentru cladirile Iungi (vezi 4.5).


ELEVATIE

CAZUL d>e

•

PLAN

d

Dlrecjta vantului

c

B

Directla \ vantului - 0

/

AT B ! C

It I B"

e=b sau 2h care este mai mica

E b

CAZUL d<e

H

Dlrsctla vantu]ui

Fig. 8 Notatii pentru peretii verticali

Tabelul 6. Coeficientii de presiune pentru peretii vertic ali at cladirilor cu forma

. dreptunghiulara 'in plan

Zona A B,B* C D E
dJh c pe,lO C pe.I C pe,lO C pc,1 Cpe,IO I c pe,l C pe,IO C pe.I C pe,lO I C pe,1
~1 -1.0 -1.3 -0.8 -1.0 -0.5 +0.8 +1.0 -0.3
, :
~4 -1.0 -1.3 -0.8 -1.0 -0.5 +0.6 +1.0 -0.3 17

18


12.2.3 Acoperlsurl plate

Acoperisurile vor fi considerate plate daca panta lor este in intervalul de ± 4°.

(1) (2) (3) (4) (5)

Acoperisurile vor fi divizate in zonele indicate in Fig.9

In1:iltimea de referinta z, va fi considerata ca fiind h.

Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 7.

Pentm acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)

parapetl

d

614-1 J......

F
-
G H I
~
F Directia Vantulul

1---i-!!'0 I" 8/2 -I

Lim ita streasi n a

I ~

h

streaslna curba

lnaltlme de referlnta:

Ze;;: h

e=b sau 2h care este mal mica

b - dimensiunea laturii perpendiculare pe dlrectla vantulul

b

Fig. 9 Notatii pentru acoperisurile plate


19

Tabelul 7, Coeficienti de presiune pentru acoperisuri plate

(

Zona
Caz F G H I
c pe,IO C pe,! C pe,IO C pe.I C peo.lO C pe.l C pe,10 I C pe.l
A -1.8 -2.5 -1.2 -2.0 -0.7 -1.2 ±O.2
hplh;;;;0.025 -1.6 -2.2 -1.1 -1.8 -0.7 -1.2 ±0.2
B hp/h=0.05 -1.4 -2.0 -0.9 -1.6 -0,7 -1.2 ±0.2
hplb=0.10 -1.2 -1.8 -0.8 01.4 -0.7 -1.2 ±O.2"
r/h=O, 05 -1.0 -1.5 -1.2 -1.8 -0.4 ±0.2
C rlh=0.10 -0.7 -1.2 -0.8 -1.4 -0.3 ±0.2
r!h=0.20 -0.5 -0.8 -0.5 -0.8 -0.3 ±0.2
(1=30° -1.0 -1.5 -1.0 -1.5 -0.3 ±0.2
D a=45° -1.2 -1.8 -1.3 -1.9 -0.4 ±0.2
a=600 -1.3 -1.9 -1.3 -1.9 -0.5 ±O.2 Note: (i) pentru acoperisurile eu margini, 'in cazurile B si C se poate interpola linear pentru obtinerea valorilor intennediare pentru hplb ~i r/h. fJ. (ii) pentru acoperisurile c}J margini, 'in cazul D se poate interpola linear intre a=30.«, 45P si 601. Pentru 0'.>60,P'se interpoleaza linear intre valorile corespunzatoare pentru a=60& si valorile corespunzatoare cazului A.

(iii) Pentru zona I se vor considera valorile ell ambele semne.

20


12.2.4 Acoperlsurl eu 0 singura panta

(1) Acoperisul va fi divizat in zone conform Fig.IO.

(2) InaWmea de referinta va fi considerata ca fiind h.

(3) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 8,

(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de free are (vezi 4.5)

(5) Pentru colturile alungite ale acoperisului (vezi Fig. 1 0) zona R este supusa aceleiasi presiuni ca si peretele vertical corespunzator. Aceasta regula este aplicabila si pentru acoperisuri de alte tipuri.

vant streastna

.... . desus

- streastna _

e'~_dD[h

Directia "-

Vantului '"

/

vftnt

streaslna desus

hrN~~'

-

(a) general

inaltlma de referinta: z. = h

atreaslna de sus

a
I- H I
F H

b

"10 j ..

e=b sau 2h care este mal mica

(b) dlrectta vantulul e = of) st 9 = 1800

Directia "-

Vantu'lui "

/

" I ... altO streaslna de jos

1 • 8/2.1

(c) dlrectla vilntulul e = 90°

b - dimenslunea laturii perpendiculare pe dlrectla vantului

b

Fig. 10 Notatii pentru acoperisurile cu 0 singura panta

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1, PARTEA I, NL 349 bis/25.1V.2005

21

Tabelu18.

Coeficienti de presiune pentru acoperisuri ell 0 singura panta

Zone pentru dlrsctla vftnlulul fI = 0° Zone pentru dlrectla vantulul e = 1800
panta F G H F G H
a
Ow',lO Cpe.1 Cpe,10 Cpe,l Cpa,10 ~" Ope,10 Cpe,l Ope,10 ~,1 ~,10 Cpa,1
5° - 1,7 -2.5 -1.2 - 2,0 -0.6 ·1,2 ·2,3 -2,5 . 1.3 ·2,0 -0,8 -1,2
15° -0,9 - 2,0 -0,8 ·1,5 • 0,3 ·2,5 -2,8 -1,3 - 2,0 ·0,9 -1,2
+0,2 +0,2 +0.2
30° -0,5 ·1,5 -0,5 - 1,5 - 0.2 - 1,1 -2,3 -.0,8 - 1,5 - 0,8
+0,7 + 0,7 + 0,4
45° +0,7 +0,7 + 0,6 - 0,6 -1,3 - 0,5 - 0,7
60° +0,7 +0,7 + 0,7 - 0,5 - 1,0 -0,5 ·0,5
75" +0,8 + 0,8 + 0,8 - 0,5 -1.0 - 0,5 - 0,5 Zone pentru directia v!ntului I) = 90°
panta F G H I
IX
: cpe,10 Cpo.1 Cpe,10 Cpo. 1 Cpe.l0 Cpe.1 Cpe.l0 cpa.!
5° - 1,6 - 2.2 -1,8 ·2,0 ·0,6 -1,2 - 0,5
15" - 1,3 - 2,0 -1,9 - 2.5 - 0,8 -1,2 - 0,7 - 1,2
3D" ·1.2 - 2,0 -1,5 - 2,0 -1,0 -1,3 - 0.8 - 1,2
45° - 1,2 - 2.0 - 1,4 . 2,0 - 1,0 - '.3 - 0,9 -1,2
60° - 1,2 ·2,0 -1,2 ·2,0 -1,0 - 1,3 - 0,7 - 1,2
75Q -1,2 - 2,0 ., ,2 - 2,0 -1,0 - 1,3 - 0,5 Note: (i) Pentru 8=00 valorile presiunii schimba rapid semnul in jurul unui unghi ascutit de a=lSo+30o si de aceea sunt date atat valori pozitive cfH ~i negative.

(ii) Pentru unghiurile ascutite intermediate se poate interpola linear intre valorile de acelasi semn.

22

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bis/25.IV.2005

12.2.5 Aeoperlsuri eu doua pante

(1) Acoperisul va fi divizat in zone conform Fig.11.

(2) YnaItimea de referinta z, va fi considerata ca fiind h.

(3) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 9.

(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)

vant panta a

- -panta naexpuaa

9-0" .

c< > 0 c< ., ::::-:':':-::'~I

•• , ~ 4 ••••• ~ r I •••

... " ..•. . h

~ • I ~. ~ ,

. . . ~ .

•••••• , • t ••••• I ~

E/ .\'.':: _ ~.: •• , , '.

. .

Unghl de panta pozttlv

(a) general

panta expusa

Directla Vantului

I /
\ I
F
I-- .!!!
'0
"
Q H :J J I
1':1
!II
1'1
E
- 1'1
0
F o 1110

1110

(b) dlrectla vantulul e = 0°

Dlrectia -, "'''I
Vantulul
8-W-
/ a1"I F
r- H !
G coama
sau doUe
G
- H I
F :>I F

«110 .1]. • I

(c) dlrectla vantulul e = 90°

viint

panta expusa

-

panta neexpusa 0< < 0

e -I ~:.. I'< 0< .. :

'.~.\\\'.. .. r: ., :::

h .. " .

•••• ~~~~~ •••• + •• ~.~

.. ~ ~ ~ .. ~ .

.;.~.c~ •••• ··~~····~

• ~ •••••• ~ • p •• ~ •••••

• ~ • r ~ 4 •••••••••• ~ ••

Unghl de panta negatlv

Ipanta nsexpusa

b

lnaltlme de referlnta:

Ze = h

e=b sau 2h oricare este mal mica

b • dimensiunea laturli perpendiculare pe dlractia vantutul

b

Fig. 11 Notatii pentru acoperisuri in doua pante


23

Tabelu19

Coeficienti de presiune pentru acoperisuri eu doua pante

Zone pentru dtrectla v3ntului a = 0°
panta F G H I J
a Coe,lo Cpa, to I
~ Cpa,1 C~.10 Ope, 1 Ope,to Cpa.l Cpa,l Ope,tO ~,T
- 45~ - 0,6 - 0,6 ~O,8 - 0,7 -1,0 - 1,5
-30· ·1,1 -2,0 -0,8 -1,5 - 0,8 - 0,6 - 0,8 - 1,4
-15" ·2,5 -2,8 -1,3 - 2,0 -0,9 -1.2 -0,5 - 0,7 - 1,2
_ 5" -2,$ ~2,5 • 1,2 - 2,0 -0.8 -1,2 -0,3 - 0,3
5° ·1,7 -2,5 - 1.2 - 2,0 - 0,6 -1,2 -0,3 - 0,3
150' -0,9 -2,0 ·0,8 ·1,5 - 0,3 - 0,4 - 1,0 - 1,5
+0,2 +0,2 + 0,2
300' - 0,5 -1,5 - 0,5 - 1,5 - 0,2 - 0,4 - 0,5
+0,7 + 0,7 +0,4
450' +0,7 + 0,7 +0,6 - 0,2 - 0,3
600' + 0,7 + 0,7 + 0,7 - 0,2 - 0,3
75" + O,S + 0,8 . +0,8 - 0,2 ·0,3 Zone pentru dlrectla vantului e = 90G
panta F G H I
a
~.10 Cpe,1 Cpa, to Cpa, 1 Cpa,tO Cpa. 1 ~.10 Cpa, 1
• 45~ -, ,4 - 2,0 -1,2 ·2,0 - 1,0 - 1,3 -0,9 - 1,2
·30Q -1,5 - 2,1 -1,2 - 2,0 -1,0 - 1.3 - 0,9 ·1,2
- 15~ -1,9 - 2,5 - 1,2 '2,0 - 0,8 ·1,2 ·0.8 - 1.2
.5° - 1,8 - 2,5 -1,2 ·2,0 -0,7 ·1,2 - 0,6 - 1,2
5° -1,6 ·2,2 ·1,3 ·2,0 - 0,7 - 1,2 -0,5
150' -',3 ·2,0 -1,3 ·2.0 .- 0,6 ·1,2 - 0,5
30<> - 1,1 - 1,5 -1,4 -2,0 - 0,8 ·1,2 - 0,5
45" -1,1 -1,5 - 1,4 ·2,0 ·0,9 -1,2 -0,5
600- -1,1 -1,5 ·1,2 ·2,0 - 0,8 ·1,0 ·0,5
75° - 1.1 ·1,5 ·1,2 - 2,0 ·0,8 - 1,0 ·0,5 Note: (i) Pentru 9=0°, pe panta expusa vantului, valorile presiunii schirnba rapid semnul in jurul unui unghi ascutit de 0..=15°+30° si de aceea sunt date atat valori pozitive cat si negative.

(ii) Pentru unghiurile ascutite intennediare se poate interpola linear intre valorile de acelasi semn. Pentru situatii intre 0..=+50 si 0..=-50 se utilizeaza datele pentru acoperisurile plate,

24


12.2.6 Acoperlsurl ell patru pante .

(1) Acoperisul va fi divizat 'in zone conform Fig.12.

(2) Inaltimea de referinta z, va fi considerata ca fiind h.

(3) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati In Tabelul1 O.

Dlrecjla
I· Vantulul ~90 <, I-
e .. $0"
Dlrectia Vantulul

lnaltlme de referinta: ze= h

e=b sau 2h orlcare este mai mica

b - dlmensiunea laturii perpendiculare pe dlrectla vantului

t/f(f

Direc\ia " Vantulul '\.

/

t"'10 7

- T

~l

..,10

1<1 !

i

(a) dlrectla viintului 9 = 0°

(b) dlrectla vilntului 6 = 90°

Fig. 12 Notatii pentru acoperisuri ell patru pante


25

Tabelul 10. Coeficienti de presiune pentru acoperisuri eu doua pante

Unghiul Zone p~ntru direClia vantului @=oo $i @= 90°
de panta F
av pentru G H I J K L M N
@=O"$i
al'O pentru c ••. ]O cDd cpt!.10 cpe) C.LlO c"t./ C,,€.IO I cpi!.l CndD Cpel CM.lO I cDe.] CpdD cae.] 0""./0 Cnd Cp2.!O I Cpe.!
e=90"
+5" -1.7 -2.5 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -0.3 -0.6 -0.6 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -0.4
+15" -0.9 -2.0 -0.8 -1.5 -0.3 -0.5 -1.0 -1.5 -1.21-2.0 -1.4 -2.0 -0.6 -1.2 -0.3
+0.2 +0.2 +0.2
+300 -0.5 -1.5 -0.5 -1.5 -0.2 -0.4 -0.7 -1.2 -0.5 -1.4 -2.0 -0.8 -1.2 -0.2
+0.5 +0.7 +004
+45~ +0.7 +0.7 +0.6 -0.3 -U.6 -0.3 -1.3 -2.0 -O.S -l.2 -0.2
+60° +0.7 +U.7 +0.7 -0.3 -0.6 -0.3 -1.2 -2.0 -0.4 -0.2
+750 +0.8 +0.8 +0.8 -0.3 -0.6 -0.3 -1.2 -2.0 -0.4 -0.2 Note: (i) Pentru 8=0°, pe panta expusa vantului, valorile presiunii schimba rapid senmul in jurul unui unghi ascutit de a=lSo+30o ~i de aceea sunt date atat valori pozitive cat si negative.

(ii) Pentm unghiurile ascutite intermediare se poate interpola linear Intre valorile de acelasi semn, Pentru situatii intre Cf..""+50 si a=-50 se utilizcaza datele pentru acoperisurile plate.

(iii) Unghiul ascutit al pantei expuse vantului va domina cceficientii de presiune.

26

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bisJ25.IV.2005

12.2.1 Acopertsurl multiple

(1) Pentru fiecare deschidere a unui acoperis cu deschideri multiple coeficientii de presiune se stabilesc conform 12.2.4 - acoperisuri eu 0 singura paula - modificandu-se in functie de forma acoperisului conform Fig. 13.

(2) Ina1timea de referinta Ze va fi considerate ca fiind h.

(3) Pentru acoperi§urile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)

0.8 Cpe

0.6 tpe

0.6 Cpe -~-+---r

(

h

- O~4

. -0.4

-0.4

Cpe >0 [pe<O

~~:.......L-...L-]b

h

-

lnaltlme de referlnta: z, = h

0.8 (PI?:

0.6 (p~

Fig. 13 Notatii pentru acoperisuri multiple


27

12.2.8 Acoperisuri cilindrice ~i cupole

(1) Aceasta sectiune se aplica acoperisurilor cilindrice si eupolelor.

(2) Acoperisul va fi divizat In zone conform Fig. 14 si Fig.I5.

(3) lnaltimea de referinta z, va fi considerata ca fiind: z, = h + fl2

(4) Coeficientii presiunilor pentru pereti vor fi luati cf. 12.2.2.

B

Cpe 0,8,---1---t---+---+---_..,,--

0,6 r-----i:----+---'------- 0,4 r-----+-----It---.-' -..,__-_/ -t------+-

OJ-~~~--~~-+.~--~---4~----

0,3 0.4 0,5

- 0,2 t---t----t---+----1---:I----+-

- O,417""""?'..----+--P.---:...__-~-=-C

- 0, 6 t--,....,....~4----

- 0,8 l___",~i____'=-..~---

-1,0 }------i-"~+----

-1 ,21--L--"'----I :-:-_-+- __ +-_':::::-':'_J:B~

u«

Note: (i) pentru a s; hid s 0.5, Cpe,lO se obtine prin interpolare lineara

(ii) pentru 0.2 ~ f/d S 0.3 ~i h/d e 0.5 se vor considera doua valori pentru Cpe,lO

(iii)diagrama nu este aplicabila pentru acoperisuri plate

Fig. 14 Coeficienti de presiune pentru acoperisuri cilindrice pe plan dreptunghiular si l/(h+f)slO

28

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

• O$l------T-----~----,_----~--~~---A

t~6 ------r-----~~~~~~~--y -\0,1., I----+---~~==--_+-~ O,~ 1--"=".........,:;:;---+-----+

~ ::;t----~-~-------:::-±-.;----:-:-+--t"!"O.~5-+f/d [(h/~ :::O)

- (I.l.l--......;:;...-...p....."..--+-/--4------.J.j ---t-

--i-__;,;;:;,~~;.....--+----,,__--t.--({h/d ~O,5}

-0,81----

- to 1-----+--/

-1,1r-//r-~I~.....--t==r~==::::~= S( h/d=O}

B{h/d~O.S)

...

~, I

" rf

k-+-------'((i h

, - .

Note: (i) C pc,1O este constant de-a lungul arcelor de cere, intersectiilor de sfere si a planelor nonnale pe directia vantului; intr-o prima aproximatie poate fi detenninat prin interpolarea liniara intre valorile in A, B si C de-a lungul arcelor de cere paralele eu directia vantului. In acelasi mod se pot obtine prin interpolate liniara in Fig.17 > valorile lui c pe,1O in A daca O<hld<1 9i in B sau C daca O<hld<O.5.

Fig. 15 Coeficienti de presiune c pe,IO pentru cupole pe plan circular


29

12.2.9 Presiuni interioare

(1) Coefieientul presiunii interioare Cpi pentm cladiri tara partitionari interioare este dat in

Fig.18 si depinde de raportul golurilor J..L definit ea:

L suprafetelor golurilor de pe laturile opuse ~i paralele eu directia vantului

~=------~--~--------------------------------------------

L suprafetelor golurilor de pe laturile expuse, opuse si parale1e eu directia vantului

(2) Inaltimea de referinta zr, In absenta partitionarilor interioare si a planseelor, este Inaltimea medie a golurilor eu 0 distributie omogena a lnaltimii golului predominant. Un gol este definit ea dominant daca raportul dintre suprafata sa ~i a restului de goluri este mai mare de 10.

(3) Inaltimea de referinta Zi pentm cladiri tara partitionari interioare dar compartimentate

prin plansee interioare este Inaltimea medie a nive1ului eonsiderat.

(4) Pentru 0 cladire eu planul aproximativ patrat $i 0 distributie omogena a golurilor se va

utiliza valoarea epi = - 0.25.

(5) Pentru orice combinatie de goluri posibile se va considera cea mai defavorabila

valoare.

(6) Pentru cladirile lnchise eu partitionari interioare ~i goluri prevazute eu ferestre se pot utiliza valorile extreme:

Cpi = 0,8 sau Cpi = -0.5

(7) In Fig.18 suctiunea maxima este considerate Cpi = -0.5 (punctul eel mai de jos de pe curba), Daca in zona exista unul sau mai muIte goluri dominante eu 0 suctiune mai intense decat -0.5) curba continua descendent spre 0 valoare mai midi.

(8) Presiunile interioare si exterioare sunt considerate simultane.

(9) Coeficientul presiunii interioare pentru un siloz deschis este:

Cpi = 0.8

Ina1timea de referinta Zj este egala cu 'lnaltimea silozului.

30

MONITORUL OFICIAL AL ROM.A.NIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bis/25.IV.2005

o

\
\
i\
!\
\
f\
1--- - - :-- '.- - f- ~
I \
I
: 0,8

0,5

-0,25

. -0,5

o 0,1 p- 0$ 0;75 0,9.1

Fig. 16 Coeficienti de presiune interioara Cpi pentru cladiri eu goluri In pereti

12.2.10 Presiuni pe peretl exteriori sau acoperisurl eu mai mult de un strat de inehidere

(i)

Forta din vant pe stratul eel mai impermeabil:

Presiunea neta action and normal pe stratul eel mai putin permeabil la aer este diferenta presiunilor pe fiecare fata a perctelui sau acoperisului considerand semnele lor (vezi 5.4). Daca penneabilitatea stratului exterior este mai mica dedit de 3 ori penneabilitatea stratului de aer, se va utiliza pentru toata suprafata peretelui sau acoperisului valoarea medie a lui Cpin; aceasta valoare fiind cea mai defavorabila.

(1) In cazul peretilor exteriori sau acoperisurilor ell mai mult de un strat de rncbidere,

forta din vant este calculata separat pentru fiecare strat de Inchidere dupa cum urmeaza:

(ii)

Forts din vant pe alte straturi:

In cazul unui strat secundar pe fata exterioara sau interioara a celui mai putin penneabil strat, coeficientul Cpin in stratul de aer intermediar este dat in Tabelul 11 in functie de permeabilitatea Ia aer a straturilor,

Daca ambele straturi sunt impenneabile, coeficientul Cpin este dat in functie de deformabilitatea straturilor, de grosimea stratului de aer si de alte elemente (de exemplu cazul 4) in Tabelul 11.

(2) Daca valoarea Ope variaza pe suprafata stratului exterior, valorile lui Cpin indicate in cazul (1) in Tabelul 11 sunt aplicabile numai daca penneabilitatea stratului exterior este de 3 ori mai mare decat permeabilitatea laterals a stratului de aer.


(3) Daca accesele aerului pun stratul de aer In comunicatie eu alte laturi ale cladirii dedit !atura pe care este situat peretele, valorile Cpin indicate in cazurile (1) si (3) nu sunt aplicabile, In particular, in apropierea coltului unei cladiri:

(i) dad! extremitatea stratului de aer este deschisa valoarea lui Cpin nu este aplicabila (Fig. 17a).

(ii) daca extremitatea stratului de aer este mchisa valoarea lui Cpin este aplicabila (Fig.17b).

~~ ..............•.•••.

·

a)

· ..

· ·

· ·

~ .•..................

b)

Fig. 17 Presiuni pe pereti exteriori

31

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

Tabelul 11, Coe,ficienti ?e presiune interioara c pin In stratul de aer interior unui perete sau a

unui acopens
Invelitoarea Invelitoarea Alte conditii si Coin
exterioara interioara etanseizari Calculul actiunii vantului asupra invelitoarei Idem
exterioare invelitoare
interioara
Penneabila lmpenneabila (1) Filra acces Suprapresiune ~e~ 1% cpi.=113 Cpe
de aer la exterioara
extremitati cpo <0 ~e< 1% Cpi'=O Cpin = 113 cpo
(panouri J-l< ;::: J-li J..le Suctiune f.ie::::0.1% cpin=2/3 cpe
juxtapuse exterioara
cu 1mbinari J..li cpo < 0 I-'e < 0.1% vezi (4) ! (5)
deschise ~i cu Permeabila (2)
dimensiuni Regula egalizarii scurgerilor
mid 111 raport Cpiu=( ).t/ cpo + ~i2 Cpi) I ( ).t.2 + J.l/)
eu cele ale 311i>J.le>J..l/2 J.le sau (1) daca acest caz este mai defavorabil
constructiei)
Jl[
Impermeabila Permeabila (3) Fara acces
de aer la
extremitati
Ili 2: ~t. Ile Cpin=Cpi cpin=2/3 cpi
J.li
Finisaj Impenneabile (4) Cu acces
impenneabil de aer Ia
sau panouri cu extremitati cp!n=cpo sau Cpi
linbinari !-te in volumul interior eu care comunica fluxul de intrare al aerului
impermeabile (posibil printr-o parte permeabila)
lli
(5) Fiim acces
de aer la vezi (5.3)
extrernitati pt. substituirea
Cpin=Cpi exterioarelor
rigide flexibile (5.1) !-Ie cu interioare
sau invers
~i
flexibile flexibile (5.2) Corespunzator rigiditatilor respective; daca rigiditatile sunt egale:
rig ide rigide Cob,= (CD<" + epi) / 2
flexibile rigide (5.3) grosimea Cpin = eu eea mai mica valoare cpo
stratului de aer pe exteriorul peretelui sau acoperisului
d>5mm
grosirnea efect de suctiune (cu conditia ca
d s: 5mm impermeabilitatea peretelui exterior §i interior
Ve sau a acoperisului sau oricepartitionare
impermeabila a stratului de aer sa fie mentinuta cpu.= Cpe
Vi sub deformatia acestora)
sau grosimea
d>5mm
eu partitionari
impermeabile
!-to
J.li Nota: Procentajul golurilor ,LL este suma suprafetelor golurilor Impartita la ana totals a portiunii de peretc (interior sau exterior) considerata,


33

12.3 Copertine

(i) Copertinele sunt acoperisuri ale constructiilor care nu au inchideri verticale, de exemplu statiile de benzina,

(ii) Gradul de blocare este descris in Fig,18. EI depinde de raportul de soliditate q> care se defineste ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstructii de sub copertina ~i aria copertinei, eu observatia eli ambele arii sunt nonnale la directia vantului.

Copertina ce acopara un spatlu Hber (ql:::: 0)

lnfluenta bunurllor depozitate Tn zona copertlnel (=O si rp= 1. Valorile intermediare se obtin prin interpolare liniara.

(iv) Dupa obstacol, valorile nete ale coeficientilor de presiune sunt eele corespunzatoare cazului qi=O,

(v) Coeficientii globali reprezinta forta rezultanta. Coeficientii locali reprezinta forta Iocala maxima pentru diferite directii ale vantului,

(vi) Copertinele vor fi capabile sa preia incarcarile maxime antigravitationale dupa cum

urmeaza:

pentru copertine eu 0 singura panta, Tabelu112, centrul de presiune se va lua la 'l4 din dimensiunea corespunzatoare directiei vantului, Fig.19;

pentru copertine eu doua pante, Tabelul 13, centrul de presiune se va lua in centrul fiecarei pante, Fig,20; in plus, 0 copertina cu doua pante se va proiecta astfel incat sa poata prelua 0 situatie de tncarcare in care una dintre pante preia incarcarea maxima, iar cealalta panta este neincarcata;

pentru copertine cu doua pante repetitive, Figura 21, fiecare deschidere va fi calculata prin aplicarea factorilor de reducere din Tabelul 14, la valorile coeficientilor de presiune din Tabelul 13.

(vii) Se vor considera si fortele de frecare (vezi 4.5).

34

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.1V.2005

Tabelu112. Valeri ale coeficientilor de presiune pentru copertine eu 0 singura panta

Panta Coeficlentul <jI Coeficienti Coeflcienti Iocall
a. globali r
l/10
I
I:::I_ 1I10
~W/10 HW/10
w
-- -
I I
0 Minimum q> +0,2 +0,5 + 1,8 + 1,1
Minimumq>= 0 -0,5 ~O,6 -1,3 ~ 1,4
Minimum cp = 1 - 1,3 -1,5 -1,8 - 2,2
5 Minimum !It +0,4 +Q,8 +2,1 + 1,3
MinirmJmcp => 0 -o.r • 1,1 . -',7 -1,8
MinimUm cp "'" 1 - 1,4 -·1,6 -2,2 - 2,5
10 Minimum (jI +0,5 + 1,2 +2,4 + 1,6
Minimum <p= 0 -0,9 .1,5 ·2.0 ·2,1
Minimum (p=> 1 - 1,4 '·2,1. " ·2,6 - 2,7
15 MinImum q:, +0,7 +1,4 +2.7 + 1,8
Minimum rp => 0 -1,1 ·1,8 - 2.4 - 2,5
Minimum ql = 1 -1,4 - 1.6 - 2,9 • 3,0
20 Minimum q> +0,8 + 1,7 + 2,9 + 2,1
Minimum .. 1 ~ 1,4 ·1,6 -2,9 -3,0
25 Minimum q:, +1,0 +2,0 +3,1 +2,3
Minimumcp.,. 0 -1,6 ·2,6 - 3,2 - 3.2
Minimum I{I II< 1 -1,4 ·1,5 -2.6 '2,8
30 Minimum ip + 1.2 +2,2 +3,2 +2,4
Minimum = 1 - 1,4 -1,5 - 2,2 - 2.7 Note: (t) + tn jos - tn sus

(ii) ZreFh

Fig. 19 Incarcari pentru copertine eu 0 singura panta

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

35

Tabelul 13, Valori ale coeficientilor de presiune pentru copertine cu doua pante

(

Panta Coeflctentul !.p Coeficienti Coeflcien11 localt
a globali
, JII10
1/10
",/10· w w/10

I I 1&1
!

-20 Minimum cp - 0,7 +0,8 + 1,6 + 0,6 + 1,7
Minimumq>=O - 0,7 - 0,9 -1,3 - 1,6 -0,6
Minimum tp .. 1 - 1,3 - 1,5 -2,4 -2.4 -0,6
-15 MInimum ql +0,5 + 0,6 + 1,5 + 0,7 + 1.4
-v Minimum tp "" 0 • 0,6 - 0.8 - 1,3 -1.6 ~O,6
Minimum <p '" 1 - 1,4 ., ,6 - 2,7 - 2,6 - 0,6
-10 Minimum ql +0.4 +0,6 +1.4 + 0,8 + 1,1
Minimum qI .. 0 - 0,6 -0,6 -1,3 · 1.5 - 0,6
MinImum Ql .. 1 - 1,4 -1,6 -2,7 - 2,6 - 0,6
-5 Minimum ql +0,3 +0,5 + 1,5 +0,8 +0,8
Minimum qJ "" 0 - 0,5 -0,7 • 1,3 - 1,6 -0,6
Minimum <p '" 1 -1,3 -1,5 -2,4 -2A -0,6
+5 Minimum cp +0,3 +Q.6 + 1,8 + 1,3 +0,4
Minimum <p =. 0 ··0,6 ·0,6 ·1.4 -1,4 - 1,1
Minimum <p '" 1 -1,4 - 1,3 - 2,0 - 1,8 -1,5
+10 Minimum <p +0,4 + 0.7 + 1,8 +1,4 +0,4
Minimum cp '" 0 • 0,7 • 0,7 - 1,5 -1,4 - 1,4
Minimum !p '" 1 • 1,3 - 1,3 • 2,0 - 1,8 -1.8
+15 Minimum <p +0,4 + 0,.9 + 1,9 + 1,4 +0,4
Minimum c:p .. 0 ·0,8 - 0,9 ·1,7 ·1,4 ~ 1,8
MinImum cp ., 1 ·1,3 . 1.3 - 2,2 - 1,6 ·2,1
+ 20 Minimum qI + 0,6 + 1,1 + 1.9 + 1.5 +0,4
Minimum cp = 0 ·0,9 -1,2 -1,8 - 1,4 - 2,0
Minimum qt ::: 1 -1.3 ·1,4 ·2.2 -1.6 - 2.1
+25 Minimum = 1 · 1.3 ·1,4 - 2,0 - 1,5 - 2,0
+30 Minimum cp +0,9 + 1,3 +1,9 + 1,6 + 0,7
Minimum cp = 0 -1,0 ·1,4 -1,9 • 1.4 - 2,0
Minimum cp '= 1 ·1,3 - 1,4 -1,8 • 1,4 -2,0 Note: (1) (ll)

+in jos - in sus zrerh

36

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 349 bls/2S.IV.2005

(

Fig.20 Incarcari pentm copertine ell doua pante

Tabelul 14. Valori ale coeficientilor de presiune pentm copertine eu doua pante repetitive

Numarde Pozitla Valeri pentu orlce t'p
deschtderl
Coeficient global maxim Coeficient global minim
(in jos) (in sus)
1 Deschideri de capat 1.00 0.81
2 A doua deschidere 0.87 0.64
3 A treia si urmatoarele 0.68 0.63
n",s:!roht.-l" .. ; 1

2

3

3

3

2

1

h

; > > >,; I , , , _J , ) ; J , ; , , ) »") > ; , ) 1 > ) III

Fig.21 Copertine eu doua pante repetitive

(viii) Indirdirile pe fiecare panta a copertinelor cu doua pante repetitive, Fig. 21) se determine prin aplicarea factorilor din Tabelul 14 la coeficientii globali corespunzatori copertinelor eu doua pante izolate.

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

37

12.4 Pereti verticali izolati, garduri §i panouri publicitare

12.4.1 Pereti verticali fzolatl

(i) Peretele trebuie impartit conform Fig.22.

(ii) Valorile nete ale coeficientilor de presiune Cp, net pentru ziduri si parapete izolate, ell sau fadi colturi, sunt indicate in Tabelul 15 pentru doua valori ale eoeficientului de umplere (soliditate); <p = 1 inseamna pereti plini, iar <p = 0,8 inseamna pereti care au 20 % goluri. Aria de referinta este in ambele cazuri aria totala,

(iii) 0 interpolate liniara poate fi utilizata in intervalul 0.8 < . (pet. 12.13) poate fi aplieat.

(v) Inaltimea de referinta z, se considera a fi h.

Tabelul 15. Coeficienti de presiune pentru pereti verticali izolati

Soliditate Zona A B C D
cu colturi 3.4 2.1 1.7 1.2
<p=1 lara colturi 2.1 1.8 1.4 1.2
<p = 0.8 1.2 1.2 1.2 1.2 ~ ~ O.3h ~2h

h

(a) Zonele

z, =h

~I

Fara colt

ce colt

(b) Unghiul de atac al vantului

Fig.22 Pereti verticali izolati

38

MONITORUL OFICIAL AL ROMA.NIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

12.4.2 Coeflcienti de presiune pentru garduri ~i irnprejmuiri eu goluri

(i) Gardurile si imprejmuirile avand cp ~ 0.8 trebuiesc calculate ca suprafete zabrelite folosind indicatiile de la punctul12.10.

12.4.3 Faetori de ecranare

(i) Daca pe directia vantului avem alti pereti sau aite panouri care au 0 Inaltime egala sau mai mare dedit peretele sau panoul de Inaltime h, un factor suplimentar de ecranare poate fifolosit pentru obtinerea coeficientului de presiune net. Valoarea factorului de ecranare depinde de spatiul dintre pereti sl de valoarea coeficientului cp a peretelui sau panoului protector. Valorile sunt reprezentate ca 0 harta de contur in Fig. 23.

Coeficientul de presiune pentru peretele ecranat este dat de:

(

cp,net, s = \jIs . Cp. net

(27)

(ii) FactoruI de zvcltete \jIA. de la punctul 12.13 poate fi aplicat.

(iii) Pentru fiecare perete ecranat, zonele de capat avand 0 lungime egala eu iniiltimea h a peretelui vor fi calculate pentru tncarcarea complete din vant, luand In considerare cfcctul directiei vantului.

1.0 inliltime de referlnta:
'ill
:g zCl=h
Q)
...... 0.8
e
0.
m
9-
~ 0,6
:;;;;
en
0
0.
m
-0 0.4
m
<D
-0
'5
::::I 0.2
+-'
c
<D
'(3
1+=
Q) 0
0
o 0;20 0.5 1 2 5 10 20 50
xlh Fig, 23 Factorul de ecranare \jIs pentru pereti izolati si panouri

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bis/2S.IV.200S

12.4.4 Panouri publicitare

39

(i) Coeficientii de foqa pentru panourile publici tare separate de suprafata terenului de eel putin dJ4 din inaltime (Fig. 24), sunt dati de:

unde: \jJ?. este factorul de zveltete (pet. 12.13).

(28)

(ii) Forta rezultanta nann ala pe panou trebuie aplicata la tnaltimea centrului panoului, cu 0 excentricitate:

e=± 0.25 b

r-------....;,-c

I

,

rlr d

I ,

1 . 1

·r-----------,I~

1

_____ m -------y~-~--i--~;l~-n

d

(29)

Zg

1/

Nota: (i) lnattimea dereferinta: z, = Zg + d/2

[ii) aria de referinta: Arer"" b d

(iii) Zg ;>- d/4 daca nu este considerata ca zid marginal

Fig. 24 Panouri publici tare

12.5 Elemente structurale eu sectluni rectangulare

(i) Coeficientul de forta cr pentru elemente structurale cu sectiune rectangulara si cu vantul sufland perpendicular pe 0 fala este dat de:

c-= cr,o \jfr \jf?.

unde:

(30)

Cr,o este coefieientul de f0rta pentru sectiuni rectangulare cu colturi ascutite si cu valoarea zveltetii A infinita (Iv = lib, 1 = lungimea, b = latimea elementului), Fig. 25

40


\1fT - faetorul de reducere pentru sectiuni patrate eu colturi rotunjite. \lfr depinde de numarul Reynolds. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui 'I'r sunt date in Fig. 26

\If].. - factorul de reducere pentm elemente eu 0 valoare finita a zveltetii (pet. 12,13)

(ii) Aria de referinta Aref este:

Aef= l-b

(31)

lnu1timea de referinta z, este egala cu maltimea deasupra suprafetei terenului a elementului considerat.

(iii) Pentru sectiunile subtiri (d/b < 0.2) cresterea fortelor Ia anumite unghiuri de atac ale vantului poate atinge 25 % (de exemplu, vezi pet. 12.4.4).

Cf 0

i!

,
~t
-~ v
,_
I-d~'toT
2.4
2.35 / r\
11 V6%
V 1\
A= 00
1.6t;

t\ - ~~
1.0
--.......
M
.
-
. 2,8

2.5

1,5

0,5

o

.1 ,2, ,6.7 2 5 10 20 SO d/b

Fig. 25 Coeficienti de forta pentru sectiuni reetangulare eu colturi ascutite ~i zveltete (I~ = lib) infinita ~i intensitatea turbulentei vantului Iv :2: 6 %


41

0,5

v --

O~------~-----4-------+------~~t/b

o 0,1 (l,Z 0,3 0,4

Fig. 26 Factorul de redueere \l'r pentru sectiuni patrate eu colturi rotunjite

12.6 Elemente structurale cu sectiuni ell muchli ascutite

, ,

(i) Coeficientul de foqa Cf al elementelor structurale cu sectiuni cu rnuchii ascutite (Fig.27) este dat de:

cr = Cf,O \VA

(32)

unde:

Cr,o este coeficicntul de forta al elementelor structurale cu valoarea zveltetii "J... infinita ("J... = lib, 1 = lungimea, b = latimea elernentului), Pentru toate sectiunile si pentru ambele directii ale vantului: cr,o = 2.0.

\jJA - factorul de zveltete,

L r

t}

I d !

Nota: I ee lungimea

Fig. 27 Sectiuni cu muchii ascutite

(ii) Ariile de referinta sunt:

pe directia x : Aer, x = l-b pe directia y : Aer, y = l-d

(iii) k toate cazurile maltimea de referinta z, este egala eu inaltimea deasupra suprafetei terenului a sectiunilor considerate.

42


12.7 Elemente structurale eu sectlune po ligon ala regulata

(i) Coeficientul de forta cr pentru elemente cu sectiune poligonala regulata cu 5 sau mai multe fete este dat de:

Ci = cr,o \l'A

(33)

unde:

Cf,O este cceficientul de forta al elementelor structurale eu valoarea zveltetii A. infinita (J... = l/b, I = lungimea, b = diametrul cercului circumscris, pet. Fig. 28) definit 'in Tabelul 16. \Ih - factorul de zveltete (pet. 12.13)

Fig. 28 Sectiuni poligonale regulate

(ii) Aria de referinta Ar~f este:

Aref= f-b

(34)

(iii) lnl11timea de referinta z, estc egala eu inaltimea deasupra suprafetei terenului a sectiunii considerate.

Tabclul16. Coeficicntul de forta Cr,Ol pentru sectiuni poligonale regulate

Numar de Sectiunea Finisarea suprafetei Numarul Reynolds, Re Cf,O
laturi si a colturilor (1)
5 pentagon toate tipurile to ate valorile 1.8
6 hexagon toate tipurile toate valoriLe 1.6
8 octogon suprafata neteda Re s 2.4.105 1.45
rib < 0.75 (2) Re ~ 3.105 1.3
suprafata neteda Re::;' 2.105 1.3
rib ~ 0.75 (2) Re ~ 7.105 1.1
10 decagon toate tipurile toate valorile 1.3
12 dodecagon suprafata neteda (3) 2 . 105 < Re S 1.2 . 105 0.9
colturi rotunjite
toate celelalte tipuri Re <2.105 1.3
Re S 4.105 1.1
16 suprafata neteda (3) Re < 2.105 ca la cilindrii
colturi rotunjite circulari
2 . 105 < Re s 1.2 . 105 0.7
18 suprafata neteda (3) Re <2.105 ea la cilindrii
colturi rotunjite circulari
2 . lO5 < Re s 1.2 . 105 0.7
- Nota: (1) Numarul Reynolds, Re, este definit la pet. 12.8 (2) r = raza de raeordare a coltului, b = diametrul (3) Conform testelor in tunelul de vant pentru elemente de otel galvanizat §i ell 0 sectiune ell b=O,3m §i r=Q.06 b

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.1V.2005

43

12.8 Cilindri clrcularl

12.8.1 Coeflclenti de presiune

(i) Coeficientii de presiune pentru strueturi eu sectiuni circulare depind de numarul Reynolds, Re definit astfel:

(35)

unde:

b este diametrul

v - vascozitatea cinematica a aerului (v = 15 . 10-6 m2/s)

vm(ze) - viteza medie a vantului definita la tnaltimea eehivalenta a structurii

(ii) Coeficientii de presiune Cpe pentru cilindri circulari sunt dati sub forma generals:

(36)

unde:

Cp,O este coeficient extern de presiune pentru valoarea infinita a zveltetii, vezi pet. (iii) \VAU - faetorul de zveltete, vezi pet. (iv)

(iii) Valorile coeficientului extern de presiune cp,o este dat in functie de unghiul a in Fig. 29 pentru diferite valori ale numarului Reynolds.

(iv) Factorul de zveltete \11).0. este :

'VAU = 1

pentru 00 S a. S aA

3600 - UA $ U $ 3600

(37)

pentru

unde:

Ci.A defineste punctul de separare a curgerii, Fig. 29 \j!A - factorul de zveltete (pet. 12.13)

'pO 1

o

\ Q~ i1 /' ~~
(f' i\'," 0° lZlO 1'Sl1' 183:"
~j -/-- -rI-
I I IlL
~ [\. ~h (pO,h
c Omn ~> jl
l!';l
~
-, V Q

-1

Fig. 29 Distributia presiunii pentru cilindri circulari de zveltete infinita, la diferite valori ale numarului Reynolds

44


Nota: (a) Valorile intermediate pot fi obtinute prin interpolare liniara (b) Valori tipice pentru Fig.29 sunt date In tabelul de mai jos

Re Cimin CpO,min CiA CpO,h
5 X 105 85 -2~2 135 -0,4
2x lOL 80 -1,9 120 -0,7
10' 75 -1,5 105 -0,8 unde: Umin caracterizeaza pozitia unde se realizeaza minimul presiunii pe suprafata

cilindrului

CpO,min - valoarea coeficientului de presiune minim UA - pozitia punctului de separare a curgerii

CpO,h coeficientul de presiune de referinta,

(c) Datele din figura se bazeaza pe 0 rugozitate echivalenta a cilindrului, kIb mai midi de 5.10-4 • Valori tipiee ale rugozitatii k sunt date in Tabelul 17.

(v) Aria de referinta Arefeste:

(38)

(vi) Inl:Htimea de referinta z, este egala ell inaltimea cilindrului deasupra suprafetei terenului.

12.8.2 Coeficientli de forta

(i) Coeficientii de forta Cr. pentru un cilindru circular fin it sunt dati de:

Cr = Cf.O \jf).

(39)

unde:

cr,o este coeficientul de forta pentru cilindri eu zveltete infinita (Fig. 30) \!'). - factorul de zveltete (pet. 12.13)

(fo'

,

1.2 +----+-" to f-----"-t-r

0,8

I----.-+--r

0.6~~-+

O.4~-+-I~

02+--+-H

O:&.,' ---''-'-I

104 jO 5 2 3 4 5678106 2 3 4 5678107 2 3 4 5 R e

Fig.30 Coeficientii de forta, er,o pentru eilindri circulari ell zveltete infinita si pentru diferite valori ale rugozitatii echivalente kJb

I
: I ! I I kl
I I I , I I I
\ I i I I 1 I r 10-2
\ I 1 I I I 10~3
j .~ I !
10-4
\1 i f-'"""'" I
': 1 l-,- I- .k H" - I I "'"" 10-
I
I I ;\ I f'" 1 t ~ f-j J I
I I ". A-"'" rt I I I
.\} I i J t
I I I I I I .L
1 I ~ I _.i I 1
t_ : I t , 1 J
r j I \ I I J
r b

5

MONITORUL OFICIAL AL ROMA.NIE1, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

45

(ii) Valori ale rugozitatii k sunt date in Tabelu117.

(iii) Pentru cabluri impletite Cf,O este egal cu 1.2 pentru orice valori ale nr. Reynolds, Re.

(iv) Aria de referinta Aref este:

Aef= l-b

(40)

Tabelul 17. Rugozitatea k

Tipul de s~Rrafata Rugozitatea k (mm)
Sticla 0.0015
Metal polizat 0.002
Vopsea tina 0.006
Vopsea stropita 0.02
Otellucios 0.05
Fier 0.2
Otel galvanizat 0.2
Beton neted 0.2
Beton rugos 1.0
Rugina 2.0
Zidarie 3.0 (v) In~Htimea de referinta z, este egala eu inaltimea cilindrului deasupra suprafetei terenului.

(vi) Pentru cilindri In vecinatatea unei suprafete plane eu 0 valoare a distantei Zg Ib < 1,5 (Fig.31) este necesara 0 analiza suplimentara,

Fig. 31 Cilindru langa 0 suprafata plana

12.9 Sfere

(i) Coefieientul de forta pe directia vfmtului, Cf,x pentru sfere este dat In Fig. 32 ca functie de numarul Reynolds (pct.12.8.1) 91 de rugozitatea echivalenta kIb (Tabelu117).

(ii) Valorile din Fig. 32 sunt limitate pentm valori Zg > b/2, unde Zg este distanta de 1a sfera la suprafata plana, iar b este diametrul, Fig. 33. Pentru Zg < bl2 cocficientul de fofta cr,x va fi multiplicat eu 1,6.

(iii) Cceficientul de forta pe directie verticala, Cf,z pentru sfere va fi considerat astfel:

46


Cr,z = 0

cf,z = + 0,6

pentru Zg > b/2 pentru Zg < bl2

(iv) In ambele cazuri aria de referinta Arefeste:

(v) Inaltimea de referinta va fi luata astfel:

z, = Zg + b/2

0,6

I
I
I
\ I
I
I
~ I k/b
I. 10~3
l I
~ I 10-4
1 I
~ I 10-5
I
suprafata neteda I
1
I 1 1 I
I 0,4

0,2

2 3 4 S 678 106

2 3 4 5 676 107

2 3

Fig. 32 Coeficientul de forti! pe directia vantului, pentru sfere

Fig. 33 Sfera Ianga 0 suprafata plana

12.10 Structuri eu zabrele ~i esafoda]e

(i) Coeficientul de forta, Cr pentru structuri zabrelite ~i schele este dat de:

Cr = Cf,O \Vsc l..jfA.

unde:

Re

(44)

(41)

(42)

(43)


Cr,o este coeficientul de forta pentru structuri cu zabrele ~i esafodaje avand zveltetea A infinita (A = lib, 1 = lungimea, b = Iatimea elementului, Fig. 34) este dat de Fig. 35 - 37 in functie de valoarea coeficientului de umplere, cp, pet. (iii) si de nurnarul Reynolds, Re

Re - numarul Reynolds dat de ecuatia (21) si este calculat utilizsnd diametrul b,

\.jJsc - factorul de reducere pentru esafodaje tara suprafete pline, dar afectate de fatadele pline ale cladirii (Fig. 38), calculat in functie de factorul de obstructie <DB

'VA - factorul de zveltete (pct.12.13)

l . . .. . ..

Fig. 34 Structuri cu zabrele ~i esafodaje

(ii) Factorul de obstructie este dat de:

(45)

unde:

AB,n este aria neta a fetei AB,g - aria totala a fetei

(iii) Factorul de umplere, <p este definit astfel:

(46)

unde:

A este suma proiectiilor ariilor elementelor structurii pe un plan perpendicular pe directia

vantului Li bil; + L;Agi . Pentru structuri spatiale se va determina marimea A, numai pentru

prima fata expusa vantului

Ac - aria talala a structurii proiectata pe un plan perpendicular pe directia vantului

1 - lungimea structurii cu zabrele

b - latimea structurii eu zabrele

b, Ii - latimea si Iungimea elementelor i ale structurii Agi - aria guseului i

(iv) Aria de referinta Aref este definita astfel:

(v) Inaltimea de referinta Ze este egala eu inaWmea structurii deasupra suprafetei terenului.

47

48


2

~ ~ I

. --I]b
.
v . ~
r. r I 1,5

1

o

0,2

0.8

1

Fig. 35 Coefieientul de foTta c[,O pentru stmeturi plane eu zabrele avand elemente eu muchii ascutite In functie de factorul de umplere <p

4

3

0,1

0,2

0,3

0.4

Fig. 36 Coefieientul de forta C[,O pentru structuri spatiale eu zabrcle avand clemente cu. muchii ascutite in functie de factorul de umplere <p

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 349 bis/25.IV.2005

(to

II In
0,2 ::'9 iO,6 1

1\ I,
Y 1ft
I 1.6 I,t. 12 1,0 0,8

,04 2 3 L S 105 '2 .3 t. 5 1ffo

Re

'fO U

2f)

T
0,2 ~t.p! Q,3 III

O,UIPiQ,6
t--- <> ~
...
I-- t
t 11 .Q"
~1-~ 1111
! I I lilln is 1,6 1,t. 1,2

'rnTT

-

.1 fIlII
v
O,2·~""~O,6 ; t
\I
1\
\. I-" (fO 1,6 V· 1,2

to 0.8

'tf. 231,S

49

H

b

H

b

]~l. '1 3 (, 5 tP 2 .3 t, 5 »6 lff 2 .3 r. 5 XlS 2) t. S. ]06

------- Re R~ ---------

Fig. 37 Coeficientul de fOIta Cr,o pentru structuri plane sau spatiale eu zabrele avand elemente eu sectiune transversals circulara

;11-i,()1--

]rl

I I

I .,.__

I I

I.J

t I I I I 1 I I I I

--~-------------------

o 0J2

]~l

t I I I I..

cu peret! de protectie 0.03

~u .llltzi 0.1

CU pIasa 0.2

Fig. 38 Factorii de reducere pentru coeficientii de fortS. pentru esafodaje afectate de fatadele pline ale cladirilor, in functie de faetorul de obstructie $B

50

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

12.11 Steaguri

(i) Coeficientii de forta, Cr si aria de referinta Aref pentru steaguri sunt dati In Tabelul 18. (ii) lnal1imea de referinta z, este egala eu maltimea steagului deasupra suprafetei terenului.

Tabelul18. Coeficientii de forta Cr pentru steaguri

Steaguri Aref cf
Steagurl fixe
O} ti- t 2,5 0/),.
I l I
Forta norrnala pe plan
5teaguri IIbere
(a) ~} (a) 0,:5 h 'I. m (A, f1.25
002+07._f _&
I l I • 'p. h 112
(b) O} (b) h· t
L l I

Fo'1a in plan unde:

mr este masa unitatii de arie a steagului p - densitatea aerului

Ze - inaltimea steagului deasupra suprafetei terenului 'VA. - coeficientul de zveltete

A - zveltetea hli

Nota: Ecuatia data pentru steaguri nefixate include fortele dinamice datorate fluturarii steagului.

12.12 Coeflcienti de frecare

(i) Coeficientii de free are err pentru ziduri lungi ~i suprafetele de acoperis sunt dati la punctul 4.61n functie de tipul suprafetei,

(ii) Ariile de referinta maturate de vant Aref sunt indicate in Fig. 39.


51

(iii) Inaltimea de referinta z, va fi luata in considerare dupa cum este indicat in Fig. 39.

A,,"","·---l ~

t} r:;: van!:

T II !

h II

j_ 11

. -rllr

C?

...,. ::; h + 0.5 I

II ~ ,

,.!I,.

n n II H

.J.,.

Are! = 2b-j

z, =: OSh
1
r Aref = 2 h'l
h
L Fig. 39 Aria de referinta .A,ef pentru ziduri ~i suprafete de acoperis

12.13 Zveltetea efectiva A. ~i factorul de zveltete \.V).

(i) Zveltetea efectiva A este definite In Tabelu119.

(ii) Factorul de zveltete \VA., In functie de zveltetea efectiva /.. si pentru diferite valori ale factorului de umplere 'P este dat in Fig. 40 .

0.7

.p
0.1 ""~t: ..- -_.;;. .........
- f-" G~
t.---- ~ I-- r- !--'" ~Vy
0.5 V "". I .... V
0.9 I-f-I'" ~ L V r!_ V
~ :::: t-
- / /
~ /
~~ f-' f-'" r- L V
~ 1/
~.O ~ f- t-~'"
.
----- t:J
J. 0.9

0.8

0.6 1

10

100

200

Fig. 40 FactoruI de zveltete \j1A. tn functie de factorul de umplere (P si de zveltetea A

52

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 349 bis/25.IV.2005

Tabelul 19. Zveltetea efectiva A. pentru cilindri, sectiuni poligonale, sectiuni rectangulare, panouri publice, elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite si structuri eu zabrele

Nr.

Pozitia structurll, vant perpendicular pe aria expusa I

Zveltetea efectlva, A

1

Ub

2

3

4

..l

~L ~--IT. 2~ __ J.t

~I----l

fibs 70

5

~ 0"[ .. Y . DDI

~1 t- Ib---i .;JJ;J

.l» > >~:'" 1 ~2b

(iii) Factorul de ump1ere este dat de relatia (Fig. 41):

unde:

<p = AlAe

A este suma proiectiilor ariilor elementelor Ac - aria totala Ac = l-b

b

Fig. 41 Definitia factorului de umplere

(45)


53

ANEXA A Zonarea actlunit vantului asupra constructlilor pe teritoriul Romanlel

Generatia de standarde de actiuni din anii '70 din ti1rile avansate a introdus conceptele specifice teoriei statistice a valorilor extreme si a definit intensitatile actiunilor din hazard natural (cutremur, vant, zapada s.a.) eu anumite intervale medii de recurenta (perioade medii de revenire), in ani.

Practica internationala utilizeaza valori caracteristice ale actiunilor din vant si zap ada avand intervalul mediu de recurenta T = SO ani. Aceste valori au probabilitatea de depasire 2% intr-un an §i 64% in 50 ani. Desigur, calitatea rezultatelor obtinute in analiza statistica a valorilor extreme depinde in primul rand de calitatea informatiei statistice primare ~ seria statistica de extreme maxime anuale masurate, dar ~ nu in ultimul rand - ~i de acuratetea procedurilor de caIeuI probabilistic adoptate.

Rezultatele analizei statistice a maximelor anuale ale vitezei vantului (mediata pe 1 ~2 rnin.) la 10m deasupra terenului, masurata In statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie ~i Hidrologie, au fost ordonate in Tabelul A.I structurate dupa modelul codului american ASCE 71n coloane de date cuprinzand:

(i) Denumirea statiei meteorologice (alfabetic) (ii) Numarul anilor de observatie (iii)Valoarea maxima observata

(iv) Media maximelor anuale

(v) Coeficientul de variatie

(vi) Valeri caracteristice avand intervalul mediu de recurenta T = 50 ani, calculate In repartitia Gumbel, pentru maxime.

Selectarea acestei repartitii s-a argumentat prin:

(i) Corelatia intre coeficientii de oblicitate si de variatie ai maximelor anuale In 120 statii meteorologice din Romania pe 0 durata de 20-50 ani;

(ii) Recomandarea utilizarii acestei repartitii in ultimele 3 editii ale standardului american ASCE 7-88, 93 si 2000, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, In Documentele Joint Committee on Structural Safety, Wind loads, 1995, 2000 ~i in Documentul ISO/TC 98/SC3IWG 21N 129 rev, Draft for DP 4354, Wind Actions on Structures;

(iii) Consecintele numeriee ale tipului repartitiei asupra valorilor caracteristiee avind intervale medii de recurenta mari (T 2: 100 ani).

Valorile recomandate in Hartile de zonare pentm maximele anuale ale vitezei ~1 presiunii vantului la 10m deasupra terenului avand 50 ani interval mediu de recurenta sunt:

• Viteze mediate pe 1 min.: 31, 35 ~i 41mJs

• Viteze mediate pe 10 min.: Uk = 25.8, 28.9 si 34.2 mls

• Presiuni mediate pe 1 min.: 0.6. 0.75!;li 1.0 kPa

• Presiuni mediate pe 10 min.: Qk = 0.4, 0.5 ~i 0.7 kPa,

unde s~a tinut seama de datele din Tabelul A.I.

Pentru fiecare statie meteorologica, rezultatele analizelor statistice efectuate au fost consemnate in hartile de zonare cuprinzand valorile caracteristice ale vitezei si presiunii de referinta a vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta.

Hartile de zonare a intensitatii actiunii vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta cup rind viteze mediate pe 1 min .• precum si viteze ~i presiuni corespunzatoare mediate pe 10 minute, conform recomandarilor din documentul ISO DP 4354.

In zonele cu 0 expunere speciala la vant (de exemplu Sud-vestul Banatului s.a.) si frecvent la munte, vitezele vantului (mediate pe 1 min.) avand 50 ani interval mediu de recurenta au rezultat sensibil mai marl: 45-50 m/s,

54

MON1TORUL OF1CIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.1V.2005

Tabelul Al Vitezele maxime anuale ale vantului la 10 metri, mediate pe 1 minut, avand 50 ani interval mediu de recurenta, in 145 statii ale INMH (repartitia Gumbel)

/

,

Nr. Statia Numarul Maxim Media Coeficient Viteza
meteorologica anilor eu observat maxirnelor de caracteristica
inregistrliri anuale variatie avand T= 50 ani
mfs mls mls
1 Adarnclisi 27 24 17 0.21 27
2 Adjud 27 40 23 0.21 35
3 Alexandria 27 40 26 0.29 45
4 Apa Neagra 27 17 11 0.28 20
5 Arad 25 40 18 0.32 34
6 Avrameni 27 40 25 0.19 37
7 Bacau 27 40 18 0.35 35
8 Baia Mare 27 40 18 0.32 34
9 Balintesti 27 34 20 030 36
10 Banloc 28 40 26 0.23 42
11 Baraolt 27 34 17 0.28 30
12 Bailesti 27 24 18 0.14 25
13 Baisoara 28 28 16 0.27 27
14 Beehet 27 24 16 0.24 26
15 Berzeasca 27 40 19 0.37 37
16 BicIesu 27 28 20 0.16 28
17 Bistrita 27 28 18 0.27 30
18 Birlad 27 40 22 0.27 37
19 Blaj 28 28 23 0.18 33
20 Boita 27 40 36 0.10 45
21 Borod 23 40 19 0.28 33
22 Botosani 27 40 25 0.30 44
23 Br~ov 17 28 19 0.23 30
24 Braila 27 37 24 0.21 37
25 Bueure~ti Baneasa 25 28 16 0.29 28
26 Bucuresti Filaret 27 25 17 0.19 26
27 Buzau 27 40 26 0.29 46
28 Calafat 27 24 19 0.15 26
29 Caracal 27 40 25 0.21 38
30 Caransebes 27 31 19 0.21 29
31 Calarasi 27 33 20 0.25 34
32 Ceahlau Sat 27 24 14 0.26 23
33 Chisineu Cris 12 40 24 0.27 41
34 Campulung Moldov. 28 36 18 0.32 34
35 Cluj 27 34 21 0.26 35
36 Constanta 27 28 20 0.16 29
37 Comgea 27 23 17 0.16 24
38 Craiova 27 34 22 0.24 36
39 Cuntu 27 40 21 0.32 39
40 Curtea de Arges 25 31 13 0.36 25
41 Dedulesti 27 34 16 0.31 29
42 Dej 27 20 15 0.23 24
43 Deva 27 25 16 0.22 25
44 Diniasi 27 34 19 0.22 30
45 Dilga 27 34 22 0.21 33
46 Dorohoi 27 40 26 0.21 40
47 Dragasani 27 35 22 0.23 36
48 Drobeta Tumu Severin 27 40 22 0.27 37
49 Dumbraveni 27 28 15 0.22 24
50 Fagaras 28 28 19 0.17 27 MONITORUL OFfCfAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

Nr, Statia Numarul Maxim Media Coeficient Viteza
meteorologica anilor eu observat maximelor de caracteriatica
inregistrari m/s anuale variatie avand T= 50 ani
m/s mls
51 Falticeni 27 20 17 0.14 23
52 Faurei 27 34 23 0.23 36
53 Fetesti 25 40 22 0.24 36
54 Fundata 25 40 26 0.30 46
55 Fundulea 20 24 18 0.14 24
56 Galati 27 30 22 0.18 32
57 Giurgiu 25 30 19 0.23 30
58 GoLe§ti 25 36 21 0.21 32
59 Gorgova 27 20 16 0.23 25
60 Grivita 27 28 20 0.20 31
61 Gurahont 27 20 14 0.28 23
62 Hirsova 27 25 20 0.16 27
63 Holod 23 40 21 0.30 37
64 Huedin 27 28 19 0.24 31
65 Hu~i 27 34 23 0.26 39
66 Ia§_i 27 40 22 0.30 40
67 Iezor 27 40 31 0.19 47
68 lneu 13 20 14 0.24 22
69 Intorsura Buzau 27 40 20 0.30 35
70 Joseni 27 25 15 0.23 24
71 Jurilovca 27 34 24 0.21 37
72 Laeauti 25 40 38 0.09 47
73 Lugoj 28 20 15 0.19 23
74 Mangalia 27 36 20 0.20 31
75 Maicanesti 27 34 21 0.25 34
76 Marculesti 27 28 18 0.24 29
77 Medgidia 27 28 19 0.22 30
78 Miercurea Ciue 27 34 21 0.33 38
79 Minis 24 20 15 0.l6 22
80 Moldova Veche 28 34 25 0.19 37
81 Moneasa Izvor 16 24 12 0.45 26
82 N~re~ti 27 40 24 0.26 40
83 Ocna Sugatag 27 34 18 0.31 32
84 Odorhei 27 40 18 0.30 33
85 Oncesti 27 30 17 0.27 29
86 Oradea 27 25 17 0.17 24
87 Oravita 27 40 34 0.19 51
88 Paclesa 27 28 17 0.23 28
89 Paring 27 35 20 0.31 36
90 Paltinis 27 40 32 0.20 48
91 Patirlagele 27 40 19 0.28 32
92 PetrO§_ani 27 17 12 0.21 18
93 Petru Groza 27 28 16 0.30 28
94 Piatra Neamt 27 28 22 0.15 30
95 Pitesti 27 37 17 0.34 33
96 Ploiesti 27 28 19 0.20 28
97 Podul Iloaie 27 36 19 0.29 33
98 Poiana Stampei 27 28 14 0.31 25
99 Polovraci 27 24 16 0.21 25
100 Predeal 27 28 19 0.26 31
101 Rarau 27 34 24 0.24 38 55

56


( \

Nr. Statia Numarul Maxim Media Coeficient Viteza
meteorologica anilor eu observat rnaximelor de caracteristica
inregistr1iri mls anuale variatie avand T= 50 ani
m/s mls
102 Radauti 27 38 23 0.25 38
103 Rauseui 27 34 22 0.29 38
104 Rirnnieu Sarat 27 24 17 0.16 2S
lOS Rimnicu Vilcea 25 19 13 0.22 21
106 Roman 25 40 22 0.29 38
107 Rosiori de Vede 25 34 24 0.20 36
108 Salonta 9 24 16 0.25 26
109 Sarmas 24 28 19 0.24 31
110 Satu Mare 27 26 17 0.19 26
111 Sacuieni 27 28 19 0.18 28
112 Sebes 27 28 19 0.20 29
113 Semenic 27 40 32 0.21 50
114 Sfintu Gheorghe 13 28 18 0.19 27
115 Sf. Gheorghe Delta 27 24 18 0.16 25
116 Sibiu 27 34 21 0.24 34
117 Sighet 28 34 21 0.32 39
118 Sinnicolau Mare 28 24 17 0.l3 23
119 Slobozia 11 30 21 0.20 32
120 Stolnici 27 28 15 0.26 25
121 Suceava 27 34 23 0,25 38
122 Sulina 27 35 25 0.15 35
123 Supuru de Jos 21 40 17 0.37 33
124 Tecuci 26 28 20 0.21 31
125 Timisoara 28 29 19 0.28 33
126 Titesti 27 23 12 0.37 23
127 Titu 27 28 21 0.12 28
128 Tirgoviste 25 34 17 0.29 30
129 Tirgu Jiu 27 35 17 0.30 31
130 Tirgu Logresti 27 14 11 0.17 16
131 Tirgu Mures 27 22 15 0.16 21
132 Tirgu Neamt 27 40 21 0.28 37
133 Tirgu Oena 27 36 21 0.28 36
134 Tirgu Secuicsc 27 40 24 0.25 40
135 Tulcea 27 34 22 0.31 39
136 Tulnici 28 24 17 0.15 23
137 Turda 26 28 18 0.15 25
138 Turnu Magurele 27 35 20 0.25 32
139 Urziceni 27 35 23 0.22 36
140 Vaslui 27 20 12 0.24 20
141 Videle 27 34 21 0.24 34
142 Viziru 27 28 21 0,17 31
143 Vladeasa 27 40 39 0.08 47
144 Voineasa 27 16 10 0.23 16
145 Zalau 27 28 16 0.25 27 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis/25.IV.2005

Tabelul A.2 Conversiuni ale vitezei vantului mediata pe I min. si 10 min. (ISO DP 4354)

Presiunea vantnlui bazata pe viteza mediata pe 10 min.

Intervalul de mediere a vitezei vantului

kPa

10 min. I min.
22.4 27
25.8 31
28.9 35
31.6 38
34.2 41
36.5 44
38.7 47
40.8 50 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0

In Campia Romana, pentru orasul Bucuresti s-au calculat ~i valorile factorului directional pentru vitezele maxime anuale ale vantului pe 16 direct ii, Tabelul A.3.

Tabelul A.3. Factorul directional al vitezei vantului avand 50 ani perioada medie de revenire , Cdir 1)

Directia

NNE NE ENE E

ESE SE SSE

N

CDir 0.34 0.52 0.97 0.83 0.48 0.38 0.38 0.34

Directia

,

s

ssv SV VSV V

VNV NV NNV

CDir 0.41 0.41 0.52 0.52 0.55 0.42 0.31 0.38

I) Pentru toate directiile Cot- = to

Vitezele caracteristice ale vantului definite eu 100 ani si 10 ani interval mediu de recurenta se pot calcula simplificat In functie de viteza caracteristica a vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta, eu urmatoarele relatii:

UIMR= 1 00 ani / U JMR~50 ani= 1,09

UIMR=50 ani / UlMR=lO ani=1.25.

57

58

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bis/25.IV.2005

1) .... ...,

~:--1~~~~~~'~

(I . o

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 349 bis!25.IV.2005

'" :§ ~L-~~----~'79\7'~~--IN p

.~

0..

~

N 8 , .~

Vl

~ 'g

.VI ' ........

~: U

R' ~

en

~

o c

Q
It \ J - ~

:I

L

~ -~-~!

'"

i

d

59

60


ANEXA B Metoda slmpliflcata de calcul dinamic la vfint conform EC 1

Se recomanda pentru structuri paralelipipedice.

Factorul dinamic pentru evaluarea raspunsului de varf la vant al strueturilor se defineste ca un factor ce amplifica presiunea vantului calculata la 0 tnaltime a structurii z = Zcchivalcnt = z, pe baza vitezei vantului care confine factorul de rafala cg(z):

(B.l)

unde:

IvCzc) este intensitatea turbulentei la cota z = z,

g - factorul de varf pentru rasp un sul extrem maxim al structurii

Qo2 - termen care evalueaza componenta nerezonanta a raspunsului R/ - tennen care evalueaza componenta rezonanta a raspunsului.

Inaltimea echivalenta z, se defineste ea fiind inaltimea ce eorespunde unci inaltimi egale ell 0.6 din inaltimea paralelipipedului asezat vertical sau inaltimea pana la centrul ariei expuse a constructiei, in celelalte cazuri,

Presiunea vantului pentru proiectarea structurilor eu raspuns dinamie la vant, qd(Z) se poate scrie ea produsul urmatorilor factori:

respectiv

(B.3)

tn relatiile de mai sus:

el(z) este factorul de rugozitate

cg(z) = 1 + 3.5[2 Iv(z)]

clz) = c, (z)cg{z) este factorul d~ expunere

z, = 0.6 din tnaltimea totala a cladirii

c/Omin _ factorul de raspuns dinamic ce amplifica presiunea vantului calculata pe baza vitezei mediate pe 10 min.

Cd - factorul de raspuns dinamic ce amplifica presiunea vantului calculate pe baza vitezei de rafala (viteza mediata pe 10 min. inmultita cu factorul de rafala cg(z».

MONITORUL OFICIAL AL ROM.A.NIEI, PARTEA J, Nr. 349 bis/25.IV.2005

61

Semnificatiile celorlalte marimi din expresia factorului dinamic de raspuns la vant sunt descrise tn eele ee urmeaza:

(i) In formula factorului dinamic de raspuns Cd IOmin, factorul de varf al raspunsului structurii g se defineste astfeI:

r;;-;--; 0557 g= -v.tmv~ + ut:': ,,2in vt

(B.4)

unde t = 10 min. = 600 s este intervalu1 de mediere a vitezei de referinta a vantului, iar v este frecventa medie a vibratiilor structurii dominate de modul fundamental. Aceasta poate fi aproximata ell formula :

v::::

(B.5)

(

nIx este frecventa fundamentala, In Hz, a vibratiilor structurii pe directia vantului, iar vo este frecventa medie, In Hz, a rafalelor vantului pe structuri rigide si, dupa Eel:

(B.6)

in care:

(B.7)

b si h sunt Hitimea §i inaltimea ariei structurii expuse vantului U(ze) - viteza mediata pe 10 min. la inaltimea deasupra terenului Ze

Li(Ze) - lungimea scarii integrale a turbulentei, in metri, respectiv pentru z<300m;

Li(z) = 300(~) s 300

(B.8)

Exponentul e are valorile:

Expunerea I Mare E =

II Camp deschis

III Zone cu densitate redusa a constructiilor IV Zone urbane dens .construite. Paduri

0.13 0.26 0.37 0.46.

Simplifieat, factorul de varf at raspunsului structurii, g poate fi luat acoperitor g = 3.5.

(ii) Intensitatea turbulentei vantului se defineste ell formula (17):

I(z) = fr3

2.51n~

Zo

(B.9)

62


unde valorile ~ sunt cele din formula (18). Pentm Z = Ze:

l(z) = -Jf3 2.5ln~

Zo

(iii) Factorul Qo, care evalueaza partea nerezonanta a raspunsului, se defineste conform Eel ca fiind:

1.0
0.9
0.8
'"
& 0.7
I
...-I
E! 0.6
~
~
tLt 0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0.0 2 1

Qo = 1+0.9[(b+h)/L[(ze)]o.63

(B.lO)

r-- I i
r--.._ , I
,
r-, I
-, ~
,
1"- ~, I
- 1\
_. , '1\
!
1.
: "-
1\
- ,
--
i "'-., f'..
-
- i 0.0001

0.001

0,1 (b+h)/Lu Figura B.l Factoml Qo

0.01

1

10

100

(iv) Factorul R/, care evalueaza partea rezonanta a raspunsului, se defineste conform ECl- 1993, astfel:

(B.ll)

unde S reprezinta decrementul logaritmic al amortizarii ale carui valori recomandate in cod sunt:

- pentru cladiri

S = 0.045 n, Z 0.05 (otel)

= 0.045 ill + 0.05 Z 0.10 (beton) S = 0.015 + 0.030 (otel)

= 0.075 ill > 0.03 (beton)

- pentru cosuri (tumuri)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 349 bis/2S.IV.200S

63

RN - densitatea spectrala de putere adimensionala (normalizata) a fluctuatiilor fata de medie ale componentei longitudinale a rafalelor:

unde

~ 0.20

(B.12)

(B.13)

0.25

, ' I
, 1
l- r,
; f\
I !
I I - .
I ! II V
t 1/
I \
! II \
. i 1\
I i 1\
.
,
, I
vV' r-, 1'-1"--
V 0.10

0.05

0.00 0.0001

0.001

0.01

0.1

1

10

100

Nx

Figura B.2 Densitatea spectral a de putere adimensionala, RN

Rh, R, si Ru sunt respectiv functiile de corelatie verticals, transversals si tn lungul vantului date de:

unde

pentru Rh pentru Rb pentru Rd

(B.14)

11 = 4.6 Nix h! L1(zechi ... .) 11 = 4.6 Nix b / Ll(Zechiv.) 11 = 15.4 Nix d I Ll(Zechi v ,).

(B.15)

Acoperitor ~i simplificat, Ee. (B.l1) se recomanda a fi utilizata fara factorul (0.53+0.47 R:J), respectiv:

(B,16)

64

1.0
r,.. 0.9
~
Q) 0.8
·ti
(jj 0.7
I-<
0
Q
~ 0.6
'D
ro
....
.... 0.5
Q
§
~ 0.4
0,3
0,2
0.1
( 0.0 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 349 bis/25.IV.2005

! I
1 1
<, I
1'\ 1 1
,
,
i
I
. ! i
i I \ ,
I , \
!
,
1 [\
, I
,
,
, \
i
I i
i I
<, I"-
H- 0.0001

0.001

100

0,1 t]

Figura BJ Functia de corelatie, RTJ

0,01

1

10

ANEXAC

Reguli pentru sollcitarlle din vfirtejurt

Regulile pentru solicitarile din vartejuri si efectele aeroelastice urmeaza a fi introduse in cod dupa definitivarea Anexei C (informativa) a Eurocodului 1 - Partea 2.4 Actiunea vantului.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMAN lEI - CAMERA DEPUTATILOR

Regia Autonorna .Monitorul Ollclal", Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucuresfl,

JBAN: R075RNCB5101000000120001 Banca Cornerciala Romana - SA - Sucursala HUnirea· Bucurestl

:;;1 IBAN: R012TREZ7005069XXX000531 Direcjia de Trezorerie :;;i Contabilitate Publica a Municipiului Bucurestl (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 224.09.71/150, lax 225.00.43, E·mail: markeling@ramo.ro. Internet: www.monitoruloliciat.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relajil cu publlcul, Bucurestl, sos. Panduri nr. 1, bloc P33. parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 :;;i 410.47.30, lel.!lax 410.77.36 l;Ii 410.47.23 Tiparul: Regia Autonoma HMonitorul Otlelal"

111111111111111111111111

5 948368 027817

Prejul: 153.000 lei vechif15,30 lei not

ISSN 1453-4495

MonitoTul Oflclal al Romaniei, Partea I, nr, 349 blsl25.IV.2005 conpne 64 de pagini.

Acest numar al Monltorului Oflolal al Romaniei a fost tlparlt in afara abonamentului.

Evaluarea Actiunii Vantului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Actiunii Vantului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MONITORUL OFICIAL

S-ar putea să vă placă și

Evaluarea Actiunii Vantului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Actiunii Vantului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿MONITORUL OFICIAL

S-ar putea să vă placă și

MONITORUL OFICIAL