Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Activitati Ale Creierului
Activitati Ale Creierului
a creleru UI
23
ACTIVITATI ALE CREIERULUI
O in interiorul bul-
bului rahidian. caile
nervoase din fiecare
parte a creierului se
incruci~eaza. Cand
ne mi~cam bra'ul
drept. emisfera
stanga a creierului
da instruc'iunile.
Aceasta emisfera
este mai dezvoltata
la persoanele drep-
tace. permi,and un
control mai mare ~i
mi~cari precise ale
mainii drepte.
Fonnatia reticulata este principala zon~ la cind, hipotalamusul activeaz~sistemul nervos opereaza. Spre exemplu, neuronii din centrii
nivelul c~reia se realizeaz~schimbul de infor- autonom, care supravegheaz~unele functii pe vizuali primari raspund doar la mesaje referi-
rnatii, fiind ~i sursaputerii creierului. in aceasta care nu le putem controla, ca de exemplu toare la intensitatea sau nuantele culorilor ,
retea de fibre nervoase,fiecare neuron poate fi contractia mu~chilor 1n stomac, vezic~ ~i c~ile sau la curbura sau neregularitatea suprafe-
conecrat cu alti 25 000. Fonnatia reticulata respiratorii, precum ~i secretia de saliv~ ~i de telor. Ace~tia trimit s~mnale spre neuronii din
.prime~te constant mesaje de la organele de lacrimi. (Sistemul nervos autonom ne impie- centrii vizuali secundari, care descifreaza,
simt, ernitiind la mndul s~u unde de activitate dic~ s~ ne tinem respiratia la nesfar~it.El este interpreteaza ~i aduna datele, creand modele
electric~ prin cortexul cerebral. Aceasta men- dispozitivul de siguran~ al organismului.) ~i forme care alcatuiesc con~tiinta noastra
tine stareade co~tienta:. Dac~ fonnatia reticu- Legat de aceasta, hipotalamusul preg~te~te vizuala.
lata ~i reduce activitatea,persoana respectiv~ organismul pentru "fug~ sau lupt;l" in cazul
poate adormi sau poate avea halucinatii, unor urgente sau pericole. Hipotalamusul Memoria
v~zand, auzind ~i avand senzatii ireale. Rezul- reprezint;l sursa emotiilor noastre ~i a nevoilor Cercet;1toriicunosc acest lucru din consultati-
tatul "priv~rii senzoriale",cand o persoaru1este fundamentale de foame, sete ~i sex. ile medicale. Daca sunt introdu~i electrozi in
inchis~ intr-o inc~pere intunecoas~,goal~ ~i li- Cea mai mare parte a detaliilor referitoare cortexul vizual primar (in timpul unei operatii
ni~tita timp de rnai multe ore, este o "innebu- la activit~tile con~tiente ale creierului au fost pe creier, farn dureri), trecandu-se un curent
nire" aparenta,intrarea in trans~sau com~. stabilite in urma studierii efectelor drogurilor slab prin ace~tia, pacientul va vedea puncte
Trunchiul cerebral se comporta ca un tab- asupra acestuia. De exemplu, stimulentele ca sWlucitoare sau cercuri inaintea ochilor. Daca
lou de cornan~. Zona unrultoare, bulbul amfetaminele ~i cofeina excit;l activitatea for- electrozii sunt introdu~i in cortexul vizual
rahidian, contine centri responsabili pentru matiei reticulate ~i a hipotalamusului. Acesta secundar, pacientul va vedea modele com-
controlul activitatilor automatice ale organis- transmite semnale la cortex ~i astfel cre~teagi- plexe sau chiar obiecte complete -copaci
mului. Acesta face le~tura dintre ernisferele tatia, stareade somn fiind alungat;l. Sedativele leganandu-se sau o veverita topaind. Zonele
cerebrale, sediul intelectului nostru, cu tala- au un efect contrar. Sunt prescrise adeseori ca secundarepar sa se comporte asemeneaunui
musul ~i sistemul limbic, responsabili pentru tablete pentru somn. sistem al memoriei vizuale.
starile de spirit, pofte ~i memorie. Talamusul Exist;1zone In interiorul emisferelor cere-
transfonrul ~i sorteaz~mesajelede la organele A doua unitate brale care nu au fost Inca descoperite,dar par
de simt ~i creeaz~o co~tientizare a senzatiilor, A doua component~ functional~ a creierului sa aiba de-a face cutoate tipurile de memorie.
cum ar fi durerea, atingerea,c~ldura~i frigul. const;l in jum~t;ltile posterioare ale emisfe- Prin ce metode creierul selecteaza,sorteaza~i
Hipotalamusul este activ In numeroasepro- relor cerebrale. Acestea contin centri de pri- inmagazineaza informatiile sub forma de
cese. in primul mnd, acesta dirijeaz~ multe mire, procesare ~i 1nmagazinarea informatiei memorie rnmane un mister pentru cercet;1tori.
actiuni lente, de lung~ durata, ca de exemplu obtinut~ prin intermediul organelor de simt Exist;1doua tipuri de memorie: de scurta
cre~terea, prin controlul pe care 11 exercita din mediul extern. durat;1~i de lung:l durat;1.Fiecare element ai
asupra hipofizei, principalul centru de pro- Neuronii din fiecare centru nervos sunt memoriei poate fi retinut temporar sub fonru1
ducere a hormonilor din organism. in al doilea caracteristici tipurilor de impulsuri cu care de activitate electrial. in functie de puterea
25
ACTIVITATI ALE CREIERULUI
acesteia,se pot produce modific~ri chimice 1n De aici, nervii se indreapta spre mu~chii ci~tii In matematic~ ~i gandirii logice. Emi-
interiorul neuronilor sau 1n retelele dintre ace~- din membre, fat~, buze, ochi ~i limb~. sfera dreapt~ controleaz~ partea stang~ a cor-
tia. Astfel, elementul este retinut pentru mai Impulsurile trirnise din centrii "motori" spre pului, fiind suprafata Ins~rcinat~ cu senzatii
mult timp. Retinereaunui nu~r de telefon pe cortex declan~eaz~mi$c~ri ale corpului, vor- vizuale, talent muzical ~i gandire abstract:lsau
durata fo~ lui, este un exemplu de memo- birea, precum ~i expresii ale fetei, cum ar fi libern. Impulsurile circul~ In mod constant
rie de scurta durata. Reamintireavacantei de clipitul, zambirea, incruntarea ~i str3.mb~tura. Intre cele dou~ emisfere ~i chiar atunci cand
anul trecut este memorie de lung~ durata. De~i cele dou~ jum~tati ale creierului uman corpul calos este deteriorat, acesteacontinu~
au acela~i aspect, ele posed:l sarcini diferite. s~ functioneze Impreun~.
A treia unitate Acestea sunt unite printr-o portiune de tesut
Aceast~ulti~ unitate cuprinde jum~tatea din nervos, denurnit corp calos. in cazul in care Cercetarea in viitor
fa~ a emisferelor cerebrale. Aici se afl~ centri acesta este taiat sau rnnit, cele dou~ emisfere Exist~ Inc~ totu~i multe functii ale creierului ~i
responsabili cu dirijarea actiunilor noastre, 1n cerebrale se vor comporta partial indepen- metode prin care acestea proceseaz~ ~i
acela~ifel in care ansamblul de programe ale dent, avand ganduri ~i emotii separate. Inmagazineaz~ informatia, care nu sunt pe
computerului controleaz~ modul in care Ernisfera stang~ controleaz~ mi~c~rile din deplin descifrate. jn viitor, cerce~rile vor
monitorul unui televizor sau imprimanta unui partea dreapta a corpului ~i contirle cei mai duce cu siguran~ la o Intelegere mai bun~ a
computer opereaz~ ~i ce produc acestea. importanti centri: ai vorbirii, limbii, perspica- functiilor creierului.
O Cortexul
(suprafa,a creierului
mare) prezinta o
po~iune cu rol in
primirea senzorilor
de informa,ie ~i alta
care se ocupa cu
transmiterea infor-
ma'iei sau infor-
ma,ia motoare.
Cantitatea de cortex,
cu rol in primirea
sau transmiterea de
informa,ii depinde
de regiuni specifice
ale organismului.
Spre exemplu, o
po~iune mare a cor-
texului senzorial
este legata de buze,
deoarece acestea
sunt foarte sensibile.
$i o mare parte a
cortexului motor are
rol in transmiterea
informa,iilor spre
maini.
O Creierul
func,ioneaza cu o
viteza foarte mare.
intr-o frac,iune de
secunda, acesta in-
terpreteaza imagini
~i sunete -ca ~i cele
din cel mai complex
joc pe computer -
apoi dirijeaza instan-
taneu mi~cari ale
corpului pentru a
ob,ine raspunsul sau
programat.
26