Emilia Poll

IVhmorator de fizicl,
- pentru clasele 9-I2 -

@ Booklet
 deca da- 10 deci d- 101 1.2. Opbratii cu vectori ........................6
hecto h-
noii..inifi6 t
102 centi 10, "iii"-ni"iiiiii""Ji"r,i'ii;i;l;i....................................................t
2.1. Miscare gi repaus. Sistem de referin{i ............................................11
kilo k- 103 mili m 103 2.2. Punct material. Mobil ...................
me0a M- 106 mrcro u- 10-6
otoa G- 10s nano n- 10e
tera T- 101' prco p- 10'12
peta P- 1 0r5 femto f- 10 15

exa E. 1018 ato a- 10 13

Bibliografie
1 . l. Antoniu - Termodinamicd. Transformdri potitrope gi liniare. Editura Teora, 1999_
2. D. Niculescu - Complemente de fizic6. Edilura Eficient, Bucuregti, 1997. 5.10. Ciocniri ..............45
3- A. Osiac, Z. Petrescu, V. Rogu, S. Valceanu - Manual de fizicd, clasa a X_a.
Editura Corint, Bucuregti, 2000.
4. V. Ovanes, C. Dobrescu, F. Stan - Manual de fizicd, clasa a X-a. Editura 6. Statica
Niculescu, Bucuregti, 2000.
5. A. Popescu, L. DinicS, M. Fronescu, A. petrescu, N. Egeanu, A. Ghitd - probleme
de fizice pentru clasele lX-Xlt. Editura petrion. Bucurelti.
6. M.M. Popovici - Fizicd - fenomene optice. Ediiuraleoia, Bucuregti, 1999. 7. Electrostatica.
7.1. Sarcina elec{ric5....
7. O. Rusu, R. Bobulescu, L. Dinicd - Manual de fizicd, clasa a X-a. Editura Teora,
Bucuregti, 2000.
8. S. Talpalaru, D. Haralamb, C. Corega, G. Negrea, C. Rus - Manualde fizicd, clasa
a X-a gi clasa a Xl-a. Edilura polirom, lagi, ZOO0.
-
9. Societatea de Stiinle Fizice 9i Chimice din Romania probleme de fizicd
rezolvate. Editura Universul, Bucuresti, 1990.
10. L Bunget si colectiv - Compediu de fizicd. Editura gtiinlificd si Enciclopedicd,
Bucuregti, 1 988.
1 1. M. lvan, M. Logofdtu, B. Constantinescu - Manual de fizicd, ctasa
a X_a. Editwa
Aramis, Bucuresti, 2000.
12. R. lonescu-Andrei, C. Onea, l. Toma - Manual de fizicd, ctasa a !X-a. Edilura
Teora, Bucuresti, 1999.

8.6. Gruparea rezistoarelor .................70

10.5. Dilatarea
0.6. Formula fundamentalS
0.7. Ecuatia termice de stare
0.8. Ener$ia internd a gazului
0-9- Ecuatia caloricd de stare
0. 1 0. Trarisformirile simPle
0.11. Legea Dalton:.....................
0.12. Coeficienti calorici. .........
0.13. Primul principiu al termod
0.14. Aplicalii ale primului princ
0. 1 5. Transformarea adiabatice
0.16. Transformdri politrope
0.17. Al doilea principiu al t€
1 0.1 8. Randameintul motoarelor
 l. Vctori
Editura Booklet Penfu comenzi:
www.booklet.ro
tel: 021 430.3095
email: comenzi@booklet.ro
web: www.booklet.ro
Noliunea de vector, introdusd de SIMON STEVIN
(1548-1620) provine din limba latind 9i inseamnd
,,purtdtof'.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei
Vectorul este un segment de dreaptd
POLL, EMILIA orientat, caracterizat prin urmdtoarele
Memorator de fizice: pontru clasele $12 / Emilia Poll Ed. rev. elemente:
- Bucuregi : Booklet, 2018
Bibliogr.
- punct de aplica{ie (punctul A);
tsBN 978-606-590-644-0 - direclie (dreapta A);
- sens (indicat de sdgeatd);
53(075) - modul (lungimea segmentuluiAB).
Se noteazd cu EE ? A
sau I (vezifig. 1)

Glasificare:
Vectorii pot fi: - legali (punct de aplicalie fix);
,,,,,1ilil1il1,,,,,
- alunecitori (dreapta suport este fixatd, dar punctul de
aplicalie poate fi deplasat in lungul acestei drepte);
*9.B.Fdil
- liberi (punctul lor de aplicalie poate fi deplasat oriunde in
spatiu, suportul lor rimdndnd paralel cu aceeagi dreaptd).
Versorul (vectorul unitar) al unuivector i
este un vector avdnd direclia ':4

@Editura Booklet 2018 9i sensu/ vectorului A, iar

Toate drepturile asupra lucrdrii aparlin editurii. modulul egal cu unitatea:
 lVersorul unei axe este un vector care are I
i
Proieclia unui vector pe axa Ox de versor I, este
I modutut egal cu unitatea de lungime
pe axd; I
numdrul real a* definit de relalia:
lairecyia aceeagicu a axei; sensul acelaqicu I
a* * i'I* a'coscr'
pozitiv at axei; punctul de aplicalie in
lsensul
axei (O). I
unde a este unghiul format de vectorul cu axa Ox.i
loriginea
+
I
Dacd -l<". fr Proiecfia este pozitivd, iar dacd
Exemplu: f,_=---#--i I .,r.8 proieclia este negativd.
Pentru axele Ox, Oy 9i Oz vectorii corespunzdtori se
22
noteazd cu ;, j
gi resPectiv R .
Expresia analiticd a unui vector:
Orice vector situat pe axa Ox poate fi scris sub forma: -f: :

i = ax'i O 4' a*>0 B' x O B' a,<0 A'x

unde - a* este proieclia vectorului i
pe axa Ox; aceastd
"
proiecfie este pozitivd dacd vectorul are acelaqi Teoremi: Proieclia pe o axd Ox a sumei d a
sens cu sensul pozitiv al axei 9i negativd in vectorilor i,,,ir,...,7n este egalS cu suma
sens contrar. algebricd a proiecliilor pe axa Ox ale
vectorilor i,, ir,...,(: S"+v1 **V2"r.'.iVnx
intr-un sistem ortogonal de axe
i
Oxyz, un vector poate Descompunerea unui vector dupd doud direclii
fi scris astfel: a={+{+{ concurente
i -j+ a, .R
A descompune un vector
* (D']
= a* 'T+ ay
dupi doud direclii concurente
cu a=,lal+aj**, (D1)9i(D2), de versori 4 Ei 4/ .
inseamnd a afla doi vectori
"r, -;7'
unde:
orientalidupa di;;;iiil; ^,
- "/ -2t
o'rnk=*: IP')
9i{,
h,.,"'si a] sunt componentels vsc*orului a pe eele 3 axe si, respectiv Dr, astfelinc6t:
Si a, reprezintd proiediile vectorului a
pe cele 3 axe
Ja*a" i=4*4=ar.{+a2.6.
I ox,oy oz
ox, Oy 9i oz
Ii R - sunt versorii axelor
Vectorii Ei *, se numesc componentele vectorului
i Proprietilile adunirii vectorilor
".,
dupd direcliile Dr, respectiv, Dr. {. adunarea vectorilor este comutativi: d+6 =6*d
2. adunarea vectorilor este asociativd:
(i+6)+6 = i+ (6 +i)
'+,{ilffi.ffi,H#
3. adunarea vectorilor este distributivi: dacd m si n
1.2.1. Adunarea vectorilor sunt numere reale, atunci:
i n{i+6} =m.i+m.5
?n urma adundrii a doi vectori 9i 6 se obfine tot un
vector, notat cu s, numit vector rezultant sau {m*n)i= m.i+n'i
rezultantd:
1.2.2. Scdderea vectorilor
6=i+6.
Regula paralelogramulu i

Suma a doi vectori esfe datd de diagonala

paralelogramului construit cu cei doivectoi componen,ti
ca laturi, avhnd origine comund. D=a-6

Modulul vectorului diferenti este dat de relatia:

6=i+6 *={fr}
D=G,*b,-2abcos" unde
Scdderea vectoilor este anticomutativd (; - 6) = -i6 -;t
Modulul sumei: s= G2 + b2 + 2a;- coso unde a = (iE) .
1.2.3. inmutlirea unui vector cu un scalar
Regula poligonului Prin inmullirea unuivector i cu un scalar m se obtine
Suma mai muttor vectori este datd de linia de un vector nd care are:
inchidere a conturului poligonal construit cu vectorii - modulul egal cu lml'lil;
componenli. - direclia aceeagi cu a vectorului d;
- sensul dat de semnul lui m, astfel:
- dacd m>0, sensul va fi acelagi cu a ;

i = i+6+d - daci m<0, sensulva fi opus lui a .

 4. produsul scalar al unui vector pdn el insugi este dat
Proprietifile inmullirii vectorilor cu scalari:
f . inmullirea unui vector cu un scalar este asociativi: de relafia: 6-i=d2 =a2.
r(na) = {mn)a 5. {rnil'(rS}=m.ni-6.
2. inmullirea unui vector cu un scalar este distributivi: 6. A.A=0 dacd 6=0sau6=0,saudacd i este
n{i+6) =nfr+n$ perpendicular pe b.
{m*nF= nfr+ni
1.2.5. Produsul vectorial a doi vectori
1.2.4. Produsul scalar a doi vectori
Definilie. Produsulvectorial a doivectori a si b, notat
Produsul scalar a doi uectoria si b esfe prin 6 = i x 6, esfe definit ca un vector
numdrul real, notat d'6 , egal cu produsul caracterizat prin urmdtoarele elemente :
modulelor cetor doi vectori prin cosinusul - modulul l6i = pl 16l sin*, unde 5);
unghiuluidintre ei:
":
- direclia este perpendiculard pe
".:<(d,
planul
i.6=abcoscl unde a=q{e6} determinat de cei doi vectori;
in raport cu un sistem triortogonal, produsul scalar al - sensul esfe dat de regula burghiului (drept);
- punctul de aplica{ie este acelagi cu al
vectorilor:
vectorilor componenli sau in vdrful unuia
a - ari+ arJ+ ar* 9i
6 = b*i+ bvj+ b.R
se va scrie: Obs.; Modulul produsului 0
vectorial este numeric egal
i'fr = ax
.b* ar'br.
+a, "b, +
cu aria paralelogramului a
9alinutmntca: T.i=j.i= R'ii= 1 9i i'i=l'fr * ['i= 6' avdnd ca laturi cei doi
vectori e 9i 6.
Proprietilile produsului scalar
1. produsul scalar este comutativ: a'b = b"a '
2. a.b=a-Fkb=b'Fha .fl"*"*04'm=a'b'sinu
3. produsul scalar este distributiv fald de adunarea
vectorilor: i.t6+d) = i.6+i-6.

ffi
 Regula burghiului:

Se agazd burghiul perpendicular pe planulformat de

cei doi vectoria sl fr 9l se rofegfe astfel ca vectorul,
i sii se suprapund peste vectorul6 pe drumul cel 2. I\btftfff de cinematica puncttrlui material
mai scut7. Sensu/ de inaintare al burghiului va fi 9i
sensul produsului vectorial'
in raport cu un sistem
triortogonal, produsul Definitie: Schimbarea in timp a poziliei unui corp fa,td
vectorial al vectorilor: alte corpuri, considerate fixe, se numegte
i=aj+aj+arft gi mecantca.
6 =t*i+bri+brR se poate
Definilie:
scrie:
li j k
r+ * -- I

ax ul ax'ay azl={arur*arbrii+(a$**aFrii+(a*br-a,,bx}k
Starea de repaus sau de migcare are caracter relativ.
d lu*ornrl Definilie: Ansamblul format dintr-un sisfem de
Proprietilile produsului vectorial : coordonate (un corp de referinld gi o rigld
1. p-rodusul vegtorial este anticomutativ:
determinarea poziliei) gi un ceasornic
axb:..bxa. (pentru mdsurarea timpului) poaftd
2. produsul vectorial este distributiv in raport cu denumirea de sistem de referintd.
operalia de adunare vectoriald:
2.2. P unct material. Mobil
ix{6+6}=6x6+ix6.
3. (mi)"(nE):mn(i"6).
4. A*6=ddacai=6sau6:0, sau dacd i este
paralel cu 6 1cu i*6 gi 6*01
Esfe o noliune ideald.
Pozitia unui punct P(x,y,z) este Ecuatia traiectoriei mobiluluiin raport cu un sistem de
reperatd prin vectorulsdu de pozitie axe Oxyz se obtine prin eliminarea lui f din ecuatiile (2).
f : OP , caracterizat prin:
1. modul (sau mirime) dat de
lungimea .t = OP a segmentului Definilie Wteza medie a unui punct material aflat in
orientat OP. miqcare in rapoft cu
2. directie, datd de dreapta definitd de punctele O gi P. un sistem de referinld,
3. sens, dat de succesiunea O-P, origine-mobil. este mdrimea fizicd
Vectorulde pozitie se poate scrie ca suma vectoriald a vectoriald definitd ca
comognentgrlor s;ale pe cele trei axe de coordonate ra portu I d i ntre
vectoru I
f =x.i+y' j+z.k deplasare giinterualul
Definilie: Vectorul deplasare al unui punct materialfald de timp considerat.
de un sistem de referinld considerat reprezintd
vaialia vectorului de pozi{e intr-un interual de q-ti
v
timp stabilit.
Vectorul vitezd medie are directia si sensul vectorului
t=r,-i *{ff=};:}; ,YI
avl.yz deplasare.

[e]*,=m

Definilie Legea migcdrii (sau ecualia cinematicd a

migcdrii unui mobil) reprezintd relalia
Vectorul vitezd momentand are direclia
matematicd care stabile$te dependen{a de
timp a vectorului sdu de pozi[ie:
tangentei la traiectorie 9i sensul
migcdrii mobilului.
(1 ) r(t) = x(t).i + y(t)' j +z{t}.i
Unitatea de mdsuri pentru vitezi:
respectiv a coordonatelor poziliei sale:
(2\ x=x(t), y=y{t) z=z(t). t,,l = lAr]sr- m
r.rsr
[at]r,_ s