Dimensionarea Instalatiilor Electrice 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Proiectul Phare TVET
A project funded by the CNDIPT
European Union
AUXILIAR CURRICULAR PENTRU

DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
PROFIL TEHNIC
LICEU TEHNOLOGIC
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE
NIVELUL: 3
2008
MODULUL: DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
Clasa a XII-a liceu
AUTORI:
DĂNILĂ Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE

CRISTINA LEONIDA”, IAŞI
Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE
CIŞMAN AMELIA
LEONIDA”, IAŞI
CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, EXPERT CURRICULUM

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: WYG INTERNATIONAL
IVAN MYKYTYN, EXPERT
COORDONATOR: CAZACU REMUS – expert local
Profilul: TEHNIC 2
Calificarea: TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE
Clasa a XII-a liceu
CUPRINS
1. Introducere pag. 4
2. Competenţe şi obiective pag. 6
3. Informaţii pentru profesori pag. 9
3.1. Tabel de corelare a competenţelor şi obiectivelor modulului
cu activităţile de învăţare pag. 9
3.2. Sugestii metodologice pag.11
3.3 Sugestii pentru activităţile de învăţare propuse
3.4. Fişe de lucru pag.13
3.5. Adaptarea materialelor pentru elevi cu CES pag.18
4. Glosar de termeni pag.20
5. Informaţii pentru elevi pag.22
6. Activităţi de învăţare pag.24
Fişă evaluare pag.25
Activitatea 1 –Componente ale instalaţiilor electrice pag.26
Activitatea 2 –Careu -Componente ale instalaţiilor electrice- pag.27
Activitatea 3 –Fişă de lucru -Corpuri de iluminat pag.28
Activitatea 4 –Fişă de lucru-surse de lumină pag.29
Activitatea 5 –Componente ale instalaţiilor electrice pag.31
Activitatea 6 –Joc de rol pag.32
Activitatea 7 –Fişă de autoevalure pag.34
Activitatea 8 –Fişă de lucru-Cerinţele instalaţiilor electrice pag.36
Activitatea 9 –Fişă de lucru –Conductoare şi cabluri pag.37
Activitatea 10 –Miniproiect-Dimensionarea instalaţiilor electrice pag.38
Activitatea 11 –Instalaţii de iluminat şi prize pag.39
Activitatea 12 –Machetă-Instalaţii de iluminat şi prize pag.41
Activitatea 13 –Simbolizarea în instalaţii de iluminat şi prize pag.43
Activitatea 14 –Miniproiect-Conductoare şi cabluri pag.44
Activitatea 15 –Alegere-aparate de conectare pag.45
Activitatea 16 –Cubul-Instalaţii de iluminat şi prize pag.47
Activitatea 17- Studiu de caz-Aparate de protecţie pag.49
Activitatea 18- Prezentare-Power-Point pag.50
7. Soluţiile activităţilor de învăţare pag.51
8. Bibliografie pag.67
9. Anexe – Fişe de documentare pag.69
Profilul: TEHNIC 3
Clasa a XII-a liceu
1. INTRODUCERE
Acest auxiliar se adresează pregătirii elevilor, pentru calificarea Tehnician

în instalatii electrice, domeniului TEHNIC de nivel 3.
Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de învăţare este
Dimensionarea instalaţiilor electrice, pentru clasa a XII-a ruta directă şi face
parte din „Curriculum în dezvoltare locală” (aria curriculară "Tehnologii").Instruirea
la acest modul, care are alocată 1,5 credite, se desfăşoară în 74 de ore din care
teorie 43 ore şi laborator tehnologic 31 ore.
Informaţiile cuprinse în acest auxiliar didactic se adresează elevilor şi
profesorilor din învăţământul tehnic şi permit dezvoltarea abilităţilor teoretice şi
practice privind alegerea variantei optime pentru instalaţia electrică,alegerea
aparatelor şi a celorlalte componente ale schemei electrice,precum şi a etapelor de
execuţie a instalaţiilor electrice de joasă tensiune.
Prezentul auxiliar este structurat astfel încât pentru îndeplinirea fiecărei
competenţe, sunt concepute mai multe activităţi de învăţare pentru a căror
realizare, în anexe sunt prezentate fişe de documentare, fişe de progres a
activităţii, sugestii metodologice, precum şi un glosar de termeni de specialitate.
Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională pentru a corela criteriile de performanţă ale competenţelor agregate
în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale
criteriilor de performanţă respective.
Parcurgerea conţinuturilor incluse în programă se va realiza în integralitatea
lor.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin curriculum
profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp,
de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu caracter aplicativ.
Înainte de aplicarea materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să
cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale
acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta
materialele în raport cu cerinţele clasei.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru
formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria
formare.
Prin activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor se urmăreşte
atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de
aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. Pentru rezolvarea
Profilul: TEHNIC 4
Clasa a XII-a liceu
activităţilor propuse se pot utiliza informaţii din diferite surse (manuale,
documente,cataloage cu produse de la diverse firme de profil, pagini Web)
Întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile
desfăşurate permite evaluarea cât mai adecvată a competenţelor profesionale.
Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului Dimensionarea
instalaţiilor electrice conţinând activităţi diverse, fişe de documentare, fişe de
lucru fişe de evaluare şi autoevaluare, activităţi bazate pe metode moderne.
Activităţile propuse sunt în concordanţă cu stilurile de învăţare ale elevilor:
vizual, auditiv şi practic iar aceştia vor fi capabili să realizeze scheme de montaj
ale instalaţiilor electrice, să îndeplinească sarcini cu caracter tehnic de montaj,
punere în funcţiune, întreţinere şi reparare a instalaţiilor electrice.
Enunţurile sunt formulate într-un limbaj adecvat,accesibil,la alegerea
activităţilor ţinându-se cont de nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a-XII-a.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente
de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi
comportamentului elevului.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de
profesor cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să
poată fi regăsite cu uşurinţă; profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale
progresului înregistrat de elev şi ca dovezi de evaluare iar elevilor le pot fi
necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvenţe la care nu au obţinut
feed-back pozitiv.
Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardelel

de Pregătire Profesională pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi
folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru
obţinerea Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a
competenţelor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în
standardele respective.
Profilul: TEHNIC 5
Clasa a XII-a liceu
2. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI OBIECTIVE
În acest modul sunt agregate două unităţi de compentenţă:

- unitatea de compentenţă tehnică specializată Dimensionarea instalaţiilor
electrice(1 credit)
- unitatea de compentenţă cheie Procesarea datelor numerice(0,5 credite)
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

26. Dimensionarea instalaţiilor electrice
26.1.Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică.
26.2.Determină elementele componente ale instalaţiei electrice.
26.3.Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice.
C 7.2.Prelucrează datele numerice.
7.Procesarea datelor numerice
7.2.Prelucrează datele numerice.
2.Tabelul de corelare a competenţelor şi obiectivelor
Unitatea de
competenţe Competenţe Criterii de performanţă
1. Alege • Identificarea cerinţelor impuse
varianta instalaţiei electrice.
optimă pentru • Analizarea valorilor parametrilor
Dimensionarea instalaţia caracteristici ai instalaţiei electrice, în
instalaţiilor electrică. scopul optimizării variantei de instalaţie
electrice selectate.
• Utilizarea surselor de informare şi
documentare pentru alegerea schemei
finale a instalaţiei electrice.
2. Determină • Efectuarea calculor de dimensionare şi
elementele de verificare, utilizând relaţii specifice
componente proiectării instalaţiilor electrice.
ale instalaţiei • Alegerea componentelor din schema
electrice. instalaţiei electrice, pe baza
documentaţiei tehnice şi în limita
performanţelor impuse prin sarcina de
lucru.
3. Precizează • Reprezintarea grafică a schemei
etapele de instalaţiei electrice.
execuţie a • Specificarea etapelor de execuţie a
instalaţiilor instalaţiei electrice.
electrice. • Analizarea prin simulare pe calculator
Profilul: TEHNIC 6
Clasa a XII-a liceu
funcţionarii instalaţiei electrice.
Prelucrează • Utilizarea formulelor de calcul.

datele • Efectuarea calculelor în mai multe etape
numerice. cu numere de mai multe mărimi.
• Reprezentarea grafică a datelor
obţinute.
• Citirea graficelor.
Profilul: TEHNIC 7
Clasa a XII-a liceu
3.INFORMAŢII PENTRU PROFESORI
3.1.Tabel de corelare a competenţelor si obiectivelor

cu activităţile de învăţare
Competenţa Obiectivul Activităţi de Rezolvat

învăţare
1.Alege varianta Activitatea 6;
optimă pentru Identificarea cerinţelor Activitatea 8;
instalaţia electrică. impuse instalaţiei electrice . Activitatea 9;
Activitatea 16
Alegerea componentelor Activitatea 3;
din schema instalaţiei Activitatea 6;
electrice, pe baza Activitatea8;
documentaţiei şi în limita Activitatea9;
performanţelor impuse prin Activitatea 14.
sarcina de lucru.
Utilizarea surselor de
informare şi documentare Activitatea 1;
pentru alegerea schemei finale Activitatea 14
a instalaţiei electrice.
2.Determină Efectuarea calculor de Activitatea 10;
elementele dimensionare şi de verificare, Activitatea 14;
componente ale utilizând relaţii specifice Activitatea 15;
instalaţiei electrice. proiectării instalaţiilor Activitatea 16
electrice.
Activitatea 1,
Alegerea componentelor Activitatea 2;
din schema instalaţiei Activitatea 4,
electrice, pe baza Activitatea 5;
documentaţiei tehnice şi în Activitatea 11;
limita performanţelor impuse Activitatea 12;
prin sarcina de lucru. Activitatea15;
Activitatea 16.
3.Precizează etapele Reprezintarea grafică a Activitatea 13;

de execuţie a schemei instalaţiei electrice.
Profilul: TEHNIC 8
Clasa a XII-a liceu
instalaţiilor
electrice.
Activitatea 7;
Specificarea etapelor de Activitatea 11;
execuţie a instalaţiei electrice. Activitatea 12;
Activitatea 16
Fişă de
autoevaluare
4.Prelucrează datele Utilizarea formulelor de Activitatea 10;
numerice. calcul. Activitatea 14;
Activitatea 15;
Efectuarea calculelor în Activitatea 10;
mai multe etape cu numere de Activitatea 14;
mai multe mărimi. Activitatea 15;
Bifaţi în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi rezolvat!
Profilul: TEHNIC 9
Clasa a XII-a liceu
3.2 Sugestii metodologice.

Auxiliarul propune diverse activităţi care au rolul de a forma la elevi
abilităţile cheie specifice şi de a-i ajuta să-şi însuşească cunoştinţele de
specialitate necesare dobândirii competenţelor tehnice specializate. Prin
conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună motivare a
elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se
formează în domeniul tehnic.
Profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi
stilurile de învăţare ale acestora pentru reuşita centrării pe elev a procesului
instructiv –educativ . Învăţarea centrată pe elev este cea mai bună armonizare
între nevoile individuale ale persoanei care învaţă si prevederile / modul în care se
răspunde acestor nevoi. În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în
vedere cerinţele educaţionale speciale ale elevilor. Formularea de obiective de
învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea trebuie să
fie capabili să realizeze toţi elevii,angajând astfel toţi elevii în activităţile de
învăţare.
Stilul de învăţare Caracteristicile stilului de învăţare
Auditiv Elevului îi place să asculte cursuri, casete, persoane

care citesc sau vorbesc.
El îşi aminteşte ceea ce spune sau aude, repetă cu voce
tare informaţiile, ideile învăţate.
Zgomotul este un element de distragere a atenţiei
Nu se descurcă întotdeauna cu instrucţiunile scrise
Vizual Elevului îi place să înveţe cu ajutorul graficelor,

hărţilor, casetelor video, afişelor .
El preferă să vizualizeze cuvinte, concepte, idei decât
să vorbească sau să treacă la acţiune şi va scrie
informaţiile învăţate pentru a le verifica vizual.
Observă detaliile, îşi aminteşte ce vede, este bine
organizat
Întâmpină dificultăţi la concentrarea asupra unor
activităţi verbale
Profilul: TEHNIC 10
Clasa a XII-a liceu
Practic Elevului îi place să scrie repetat ideile şi faptele

învăţate, întocmeşte fişe de studiu şi ia notiţe la
cursuri.
Elevul are nevoie să se implice fizic în activitatea
respectivă,
De obicei, învaţă prin îndeplinirea unei activităţi
practice.
Îşi pierde interesul când nu este implicat în mod activ
Materialele de învăţare prezentate sunt uşor de citit şi de înţeles, cerinţele

şi informaţiile sunt prezentate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor.
Profilul: TEHNIC 11
Clasa a XII-a liceu
3.3. Fişe de lucru
3.3.1. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului
Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a

progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe
durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului,
furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză.
Modulul (unitatea de competenţă)

______________________________________
Numele elevului____________________________ clasa__________________
Numele profesorului ________________________
Competenţe Evaluare
care
Activităţi efectuate şi comentarii Satis-
trebuie Data Bine Refacere
făcător
dobândite
Comentarii: Priorităţi de dezvoltare
Profilul: TEHNIC 12
Clasa a XII-a liceu
Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat,
evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea
competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie
dezvoltate şi evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii

Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,
materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi
relevante pentru planificare sau feedback.
Priorităţi pentru dezvoltare

Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe
care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor
module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să
pregătească elevul pentru ceea ce va urma.
Profilul: TEHNIC 13
Clasa a XII-a liceu
3.3.2.Fişa pentru lucrul în echipă(în pereche sau în grup de 3-4 elevi)
Modulul (unitatea de competenţă)

Numele elevului __________________________
Numele profesorului _________________________
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le
îndepliniţi)
Cu cine vei lucra?
Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,

făcut? instrumente şi sprijin va fi nevoie din
partea celorlalţi?
Ce anume vei face tu?
Organizarea activităţii: Unde vei lucra?
Data/Ora începerii:
Data/Ora finalizării:
Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii

privind sarcina de mai sus şi:
• s-au asigurat că au înţeles obiectivele
• au stabilit ceea ce trebuie făcut
• au sugerat modalităţi prin care pot
ajuta la îndeplinirea sarcinii
• s-au asigurat că au înţeles cu claritate
responsabilităţile care le revin şi modul
de organizare a activităţii” Data:
Martor/evaluator (semnătura):
(ex.: profesor, şef catedră)
Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de
organizare a activităţii.
Profilul: TEHNIC 14
Clasa a XII-a liceu
3.3.3. Fişa rezumat

Acest tip de fişe sunt utile elevilor şi profesorilor deoarece oferă un mijloc
de înregistrare a progresului elevilor. Elevii vor fi încurajaţi să îşi evalueze propria
învăţare prin comentarii cu privire la aspectele care le-au plăcut, respectiv nu le-au
plăcut..Comentariile elevilor oferă profesorilor informaţii asupra dificultăţilor pe
care le întâmpină elevii în procesul de învăţare.
Modulul : Sistemul energetic
Numele elevului
Data începerii Data încheierii
Competenţe Activitatea de învăţare Data realizării Verificat

Denumirea activităţii de Data realizării Semnătura
învăţare obiectivului de profesorului
1.Identificarea
învăţare
cerinţelor impuse
instalaţiei electrice
2.Analizarea valorilor
parametrilor
caracteristici ai
instalaţiei electrice, în
scopul optimizării
variantei de instalaţie
selectate.
3.Utilizarea surselor
de informare şi
documentare pentru
alegerea schemei
finale a instalaţiei
electrice.
Profilul: TEHNIC 15
Clasa a XII-a liceu
3.3.4. Fişa rezumat pentru fiecare activitate
Pentru fiecare activitate de învăţare se poate completa o astfel de fişă care va

cuprinde comentariile elevului şi ale profesorului.
Comentariile elevului pot scoate în evidenţă ceea ce ia plăcut acestuia, ce i s-
a părut interesant sau ce crede că ar trebui făcut pentru a se atinge obiectivul de
învăţare.
Comentariile profesorului se vor referi la aspectele pozitive ale activităţilor
elevilor, la ceea ce va trebui îmbunătăţit în activităţile viitoare sau la ceea ce
trebuie să facă elevii împreună cu profesorul pentru a ţine seama de ideile pe care
le au elevii.
Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivul de învăţare Finalizat
Detalii Denumirea activităţii de Obiectivul activităţii de Data la

despre învăţare:…………………………………… învăţare:……………………….. care s-a
competenţa ……………………………… ………………………………….. realizat
dezvoltată …………………………………………………… …………………………………… obiectivul:
…………………………………….. …………..
Comentariile elevului:
Comentariile profesorului:
Profilul: TEHNIC 16
Clasa a XII-a liceu
3.5 Adaptarea materialelor pentru elevii cu CES
CES - cerinţe educaţionale speciale

Cea mai bună predare centrată pe elev ia în considerare diferenţele şi
nevoile individuale. Elevii cu nevoi speciale trebuie să reprezinte o parte normală a
unei comunităţi, iar şcolile deservesc o comunitate. Acordarea unei atenţii speciale
nevoilor individuale aduce beneficii tuturor elevilor iar sprijinul suplimentar este un
drept, nu o favoare.Elevii cu cerinţe educaţionale speciale au acelaşi drepturi la o
educaţie de calitate ca orice alt elev.
Toate activităţile din acest auxiliar pot fi adaptate, transformate, astfel
încât să corespundă, să satisfacă şi cerinţele educaţionale speciale ale unor elevi.
Sarcinile de lucru ale activităţilor sunt aranjate ca pe o scară a cărei dificultate
creşte. Unii elevi urcă mai repede scara decât alţii.
Câteva adaptări ce se pot face rapid şi cu uşurinţă activităţilor din acest
material:
• Împărţiţi activităţile complexe în etape mai mici
• Pregătiţi fişe de ajutor „tip-reţetă” pentru a ajuta elevii mai slabi
• Informaţiile pot fi transformate electronic şi prezentate într-un format cu
spaţii adecvate
• Informaţiile pot fi transformate electronic şi organizate în secţiuni mai
scurte care pot fi uşor de utilizat
• Când transformaţi materialele ţineţi seama de: claritate, simplitate, o bună
aşezare în pagină
• Este posibil ca unele adaptări mici să răspundă unei game întregi de nevoi
• Nu vă gândiţi la „special”, gândiţi-vă la “drepturi”
Este foarte probabil ca elevii cu dificulţi emoţionale şi comportamentale să fi

avut în mod obişnuit relaţii negative cu adulţii. Pentru a schimba acest lucru e
nevoie să alegeţi strategii adecvate, astfel:
• Fiţi politicoşi, pregătiţi şi punctuali.

• Comunicaţi non-verbal într-o manieră pozitivă.
• Folosiţi-vă abilităţile de ascultare activă.
• Fiţi corect şi rezonabil.
• Rezovaţi cu fermitete problemele, dar fiţi blânzi cu elevii.
• Ţineţi elevii sub control, deplasându-vă prin clasă.
• Aşezaţi-vă lângă elevi;
• Evitaţi confruntările de tipul „pierde+cîştigă”.
• Negociaţi şi faceţi compromisuri.
Profilul: TEHNIC 17
Clasa a XII-a liceu
• Implicaţi-i pe elevi în luarea deciziilor.
• Consemnaţi eforturile şi realizările elevilor.
• Apreciaţi-i pe elevi.
Profilul: TEHNIC 18
Clasa a XII-a liceu
Receptor ansamblul electric care absoarbe energia electrică şi o transformă în

electric alte forme de energie (luminoasă, termică sau mecanică) .
Instalaţie instalaţie electrică a unui consumator situată în aval faţă de punctul de
electrică delimitare cu reţeaua furnizorului de energie electrică ce serveşte la
interioară alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice.
Branşament partea dintr-o instalaţie de distribuţie a energiei electrice cuprinsă
între reţeaua electrică şi bornele de ieşire ale contorului de energie
electrică.
Tabloul general tabloul electric racordat direct la reţeaua furnizorului de energie
de distribuţie electrică, care distribuie energia electrică la alte tablouri de distribuţie
sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
Circuit electric calea de curent ale cărei echipamente şi materiale electrice sunt
alimentate de la aceeaşi origine şi sunt protejate împotriva
supracurenţilor prin aceleaşi dispozitive de protecţie.
Coloană electrică partea de branşament prin care se realizează legătura dintre firida de
branşament şi instalaţia electrică a consumatorului.
Tablou de ansamblul aparatelor de protecţie şi măsură montate pe un suport

distribuţie izolant, folosit pentru distribuţia curentului electric la consumatori.
Puterea instalată suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale
a unui consumatorului.
consumator
Putere instalată suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din
a unei coloane coloana sau circuitul respectiv.
sau a unui circuit
Curent nominal curentul admisibil prin conductor pentru care este dimensionată
instalaţia electrică.
Curent nominal curent pe care îl suportă aparatul în funcţionare normală şi care este
de sarcină (In) stabilit în general de producător.
Curent de supracurentul produs de un defect de impedanţă neglijabilă între puncte
scurcircuit aflate la potenţial diferit în condiţii de funcţionare normală.
Întreruptor aparat mecanic de comutaţie capabil să stabilească, să suporte şi să

automat de joasă întrerupă automat curenţi în condiţii normale de funcţionare şi curenţi
tensiune de scurt circuit sau suprasarcină pentru circuit.
Supratensiune tensiune care depăşeşte valoarea nominală a unui dispozitiv.
Profilul: TEHNIC 19
Clasa a XII-a liceu
Echipament de aparat sau echipament proiectat să fie utilizat la o tensiune nominală
joasă tensiune cuprinsă între 50 V-1.000 V în curent alternativ şi 75 V-1.500 V în
curent continuu.
Doza cutie folosită în instalaţiile electrice pentru legături între conductoarele

trase prin tuburi sau între conductoare şi aparate electrice.
Legare la pământ conectarea la priza de pământ a părţilor metalice ale unei instalaţii
electrice, pentru protecţie în cazul unei atingeri accidentale între părţile
sub tensiune şi pământ.
Siguranţă aparat construit dintr-un fir metalic cu temperatură joasă de topire,

fuzibilă care se topeşte la trecerea curenţilor electrici intenşi
Profilul: TEHNIC 20
Clasa a XII-a liceu
5. INFORMAŢII PENTRU ELEVI
Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea

competenţelor din unităţile de competenţă. Metodele active / interactive (a învăţa
prin a face) prezentate în material , oferă multe avantaje. Elevul este mai implicat
şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin practică. Această
experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde elevul poate învăţa
şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.
PENTRU A REZOLVA CU SUCCES

SARCINILE DE LUCRU ...
Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe

să le rezolvaţi!
Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe,
aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.
Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate
materialele, ustensilele, utilajele şi echipamentele necesare petru
rezolvarea sarcinilor de lucru.
Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru,
solicitaţi sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.
Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată
!
Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi
rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul
realizat.
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV
ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile

discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii
discută ideile şi problemele cu o altă persoană
roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles
ascultă noţiunile înregistrate pe bandă
citeşte cu voce tare
învaţă, repetă cu voce tare
înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon
înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind
propria ta voce
Profilul: TEHNIC 21
Clasa a XII-a liceu
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL
priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor;

verifică notiţele, pentru a vedea dacă sunt scrise corect;
utilizează culori, ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare;
subliniază cuvintele cheie;
converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată;
utilizează imagini pentru explicarea unui text
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC
efectuează activităţi practice

scrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas.
scrie ideile folosind cuvinte proprii
converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată
urmăreşte cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rosteşte cu voce
tareacele
cuvinte, apoi de scrie-le din memorie, de mână sau pe calculator
ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă
Profilul: TEHNIC 22
Clasa a XII-a liceu
Profilul: TEHNIC 23
Clasa a XII-a liceu
FIŞĂ EVALUARE
A. Alegeţi răspunsul corect:
1.Siguranţele fuzibile sunt aparate de:
a) comandă;
b) protecţie;
c) conectare;
d) reglare.
2. Releul termic este un aparat de protecţie, utilizat pentru a proteja circuitul

electric împotriva:
a. temperaturii;
b. supratensiunilor;
c. scurtcircuitelor;
d. suprasarcinilor.
3.Contactoarele şi ruptoarele:
a. sunt aparate pentru comandă automată;
b. au o singură poziţie stabilă;
c. sunt aparate de protecţie;
d. sunt aparate pentru comandă manuală.
4.Siguranţele fuzibile, protejează circuitele electrice dacă sunt montate în:

a. serie cu circuitul;
b. paralel cu circuitul;
c. serie sau în paralel – dar dimensionate corect;
d. paralel cu circuitul – dar dimensionate corect.
5. Aparatele care realizează conectarea şi deconectarea circuitelor sub tensiune

fără sarcină sunt:
a. întreruptoarele;
b. separatoarele;
c. releele
d. contactoare
B.În coloana 1sunt redate aparate electrice de joasă tensiune. În coloana 2

sunt descrise denumirile acestor aparate electrice. Găsiţi asocierile dintre
cifrele din coloana 1 şi literele corespunzătoare din coloana 2.
Profilul: TEHNIC 24
Clasa a XII-a liceu
Coloana 1 Coloana 2
1. a. Fişă
Întreruptor cu
2. b.
came
3. c. Releu termic
Priză – fişă
4. d.
trifazată
Siguranţe
5. e.
fuzibile
f. Comutator dublu
C.În tabelul de mai jos sunt trecute date pentru motoare asincrone
trifazate.Indicaţi datele corespunzătoare motorului M3.
Simbol P η cosϕ Ul k p =
I p
In
[kW] [V]
M1 16 0,85 0,76 380 6
M2 7,5 0,83 0,76 380 6
M3 32 0,87 0,78 380 6,5
D.Explicaţi semnificaţia simbolizării AFY pentru conductoare electrice.
Profilul: TEHNIC 25
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 1
COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE

FIŞĂ DE LUCRU 15minute
Competenţa vizată:
Determină elementele componente ale instalaţiei electrice.
Această activitate vă va ajuta să identificaţi componentele instalaţiei electrice

şi să utilizaţi surse de informare şi documentare în vederea realizării unei sarcini
date.
Numele şi prenumele elevului: ................................

Data: ...................................
Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva !
Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru,
cereţi sfatul profesorului.
Sarcini de lucru
Indicaţi ce elemente componente ale unei instalaţii electrice sunt
reprezentate în desenul de mai jos numerotate cu 1,2,3,4,5;
Studiind normativul I7/2002 completaţi în pătratele colorate de pe desen
distanţele indicate prin săgeţi.Argumentaţi soluţia aleasă.
Activitatea se desfăşoară în laborator elevii fiind împărţiţi în grupe de câte

3 elevi. Fiecare grupă de elevi studiază extrase din normativul I7-2002 şi notează
răspunsurile pe foaie. La sfârşitul activităţii grupa îşi alege un reprezentant care
va prezenta soluţia finală a activităţii, aceasta fiind discutată împreună cu elevii.
Profilul: TEHNIC 26
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 2
COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE 20minute
FIŞĂ DE LUCRU
Această activitate vă va ajuta să alegeţi componente unei instalaţii electrice.

Numele şi prenumele elevului................................
Data: ...................................
Activitate individuală
Căutaţi 10 componente ale instalaţiilor electrice ascunse în careul următor.
Scrieţi lângă tabel cuvintele găsite.
Datorită caracterului ludic al activităţii, aceasta se poate aplica şi elevilor cu CES.
M C I R C U I T P
C O M U T A T O R
A N P R E L C Z I
B D O Z Ă F M L Z
L U K L Z G B A Ă
U C F I C E X M L
X T V F I Ş Ă P U
C O N T O R M Ă P
P R C O L O A N Ă
Soluţia finală se scrie pe flip-chart si elevii se pot autoevalua,fiecare

răspuns corect fiind 1 punct(1 punct din oficiu).
Profilul: TEHNIC 27
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 3

CORPURI DE ILUMINAT
Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică
Această activitate vă va ajuta să analizaţi valorile parametrilor

caracteristici ai instalaţiei electrice.
Numele şi prenumele elevului/elevilor................................
Data: ...................................
Rezolvaţi sarcinile de lucru împreună cu colegul de bancă.
Priviţi cu atenţie imaginile următoare şi pentru a le completa potriviţi în
locurile libere din desen cifrele de sub corpurile de iluminat corespunzătoare
amplasării corpurilor de iluminat (alegerea se face în funcţie de tipul corpului de
iluminat)
1.
4.
2.
3.
6.
5.
7.
Pentru rezolvarea activităţii puteţi consulta fişa de documentare nr.3 – Corpuri de

iluminat.
Profilul: TEHNIC 28
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 4
SURSE DE LUMINĂ
Această activitate vă va ajuta să alegeţi componentele din schema instalaţiei

electrice.
Data: ...................................
Pentru încăperea cu destinaţie birou de proiectare din figură sunt necesare
6 corpuri de iluminat fluorescente, echipate cu 2 lămpi cu puterea de 58W.
1. Alegeţi din catalogul de produse a unei firme de profil corpurile de iluminat şi

ataşaţi fişa tehnică a corpului de iluminat aleasă.
2. Indicaţi şi alte utilizări ale corpului de iluminat ales.
Pentru rezolvarea activităţii puteţi consulta fişa de documentare nr.2 - Surse de

lumină.
Profilul: TEHNIC 29
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 5
COMPONENTELE INSTALAŢIILOR INTERIOARE 20minute
Această activitate vă va ajuta să alegeţi componentele instalaţiilor interioare.

Data: ...................................
Activitate cu întreaga clasă
Desenaţi un cerc pe tablă şi scrieţi în centrul lui „Componentele instalaţiilor
interioare”.
1. Aşezaţi în jurul cercului cercuri mai mici în care vor fi trecute componentele
necesare executării instalaţiilor interioare.
Componentele
instalaţiilor
interioare
Profilul: TEHNIC 30
Clasa a XII-a liceu
2. În jurul acestor cercuri ataşaţi,,sateliţi” (cercuri mai mici) în care să scrieţi 1

exemplu din fiecare componentă.
Componentele
instalaţiilor
interioare
Pentru rezolvarea activităţii se va consulta fişa de documentare nr.1
Profilul: TEHNIC 31
Clasa a XII-a liceu
20minute
ACTIVITATEA 6
JOC DE ROL
Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică.
Această activitate vă va ajuta să identificaţi cerinţele impuse instalaţiei

electrice şi să alegeţi componentele din schema instalaţiei electrice.
Data: ...................................
Activitate în perechi
În acestă activitate trebuie să jucaţi un rol în cadrul unei situaţii imaginare în
care o persoană este reprezentată de executantul instalaţiei electrice şi a doua
persoană este beneficiarul instalaţiei realizate.
Rolul beneficiarului:
Sunteţi viitorul beneficiar al unei case compusă din trei camere, baie şi bucătărie.
O firmă de proiectare vă va realiza instalaţia electrică a casei. Cereţi informaţii
referitoare la:
Materialele utilizate în execuţia instalaţiei electrice.
Numărul de circuite ce urmează a fi executate.
Amplasarea întreruptoarelor, a prizelor, a tabloului de distribuţie, urmărind
şi criterii estetice.
Tipurile de prize, întreruptoare şi corpuri de iluminat utilizate în realizarea
instalaţiei electrice .
Beneficiarul trebuie să furnizeze informaţii despre:

Consumatorii cu puteri mai mari de 2 KW pentru a se prevedea circuit
separat pe fiecare acest tip de consumator (conform mormativului I7/2002).
Dacă se doreşte altă repartiţie a circuitelor electrice decât cea clasică
(alimentarea fiecărei prize pe circuit separat sau alte cerinţe de confort).
Eventualele automatizări pe care doriţi să le realizaţi în viitor.
Rolul proiectantului :
În urma discuţiilor purtate cu viitorul beneficiar proiectantul oferă informaţiile
cerute şi culege informaţii ce sunt utile în proiectarea instalaţiei electrice, ţinând
cont şi de opţiunile clientului.
În urma desfăşurării activităţii fiecare persoană ce asistă va completa o
foaie de observaţie (inclusiv profesorul) în care va acorda un punctaj de la 1 la 10
pentru fiecare întrebare (10 minute) din fişa de observaţie.
Profilul: TEHNIC 32
Clasa a XII-a liceu
Părerile expuse vor fi discutate cu participanţii la activitate, insistându-se pe
punctajele cele mai mici.
Fişa de observaţie va fi păstrată în portofoliul personal.
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
ACTIVITATEA: JOC DE ROL
NUMELE ELEVILOR PARTICIPANŢI:
1.......................................................................................................
2.......................................................................................................
NUMELE ELEVULUI CE ÎNTOCMEŞTE FIŞA ...............................................
ÎNTREBĂRI PUNCTAJ
ELEV 1 ELEV 2
*INFORMAŢIILE OFERITE AU FOST CORECTE?

*ÎNTREBĂRILE AU FOST CORECT FORMULATE DE
AMBII PARTENERI DE DISCUŢIE?
*RĂSPUNSURILE OFERITE AU FOST SUFICIENTE
PENTRU A LĂMURI PARTENERUL DE DISCUŢIE?
*FIECARE PARTICIPANT LA DIALOG A DEMONSTRAT
CĂ ŞTIE SĂ ÎŞI ASCULTE PARTENERUL DE DISCUŢIE?
*TONUL VOCII FOLOSIT A FOST BINE ALES?
Care credeţi că au fost cele mai mari greşeli făcute de colegi?
Profilul: TEHNIC 33
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 7
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE 20minute

ETAPE DE EXECUŢIE A INSTALAŢIEI ELECTRICE
Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice
Această activitate vă va ajuta să specificaţi etapele de execuţie ale

instalaţiei electrice.

Data: ...................................
1.Se dau cartoanele din figură,pe care sunt srise etapele de realizare o unei
instalaţii electrice.
Aranjaţi-le în succesiunea logică realizabilă din punct de vedere practice.
1. Montarea corpurilor de iluminat 2.Transpunerea schemei electrice

şi a prizelor după proiect
3.Montarea tablourilor electrice 4.Montarea tuburilor de

protecţie
5.Dimensionarea circuitelor dintre tablourile

6.Montarea conductoarelor
electrice secundare (TS) şi receptoare.
7.Montarea aparatelor de 8. Punerea sub tensiune a instalaţiei.

conectare, comandă şi protecţie
10.Dimensionarea coloanelor
9.Dimensionarea coloanei generale dintre
secundare dintre tabloul general
cofretul de branşament (sau un post de
. transformare) şi TG. (TG) şi tablourile secundare.
11.Montarea prizei de pământ şi a 12.Executarea legăturilor la

reţelei generale de legare la pământ. tablourile electrice şi la priza de
pământ
Profilul: TEHNIC 34
Clasa a XII-a liceu
2. Specificaţi ce etapă de execuţie a instalaţiei electrice este reprezentată în
imagine :
3.Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (1, 2, 3, 4, 5) şi bifaţi

în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă
apreciaţi că enunţul este fals
Enunţ Adevărat Fals

1. Fiecare corp de iluminat se alimentează pe
circuit separate.
2. În grupurile sanitare cu duş nu se montează
nici un fel de aparat electric.
3. În locuinţe, puterea maximă la care se poate
utiliza circuitul de priză, fără a-l deteriora
este de 2000W.
4. Într-un tub de protecţie se introduc numai

conductoarele ce aparţin unui singur circuit
5. Prizele monofazate şi trifazate se montează

pe acelaşi circuit.
Fişele de autoevaluare urmăresc formarea la elevi a capacităţii de
autoevaluare a propriilor competenţe. Ele se rezolvă individual după parcurgerea
temei Etape de execuţie ale instalaţiilor electrice,fiind necesar studiul Fişei de
documentare nr. 11,dar se corecteză prin schimbarea lucrării cu colegul de bancă
aplicând baremul de corectare şi notare.
Profilul: TEHNIC 35
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 8
15minute
FIŞĂ DE LUCRU

electrice şi să utilizaţi sursele de informare şi documentare pentru alegerea
schemei finale a instalaţiei electrice.
Data: ...................................
1. Reprezentaţi în planul încăperii circuitele de alimentare a motoarelor şi a

prizelor, ţinând cont că instalaţia electrică se va realiza aparent şi parţial îngropat
în pardoseală (alegeţi voi grupul de motoare ce vor fi alimentate în fiecare din
moduri).
2. Indicaţi cerinţele impuse instalaţiilor de alimentare pentru motoarele electrice
pe care le respectaţi în realizarea activităţii.
Pentru rezolvarea activităţii se poate consulta fişa de documentare nr.8 şi extrase

din normativul I7-2002(fişa de documentare nr.14).
Profilul: TEHNIC 36
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 9
FIŞĂ DE LUCRU
15minute
CONDUCTOARE ŞI CABLURI
Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică

electrice şi să utilizaţi sursele de informare şi documentare pentru alegerea
schemei finale a instalaţiei electrice.
Data: ...................................
Sunteţi proiectantul instalaţiei de alimentare cu energie electrică pentru
blocul operator din imagine.
1. Specificaţi materialul conductor ce trebuie ales pentru conductoarele instalaţiei

de alimentare cu energie electrică a blocului operator.
2. Studiind cataloagele firmelor de profil daţi exemplu de 3 tipuri de conductoare
ce pot fi utilizate.
Pentru rezolvarea activităţii se poate consulta fişa de documentare nr.10(tipuri de
conductoare şi cabluri utilizate în instalaţii electrice) şi cataloagele firmelor de
profil.
Profilul: TEHNIC 37
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 10
DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE 15minute
Această activitate vă va ajuta să efectuaţi calcule de dimensionare şi de

verificare, utilizând relaţii specifice proiectării instalaţiilor electrice.

Data: ...................................
Dimensionaţi circuitul de alimentare a unui motor de c.c., ştiind că,

căderea maximă de tensiune admisă pe linie în cazul funcţionării
normale este de 5% şi la pornire ∆U%p = 12%. Motorul are
Ip
caracteristicile: Pn = 10 kW, Un = 220 V, η = 0,86, k = = 3.
In
Lungimea liniei este de 60 m iar rezistivitatea conductorului (cupru) cablului este
ρCu = 0,017 Ωmm2/m. Cablul este pozat aparent iar temperatura mediului ambiant
este de 250C. θmax = 700C. Pentru temperatura de 250C secţiunile standardizate şi
curenţii maximi admisibili sunt daţi în fişa de documentare nr.14.
Secţiunea
[mm2] 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150
Imax.
[A] 19 27 38 46 70 85 115 135 185 225 275 315 360
Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişelor

de documentare 5 şi 9.
Profilul: TEHNIC 38
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 11
LABORATOR TEHNOLOGIC 100minute

INSTALAŢIE DE ILUMINAT
Competenţe vizate:
Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice.
Obiective:
Specificarea etapelor de execuţie a instalaţiei electrice.
Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza
documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de
lucru.
Activitate pe grupe
Numele şi prenumele elevilor................................
Data: ...................................
Activitatea se desfăşoară în laboratorul de instalaţii electrice, elevii fiind
împărţiţi în grupe de 4-5elevi .Fiecare grupă va realiza o machetă după schema din
figura de mai jos, parcurgând etapele 1,2,3,4.
1. Alegeţi aparatele, materialele şi SDV-uri necesare realizării schemei din figură,

din materialele de pe masa de lucru.
2. Scrieţi aparatele selectate în tabelul de mai jos:
Profilul: TEHNIC 39
Clasa a XII-a liceu
Aparate, materiale Cantitate
SDV
3. Specificaţi etapele de lucru pentru realizarea machetei.

4. Scrieţi principalele norme de sănătate şi securitate în muncă pe care le-aţi
respectat în timpul realizării machetei.
Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de
documentare nr.11.
Profilul: TEHNIC 40
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 12
LABORATOR TEHNOLOGIC 100minute
INSTALAŢIE DE ILUMINAT
Competenţe vizate:
Obiective:
Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei
tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru
Data: ...................................
Activitatea se desfăşoară în laboratorul de instalaţii electrice, elevii fiind
împărţiţi în grupe de 4-5elevi .
Se dă schema din figură :
Profilul: TEHNIC 41
Clasa a XII-a liceu
1.Alegeţi aparatele şi materialele necesare realizării schemei, completând
tabelul următor :
Simbol Denumire
Rol funcţional
aparat aparat
L1, L2
I1, I2
e1, e2
2.Realizaţi practic schema şi verificaţi funcţionarea sa.

de documentare 11.
Profilul: TEHNIC 42
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 13
30minute
SIMBOLIZĂRI
Competenţe vizate:
Obiective:
Reprezentarea grafică a schemei instalaţiei electrice.
Data: ...................................
Sarcini de lucru:
În figura de mai jos este reprezentată schema unei instalaţii interioare.
1. Identificaţi tipul de circuit reprezentat în figură.

2. Indicaţi semnificaţia a 5 simboluri utilizate în schemă.
3. Identificaţi numărul de circuite reprezentate. Algeţi un circuit pentru care să

specificaţi numărul aparatelor de conectare utilizate şi tipul lor.

de documentare nr.13.
Profilul: TEHNIC 43
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 14
30minute
Competenţe vizate:
Prelucrează datele numerice.
Obiective:
Analizarea valorilor parametrilor caracteristici ai instalaţiei electrice, în scopul
optimizării variantei de instalaţie selectate
Utilizarea surselor de informare şi documentare pentru alegerea schemei finale a
instalaţiei electrice.
Efectuarea calculelor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice
proiectării instalaţiilor electric
Utilizarea formulelor de calcul.
Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi.
Conţinut:
Alegeţi tipul şi secţiunea conductorului de alimentare pentru motorul din
figură, având puterea nominală de 2,2KW, tensiunea de alimentare de 400V şi
turaţia de 1000 rot/min. Caracteristicile motoarelor sunt date în tabelul de mai
jos:
Puterea Turaţia Randamentul Factorul Raportul

nominală de putere
[rot/min] η Ip
cos ϕ
Pn [kW] In
1,1 1500 0,73 0,78 6
1,5 1500 0,76 0,79 6
2,2 1000 0,77 0,74 5,5
7,5 1500 0,855 0,84 6,5
Specificaţi modul de realizare a instalaţiei electrice.

Pentru realizarea activităţii puteţi consulta fişele de documentare 4 şi 9.
Profilul: TEHNIC 44
Clasa a XII-a liceu
30minute
ACTIVITATEA 15
ALEGEREA APARATELOR ELECTRICE
Competenţe vizate:
Prelucrează datele numerice.
Obiective:
Efectuarea calculor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice
proiectării instalaţiilor electrice.
tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru.
Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi.
Utilizarea formulelor de calcul.

Data: ...................................
Lucraţi în perechi
cereţi sfatul profesorului vostru.
Se dă schema din figură.Analizând schema rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
Profilul: TEHNIC 45
Clasa a XII-a liceu
1.Indicaţi aparatele care lipsesc din schema circuitului de forţă (în dreptunghiurile
1 şi2).
2.Realizaţi calculele de dimensionare a acestor aparate .Precizaţi rolul lor.
de documentare 12.
Profilul: TEHNIC 46
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 16
CUBUL
INSTALAŢII ELECTRICE DE ILUMINAT ŞI PRIZE 30minute
Competenţe vizate:
Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice
Obiective:
Identificarea cerinţelor impuse instalaţiei electrice .

Efectuarea calculelor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice
proiectării instalaţiilor electrice.
tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru

Data: ...................................
Activitate individuală combinată cu activitate pe grupe de câte 5 elevi.
Studiind imaginea din figură răspundeţi la cerinţele date.
Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipe astfel:

se formează grupe de cate 5 elevi;
Profilul: TEHNIC 47
Clasa a XII-a liceu
se împart sarcinile între membrii grupului, fiecare elev având de realizat
o,,faţă” a cubului (prin tragere la sorţi din 5 bilete cu sarcinile de realizat);
fiecare elev din grup primeşte o foaie de hîrtie pe care îşi va scrie cerinţa
de lucru ;
hârtia de formă pătrată ce constituie în final o “faţă” a cubului ;
când membrii grupului termină activitatea se asamblează cubul ;
se alege un lider care să prezinte la sfârşitul activităţii cubul realizat;
la finalul activităţii se va alege cubul câstigător.
faţa 1 – cerinţe ce sunt respectate la execuţia
instalaţiei electrice de iluminat şi
prize din figură (se vor studia extrasele din
Normativul I7-2002)
1. faţa 2 – etape de dimensionare a instalaţiei
electrice de iluminat şi prize
faţa 3–etape de execuţie a instalaţiei
electrice de iluminat şi prize.
2. faţa 4–materiale şi aparate folosite în
execuţia instalaţiei electrice
faţa 5 – norme de protecţia muncii ce
INSTALAŢII
DE trebuie respectate la execuţia instalaţiei
ILUMINAT
3. 4. electrice.
ŞI PRIZE
5.
Profesorul este moderatorul şi arbitrul activităţii.

Această activitate poate fi adaptată şi pentru elevii cu CES, profesorul împărţind
sarcinile de lucru în grup, în funcţie de gradul de dificultate.
de documentare 4,6,11,14.
Profilul: TEHNIC 48
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 17
APARATE DE PROTECŢIE
30 minute
STUDIU DE CAZ
Obiective:
tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru.

Data: ...................................
Conţinut:
Realizaţi o comparaţie între siguranţele fuzibile şi întreruptoarele automate de
joasă tensiune monopolare; găsiţi avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de
aparat.

de documentare 12.
Profilul: TEHNIC 49
Clasa a XII-a liceu
ACTIVITATEA 18
PREZENTARE POWER – POINT
Având ca sursă de informare fişele de documentare şi nr. 12, folosind calculatorul

realizaţi o prezentare POWER – POINT cu tema „Aparate de protecţie utilizate în
instalaţiile de joasă tensiune”.
SARCINI DE LUCRU:
1) Aparate de conectare manuală
2) Aparate de conectare automată
3) Aparate multifuncţionale-de conectare şi protecţie.
Această activitate vă ajută să vă documentaţi despre tipurile actuale de aparate

de conectare;
Timp de lucru 60 de minute;
Pentru acest exerciţiu formaţi grupuri de câte trei elevi;
Fiecare elev din grup este răspunzător de rezolvarea unei sarcini de lucru la
alegere din cele trei ;
Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişele de documentare şi
accesaţi siturile firmelor de profil
Folosiţi computerul în programul POWER – POINT;
După expirarea timpului de lucru , expuneţi prezentarea în faţa clasei pentru a
cunoaşte şi opiniile colegilor voştri;
Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal.
Profilul: TEHNIC 50
Clasa a XII-a liceu
7. SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Rezolvarea fişei de evaluare 1
A.25 puncte-5puncte fiecare răspuns corect.
1 2 3 4 5
b d a c b
B. 25 puncte-5puncte fiecare răspuns corect
1 2 3 4 5
e b a d f
C. 25 puncte-5puncte fiecare răspuns corect

M3:Pn-puterea nominală Pn=32 KW
η-randament;η-0,87
cosφ=0,78
Ul-tensiune de linie; Ul=380 V
Kp=Ip/In
D.Conductor din aluminiu rigide pentru instalaţii fixe cu izolaţie de PVC.
Rezolvarea activităţii 1
1-priză
2,4-doze derivaţie
3-corp de iluminat
5-tub de protecţie
Profilul: TEHNIC 51
Clasa a XII-a liceu
Prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul

aparatului până la nivelul pardoselii finite:
peste 2,0 m, la şcoli, în clase;

peste 1,5 m în camere de copii din creşe, grădiniţe, cămine, spitale de copii şi
alte clădiri similare;
peste 1,0 m, în alte încăperi decât grupuri sanitare, duşuri, băi, spălătorii şi
bucătării, indiferent de natura pardoselii.
Soluţia aleasă este conformă cu Normativul I7-2002
M C I R C U I T P CIRCUIT
C O M U T A T O R COMUTATOR
A N P R E L C Z I DOZĂ
B D O Z Ă F M L Z CONDUCTOR
L U K L Z G B A Ă CABLU
U C F I C E X M L PRIZĂ
X T V F I Ş Ă P U LAMPĂ
C O N T O R M Ă P COLOANĂ
P R C O L O A N Ă FIŞĂ
Soluţia finală se scrie pe flip-chart si elevii se pot autoevalua,fiecare răspuns

corect fiind 1 punct(1 punct din oficiu).
Profilul: TEHNIC 52
Clasa a XII-a liceu
1. De exemplu se pot alege corpuri de iluminat model F-258B (echipat cu 2lămpi
fluorescente cu puterea de 58W) corpurile fiind echipate cu ecrane de protecţie
care pot dirija fluxul luminos în direcţia dorită.
Profilul: TEHNIC 53
Clasa a XII-a liceu
Specificaţii tehnice :
Denumire Proprietati
Tensiunea de alimentare 230V/50Hz
Puterea sursei de iluminat F-258B:2x58W
Tipul sursei de iluminat lămpi fluorescente liniare T8
Tipul soclului sursei de iluminat G13
Tipul materialului tablă de oţel
Gradul de protecţie IP 20
Clasa de protecţie I
Masa produsului 0,7kg - 4,1kg
2.Aplicaţii : iluminatul halelor de producţie, depozitelor, atelierelor, a spaţiilor

comerciale, a coridoarelor şi a magazinelor.
1.
Tuburi de
protecţie
Doze Tablouri
electrice
Componentele
Conductoare Corpuri de
instalaţiilor
iluminat
interioare
Aparate de
Întreruptoare protecţie
şi Prize
comutatoare
Profilul: TEHNIC 54
Clasa a XII-a liceu
2.
PEL De
apartament
Tuburi de Tablouri
Derivaţie protecţie electrice
Doze plafonieră
Corpuri de
Componentele iluminat
Conductoare instalaţiilor
FY
interioare
Aparate de
protecţie
Întreruptoare Prize
Siguranţă
fuzibilă
cruce Cu contact
de protecţie
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
1. 60 puncte
Etapa de dimensionare a instalaţiei : 5-10-9 60 puncte
Etapa de realizare practică : 2-3-4-6-7-1-11-12-8
Pentru fiecare etapă aranjată corect se acordă 5 puncte
2. 10puncte
Montarea tuburilor de protecţie
3.20 puncte-pentru fiecare răspuns corect se acordă 4 puncte
1-F; 2-A; 3-A; 4-A; 5-F.
10 puncte din oficiu.
Profilul: TEHNIC 55
Clasa a XII-a liceu
Traseele circuitelor se reprezintă :

- pe lângă pereţi, în cazul montării aparente a tuburilor de protecţie;
- pe pardoseala încăperii în cazul montajului îngropat în pardoseală, traseele fiind
paralele cu pereţii.
2.Cerinţe impuse instalaţiilor de alimentare pentru motoarele electrice:

- fiecare motor trebuie să fie alimentat pe un circuit electric separat
- pentru fiecare tip de circuit (monofazat, trifazat, de tensiune redusă) se prevede
circuit separat.
Profilul: TEHNIC 56
Clasa a XII-a liceu
1. Folosirea cuprului este obligatorie la alimentarea receptoarelor de

importanţă deosebită :
în acest caz bloc operator.
2. Tipuri de conductoare ce pot fi utilizate pentru circuitul de alimentare a blocului
operator:
FY : Conductor unifilar cu izolaţie PVC pentru instalaţii electrice interioare;
CYY : Cablu de energie cu izolaţie şi manta din PVC tensiune nominală 0.6/1KV;
CYY-F : Cablu de energie cu izolaţie şi manta din PVC cu întârziere la propagarea
flăcării pentru tensiune nominală 0.6/1 KV.
a) Se determină secţiunea în funcţie de căderea de tensiune admisă.
Pn 10000 l, s
In = = = 52,85 A
η ⋅ Un 0,86 ⋅ 220 I
A
M
∆U% = 5% - căderea de tensiune maximă (în procente).
∆U%=∆U/Un
∆U=2ρlIn/s
200ρ ⋅ l ⋅ In 200 ⋅ 0,017 ⋅ 60 ⋅ 5,85

s= = = 9,8 mm2
ΔU% ⋅ Un 5 ⋅ 220
Se alege secţiunea standardizată sn = 10 mm2 cu Imax = 70 A.
b) Se verifică căderea de tensiune, pe linie, la pornire:
12 12
ΔUpmax = ⋅ Un = ⋅ 220 = 26,4 V
100 100
2l 2 ⋅ 60
∆Up = k ⋅ In ⋅ ρ = 3 ⋅ 52,85 ⋅ 0,017 ⋅ = 32,34 V
s 10
∆Up > ∆Upmax (32,34 V > 26,4 V). Se măreşte secţiunea la sn = 16 mm2.
2l 2 ⋅ 60
∆Up = k ⋅ In ⋅ ρ ⋅ = 3 ⋅ 52,85 ⋅ 0,017 ⋅ = 20,22 V
s 16
∆Up < ∆Upmax (20,22 V < 26,4 V).
Cablul se verifică la pornirea motorului.
Secţiunea conductorului este s = 16 mm2.
Profilul: TEHNIC 57
Clasa a XII-a liceu
Aparate, materiale Cantitate
- Conductor FY 1,5 mm 3m
- Întreruptor dublu de lumină 1 buc
- Siguranţe fuzibile 2 buc
- Bec 100 W 2 buc
- Dulie 2 buc
- Doză ramificaţie 1 buc
- Placă pal melaminat 1 buc
- Conector 1 buc
- Tub de protecţie 1,5 m
SDV-uri
- Cleşte de tăiat conductor
- Şurubelniţă cu mâner electroizolant
- Patent
- Cuţit pentru dezizolat
- Maşină portabilă de găurit
- Ohmmetru
3. Tăierea plăcii de pal melaminat

Trasarea schemei;
Găurirea plăcii pentru montarea aparatelor şi accesoriilor instalaţiei
electrice;
Montarea dozei;
Montarea siguranţelor fizibile;
Montarea întreruptorului dublu;
Montarea duliei şi a becului;
Profilul: TEHNIC 58
Clasa a XII-a liceu
Tăierea, dezizolarea şi modelarea conductorului
Executarea conexiunilor conform schemei;
Verificarea continuităţii circuitului;
Verificarea funcţionalităţii montajului.
4. NSSM la executarea lucrării:
- Se va verifica prezenţa mânerelor electroizolante la patent, şurubelniţă;

- Mânerele sculelor nu vor fi crăpate, fisurate sau aşchiate deoarece pot provoca
răni în palme;
- Nu se va lucra sub tensiune;
- Se utilizează echipament de protecţie;
- Alimentarea maşinii de găurit se va face de la o priză cu contact de protecţie;
- Se va da atenţie manevrării cuţitului pentru dezizolarea conductorului;
- Punerea sub tensiune a montajului se va face sub supravegherea şefului de
laborator.
Simbol Denumire
Rol funcţional
aparat aparat
surse de Asigură iluminarea încăperii în

L1, L2
iluminat care se montează.
întreruptoare
I1, I2
siguranţe Protejează circuitul electric

e1, e2 fuzibile la scurtcircuit şi
suprasarcină.
doză de Permite realizarea

D1,D2 ramificaţie ramificărilor în circuitul
electric.
Un model al montajului realizat va arăta ca în figură :
Profilul: TEHNIC 59
Clasa a XII-a liceu
Identificaţi numărul de circuite reprezentate. Algeţi un circuit pentru care să
specificaţi numărul aparatelor de conectare utilizate şi tipul lor.
Soluţie :
1.Circuit de lumină
2.
Comutator cruce
Comutator scară
Corp de iluminat
Comutator unipolar
3. Circuitul 1-2 întreruptoare
Circuitul 2-2 întreruptoare
1.Din scemă lipsesc siguranţele fuzibile(dreptunghi 1) şi releul termic(blocul2)
2.Se calculeaza In :
Pn
In =
3Uηηcoϕ
Corespunzător datelor nominale ale motorului se aleg din tabel η şi cosφ :
Pn 7500
In = = = 15.09A
3 ⋅ Un ⋅ cosϕ ⋅ η 1.73 ⋅ 400 ⋅ 0.84 ⋅ 0.855
Profilul: TEHNIC 60
Clasa a XII-a liceu
Din fişa de documentare nr.14 se alege secţiunea conductorului ce îndeplineşte
condiţia :
Ima≥ In.
18A ≥ 15,09A deci se alege cablu CYY 2,5mm2
Secţiunea aleasă se verifică la densitatea de curent la pornire (Jp), care trebuie

să fie:
A
Jp ≤ 35 pentru cupru.
mm2
Densitatea de curent la pornire se calculează cu relaţia:
Ip
K1I n
Jp = = =6,5x15,09/2,5=39,23A/mm2 35A/mm2 (impus de normative)
s s
Se măreşte secţiunea conductorului la 4 mm2
Ip
K1I n
Jp = = =6,5x15,09/4=24,52A/mm2<35A/mm2
s s
Secţiunea aleasă se verifică (la pornirea motorului) deci cablul de alimentare
este CYY4.
Curentul nominal al motorului este dat de relaţia:
Pi
In =
3Uη cos ϕ
unde:
Pi - puterea instalată a motorului (W);
U - tensiunea nominală (V);
η - randamentul motorului;
cosφ – factorul de putere.
Profilul: TEHNIC 61
Clasa a XII-a liceu
2200
In = = 5,58 A
3 • 400 • 0,77 • 0,74
Alegerea contactorului de acţionare se realizează impunând ca valoarea
curentului nominal al contactorului să fie mai mare sau egală cu curentul nominal al
motorului:
I nC ≥ I n = 5,58 A
Se alege contactorul TCA 6A.
Alegerea siguranţelor fuzibile din circuitul de forţă se realizează impunând
condiţiile:
I F ≥ I n = 5,58 A
Ip
IF ≥
c
unde IF este curentul nominal al fuzibilului, iar Ip curentul de pornire,
c - coeficient de siguranţă dependent de condiţiile de pornire;
2,5 pentru pornire uşoară (timp de pornire între 5-10 secunde);
1,6 – 2 pentru pornire grea (timp de pornire între 5-10 secunde) şi pornire stea -
triunghi;
1,6- pentru pornirea motoarelor cu reostat de pornire.
Se defineşte coeficientul de autopornire :

Profilul: TEHNIC 62
Clasa a XII-a liceu
K1=Ip / In
Ip=K1In
K1 - se alege din tabel, corespunzător puterii şi turaţiei motorului (K=5,5)
5,5 x5,58
Deci : IF ≥ = 12,27 A
2,5
Se aleg siguranţe fuzibile LF-16 A
Alegerea releului termic se face impunând condiţia:
0,6 I S ≤ I n ≤ 1.I S (13)
unde IS este curentul de serviciu al releului termic. Prin construcţie releul termic
permite un reglaj al curentului între (0,6 – 1)IS.
Se găseşte:
0,6 • 8 ≤ 7,1 ≤ 8 (14)
Se alege blocul de relee termice TSA 10 A, având curentul de serviciu IS=8A.
Faţa 1
Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se vor monta numai
pe conductoarele de fază;
Alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor se face prin circuite electrice
de la tablourile secundare de lumină;
Corpurile de iluminat sunt receptoare monofazate care se leagă la
conductorul de fază, după ce în prealabil acesta a trecut prin întreruptor;
În grupurile sanitare cu duş nu se montează nici un fel de aparat electric. De
asemenea nu se prevăd circuite electrice cu altă destinaţie şi nici doze;
Corpurile de iluminat se alimentează în paralel pe circuite electrice;
Profilul: TEHNIC 63
Clasa a XII-a liceu
În locuinţe, pe un circuit se pot monta până la 12 corpuri de iluminat, dar
care să nu depăşească puterea de 1000W;
În practică, circuitele de lumină nu se încarcă până la puterea maximă. Pe un
circuit se prevăd corpurile de iluminat din 2-3 încăperi alăturate;
Prizele electrice se alimentează pe circuite separate de cele pentru
corpurile de iluminat;
Pe un circuit de priză în locuinţe se pot monta până la 8 prize simple sau
duble;
În locuinţe, puterea maximă la care se poate utiliza circuitul de priză, fără a-
l deteriora este de 2000W;
Într-un tub de protecţie se introduc numai conductoarele ce aparţin unui
singur circuit;
Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru
alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim
10 A.
Faţa 2
1.Se calculează curentul nominal al circuitului cu relaţia :
Pi
In =
U ⋅ cosϕ
Pi este puterea instalată pe circuit (suma puterilor receptoarelor

circuitului)
U =230 V
cos φ factor de putere al circuitului.
2. Se dimensionează siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi
scurtcircuit din condiţia :
IF>In
Se alege siguranţa fuzibilă (cu legături în faţă LF - cu legături în faţă sau tip
disjunctor) din cataloagele firmelor de profil.
3. Se calculează secţiunea conductoarelor electrice şi se alege tipul

conductorului(în general FY) :
Secţiunea conductorului electric trebuie să se aleagă de cea mai mică
secţiune pentru care se respectă relaţia :
Profilul: TEHNIC 64
Clasa a XII-a liceu
Ima IF/0,8
Ima -intensitate maximă admisibilă
4. Se alege dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare :

se alege natura tubului de protecţie în funcţie de condiţiile de
montare (pozat pe materiale combustibile sau incombustibile)
diametrul nominal al tubului se alege în funcţie de numărul şi
secţiunea conductoarelor ce trebuie montate în el.
Faţa 3
Trasarea schemei;
Găurirea plăcii pentru montarea aparatelor şi accesoriilor instalaţiei
electrice;
Montarea corpurilor de iluminat (tip spoturi);
Montarea dozelor;
Montarea întreruptoarelor şi prizelor;
Montarea tuburilor de protecţie;
Tăierea şi dezizolarea conductorului;
Montarea conductoarelor;
Montarea tabloului electric;
Montarea aparatelor de protecţie (tip disjunctor) pe şină;
Executarea conexiunilor în doze şi izolarea cu bandă izolatoare;
Executarea conexiunilor în tabloul electric;
Montarea canalului de cablu pentru ,,mascarea” traseului instalaţiei electrice
(instalaţia fiind realizată aparent);
Verificarea continuităţii circuitului;
Verificarea funcţionalităţii montajului.
Faţa 4
Aparate şi materiale folosite :
corpuri de iluminat (tip spoturi);
întreruptoare monopolare şi bipolare PT, prize cu contact de protecţie PT;
tub de protecţie;
conductor izolat FY;
doze derivaţie;
disjunctoare pentru circuitul de iluminat şi pentru circuitul de prize;
canal de cablu din plastic;
tablou electric;
bandă izolatoare.
Profilul: TEHNIC 65
Clasa a XII-a liceu
Faţa 5
Se va verifica prezenţa mânerelor electroizolante la patent, şurubelniţă;
Mânerele sculelor nu vor fi crăpate, fisurate sau aşchiate deoarece pot
provoca răni în palme;
Nu se va lucra sub tensiune;
Se utilizează echipament de protecţie;
Alimentarea maşinii de găurit se va face de la o priză cu contact de
protecţie;
Se va da atenţie manevrării cuţitului pentru dedizolarea conductorului;
Din analiza comparativă a celor două aparate reiese că fiecare prezintă atât
avantaje, cât şi dezavantaje, pe baza cărora se pot stabili situaţiile în care
folosirea lor se recomandă cu precădere.
Siguranţele fuzibile prezintă următoarele avantaje:
- au o construcţie simplă şi un cost scăzut;
- au efect limitator, întrerupând curentul de scurtcircuit înainte ca acesta să
atingă valoarea maximă (curentul prezumat ip) în prima semiperioadă din acest
motiv, instalaţiile protejate cu siguranţe fuzibile nu se verifică la stabilitatea
termică. - -îndeplinesc şi un rol de separator, patronul cu elementul fuzibil
fiind amovibil.
Dezavantaje ale siguranţelor fuzibile:
- necesitatea înlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect, ceea
ce, pe de o parte, diminuează avantajul costului scăzut şi, pe de altă parte, conduce
la timpi mari de repunere în funcţiune a instalaţiei după eliminarea defectului;
- „îmbătrânirea” termică a elementului fuzibil, ca urmare a suprasarcinilor
din reţea sau a unor scurtcircuite care au fost eliminate prin topirea altor
siguranţe conse-cutive de curenţi nominali mai mici;
- posibilitatea întreruperii unei singure faze, producând funcţionarea
motoarelor în două faze şi, deci, suprasarcini ale acestora;
- imposibilitatea unui reglaj al curentului de acţionare, realizându-se o
protecţie „brută”;
Avându-se în vedere avantajele prezentate, precum şi faptul că o

protecţie „brută” este suficientă în reţele, siguranţele sunt folosite în majoritatea
instalţiilor existente de iluminat şi forţă, în special dacă curenţii de scurtcircuit
sunt mari, iar suprasarcinile sunt rare.
Întreruptoarele automate de joasă tensiune au următoarele de avantaje:
Profilul: TEHNIC 66
Clasa a XII-a liceu
- sunt echipate cu declanşatoare de supracurent (termice şi
electromagnetice), îndeplinesc simultan funcţia de aparat de protecţie (atât la
suprasarcină cât şi la scurtcircuit) şi funcţia de aparat de comutaţie;
- permit repunerea rapidă în funcţiune a instalaţiilor după defect;
- asigură întreruperea simultană a celor trei faze;
- permit comenzi spre şi de la alte aparate (inclusiv interblocaje, comanda de
la distanţă).
Ca dezavantaje, se remarcă:
- construcţia complicată şi mai scumpă;
- lipsa efectului de limitare a curentului de scurtcircuit
Întreruptoarele automate se recomandă în următoarele situaţii:
- când este necesar ca instalaţia să fie repusă rapid în funcţiune după
defect, să se execute comenzi da la distanţă sau să se prevadă comenzi de la alte
aparate sau interblocaje;
- când instalaţiile funcţionează frecvent în regim de suprasarcină;
- când se impune deconectarea pe toate fazele;
- în circuitele motoarelor de putere mare.
Profilul: TEHNIC 67
Clasa a XII-a liceu
Lucian Ciobanu-Calitatea proiectării şi execuţiei instalaţiilor electrice de joasă

tensiune- Editura Speranţa 1999
Rodica Dromereschi,V.Gavril,L.Ionescu-Instalaţii electrice-Editura M.A.S.T. 2007
Instalaţii electrice industriale- Manual pentru licee cu profil de electrotehnică şi

matematică-fizică, clasa a XI –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1980.
Instalaţii electrice industrial-Întreţinere şi reparaţii- Manual pentru licee

industriale şi de matematică-fizică cu profil de electrotehnică clasa a XII –a şi
şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1989.
Florin Mareş,J.Popa,I.Conţ-Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a-Editura Aura

Mundi,2007
http://www.mtn-education.eu/Materiale/
http://www.cs.ubbcluj.ro
www.comtec-int.ro
www.electroaparataj.ro/
http://www.agenda-electrică.ro
http://www.moeller.ro/industrie_aparataj_contactoare.html
www.ganzkk.hu/roman/dil.pdf
www.siemens.ro
www.schneider.ro
www.hager.ro
www.moeller.ro
www.comtec-int.ro
Profilul: TEHNIC 68
Clasa a XII-a liceu
Profilul: TEHNIC 69
Clasa a XII-a liceu
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1
COMPONENTELE INSTALAŢIILOR INTERIOARE
CONDUCTOARE ÎNTRERUPTOARE
TABLOURI
ELECTRICE
DOZE
COMPONENTELE
INSTALAŢIILOR
INTERIOARE
PRIZE
TUBURI DE
PROTECŢIE
CORPURI
DE APARATE DE
ILUMINAT PROTECŢIE
Profilul: TEHNIC 70
Clasa a XII-a liceu
SURSE DE LUMINĂ
1.Lămpi cu incandescenţă
Lămpile cu incandescenţă de uz general - LIG au : puterea nominală între 15
... 2000 W, majoritatea fiind între 25 ... 200 W ;
Caracteristici de funcţionare.
foarte bună redare a culorilor;
aprinderi şi stingeri repetate la scurte intervale de timp nu afectează
durata de viaţă a lămpii;
reglajul (diminuarea) fluxului luminos este posibil fără restricţii (dar o lampă
alimentată cu tensiune scazută va avea eficacitate redusă);
variaţia tensiunii de alimentare influenţează puternic caracteristicile lămpii.
Alimentare. Se conectează direct la reţea, fără aparataj special.
Utilizare. Avantajele LIG (construcţie simplă şi preţ de cost scăzut, puteri mari
la gabarite reduse, lipsa unui aparataj suplimentar) îi asigură o largă răspândire şi
aplicabilitate :
locuinţe
iluminat local
încăperi cu rol de divertisment
încăperi auxiliare
iluminat de siguranţă.
LL
În ultimul timp există tendinţa de utilizare a lămpilor fluorescente compacte - LFC,
deoarece este o alternativă mai economică în utilizări generale.
2. Lămpi fluorescente
Lămpile fluorescente sunt lămpile cu vapori de mercur de joasă presiune la care

descărcarea electrică între doi electrozi emite radiaţii ultraviolete absorbite şi
transformate în radiaţii vizibile de pulberea fluorescentă depusă pe peretele
interior al tubului de descarcăre.
Lămpile fluorescente au puterea nominală cuprinsă între 4 W pâna la 215 W.
Profilul: TEHNIC 71
Clasa a XII-a liceu
Lămpi fluorescente compacte LFC - Pentru a obţine o formă compactă,

asigurându-se şi lungimea necesară coloanei luminoase a descărcării electrice, tubul
de descărcare este îndoit în forma de U sau dublu U, ori este fracţionat în două
sau patru segmente paralele scurte, unite la capete.
LFC au apărut ca o sursă de lumină eficientă, pentru a fi utilizate în locul
lămpilor cu incandescenţă.
Tipuri constructive de LFC

Tipuri constructive:
a,b,c,d,e - cu balast încorporat
d. - cu balon exterior de reducere a luminanţei
e. - modular circular.
f. – cu balast separat
Avantajele LFC:
eficacitate luminoasă ridicată.
consum scăzut de energie electrică.
durată de viaţă mare (în medie 8000 ore faţă de 1000 ore pentru LIG).
Tipurile de corpuri de iluminat cele mai frecvent utilizate în instalaţiile

electrice de iluminat interioare de joasă tensiune le puteti găsi cu ajutorul
motoarelor de căutare sau pe site-urile firmelor de profil.
Profilul: TEHNIC 72
Clasa a XII-a liceu
CORPURI DE ILUMINAT
Corpul de iluminat este dispozitivul în care se montează sursa de lumină şi care

asigură distribuţia convenabilă a fluxului luminos.
Corpul de iluminat conţine toate componentele necesare pentru fixare şi protejare

a surselor de lumină şi realizează conexiunea la circuitul electric de alimentare.
Corpuri de iluminat uzuale pentru interior sunt echipate, în cea mai mare parte a
cazurilor cu lămpi fluorescente tubular (LFT), lămpi fluorescente compacte (LFC)
sau lămpi cu incandescenţă .
Tipuri de corpuri de iluminat:
a) Pendulul – este un corp suspendat. Cel mai folosit este pendulul cu glob opal
şi lustrele cu unul sau mai multe braţe.
b) Plafonierele – la acestea corpul de iluminat este fixat direct pe plafon. Pot fi

metalice şi din porţelan. Becul este protejat cu un glob din sticlă opală sau
striată.
c)Aplicele –corpul de iluminat este fixat de perete.
d) Corpuri de iluminat etanşe la praf sau vapori de apă. Acestea se racordează

cu ajutorul conductoarelor montate în tuburi etanşe.
e) Corpuri de iluminat portabile – de tip veioză, lampadar, lampă de birou au
cordon pentru alimentarea cu energie electrică de la o priză.
Profilul: TEHNIC 73
Clasa a XII-a liceu
Avantajele corpurilor de iluminat cu LF:

distribuie lumina spre suprafaţa de lucru astfel încât activitatea vizuală să poată
fi desfăşurată cu un înalt grad de confort.
se asigură o ambianţă plăcută.
eficienţă energetică ridicată.
Montarea corpurilor de iluminat:
în tavan fals
pe tavan
suspendate de tavan.
Aparatele de iluminat destinate a fi montate în tavane false au forma şi
dimensiunile adaptabile sistemelor modulare de tavane şi pot fi echipate cu o gamă
largă de accesorii optice, în conformitate cu distribuţia dorită a luminii.
Pentru iluminatul decorativ sau de evidenţiere a unor detalii se utilizează
corpuri de mici dimensiuni de tip ‘’spoturi”. Ele sunt echipate cu:
Lămpi cu incandescenţă de uz general
Lămpi fluorescente cu halogeni
Lămpi fluorescente compacte.
corpuri de iluminat de tip “spoturi”
În mediul industrial, datorită înălţimii mari (de obicei, între 6 ... 13 m) a tavanului şi
a atmosferei încărcate uneori cu praf, fum sau vapori se impune utilizarea unor
lămpi de putere unitară cât mai mare .
Pentru încaperi cu înălţimea sub 6 m se utilizează de preferinţă corpuri de
iluminat echipate cu lămpi fluorescente tubular - LFT
În cazul corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente tubulare sunt necesare
dispozitive auxiliare de amorsare şi stabilizare a descărcării electrice şi pentru
îmbunătăţirea factorului de putere al lămpii şi creşterea randamentului
energetic.
Profilul: TEHNIC 74
Clasa a XII-a liceu
Pentru încăperi înalte se folosesc corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu
descărcări :
cu vapori de mercur de înaltă presiune cu balon fluorescent
cu vapori de sodiu de joasă presiune
cu vapori de mercur de înaltă presiune cu halogenuri metalice.
Parametrii cei mai importanţi la alegerea a unui corp de iluminat sunt:

destinaţia încăperii (activitatea care se desfăşoară în încăpere);
distribuţia intensităţii luminoase dorite (limitarea orbirii directe şi a
orbirii indirecte);
eficienţa în asigurarea iluminării planului de lucru;
acces uşor la componentele şi la echipamentul corpului de iluminat (lampă,
balast, dispozitive de comandă);
rigiditate, aspect regulat;
siguranţă în exploatare;
estetica - aspect general, forma şi dimensiunile, finisare;
costul - preţul de cost iniţial/durata de viaţă, costul dispozitivelor de
control al iluminatului;
poziţia de montare;
caracteristici de întreţinere.
Cataloagele producătorilor cuprind datele referitoare la diferitele tipuri

constructive şi caracteristicile corpurilor de iluminat.
Amplasarea corpurilor de iluminat în încăperi se face astfel încât să se
asigure nivelul de iluminare optim şi uniform pe planul de lucru.
Amplasarea corpurilor de iluminat se poate face simetric - corpurile de iluminat se
dispun în vârful unor triunghiuri sau dreptunghiuri, ca în figură :
În încăperile de lucru în care este necesară o eficacitate luminoasă ridicată şi

consum scăzut de energie electrică se utilizează corpuri de iluminat echipate cu
lămpi fluorescente care se amlasează ca în figura de mai jos:
Profilul: TEHNIC 75
Clasa a XII-a liceu
Amplasarea corpurilor de iluminat Amplasarea corpurilor de iluminat pe

în încăperile de lucru culoare
Profilul: TEHNIC 76
Clasa a XII-a liceu
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 4
Conductoarele şi cablurile utilizate în instalaţiile electrice asigură alimentarea

receptoarelor sau a punctelor de distribuţie (tablouri electrice) de la sursa de
energie electrică.
Conductoare :
monofilare, cu secţiunea formată dintr-un singur fir
multifilare, cu secţiunea formată din mai multe fire răsucite sau
împletite.
Cabluri - unul sau mai multe conductoare izolate învelite într-o manta etanşă,
Tipuri de conductoare şi cabluri
Din punct de vedere tehnic, se pot folosi:

- conductoare izolate, montate în tuburi sau ţevi de protecţie, cu accesoriile
aferente pentru derivaţii (doze, cutii) şi îmbinare (manşoane, mufe, coturi,
curbe);
- cabluri;
- bare neizolate.
Principalele tipuri de conductoare şi cabluri utilizate în execuţia instalaţiilor
interioare de iluminat şi de forţă sunt:
FY - Conductor rigid izolat cu utilizare generală
MYF - Conductor flexibil izolat cu PVC pt. utilizare generală
CYY - Cablu cu izolaţie şi manta PVC 0,6/1KV
CYYAbY - Cablu cu izolaţie şi manta PVC 0,6/1KW armate
CSYY - Cablu semnalizare izolat cu manta PVC 0,25/0,5 KV
MYYM - Cordoane flexibile manta PVC
MYYU - MYYUp - Cordoane flexibile manta PVC
MYUp - Cordoane flexibile fără manta de PVC ş.a.
Profilul: TEHNIC 77
Clasa a XII-a liceu
Tipuri de conductoare şi cabluri utilizate în instalaţiile de joasă tensiune
Profilul: TEHNIC 78
Clasa a XII-a liceu
CONDUCTOARE DE CUPRU RIGIDE (monofilare) CU IZOLAŢIE PVC-FY
TIP conductor- Utilizare

secţiune (mmp)
FY-1,5 Conductor cu înveliş
FY-2,5 din PVC utilizat
FY-4 pentru instalaţii
FY-6 interioare.
FY-10
Exemplu: FY 2,5 mm2 – conductor din cupru, cu izolaţie din PVC pentru instalaţii
fixe
2 AFY 2,5 mm2 – două conductoare din aluminiu, cu izolaţie din PVC pentru instalaţii
fixe
CONDUCTOARE DE CUPRU MULTIFILARE CU IZOLAŢIE PVC - MyF
TIP-secţiune (mmp) Utilizare

MyF-1,5 În instalaţii electrice
MyF-2,5 interioare unde se cere o
MyF-4 flexibilitate mărită, în tuburi
MyF-6 aparente sau îngropate,
MyF-10 pentru circuite de comandă şi
control, în instalaţii de
iluminat cu o tensiune nominală
de până la 450/750.
Valorile standardizate ale secţiunii conductoarelor.

Secţiunile conductoarelor (mm2)
L1,L2,L3 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150

185 240 300 400
N,PE, 1 1,5 2,5 4 6 10 16 16 16 25 35 50 70 70
PEN 95 120 150 185
CABLURI PENTRU INSTALAŢII

Tipuri de cabluri:
CYY CYYAbY ACYY ACYYAbY CYYAbzY ACYYAbzY
CYY-F CYYAbY-F ACYY-F ACYYAbY-F CYYAbzY-F ACYYAbzY-F
Profilul: TEHNIC 79
Clasa a XII-a liceu
CABLURI PENTRU APARATURĂ ELECTROCASNICĂ ŞI ECHIPAMENTE
MOBILE
Conductor flexibil de cupru (clasa 5) conform SR

CEI 60228, SR HD 383
- Izolaţie din PVC
- Manta de PVC.
CABLURI DE ENERGIE
CYY TIP-secţiune Utilizare

(mmp)
CYY 2x1,5 Cabluri electrice de
CYY 2x2,5 joasă tensiune
CYY 2x4 nearmate, cu izolaţie şi
CYY 3x1,5 manta de PVC - pentru
CYY 3x2,5 instalaţii.
CYY 3x4
CYY 4x1,5
CYY 4x2,5
CYY 4x4
CYY 4x6
CYAbY Pentru transportul energiei electrice, montate

în încăperi, canale de cablu, în exterior (aer
liber), în pământ, în apă (cu excepţia apelor
contaminate care atacă mantaua de PVC) şi sub
acţiunea directă a razelor solare.
CONSTRUCŢIE :
1. Conductor de cupru unifilar (clasa 1) sau
multifilar (clasa 2) conform SR CEI 60228(C)
2. Izolaţie din PVC(Y)
3. Înveliş comun
4. Manta interioară de PVC(Y)
5. Armatură din bandă de otel (Ab)
6. Manta exterioară din PVC(Y).
Profilul: TEHNIC 80
Clasa a XII-a liceu
ALEGEREA CONDUCTOARELOR ŞI CABLURILOR
La alegerea şi montarea conductarelor electrice şi accesoriilor trebuie

respectate condiţiile specificate în normativele I7-2002 şi PE107,
specificaţiile producătorilor şi cele din agrementele tehnice.
La instalaţiile de forţă şi iluminat se pot utiliza conductoare, cabluri sau bare

din cupru sau aluminiu.
Folosirea cuprului este obligatorie la alimentarea receptoarelor de importanţă

deosebită :
- bloc operator şi similar, iluminat de siguranţă de tip 1 sau 2
- instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor
- în spaţii cu mediu coroziv
- pe utilaje mobile, supuse vibraţiilor permanente sau şocurilor
- la instalaţiile de protecţie contra şocurilor electrice
- la circuitele de comandă, automatizare, măsură şi semnalizare

- în spaţii cu pericol de explozie .
În interiorul clădirilor pot fi utilizate:

conductoare electrice izolate protejate în tuburi, ţevi, plinte, sau
instalate în goluri ale elementelor de constrcucţie.
conductoare punte (INTENC) :
- înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor elementelor din
beton
- aparent pe trasee ferite de deteriorări mecanice
- sub pardoseli peste planşee incombustibile, protejate cu mortar de
ciment împotriva deteriorărilor mecanice.
pentru curenţi mai mari de 60 A se utilizează bare electrice
Cablurile electrice se aleg în concondanţă cu PE107
Cordoanele flexibile sunt utilizate pentru instalaţii electrice.
Profilul: TEHNIC 81
Clasa a XII-a liceu
Etape în alegerea secţiunii şi a tipului de conductor sau cablu :
Calcul In Alegere tip de Alegere S Verificare S

conductor
1
Se calculează curentul nominal pentru instalaţia electric ( instalaţii de
iluminat sau instalaţii de forţă).
2 Se alege tipul de conductor în funcţie de:
tipul instalaţiei electrice (în funcţie de tipul de consumator)-conductor, cablu
modul de pozare sau modurile de montare (aparent,îngropat)
influenţele externe:
condiţii de mediu (temperatură, şocuri mecanice, vibraţii etc.)
condiţii de utilizare (activitatea desfăşurată în încăpere)
materialul de execuţie a zidurilor încăperii (material combustibil sau

incombustibil).
Cataloagele firmelor de profil sau siturile acestora prezintă diferite tipuri de

conductoare şi cabluri, şi recomandările de utilizare ale acestora.
3 Se alege secţiunea conductorului respectând condiţia:
In ≤Ima
Intensitate maximă admisibilă Ima este curentul pe care îl poate suporta un timp
infinit conductorul fără ca izolaţia să se încălzească peste o limită admisibilă.
Ima se alege din fişa de documentare nr.14(pentru condiţiile specificate în anexă) în

funcţie de tipul de conductor:
cabluri individuale
conductoare izolate montate în tub
bare
Profilul: TEHNIC 82
Clasa a XII-a liceu
tipul de material (cupru, aluminiu)
Secţiunea conductorului sau cablului se

alege din Anexa X ca secţiunea cea mai
mică care îndeplineşte condiţia de mai
Pe baza studiilor teoretice şi a verificărilor experimentale, s-au întocmit tabele

care dau valoarea curentului maxim admisibil Ima, în funcţie de:
- secţiunea conductorului (separat pentru cabluri individuale, conductoare izolate,
montate în tub de protecţie şi bare),
- pentru un anumit material (cupru, aluminiu),
- modul de montare.
Aceste valori sunt valabile în anumite condiţii ( condiţii de referinţă) privind
mediul (aer, pământ), temperatura mediului, condiţiile de răcire şi modalităţile de
montaj.
Valorile curentului Ima la temperatura mediului ambiant de 25°C sunt date în normativul
I7/2002 şi le găsiţi în fişa de documentare nr.14.
Pentru funcţionarea în alte condiţii decât cele de referinţă, curenţii maximi

admisibili, pentru aceeaşi secţiune a conductorului, vor avea valori diferite de Ima, mai
mari sau mai mici (corespunzători unor condiţii mai favorabile sau mai nefavorabile).
În acest caz, pentru calculul Ima se vor calcula factori de corecţie pentru fiecare
variabilă (temperatura, montarea conductoarelor, etc). Coeficienţii de corecţie sunt
daţi în tabele în normativul I7-2002.
4 Se calculează şi verifică secţiunea aleasă la căderea de tensiune (ΔU) pe
linie pe circuitul cel mai lung şi cu puterea instalată cea mai mare în condiţii
normale de funcţionare.
5 Pentru instalaţiile de forţă se calculează şi se verifică densitatea de

curent la pornire (Jp) şi căderea de tensiune la pornirea motorului (ΔUp).
La cablurile polifazate, cu conductor neutru şi/sau de protecţie, secţiunea

conductorului respectiv se adoptă:
- egală cu secţiunea conductorului de linie, pentru s ≤ 16 mm2;

- valoarea normalizată cea mai apropiată de jumătate din secţiunea conductorului
de linie, pentru s ≥ 25 mm.
Profilul: TEHNIC 83
Clasa a XII-a liceu
APARATE ELECTRICE DE CONECTARE

ROL
A închide sau deschide circuitele electrice manual sau automat.
ÎNTRERUPTOARE
SEPARATOARE TRIPOLARE
PRIZE ŞI FIŞE
PENTRU TRIPOLARE
INSTALAŢII
DE FORŢĂ
CONTACTOARE ŞI
ÎNTRERUPTOARE APARATE DE
AUTOMATE CONECTARE
De curenţi
PENTRU slabi
INSTALAŢII
DE ILUMINAT
PRIZE ŞI
ÎNTRERUPTOARE
FIŞE
COMUTATOARE
Profilul: TEHNIC 84
Clasa a XII-a liceu
La alegerea aparatelor de conectare trebuie să se ţină cont de :

A. Concordanţa între caracteristicile nominale de lucru ale aparatelor (indicate
de producator) şi cele ale instalaţiei electrice (rezultate din calculul de
dimensionare a instalaţiei electrice).
B. Corespondenţa între regimul de funcţionare al receptorului instalaţiei şi
regimul de funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim indicat în
prospecte sau în instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul).
C. Utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de
lucru existent în instalaţie.
Întreruptoarele şi comutatoarele pentru instalaţii interioare se folosesc

pentru instalaţiile electrice din locuinţe, birouri şi alte clădiri.
Se pot utiliza variantele moderne de aparataj electric modular (ce se pot
configura în funcţie de necesităţile utilizatorului). Acestea sunt formate dintr-un
ansamblu compus din suport de montare, întreruptoare şi prize, montate în doze
specifice, corespunzător numărului de întreruptoare sau prize încorporate .
a) b)
c) d)
a) ansamblu 3 întreruptoare (din care un întreruptor cap scară);

b)priză dublă cu contact de protecţie;c)ansamblu format din 2
prize duble cu contact de protecţie, prize TV şi prize telefon.
Alte tipuri de întreruptoare şi aparate electrice puteti gasi pe
www.casa.schneider-electric.ro
Tipuri de întreruptoare utilizate în instalaţiile de iluminat:
Tip întreruptor (comutator) Utilizare
unipolar comanda unei sigure lămpi electrice sau a unui grup de lămpi
care se aprind simultan, fără a depăşi sarcina admisibilă.
bipolar comanda unei singure lămpi electrice utilizând două
contacte (unul montat pe fază şi altul pe nul) astfel încât
lampa poate fi complet separată de sursa de tensiune,
asigurând protecţie sporită.
dublu comanda independenta a 2 lămpi.
Profilul: TEHNIC 85
Clasa a XII-a liceu
tripolar comanda iluminatului în halele de producţie, unde numărul

mare de lămpi permite conectarea echilibrată pe fiecare
fază.
comutator pentru lustră comanda corpurilor de iluminat cu mai multe lămpi pentru a
permite aprinderea selectivă a acestora.
Comutatorul de scară comanda din două puncte a unei lămpi.
Comutator cruce comanda dintr-un număr nelimitat de puncte a unei lămpi
sau grup de lămpi. Se poate utilize şi asociat cu 2
comutatoare de scară.
Scheme ale întreruptoarelor şi comutatoarelor
Tip întreruptor Simbol Schema de conexiuni la reţea Schema monofilară

Întreruptor
unipolar
Întreruptor
bipolar
Întreruptor
dublu
Întreruptor
tripolar
Comutator de
capăt
(de scară)
Profilul: TEHNIC 86
Clasa a XII-a liceu
Comutator cruce
asociat cu
comutator de
capăt
(de scară)
O instalaţie electrică în care se utilizează combinaţia comutator cruce asociat cu

comutator de capăt (de scară) este dată în figură :
Profilul: TEHNIC 87
Clasa a XII-a liceu
INSTALAŢII ELECTRICE DE
ILUMINAT ŞI PRIZE
Etape de realizare a unei instalaţii de iluminat şi prize:
Dimensionarea circuitelor dintre tablourile Se determină :

electrice secundare (TS) şi receptoare. secţiunea
Dimensionarea coloanelor secundare dintre conductoarelor
DIMENSIONAREA tabloul general (TG) şi tablourile secundare. electrice
INSTALAŢIEI secţiunea
ELECTRICE Dimensionarea coloanei generale dintre cofretul tuburilor de
de branşament (sau un post de transformare) şi protecţie
TG.
aparatele
necesare pentru
acţionare,
protecţie sau
măsură.
Transpunerea schemei electrice după proiect Lucrări

Montarea tablourilor electrice pregătitoare :
Montarea tuburilor de protecţie - Verificarea
Montarea conductoarelor pieselor desenate
Montarea aparatelor de conectare, comandă şi ale instalaţiei
EXECUTAREA protecţie electrice
INSTALAŢIEI Montarea corpurilor de iluminat şi a prizelor - Identificarea
ELECTRICE Montarea prizei de pământ şi a reţelei generale traseului
de legare la pământ instalaţiei pe
Executarea legăturilor la tablourile electrice elementele de
şi la priza de pământ construcţie
Punerea sub tensiune a instalaţiei - Executarea
străpungerilor în
elementele de
construcţie
Profilul: TEHNIC 88
Clasa a XII-a liceu

REALIZAREA SCHEMELOR ŞI A PLANURILOR INSTALAŢIEI DE
FORŢĂ
Instalaţiile electrice pentru alimentarea motoarelor electrice asincrone

sunt cele mai reprezentative dintre instalaţiile de forţă.
Etapele principale pentru realizarea schemelor şi a planurilor instalaţiilor de
forţă sunt:
1.Amplasarea în plan a motoarelor electrice
Motoarele se amplasează la o distanţă suficientă între ele, sau între ele şi

perete, pentru a permite montarea sau demontarea, şi pentru a permite
accesul în timpul lucrărilor de verificare şi întreţinere.
Amplasarea receptoarelor într-o încăpere
Fiecare motor trebuie să fie alimentat pe un circuit electric separat şi să fie

prevăzut cu:
relee pentru protecţia la suprasarcină;
siguranţe fuzibile pentru protecţie la scurtcircuit;
aparat de acţionare (manual sau automat).
Profilul: TEHNIC 89
Clasa a XII-a liceu
Se stabileşte metoda de pornire pentru fiecare motor, în funcţie de puterea
acestuia:
motoarele cu puteri mai mici de 5,5KW se pot porni prin cuplare

directă la retea;
motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri până la 4 kW
inclusiv;
pentru motoarele cu puteri mai mari decit 5,5KW este necesară
reducerea curentului de pornire.
Se stabilesc poziţiile prizelor electrice (de forţă, monofazate şi trifazate, de

curent continuu sau de tensiune redusă). Pentru o identificare uşoară, atunci când
astfel de prize se gasesc împreună, ele se execută de forme diferite sau de culori
diferite şi sunt prevăzute cu plăcuţe pe care este înscrisă tensiunea de utilizare.
•
2. Stabilirea schemei de distribuţie a fiecărui tablou
de •forţă din clădire
Tabloul de forţă se prevede pentru alimentarea unui grup de receptoare care se
află într-o unitate funcţională (dintr-un laborator de încercări, dintr-un atelier
mecanic etc. ).
Numărul de receptoare ce pot fi alimentate dintr-un tablou de forţă este
variabil, fiind limitat de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De
aceea tablourile de forţă pot avea puterea instalată de valori de la câţiva kW până
la zeci şi chiar sute de kW.
3. Stabilirea schemei generale de distribuţie a instalaţiei de

forţă.
Se stabileşte schema generală de distribuţie pentru instalaţia de forţă

stabilindu-se :
poziţia în clădire a tablourilor secundare TL(pentru iluminatul normal) ;
poziţia în clădire a tabloului general (TG)-cuprinde partea de forţă şi de
iluminat) ;
poziţia cofretului de branşament (CB) pe verticala clădirii.
Poziţia tabloului de iluminat de siguranţă(TLS)
Profilul: TEHNIC 90
Clasa a XII-a liceu
4. Se reprezintă în planurile încăperii schemele

elaborate
Pe un circuit se alimentează un singur motor.
Circuitele se reprezintă ştiind că se pot executa:

aparent, montarea circuitelor făcându-se pe pereţii încăperii;
Deoarece tuburile de protecţie sunt mult mai expuse la lovituri mecanice, în
astfel de încăperi acestea se execută de regulă din metal (PEL sau teavă) ;
îngropat în elementele de construcţie. Soluţia îngropat se alege atunci
când motoarele se află departe de pereţii încăperii, sau când distanţele
de la tablou la acestea de-a lungul pereţilor este mare. În acest caz,
circuitele electrice se montează îngropat în pardoseala încăperii;
Circuitele de forţă nu trebuie să străbată elementele de rezistenţă ale

construcţiei şi trebuie să se găsească la distanţe corespunzătoare de celelalte
conducte metalice pentru apă rece, caldă, pentru încălzire, gaze etc (specificate în
Normativul I7-2002).
Traseele conductoarelor se stabilesc pe drumul cel mai scurt dintre punctele
pe care le uneşte, în condiţiile respectării distanţelor minime admise între
elementele instalaţiei electrice şi elementele altor instalaţii sau elemente de
construcţie (Normativ I7-2002).
Profilul: TEHNIC 91
Clasa a XII-a liceu

DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE FORŢĂ
Etapele dimensionării elementelor instalaţiei electrice de forţă sunt:
A. Determinarea secţiunii conductoarelor de fază şi a tuburilor de

protecţie
B. Alegerea contactorului pentru acţionare
C. Alegerea releului termic pentru protecţie la suprasarcină
D. Alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţie la scurtcircuit.
Calculul circuitului pentru pornirea directă a motorului
1.Determinarea secţiunii conductoarelor de fază şi a tubului de

protecţie.
1. Pentru motoare asincrone trifazate:
Se calculează curentul nominal cu relaţia:
Pi
In = (1)
3Uη cosϕ
U = 400 V este tensiunea de linie

Pi este puterea instalată a motorului (în W)
cos ϕ este factorul de putere al motorului
η randamentul electric al acestuia.
Caracteristicile η şi cos ϕ se aleg în funcţie de puterea Pi şi de turaţia motorului

din STAS
2.Pentru motoare asincrone monofazate:
Pi
In =
Uη cos ϕ
Profilul: TEHNIC 92
Clasa a XII-a liceu
U = 230 V este tensiunea de alimentare

Pi este puterea instalată a motorului (în W)
cos ϕ este factorul de putere
η randamentul electric almotorului.
3.Pentru motoare de curent continuu:
Pi
In =
U
U- este tensiunea de alimentare a motorului
Se alege tipul conductorului din cataloagele firmelor de prolil sau de pe

siturile acestora, cu repectarea condiţiilor din Normativul I7-2002 şi PE107
(selecţii din normative veţi găsi la Anexe). Tipuri de conductoare utilizate în
instalaţiile electrice veţi găsi în fişa de documentare X.
Se alege secţiunea conductorului de fază respectând condiţia:
I ma ≥ I n (2)
Ima este curentul maxim admisibil al secţiunii alese.
Se verifică secţiunea conductorului în condiţii de pornire a motorului :

Densitatea de curent la pornire se calculează cu relaţia:
Ip K In
Jp = =
s s
Ip
unde raportul K = este dat în STAS
In
s - secţiunea aleasă
Secţiunea aleasă se verifică la pornire (Jp), care trebuie să fie:

A
J p ≤ 20 pentru aluminiu (3)
mm 2
A
J p ≤ 35 pentru cupru.
mm 2
Dacă condiţia (3) nu este îndeplinită, se măreşte secţiunea până când condiţia
(3) este îndeplinită.
Profilul: TEHNIC 93
Clasa a XII-a liceu
Se calculează căderea de tensiune (ΔU) pe linie, pe circuitul cel mai lung şi cu

puterea instalată cea mai mare în condiţii normale de funcţionare:
Pentru instalaţiile de alimentare a motoarelor asincrone
trifazate :
ΔU= RcIncosφ
∆U== Incosφ
Pentru instalaţiile de alimentare a motoarelor de curent continuu şi

a motoarelor asincrone monofazate :
∆U=2ρIn
In - curentul nominal al motorului calculat anterior

ρ - rezistivitatea materialului conductor (cupru,aluminiu)
s - secţiunea aleasă
l - lungimea conductorului de alimentare a motorului
∆U(%)= 100
Se verifică dacă căderea de tensiune (ΔU) rezultată din calcul se încadrează în

prescripţiile normativului I7-2002 (pentru consumatorii alimentaţi direct de la
reţeaua de distribuţie - prin branşament)
∆U≤5% (4)
Dacă condiţia (4) nu este îndeplinită, se măreşte secţiunea până când condiţia
(4) se verifiă.
Se verifică secţiunea aleasă la căderea de tensiune (ΔUp) pe linie, la pornire (

pe circuitul cel mai lung şi cu puterea instalată cea mai mare) :
∆Up≤12%
Pentru instalaţiile de alimentare a motoarelor de curent continuu şi

a motoarelor asincrone monofazate ΔUp se calculează cu relaţia
Profilul: TEHNIC 94
Clasa a XII-a liceu
∆Up=2KρIn
Ip
K = se alege din tabele corespunzător puterii nominale a motorului şi a turaţiei
In
acestuia
Pentru instalaţii de alimentare a motoarelor asincrone trifazate
:
∆U= Incosφ
Ip
K = se alege din tabele corespunzător puterii nominale a motorului şi a turaţiei
In
acestuia
Alegerea diametrului tuburilor de protecţie se face în funcţie de :
- tipul tuburilor de protecţie
- secţiunea nominală a conductoarelor
- numărul de conducte din tub
- numărul de conductoare ale cablului
2.Alegerea contactorului pentru acţionarea circuitului
Alegerea contactorului pentru acţionarea circuitului se face respectând

condiţia :
I nc ≥ I n
unde Inc este curentul nominal al contactorului.
3. Alegera releului termic pentru protecţie la suprasarcină
Profilul: TEHNIC 95
Clasa a XII-a liceu
Releele termice trifazate sunt carecterizate prin :

curentul nominal al echipamentului (In)RT
curentul de serviciu (Is).
releul termic permite un reglaj al curentului între (0,6 – 1,0) Is.
Alegerea releului termic se face prin alegerea curentului de serviciu,

respectând condiţiile :
Is≥In
IRT ≈ In
(In)RT >In
Releul ales se exprimă prin denumirea lui şi mărimea curentului de serviciu

de exemplu: TSA 10 A (Is =8A); TSA 32 P (Is=10 A) etc.
Alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţie la scurtcircuit. Valoarea

fuzibilului (IF) rezultă din condiţiile :
I
≥
F
Ip
IF ≥
c
I F ≤3⋅ I ma
C - coeficient de siguranţă dependent de condiţiile de pornire :
2,5 pentru pornire uşoară;
1,6 – 2 pentru pornire grea;
0,8 – 1 pentru pornirea motoarelor cu rotor bobinat.
Ip - curentul de pornire al motorului ce se calculează cu relaţia :
Ip=KxIn
In - curentul nominal calculat în etapa 1

K - se alege corespunzător puterii nominale şi turaţiei motorului
Reţineţi
- În orice etapă de dimensionarea instalaţiilor electrice se consultă
prevederile normativului I7-2002 şi se verifică valorile maxime admisibile.
Profilul: TEHNIC 96
Clasa a XII-a liceu
DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE ILUMINAT
A. Etapele întocmirii schemelor şi planurilor instalaţiilor de iluminat şi prize
1.Pe planul de arhitectură al construcţiei se amplasează :

corpurile de iluminat
întreruptoarele
prizele (indicându-se dacă sunt cu sau fără contact de protecţie, simple sau
duble).
2.Se stabilesc grupele de corpuri de iluminat care vor fi alimentate pe acelaşi

circuit. Asemănător se procedează cu circuitele de prize.
3.Se întocmeşte schema secundară a tabloului electric de nivel (indicând numărul

circuitelor şi puterea fiecărui circuit).
Repartizarea pe faze (în cazul circuitelor trifazate) şi respectiv pe circuite
de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie să se facă astfel încât să se
asigure o încărcare cât mai echilibrată a acestora (puterile instalate pe fiecare
circuit să fie aproximativ egale).
4.Se stabileşte schema generală de distribuţie pentru iluminat şi prize stabilindu-
se :
poziţia în clădire a tablourilor secundare
poziţia în clădire a tabloului general (TGL)
poziţia cofretului de branşament (CB) pe verticala clădirii.
5. Se amplasează tablourile electrice, întreruptoarele şi prizele (pe aceleaşi planuri

pe care s-au amplasat corpurile de iluminat).
Profilul: TEHNIC 97
Clasa a XII-a liceu
6.Se desenează circuitele şi coloanele electrice.

Traseele acestora urmăresc elementele de construcţie (pereţi, tavan,
grinzi, stâlpi);
Dozele se prevăd în locurile în care este necesară tragerea sau
ramificarea conductelor electrice (doze de trecere sau doze de
ramificaţie);
Circuitele electrice se pot duce :

- aparent pe elementele de construcţie (caz în care se pune pe traseul
instalaţiei electrice canal de cablu din considerente estetice) - ca în figură.
Această soluţie este preferată în clădiri administrative, laboratoare etc.

- îngropat în elementele de constructie
în placa plafonului (sau peste aceasta în pardoseala
nivelului superior)
B.Etapele dimensionării circuitelor de iluminat şi de prize
1.Se calculează curentul nominal al circuitului cu relaţia:
Pi
In =
U ⋅ cosϕ

circuitului)
U = 230 V
Dacă circuitul este trifazat, curentul nominal se determină cu relaţia :
Pi
In =
U 3 ⋅ cos ϕ
Profilul: TEHNIC 98
Clasa a XII-a liceu

circuitului)
U = 400 V
2.Se dimensionează siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi
scurtcircuit din condiţia :
IF>In
Se alege siguranţa fuzibilă (cu legături în fată LF, tip industrial LFi, sau cu mare
putere de rupere MPR).
3.Se calculează secţiunea conductoarelor electrice.
Secţiunea conductorului electric trebuie să se aleagă de cea mai mică secţiune
pentru care se respectă relaţia :
Ima IF/0,8
Ima -intensitate maximă admisibilă

4. Se alege dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare.
montare (pozat pe materiale combustibile sau incombustibile);
dia
metrul nominal al tubului se alege în funcţie de numărul şi secţiunea
conductoarelor ce trebuie montate în el.
C.Dimensionarea coloanelor secundare
1.Se calculează curentul nominal al coloanei cu relaţia:
În cazul coloanei monofazate :
Pi
In =
U ⋅ cosϕ
Pi este puterea instalată pe coloană

U = 230 V
Profilul: TEHNIC 99
Clasa a XII-a liceu
În cazul coloanei trifazate :
Pi
In =
U 3 ⋅ cos ϕ
Pi este puterea instalată pe coloană (suma puterilor receptorilor instalaţi
pe coloană)
U = 400 V
cos φ factor de putere al coloanei.
2.Se dimensionează siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi
scurtcircuit din condiţiile :
IF>In
şi
IF trebuie să fie mai mare cu cel puţin două trepte (din gama de valori
standardizate a siguranţelor) decât valoarea maximă IF prevăzută pe circuitele
tabloului secundar.
De exemplu, dacă pentru un tablou de lumină siguranţa maximă (pentru circuite)

este de 10 A, este necesar ca pe coloana acestui tablou să se prevadă o siguranţă
mai mare sau cel puţin egală cu 20 A.
3.Se calculează secţiunea conductoarelor (sau cablului) coloanei.
Secţiunea conductorului electric trebuie să se aleagă de cea mai mică secţiune
pentru care se respectă relaţia :
Ima IF/0,8
Ima - intensitate maximă admisibilă

4. Se alege dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare.
montare (pozat pe materiale combustibile sau incombustibile);
diametrul nominal al tubului se alege în funcţie de numărul şi

secţiunea conductoarelor ce trebuie montate în el.
5.Alegerea întreruptoarelor electrice se face respectând condiţia :
Ini In
Profilul: TEHNIC 100

Clasa a XII-a liceu
Ini - curentul nominal al întreruptorului
In - curentul nominal al coloanei calculat în prima etapă
Pentru întreruptoarele manuale tip pârghie :
Ir In
Ir - curentul de rupere al întreruptorului

Clasa a XII-a liceu
FIŞĂ DEDOCUMENTARE NR.11
ETAPE DE EXECUŢIE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE
ETAPE DE SCULE ŞI MATERIALE

EXECUŢIE NECESARE
OPERAŢII EXECUTATE
LUCRĂRI PREGĂTIOARE
Verificarea scheme de distribuţie Se verifică dacă corespund cu modul de
pieselor planurile instalaţiilor executare al construcţiei:
desenate ale electrice schemele de distribuţie (principale şi
instalaţiei detalii de execuţie.
secundare; monofilare şi multifilare)
electrice
traseele coloanelor şi circuitelor
poziţiile tablourilor şi receptoarelor
se corelează cu detaliile de execuţie
cretă, cărbune marcarea cu cretă a traseului instalaţiei
Identificarea nivelă cu bulă de aer pe elementele de construcţie (la 30cm de
traseului
metru, ruletă. tavan)
marcarea cu cretă a locului de montare a
instalaţiei pe
elementele de tablourilor electrice, prizelor,
construcţie întreruptoarelor, astfel încât acestea să
corespundă condiţiilor prevăzute de
proiect (locurile se marchează cu semnele
conventionale pentru aparatele
respective) .
Executarea daltă lată, daltă cu executarea străpungerilor în planşee şi
străpungerilor vârf pereţi pentru traversări ale tubului de
în elementele ciocanul pneumatic protecţie
de construcţie sau maşini electrice realizarea golurilor în care se vor monta
de găurit şi frezat dozele de ramificaţie şi dozele de aparat.
şanţuri.
Executarea daltă lată şi ciocanul executarea şanţurilor în pereţi (în
şanţurilor în sau zidărie) pentru montarea tuburilor de
pereţi (în maşină electrică protecţie
zidărie) pentru universală pe care se adâncimea şanţului este cu 8-10 mm mai
montarea aplică o daltă în loc mare decât diametrul maxim al tuburilor
tuburilor de de burghiu. lăţimea este cu 10-20 mm mai mare decât
protecţie suma diametrelor tuburilor ce se
montează împreună.

Clasa a XII-a liceu
ETAPE DE EXECUŢIE
ETAPE DE SCULE ŞI
EXECUŢIE MATERIALE
OPERAŢII EXECUTATE
NECESARE
Montarea menghină tăierea tuburilor
tuburilor de ferăstrău de mînă filetarea tuburilor-pentru tuburile
protecţie pile metalice (IPE, PEL şi ţevi)
coturi, curbe, teuri îndoirea tuburilor
îmbinarea tuburilor
montarea tuburilor în şanţurile executate.
Montarea cleştele universal tăierea conductorului la lungimea dorită (se
conductoarelor (patent) adaugă la lungimea tubului de protecţie o
electrice cleşte de dezizolat lungime suficientă pentru a permite legarea
tilă (pentru în doze şi la receptoare)
conductoarele de capetele conductelor se dezizolează pe 2
cupru) — 3 cm
introducerea conductoarelor în tubul de
protecţie
montarea conductoarelor INTENC se face
direct pe zidărie înainte de a fi tencuită.
Montarea şurubelniţă montarea tablourilor electrice în locurile
tablourilor dibluri prevăzute în proiect
electrice maşină electrică fixarea tablourile de marmură cu console
universală pe perete
echiparea tablourilor cu aparatele de
protecţie prevăzute în proiect.
Montarea şurubelniţă fixarea tălpii corpului de iluminat (pe

receptoarelor dibluri plafon, grinzi, pereţi, stâlpi)
electrice maşină electrică executarea conexiunilor la corpul de
universală iluminat
asamblarea corpurilor de iluminat
montarea prizelor electrice şi a aparatelor
de conectare (întreruptoare, comutatoare).

Clasa a XII-a liceu
Executarea
legăturilor la se dezizolează conductoarele pe 1 — 1,5 cm
tablourile se execută conexiunea la şirul de cleme.
electrice
Executarea platbandă de 20x3 se verifică dacă receptoarele sunt corect
legăturilor la mm2 din oţel zincat legate la nulul de protecţie
priza de şuruburi se execută legăturile la reţeaua generală
pământ piuliţe de legare la pământ aparent pe elementele
şurubelniţă de construcţii (cu platbandă de 20x3 mm2)
din oţel zincat
legătura la reţeaua generală de legare la
pământ se face prin sudare sau prin
prindere cu şurub şi piuliţă
reţeaua generală de legare la pământ se
leagă la priza de pământ în două sau mai
multe puncte (cu ajutorul unei piese de
separaţie).

Clasa a XII-a liceu
APARATE DE PROTECŢIE
ROL Sesizează modificările parametrilor electrici ai instalaţiei protejate şi dacă

acestea depăşesc valori periculoase acţionează prin scoaterea instalaţiei de
sub tensiune, pentru a evita posibile avarii.
Regim de
supracurenţi
Regimuri anormale
suprasarcină Scurtcircut
de funcţionare
(1,05-1,5)In (6-10)In
Regim de tensiune
scazută
Punere la pământ
Supratensiune
Tipuri de aparate de protecţie
Siguranţe fuzibile
Sunt utilizate pentru protecţia instalaţiilor electrice împotriva

scurtcircuitelor. Ele se montează în serie în circuitul protejat şi întrerup circuitul
prin topirea unui fir metalic sau lamele denumit fir fuzibil (sau lamelă fuzibilă),
atunci când intensitatea curentului din circuit depăşeşte o anumită valoare pentru
care a fost construit fuzibilul.
Siguranţele fuzibile gI (de folosinţă industrială, generală) protejează
contra suprasarcinilor reduse şi mari, şi contra scurtcircuitelor.
Siguranţele aM (asociate motoarelor electrice) protejează contra
suprasarcinilor mari şi scurtcircuitelor; ele sunt calculate să reziste la
curenţii de pornire ai motoarelor electrice. Aceste siguranţe trebuie
asociate în mod obligatoriu cu un dispozitiv de protecţie termic contra
suprasarcinilor reduse.
Tipurile constructive uzuale sunt date în figurile de mai jos:
Clasa a XII-a liceu
Fig.1 Siguranţă fuzibilă cu Fig.2 Siguranţă MPR : Fig.3 Separatoare cu fuzibili

filet : 1 – borne, 2 - soclu, 1 - borne, 2 - nisip, 3 - cilindrici
3 - disc colorat, 4 - fuzibil, fuzibil, 4 - carcasă b) separator de sarcină cu
5 - capac metalic, 6 - porţelan sau răşini, 5 - fuzibil
carcasă porţelan, 7 - nisip, contact tip cuţit, 6 - c) separatoare tripolare cu
8 - patron contact elastic soclu manetă cu fuzibil
Parametrii nominali ai unei siguranţe fuzibile sunt :

- curent nominal - al soclului (portfuzibil);
- curent nominal al elementului de înlocuire (fuzibil) - IF;
- curentul limitat tăiat – Ilt, valoarea instantanee maximă a curentului prin
elementul de înlocuire (fuzibil), atinsă în cursul funcţionării unei siguranţe;
- capacitatea de rupere Ir - curentul prezumat al unui circuit pe care o siguranţă îl
poate întrerupe
- caracteristica timp - curent se da figura:

Clasa a XII-a liceu
Alegerea aparatelor de protecţie :
⇒ Alegerea siguranţelor fuzibile constă în determinarea curentului nominal al
curentului nominal al elementului fuzibil Inf şi stabilirea curentului nominal al
soclului corespunzător din datele de catalog.
Alegere curent
Alegere siguranţă Alegere curent
= + nominal al soclului
fuzibilă nominal al fuzibilului
IF≥In IF≤3Ima IF≥Ip/c
IF- curent nominal al fuzibilului

In- curent nominal al instalaţiei
Ima-curent maxim admisibil al conductorului
Ip-curent de pornire al motorului
C=2,5 pentru pornirea directă a motorului
C=2 pentru pornirea stea - triunghi a motorului
Curentul nominal al elementului fuzibil se alege din îndeplinirea simultană al

următoarelor condiţii :
Siguranţa să nu funcţioneze în regimul normal de funcţionare al instalaţiei
electrice - IF≥In;
Să asigure protecţia conductoarelor reţelei (conductorul să nu se încălzească
peste limita admisă) - IF≤3Ima;
- condiţia de nefuncţionare la curenţii de vârf (de pornire a motoarelor) - IF≥IP/c.
Relee termice
Releele termice sunt aparate de protecţie care întrerup un circuit electric

de comandă la depăşirea unei anumite valori a curentului electric. Aceste aparate
sunt utilizate pentru protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor.
Standardele în vigoare impun următoarele condiţii releelor termice :
o să nu declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,05 Ir (Ir-
curentul reglat);
o să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2 Ir;
o să declanşeze la un curent egal cu 6 Ir într-un timp mai mare de 2
secunde.

Clasa a XII-a liceu
Tipuri de relee termice:
a)releu termic b)releu termic cu releu termic

cu montare pe montare pe şină cu montare
minicontactor pe contactor
Alegerea releelor se face prin alegerea curentului nominal al lamelei

(curentul de serviciu Is) în funcţie de curentul maxim admisibil al
receptorului şi conductorului circuitului.
Pentru motoare este acea valoare a curentului de serviciu în a cărui plajă de reglaj
se încadrează curentul nominal al motorului.
Alegerea releelor/declanşatoarelor termice se face respectând condiţiile :
Is≥In
IRT ≈ In
(In)RT >In
(In)RT - curentul nominal al releului : 10A;32A;63A;400A;

Is - curentul de serviciu (0,19;0,29;0,4……400A);
releul termic permite un reglaj al curentului IRT între (0,6 – 1,0) Is..
Declanşatoarele termice sunt uzual încorporate în întreruptoarele de putere
(disjunctoare).
Relee electromagnetice
Sunt utilizate în schemele de distribuţie ce alimentează consumatori importanţi

(circuitele motoarelor de mare putere, coloanele tablourilor generale) în care
trebuie realizată o protecţie sigură şi selectivă.
Releele electromagnetice pot realiza protecţia la :
suprasarcină
scurcircuit
Releele electromagnetice pot fi :

Clasa a XII-a liceu
elemente distincte montate într-un circuit ce comandă acţionare
unui întreruptor automat;
încorporate în întreruptorul automat.
Alegerea releelor electromagnetice
Pentru circuitele de alimentare a motoarelor de putere mare :
IREM ≥1,2Ip
IREM ≤4,5 Ima
IREM- curentul de reglaj al releelor

Ip- curentul de pornire al motorului
Ima- curent maxim admisibil a conductorului de alimentare
Pentru coloanele tablourilor generale :
IREM ≥1,2Ic max

IREM ≤4,5 Ima
Ic max – curentul maxim pe coloană
Întreruptoare automate de joasă tensiune
Asigură protecţia circuitelor şi a conductorilor la scurtcircuit şi suprasarcină.

Au încorporate două declanşatoare separate :
• un declanşator termic pentru protecţia la suprasarcină;
• un declanşator electromagnetic pentru protecţia la scurtcircuit.
Alegerea întreruptoare automate de joasă tensiune se face :
În funcţie de caracteristica de protecţie:
Caracteristica de declanşare B :
Utilizare preponderentă a disjunctoarelor pentru protecţia cablurilor şi a
conductorilor în instalaţiile de uz casnic (circuite de curent de lumină, prize).
Caracteristici de declanşare C :
Utilizarea disjunctoarelor pentru protecţia cablurilor şi a conductorilor, mai ales
pentru aparatele cu un curent mare la conectare (grupe de lămpi, motoare, etc.).
Caracteristici de declanşare D :
Clasa a XII-a liceu
Utilizare pentru protecţia cablurilor şi a conductorilor, mai ales pentru aparatele
ce solicită un curent mare la conectare (aparate de sudură, motoare, etc.).
În funcţie de curentul nominal prin circuit (pentru protecţia conductoarelor)
:
Iintr ≥ In
Iintr- curentul nominal al întreruptorului

Clasa a XII-a liceu
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.13-SIMBOLURI ŞI SEMNE CONVENŢIONALE

UTILIZATE ÎN SCHEME ELECTRICE
Semnul convenţional Semnul
Semnificaţia convenţional Semnificaţia
Priză bipolară cu contact
Legare la pământ de protecţie
3 Priză tripolară cu contact

Defect de protecţie
Grup de Contor de energie activă

conductoare Wh
Conductor Motor asincron trifazat în

ecranat M scurtcircuit
3~
Motor asincron
Borne M monofazat
1~
Derivaţie de Branşament
circuit
Priză şi fişă Ampermetru

A
monopolare
3 Priză şi fişă Transformator monofazat

tripolare cu 2 înfăşurări
Transformator trifazat cu
Siguranţă fuzibilă 2 înfăşurări
Tablou de distribuţie
Paratrăsnet BA
Element de Cutie de distribuţie

comandă – semn
general
Contact normal Lampă de semnalizare
deschis
Contact normal Contact comutator
închis

Clasa a XII-a liceu
Releu termic
Întreruptor -elem.de
manual comandă
-monopolar
-bipolar -contact N.Î.
-tripolar
Buton comandă Releu de timp
a-contact cu temp.la
normal deschis acţionare
(N.D.) - Bobine
b-contact - cotact N.Î

normal
închis(N.Î)”T1” - contact N.D.
Contactor
(releu) Siguranţe
Electromagnetic fuzibile
-bobină
-contact normal
deschis
-contact normal
închis
Transformatoare Lămpi
semnalizare
Motor asincron
Avertizoare trifazat
Acustice M

Clasa a XII-a liceu

EXTRASE DIN NORMATIVUL I7-2002
Condiţii pentru alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor
Alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor se face prin circuite electrice de

la tablourile secundare de lumină. Pentru formarea circuitelor electrice,trebuie
respectate prevederile normativului I-7-78(privind proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice la consumatori,cu tensiuni pâna la 1000V).
Cele mai importante dintre acestea sunt:
Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină trebuie montate numai

pe conductoarele de fază,la 0,6.....1,5 m de la pardoseală şi la 0,8 m de
elemente sau instalaţii metalice aflate în contact direct cu solul(ţevi pentru
apă rece,pentru încălzire etc.);
Prizele electrice se montează:
- la 1,5m de la pardoseală în camerele pentru copii din creşe,pentru

grădiniţe,spitale şi cămine;
- la 2,0m de la pardoseală în clasele din şcoli;
- la 0,1m de la pardoseală în locuinţe,instituţii,clădiri social-
administrative;
- la înălţimea necesară din punct de vedere funcţional în industrie, în
laboratoarele din învăţământ etc;
- în pardoseală, în încăperile cu suprafeţe mari şi unde este necesară
racordarea unui număr mare de receptoare(în atelierele de proiectare,în
industrie).
In aceste cazuri se prevăd obligatoriu prize cu gradul normal de protecţie IP
54* şi rezistenţe la lovituri mecanice; prizele se prevăd obligatoriu cu contact de
protecţie(ce se va lega la conducta de nul de protecţie)în încăperile cu pardoseala
bună conductoare de electricitate;
când se montează pe acelaşi perete mai multe aparate electrice, ordinea de
aşezare a lor de sus în jos este:
- întreruptoare,comutatoare,butoane pentru lumină;
- butoane pentru sonerii;
- prize pentru lumină;
- prize pentru telefoane,antenă colectivă,difuzoare;

Clasa a XII-a liceu
în grupurile sanitare prevăzute numai cu lavoare, se pot monta numai

întreruptoare si prize speciale pentru racordat maşina electrică de bărbierit.
Nu se montează prize electrice obişnuite;
în grupurile sanitare cu duş nu se montează nici un fel de aparat electric. De
asemenea nu se prevăd circuite electrice cu altă destinaţie şi doze;
corpurile de iluminat se alimentează în paralel pe circuite electrice.
Pe un astfel de circuit monofazat se pot monta până la 30 de corpuri de
iluminat ,dar care să nu depăşească puterea de 3 Kw.
Pe un circuit trifazat se pot monta până la 30 de corpuri de iluminat pe
fază,dar care să nu depăşească puterea totală de 8 kw.
În locuinţe, pe un circuit se pot monta până la 12 corpuri de iluminat, dar care
să nu depăşească puterea de 1000W.
În spaţiile comune din clădirile de locuit,pe un circuit se pot monta 15 corpuri
de iluminat cu puterea până la 1000W.
În practică ,circuitele de lumină nu se încarcă până la puterea maximă.
Pe un circuit se prevăd corpurile de iluminat din 2-3 încăperi alăturate. Dacă
încăperea este foarte importantă ca destinaţie(cum suntclasele,laboratoarele
din şcoli etc.) corpurile de iluminat din aceasta se prevăd pe un singur circuit.
Corpurile de iluminat din casa scării sunt alimentate pe un circuit separat(de
regulă,acesta face parte din iluminatul de siguranţa),ca şi corpurile de iluminat
de pe culoarele principale din clădire(mai ales atunci când pe aceste culoare se
află şi tablourile electrice);
Prizele electrice se alimentează pe circuite separate de cele pentru corpurile
de iluminat.
Pe un circuit de priză se pot monta până la 15 prize simple sau duble în clădirile
social-administrative şi 8 în locuinţe.
Puterea de calcul pentru un astfel de circuit este de 800W. Dacă se cunoaşte
puterea receptorului racordat la priză(cum este cazul în industrie sau în
laboratoarele din învăţământ),aceste se ia în calcul.
În locuinţe,puterea maxima la care se poate utiliza circuitul de priză,fără a-l
deteriora este de 2000W.
Pentru receptoarele cu putere mai mare(cum sunt sobele,plitele şi boilerele
electrice) trebuie prevăzute circuite separate(monofazate sau trifazate);
într-un tub de protecţie se introduc numai conductele ce aparţin unui singur
circuit
În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit cel puţin două
prize. În dependinţe (bucătărie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevăd
prize după necesităţi.

Clasa a XII-a liceu
Prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul

aparatului până la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m, la şcoli, în clase;
- peste 1,5 m în camere de copii din creşe, grădiniţe, cămine, spitale de

copii şi alte clădiri similare;
- peste 1,0 m, în alte încăperi decât grupuri sanitare, duşuri, băi,

spălătorii şi bucătării, indiferent de natura pardoselii.
Prizele dintr-o instalaţie electrică utilizate pentru diferite tensiuni, intensităţi

de curent sau scopuri, trebuie să fie distincte ca formă sau să aibă culori
diferite sau să se marcheze distinct în mod vizibil.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecţie în încăperi cu
pardoseală conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), în încăperi din
clasa AE 5 (PC) şi în încăperi în care se utilizează aparatură de calcul.
La montarea aparatelor de comutaţie pe verticală, unele sub altele, (aparate
individuale sau complete de aparate), ordinea de montare începând de sus în jos
trebuie să fie următoare: întrerupător, comutator sau buton de lumină, buton
de sonerie, priză de curenţi tari, priză de curenţi slabi (telefon, antenă, etc
Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutaţie pentru montaj
îngropat în elemente de construcţie, se montează în doze de aparat care
trebuie să asigure protecţia împotriva şocurilor electrice.

Clasa a XII-a liceu
ETRASE DIN NORMATIVULI7-2002
ANEXA 1
CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE

IZOLATE
Temperatura mediului ambiant: + 250 C
Temperatura maximă admisa pe conductor:
+ 700 C, la izolaţie de PVC
+ 600 C, la izolaţie de cauciuc
Intensităţile curenţilor, A
Conductoare de cupru cu Conductoare de aluminiu cu

Sect. izolaţie de PVC sau de cauciuc izolaţie de PVC sau cauciuc
nominală FY, FcTi AFY
a cond.
[mm2] Montate în tub Nr. Libere Montate în tub Nr. Libere
conductoarelor în tub în aer conductoarelor în tub în aer
2 3 4 5,6 2 3 4 5,6
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 14 12 11 10 20 - - - - -
1,5 17 14 13 11 25 - - - - -
2,5 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27
4 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35
6 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45
10 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61

Clasa a XII-a liceu
16 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82
25 100 84 76 67 137 74 66 60 53 107
35 125 108 98 87 168 95 83 76 65 132
50 150 135 123 109 210 118 103 94 82 165
70 200 171 156 137 260 155 131 119 104 205
95 241 218 198 174 310 187 166 151 133 245
120 272 250 228 196 365 217 191 174 153 285
150 310 280 255 224 415 238 214 195 171 330
185 - - - - 475 - - - - 375
240 - - - - 560 - - - - 440
300 - - - - 645 - - - - 510
400 - - - - 750 - - - - 605
OBSERVAŢII:
1. Intensităţile curenţilor pentru trei conductoare în tub sunt valabile şi pentru

circuite trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N
+ PE).
2. Pentru conductoare punte cu două conductoare, respectiv trei conductoare, se

folosesc valorile intensităţilor date pentru două conducte, respectiv trei conducte în
tub.

Clasa a XII-a liceu
ANEXA 2
Curenţi nominali maxim admisibili pentru alegerea siguranţelor şi a întrerupătoarelor

automate mici pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit a conductoarelor şi
cablurilor din Cu şi Al cu izolaţie din PVC
Curenţi nominali pentru siguranţe şi

întrerupătoare, [A]
Secţiunea Cabluri şi Cabluri şi
Conducte
nominală a cordoane cu conducte cu un
electrice în
conductoarelor mai multe singur
tub (max. 3
conductoare, conductor, în
conductoare)
în aer aer
[mm2] Cu Al Cu Al Cu Al
1 6 - 10 - 10 -
1,5 10 - 10 - 20 -
2,5 16 10 20 16 25 20
4 20 16 25 20 35 25
6 25 20 35 25 50 35
10 35 25 50 35 63 50
16 50 35 63 50 80 63
25 63 50 80 63 100 80
35 80 63 100 80 125 100
50 100 80 125 100 160 125
70 125 100 160 125 200 160
95 160 125 200 160 250 200
120 200 160 250 200 315 200
150 250 200 250 200 315 250
185 - - 315 250 400 315
240 - - 400 315 400 315
300 - - 400 315 500 400

Clasa a XII-a liceu
Curenţi maximi admisibili pentru conducte electrice şi cabluri din Cu şi Al cu izolaţie

din PVC, la temperatura aerului +30oC
Curenţi maximi admisibili în regim permanent,

[A]
Secţiunea Cabluri şi Cabluri şi
Conducte
nominală a cordoane cu conducte cu un
electrice în
conductoarelor mai multe singur
tub (max 3
conductoare, conductor, în
conductoare)
în aer aer
[mm2] Cu Al Cu Al Cu Al
1 11 - 14 - 19 -
1,5 13 - 18 - 24 -
2,5 19 15 25 21 32 26
4 25 19 34 27 43 33
6 32 25 44 34 54 43
10 46 34 60 47 74 58
16 60 44 80 63 98 78
25 79 62 105 82 130 101
35 101 78 130 100 159 125
50 127 97 160 125 198 156
70 161 124 200 155 246 194
95 206 157 245 190 293 232
120 236 180 285 230 345 270
150 264 202 325 250 392 312
185 - - 370 285 449 355
240 - - 435 340 528 416
300 - - 500 390 610 485
Notă: Valorile curenţilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se calculează

folosind coeficientul de corecţie

Clasa a XII-a liceu
ANEXA 3
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY Şl ŢEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) ÎN

CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE
Mărimile diametrelor nominale ale tuburilor înscrise în anexele 4,5sunt valabile în

următoarele condiţii:
• în medii de orice tip;

• pentru montare aparentă sau îngropată;
• pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe între două doze
pentru cabluri, care este valabilă pentru trasee drepte sau cu lungimi până la 4
m, cu o curbă;
• pentru curbe executate conform prevederilor prezentului normativ tragerea
conductelor în tub sau ţeava se face folosind talc pentru lubrefierea
conductelor, tuburilor şi ţevilor şi cu ajutorul unei sârme de oţel.
Diametrele exterioare şi interioare corespunzătoare diametrelor nominale ale

tuburilor şi ţevilor se dau în table:
Secţiunea Numărul conductelor în tub

nominală a
1 2 3 4 5 6 7
conductorului
[mm2] Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]
1 12 12 16 16 16 16 16
1,5 12 12 16 16 16 20 20
2,5 12 16 16 20 20 25 25
4 16 16 20 25 25 25 32
6 16 16 20 25 25 25 32
10 16 25 25 32 32 40 40
16 16 25 32 40 40 50 50
25 20 32 32 40 40 50 63
Clasa a XII-a liceu
35 25 40 40 50 50 63 63
50 25 40 40 50 63 75 75
70 32 50 50 63 75 75 -
95 32 50 63 63 75 - -
120 40 63 75 75 90 - -
150 40 63 75 90 - - -
185 40 75 90 90 - - -

Clasa a XII-a liceu


Dimensionarea Instalatiilor Electrice 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dimensionarea Instalatiilor Electrice 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

A project funded by the CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR PENTRU

DĂNILĂ Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE

CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, EXPERT CURRICULUM

COORDONATOR: CAZACU REMUS – expert local

Acest auxiliar se adresează pregătirii elevilor, pentru calificarea Tehnician

Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardelel

2. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI OBIECTIVE

În acest modul sunt agregate două unităţi de compentenţă:

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Prelucrează • Utilizarea formulelor de calcul.

3.INFORMAŢII PENTRU PROFESORI

3.1.Tabel de corelare a competenţelor si obiectivelor

Competenţa Obiectivul Activităţi de Rezolvat

3.Precizează etapele Reprezintarea grafică a Activitatea 13;

Bifaţi în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi rezolvat!

3.2 Sugestii metodologice.

Stilul de învăţare Caracteristicile stilului de învăţare

Auditiv Elevului îi place să asculte cursuri, casete, persoane

Vizual Elevului îi place să înveţe cu ajutorul graficelor,

Practic Elevului îi place să scrie repetat ideile şi faptele

Materialele de învăţare prezentate sunt uşor de citit şi de înţeles, cerinţele

3.3. Fişe de lucru

3.3.1. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului

Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a

Modulul (unitatea de competenţă)

Comentarii: Priorităţi de dezvoltare

Activităţi efectuate şi comentarii

Priorităţi pentru dezvoltare

3.3.2.Fişa pentru lucrul în echipă(în pereche sau în grup de 3-4 elevi)

Modulul (unitatea de competenţă)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii: Unde vei lucra?

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii

3.3.3. Fişa rezumat

Competenţe Activitatea de învăţare Data realizării Verificat

3.3.4. Fişa rezumat pentru fiecare activitate

Pentru fiecare activitate de învăţare se poate completa o astfel de fişă care va

Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivul de învăţare Finalizat

Detalii Denumirea activităţii de Obiectivul activităţii de Data la

3.5 Adaptarea materialelor pentru elevii cu CES

CES - cerinţe educaţionale speciale

Este foarte probabil ca elevii cu dificulţi emoţionale şi comportamentale să fi

• Fiţi politicoşi, pregătiţi şi punctuali.

Receptor ansamblul electric care absoarbe energia electrică şi o transformă în

Tablou de ansamblul aparatelor de protecţie şi măsură montate pe un suport

Întreruptor aparat mecanic de comutaţie capabil să stabilească, să suporte şi să

Doza cutie folosită în instalaţiile electrice pentru legături între conductoarele

Siguranţă aparat construit dintr-un fir metalic cu temperatură joasă de topire,

5. INFORMAŢII PENTRU ELEVI

Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea

PENTRU A REZOLVA CU SUCCES

Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor;

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC