MODELE DE OPŢIONAL LA FIZICĂ

Lucrarea se adreseazǎ colegilor care doresc sǎ realizeze

CDS la disciplina fizica.

1
Aria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
OPŢIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI FIZICĂ

PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL

PROPUNǍTOR:
UNITATEA ŞCOLARĂ:
Titlul cursului opţional: „LUCRARI PRACTICE DE
FIZICA”
Disciplina: FIZICA Clasele a VI-a, VII-a
Număr de ore: o oră pe săptămână
Durata: anul şcolar ...........................
Tipul cursului: opţional - derivat din disciplina fizica
Mod de organizare: Toată clasa

ARGUMENT

Cursul este axat pe rezolvarea logică a problemelor de

fizică şi cuprinde o nouă modalitate de a fundamenta concepţiile
din fizică printr-o gamă largă de exerciţii problematizate, jocuri
didactice şi probleme date la concursurile şcolare, care oferă
posibilităţi de aprofundare a cunoştinţelor şi pătrunderea în
esenţa fenomenelor fizice, a proprietăţilor fizice şi chimice,
biologice ale acestora, deoarece ele alcătuiesc un ansamblu
coerent, concis şi structurat să uşureze dezvoltarea gândirii
ştiinţifice şi a raţionamentelor bazate pe logica internă a fizicii.
Cursul opţional păstrează principiul gradării problemelor
în ordinea crescândă a dificultăţii lor de rezolvare. Pentru
aceasta vom folosi culegeri de probleme şi colecţiile: Revista de
Fizică şi chimie (Bucureşti) şi a Revistei de fizică şi chimie
Delta (Craiova), Evrika (Brăila).
Implicarea elevilor în desfăşurarea lecţiilor de curs
opţional va fi pe trei coordonate:
2
 1. Elevii coparticipanţi la rezolvarea subiectelor propuse;
2. Activitate în grup (în clasă şi/sau acasă în rezolvarea
unor sarcini);
3. Întocmirea unui portofoliu tematic personal.
Programa cursului este astfel concepută încât provoacă
elevii să descopere cunoştinţele cu care se operează în
rezolvarea logică a exerciţiilor şi problemelor de fizică, iar
tematicile din conţinuturi pretind aplicarea logică a calculelor
matematice, proporţii, calcule cu formule fizice, randamente,
ş.a.

Competente generale:
 Manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda
sarcini variate si de a lucra individual şi în echipă.
 Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode
învăţate în laboratorul şi lecţiile de fizică în abordarea unor
soluţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme
practice.
 Formarea motivaţiei pentru studiul şi învăţarea fizicii prin
jocuri.
 Dezvoltarea independenţei de gândire şi acţiune în găsirea
algoritmului de finalizare a sarcinilor tematice cuprinse în
cursul opţional.

3
Clasa a VI-a

COMPETENŢE ACTIVITǍȚI DE
SPECIFICE ȊNVǍȚARE
Exerciţii de observare şi
1. Dezvoltarea spiritului de
recunoaştere a fenomenelor şi
cercetare si colaborare în
proprietăţilor corpurilor;
vederea obţinerii unor
Exerciţii de ordonare şi
rezultate riguros
clasificare a fenomenelor şi
argumentate ştiinţific
proprietăţilor corpurilor;
Confecţionarea, din bucăţi de
2. Formarea deprinderilor
hârtie, de carton şi tablă de
de aplicare a regulilor şi
jetoane cu forme şi dimensiuni
tehnicilor necesare pentru
diferite. Jetoanele interactive vor
executarea de jetoane
fi realizate după un model de joc
interactive
interactiv
Utilizarea corectă a
instrumentelor de măsură uzuale;
Întocmirea tabelelor cu valorile
3. Identificarea şi măsurate;
determinarea noţiunilor şi Calcularea valorilor medii şi a
mărimilor fizice (lungime, erorilor de măsură;
arie şi volum) pentru Măsurarea lungimii muchiilor de
jetoanele interactive la fiecare tip de jeton pentru
determinarea perimetrului, ariilor
suprafeţelor şi a volumelor
jetoanelor
4. Să utilizeze sursele Elaborarea de fişe de informare
informaţionale pentru şi documentare
definirea fenomenelor, Exerciţii de utilizare a unor surse
legilor, etc. Elaborând de informare: atlase, albume,
tabele şi scheme enciclopedii, mijloace vido,
sintetizatoare internet,…
Realizarea de referate /eseuri
4
 tematice
Valorificarea rezultatelor obţinute
5. Să participe activ în în cadrul activităţilor prin
cadrul unui grup de lucru realizarea de tabele, scheme
pentru a investiga tema logice, grafice, …
propusă. Elaborarea şi susţinerea de
referate/eseuri

Conţinuturi şi repartizarea orelor. Clasa a VI-a

Nr. ore: 35

1. Clasificare. Ordonare. Proprietăţi fizice (9 ore)

 Prezentarea tematicii cursului opţional (1 oră);
 Exerciţii de recunoaştere a fenomenelor şi proprietăţilor
(2 oră);
 Confecţionarea de jetoane din carton. Personalizarea
jetoanelor (4 ore);
 Negocierea normelor de apreciere a modului cum s-au
executat jetoanele. Autoevaluarea/evaluarea colegială a
jetoanelor (1 oră)
 Jocuri interactive cu jetoane pe grupe de 2 sau 3 elevi, la
nivel de clasă (1 oră)

2. Determinarea valorii unei mărimi fizice (12 ore)

o Determinarea lungimilor unui jeton (1 oră);
o Determinarea perimetrelor unui jeton (2 ore);
o Determinarea ariilor suprafeţelor unui jeton (2 ore);
o Determinarea volumului unui jeton (2 oră);
o Rezolvarea de probleme din revistele: Delta, Evrika,
Revista de fizică şi chimie (3 ore)
o Test de evaluare/autoevaluare: Probleme personalizate (2
oră)

5
3. Secretele piramidelor (11 ore)
 Documentare privind piramida – corp geometric şi
piramidele egiptene (2 ore);
 Confecţionarea de piramide din carton şi/sau bucăţi de
mase plastice transparente (2 ore);
 Negocierea normelor de apreciere a modului cum s-au
executat jetoanele (piramidele).
Autoevaluarea/evaluarea colegială a jetoanelor (1 oră)
 Determinarea lungimilor muchiilor, ariilor suprafeţelor
şi volumului piramidelor (5 ore);
 Test de evaluare/autoevaluare: Probleme personalizate (1
oră)

4. Evaluare finală (3 ore)

 O prismă cu „ taine interioare” / Un cilindru cu „ taine
interioare” (2 ore)
 Propuneri de probleme pentru revistele de fizică (1 oră)

6
Clasa a VII-a

COMPETENŢE ACTIVITǍȚI DE ȊNVǍȚARE

SPECIFICE
Exerciţii de observare şi
1. Dezvoltarea spiritului de recunoaştere a tipurilor de forţe, a
cercetare si colaborare în mecanismelor simple
vederea obţinerii unor Exerciţii de ordonare şi
rezultate riguros clasificare a tipurilor de forţe şi a
argumentate ştiinţific mecanismelor simple din jurul
nostru
2. Formarea deprinderilor
Rezolvarea de probleme din
de aplicare a regulilor şi
revista Delta şi culegeri privind
tehnicilor pt. determinare a
compunerea forţelor
forţei rezultante
Utilizarea corectă a exprimărilor
3. Identificarea şi uzuale;
determinarea noţiunilor şi Identificarea elementelor
mărimilor fizice dintr-un mecanismelor simple din
sistem fizic mecanic probleme şi rezolvarea
problemelor propuse
4. Să utilizeze sursele Elaborarea de fişe de informare
informaţionale pentru şi documentare
definirea fenomenelor, Exerciţii de utilizare a unor surse
legilor, etc. Elaborând de informare: atlase, albume,
tabele şi scheme enciclopedii, mijloace vido,
sintetizatoare internet,…
Realizarea de referate /eseuri
tematice
5. Să participe activ în Valorificarea rezultatelor obţinute
cadrul unui grup de lucru în cadrul activităţilor prin
pentru a investiga tema realizarea de tabele, scheme
propusă. logice, grafice, …
Elaborarea şi susţinerea de
7
 referate/eseuri
Conţinuturi şi Repartizarea orelor. Clasa a VII-a
Nr. ore: 35

LISTA CU CONŢINUTURI TEMATICE

I. Sisteme de forţe mecanice (4 ore + 1 oră de pregătire a
concursului)
1. Tipuri de forţe.
2. Rezultanta de forţe coliniare
3. Rezultanta de forţe concurente.
4. Concurs de reprezentări grafice a compunerii forţelor

II. Principiul acţiunilor reciproce (4 ore + 1 oră de pregătire a

concursului)
1. Forţa de tensiune în fir şi aspecte din practică
2. Normala pe plan orizontal şi pe plan înclinat ca aspect din
viaţă
3. Resort sub acţiunea unui sistem de forţe regăsit în practică
4. Concurs de desene cu aplicare a principiului acţiunilor
reciproce

III. Condiţii de echilibru pentru sistemele (7 ore + 1 oră de

pregătire a concursului)
1. Pârghie-pârghie,
2. Scripete-scripete,
3. Pârghie-scripete,
4. Pârghie-plan înclinat,
5. Scripete-plan înclinat,
6. Pârghie-scripete-plan înclinat.
7. Concurs de desene cu reprezentarea forţelor care menţin
echilibru sistemelor de mecanisme simple

IV. Echilibru mecanic al corpurilor (3 ore + 1 oră de pregătire

a concursului)
1. Stările de echilibru mecanic şi energia potenţială
8
2. Explicarea exemplelor din viaţă.
3. Concurs de recunoaştere şi argumentare a stărilor de
echilibru mecanic

V. Studiu formării imaginilor prin lentile (3 ore + 1 oră de

pregătire a concursului)
1. Construirea şi caracterizarea imaginilor prin lentile:
a) obiectul între lentilă şi focar;
b) obiectul intre focar şi centrul de curbură
c) dincolo de centrul de curbură
2. Rezolvarea de probleme pentru cazurile a, b, c
3. Concurs de aplicare a legilor lentilelor în cazurile a, b, c

VI. Coeficienţii calorici şi importanţa lor în practică (3 ore +

1 oră de pregătire a concursului)
1. Studiu unor grafice cu variaţia temperaturii unui corp
2. Determinarea coeficienţilor calorici cu trusele şcolare
3. Concurs de recunoaştere şi argumentare a importanţei
coeficienţilor calorici

VII. Randamentul motoarelor termice (2 ore + 1 oră de

pregătire a concursului)
1. Internetul sursă de informare despre motoarele termice
2. Concurs de recunoaştere şi argumentare a importanţei
motoarelor termice în viaţa noastră

VIII. Evaluare finală (2 ore)

Concurs de portofolii: Prezentarea unei teme din curs; Un eseu
despre un aspect semnificativ din curs; Pagini cu probleme
rezolvate din revista Delta şi culegeri.

9
 Modalităţi de evaluare

Se va aprecia gradul de îndeplinire a obiectivelor urmărind:

1. Activitatea fiecărui elev în cadrul discuţiilor şi analizelor
realizării jetoanelor;
2. Capacitatea de observaţie şi recunoaştere a elementelor de
conţinut;
3. Capacitatea de a extrage informaţiile ştiinţifice utile dintr-un
joc didactic;
4. Calitatea temelor practice realizate;
5. Creativitatea în timpul desfăşurării lecţiilor şi în rezolvarea
sarcinilor individuale.

Pe parcursul cursului opţional se vor folosi trei forme de

evaluare: iniţială (predictivă), continuă ( formativă) şi sumativă
(cumulativă).
Metodele si instrumentele de evaluare folosite vor fi atât
tradiţionale cât si alternative: Observarea sistematică;
Chestionare orală; Probe practice; Studiu de caz; Jocuri
didactice; Fise de documentare şi de lucru; Autoevaluarea

Aria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

OPŢIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI FIZICĂ

PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL

PROPUNǍTOR:
UNITATEA ŞCOLARĂ:
Titlul cursului opţional: „EXPERIMENTE DISTRACTIVE”

Disciplina: FIZICA, Clasa a VII-a

Număr de ore: o oră pe săptămână

10
 Durata: anul şcolar ........................... Nr. de ore: 35 (din care
6 evaluare)
Tipul cursului: opţional - derivat din disciplina fizica
Mod de organizare: Toată clasa

ARGUMENT

Prin această disciplină opţională se urmăreşte: stimularea

interesului elevului pentru experimentare, folosind nu trusele de
laborator care sunt în număr mic şi incomplete, ci materiale
aflate la îndemâna tuturor; însuşirea unor abilităţi practice;
dezvoltarea unei gândiri logice bazate pe cunoaşterea
fenomenelor fizice; analiza şi interpretarea acestora.

Competente generale:
- cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice, a terminologiei, a
conceptelor şi a metodelor specifice fizicii;
- dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare a realităţii şi de
experimentare;

COMPETENŢE
SPECIFICE CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
Elevul va fi I. FENOMENE - elevii vor realiza
capabil: OPTICE individual sau în
- să realizeze singur I.1. Reflexia echipă experimente
sau în echipă luminii simple pe care le vor
experimente simple - experimente şi prezenta clasei:
de reflexie a probleme "Arde o lumânare sau
11
luminii; - întrebări două?" "Nu putem
- să explice şi să desena corect (în
interpreteze (4 ore) oglindă)" "Periscopul"
rezultatele obţinute "Caleidoscopul".
folosind limbajul I.2. Refracţia
specific fizicii; luminii
- experimente şi - elevii vor realiza
probleme întrebări experimente de
- să realizeze refracţie:
experimente de (4 ore) "Absorbirea
refracţie; monedei", "Un
- să formuleze I.3. Culoarea fenomen curios de
observaţii ştiinţifice corpurilor proiecţie"; refracţie
asupra prin lentile: "Tăierea
experimentelor unui fir de aţă cu
efectuate; (1 oră) ajutorul luminii";
reflexie totală: "Un ac
I. 4. Iluzii optice invizibil".
- să realizeze - vor explica
experimentul fenomenele fizice
propus; observate.
- să explice (2 ore)
fenomenele
observate. I. 5. Test de - se va realiza
evaluare experimentul "Umbre
- fenomene optice colorate"
- să prezinte şi să (1 oră) - vor defini lumina
explice iluziile albă şi vor enumera
optice II. FENOMENE radiaţiile
ACUSTICE monocromatice
II. 1. Sunetul componente
-
II. 2. Propagarea
sunetului - se vor prezenta
referate cu - diferite
12
 iluzii optice; se vor
(5 ore) construi, pe caiet sau
planşe, diverse
III. 3. Test de imagini în care se pun
evaluare (1 oră) în evidenţă aceste
- să analizeze şi să iluzii optice.
interpreteze III. FENOMENE - vor explica, pe cât
fenomenele puse în ELECTRICE este posibil,
evidenţă de fenomenele
experimentele ELECTROSTATI observate.
realizate; CA
- să compare viteza III. 1. Electrizarea
sunetului cu viteza prin frecare
luminii şi să
rezolve probleme III. 2. Electrizarea
calitative legate de prin contact
această comparaţie;
III. 3. Electrizarea - se vor efectua
prin influenţă experimentele:
"Sunete şi mişcare";
III. 4. Interacţiunea "Sunetul determină
corurilor electrizate mişcarea unui corp";
"Cum putem tăia
III. 5. Explicaţia sticla cu foarfecele";
electrizării "Oglinzi acustice"
- să definească şi să corpurilor. Sarcina - se vor prezenta
explice fenomenele electrică referatele: "Sunetul în
de electrizare; elementară. locul panglicii de
măsurat"; "Ecoul de
- să realizeze (5 ore) pe fundul mării";
experimente simple "Curiozităţile
de electrizare; III. 6. Test de auzului"; "Zumzetul
evaluare (1 oră) insectelor"

- să rezolve ELECTROCINETI
13
probleme calitative CA
legate de III.7. Efectul
fenomenele de chimic al
electrizare curentului electric.
Electroliza.
III. 8. Generatoare
electrochimice - se vor realiza
(Pile experimente simple
electrochimice). care pun în evidenţă
(3 ore) toate cele trei tipuri de
electrizare: "Vata
zburătoare", "Balonul
curios", "Avionul
electrostatic",
III.9. Test de "Dansatorii electrici",
evaluare "Zarurile curioase",
(1 oră) "Morişca", "Căluşeii
în mişcare".
IV. FENOMENE
TERMICE - se vor defini cele trei
tipuri de electrizare şi
- să realizeze IV. 1. Forme de se va explica natura
experimentele, propagare ale fenomenelor electrice,
punând în evidenţă căldurii: conducţia, pornind de la structura
efectul convecţia, radiaţia. atomului.
electrochimic;
- să analizeze şi să (2 ore) - se vor rezolva
interpreteze probleme calitative cu
fenomenul de IV. 2. Schimbări de toate cele trei tipuri de
electroliză; stare de agregare electrizare
- să rezolve
probleme calitative
(probleme
- întrebări)
(3 ore)
14
- să experimenteze IV. 3. Test de
şi să interpreteze evaluare (1 oră)
rezultatele obţinute
folosind noţiunile de
conducţie, - se va defini curentul
convecţie, radiaţie; electric şi efectul
- să rezolve chimic al curentului
probleme întrebări electric; electroliza,
legate de aceste denumind corect
fenomene fizice. fiecare din elementele
dispozitivului
experimental.
- să denumească - se va face un
corect fenomenele experiment de
de trecere dintr-o electroliză a unei
stare de agregare în soluţii de NaCl sau Cu
alta; SO4;
- să traseze - se va construi o pilă
graficul topirii din elementele unei
naftalinei şi să îl baterii uzate, o pilă
interpreteze. electrochimică acidă
- să realizeze dintr-o lămâie şi dintr-
experimente simple o roşie;
şi să analizeze - se vor rezolva
fenomenele fizice probleme calitative în
care au loc; legătură cu acest
- să rezolve fenomen.
probleme întrebări
legate de trecerile
dintr-o stare de
15
agregare în alta.
- se vor realiza
experimente simple:
"O morişcă cu
mistere" "Apa fierbe
într-o oală de hârtie",
"Gheaţa care nu se
topeşte în apă
clocotită", etc.
- se vor rezolva
probleme întrebări
legate de formele de
propagare ale căldurii.

- se vor realiza
experimente de
trecere dintr-o stare de
agregare în alta: topire
/ solidificare,
vaporizare /
condensare cu trasare
de grafice şi
interpretarea acestora.
- se vor realiza
experimente simple:
"Cum putem fabrica
gheaţă cu ajutorul
unei pompe de
bicicletă", etc.
- vor rezolva
probleme întrebări
referitoare la trecerile
dintr-o stare de
16
 agregare în alta.

BIBLIOGRAFIE:

1. Victor Atanasiu - "Fizică distractivă"

2. Ia. I. Perelman - "Fizică distractivă" vol. I şi II
3. Dumitru Codăuş - "Electro ABC"
4. M. Sandu - "Probleme de fizică pentru gimnaziu" (ediţie veche şi
nouă)
5. Emanoil Tereja - "Metodica predării fizicii"

Aria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

OPŢIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI FIZICĂ

PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL

PROPUNǍTOR:
UNITATEA ŞCOLARĂ:
Titlul cursului opţional: „PROBLEME DE FIZICĂ
TEORETICE ŞI APLICATE”

17
Disciplina: FIZICA, Clasa a VIII-a
Număr de ore: o oră pe săptămână
Durata: anul şcolar ...........................
Nr. de ore: 34 (din care 6 evaluare)

Tipul cursului: opţional - derivat din disciplina fizica

Mod de organizare: Toată clasa

ARGUMENT
Prin această disciplină opţională se urmăreşte pregătirea
elevului pentru învăţământul liceal, prin însuşirea algoritmilor
de rezolvare a unor probleme de fizică.

Competente generale
- dezvoltarea capacităţilor de analiză şi de rezolvare de probleme;
- dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind limbajul specific
fizicii.

COMPETENŢE
SPECIFICE CONŢINUT SUGESTII DE
EVALUARE
Elevul va fi I. MECANICA
capabil: FLUIDELOR
- să rezolve I. 1. Presiunea. Unităţi de
probleme cu măsură ale presiunii. - Performanţa
caracter teoretic (2 ore) minimă
sau aplicativ I. 2. Presiunea acceptată: elevul
legate de hidrostatică. să fie capabil să
activitatea (2 ore) rezolve
practică din I. 3. Legea lui Pascal. probleme cu un
cadrul domeniului Aplicaţii. grad minim de
mecanicii (2 ore) dificultate,
fluidelor; I. 4. Legea lui Arhimede. scriind corect
- să utilizeze Aplicaţii. relaţiile, legile
corect relaţiile şi (4 ore) fizice şi unităţile
18
legile fizice, I. 5. Test evaluare (1 oră) de măsură ale
unităţile de mărimilor fizice
măsură ale implicate
mărimilor fizice II. SCHIMBAREA
implicate în STĂRII DE - performanţă
rezolvarea AGREGARE maximă:
problemelor de II. 1. Căldura. Coeficienţi rezolvarea
mecanică a calorici. problemelor mai
fluidelor; (1 oră) complexe, de
- să îşi însuşească II. 2. Călduri latente. sinteză,
metoda de (1 oră) interpretarea
rezolvare analitică II. 3. Probleme rezultatelor.
a problemelor de combinate.
fizică. (2 ore)
II. 4. Test evaluare (1
oră)

III.
- să rezolve ELECTROSTATICA - Performanţa
probleme cu III.1. Legea lui Coulomb. minimă
caracter teoretic (2 ore) acceptată: elevul
sau aplicativ III.2. Intensitatea să fie capabil să
legate de câmpului electric. rezolve
activitatea (1 oră) probleme cu un
practică din III.3. Potenţialul electric. grad minim de
cadrul domeniului (1 oră) dificultate,
termodinamicii; III. 4. Probleme de scriind corect
- să utilizeze sinteză - electrostatica. relaţiile, legile
corect relaţiile şi (1 oră) fizice şi unităţile
legile fizice, III. 5. Test evaluare (1 de măsură ale
unităţile de oră) mărimilor fizice
măsură ale implicate
mărimilor fizice
implicate în - performanţă
rezolvarea III. CURENTUL maximă:
19
problemelor de ELECTRIC. REŢELE rezolvarea
căldură şi ELECTRICE problemelor mai
coeficienţi complexe, de
calorici; III. 1. Legea lui Ohm sinteză,
pentru o porţiune de interpretarea
- să îşi însuşească circuit. rezultatelor.
metoda de (2 ore)
rezolvare analitică III. 2. Legea lui Ohm
a problemelor de pentru întreg circuitul.
fizică. (2 ore) - Performanţa
III. 3. Reţele electrice. minimă
- să rezolve Legile lui Kirchhoff. acceptată: elevul
probleme cu (4 ore) să fie capabil să
caracter teoretic III. 4. Gruparea rezolve
sau aplicativ rezistoarelor. probleme cu un
legate de (2 ore) grad minim de
electrostatică; III. 5. Teste evaluare dificultate,
finală - probleme de scriind corect
- să utilizeze sinteză. relaţiile, legile
corect relaţiile şi (2 ore) fizice şi unităţile
legile fizice, de măsură ale
unităţile de mărimilor fizice
măsură ale implicate
mărimilor fizice
implicate în - performanţă
rezolvarea maximă:
problemelor de rezolvarea
electrostatică; problemelor mai
complexe, de
- să îşi însuşească sinteză,
metoda de interpretarea
rezolvare analitică rezultatelor.
a problemelor de
fizică.

20
 - să rezolve
probleme cu
caracter teoretic - Performanţa
sau aplicativ minimă
legate de curentul acceptată: elevul
electric şi reţelele să fie capabil să
electrice; rezolve
probleme cu un
- să utilizeze grad minim de
corect relaţiile şi dificultate,
legile fizice, scriind corect
unităţile de relaţiile, legile
măsură ale fizice şi unităţile
mărimilor fizice de măsură ale
implicate în mărimilor fizice
rezolvarea implicate
problemelor;
- performanţă
- să îşi însuşească maximă:
metoda de rezolvarea
rezolvare analitică problemelor mai
a problemelor de complexe, de
fizică. sinteză,
interpretarea
rezultatelor.

Bibliografie:
1. M. Sandu - Probleme de fizică pentru gimnaziu;
2. F. Măceşanu - Probleme de fizică pentru gimnaziu clasele VI-VIII;
3. E. Tereja - Metodica predării fizicii

21
 Aria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
OPŢIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI FIZICĂ

PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL

PROPUNǍTOR:
UNITATEA ŞCOLARĂ:
Titlul cursului opţional: „MINUNI FIZICE ŞI
MATERIALE”

Disciplina: FIZICA, Clasa a VI-a

Număr de ore: o oră pe săptămână
Durata: anul şcolar ........................... Nr. de ore: 34 (din care
6 evaluare)
Tipul cursului: opţional - derivat din disciplina fizica
Mod de organizare: Toată clasa

22
ARGUMENT

Cât poţi şti despre lumea în care trăieşti, cum poţi

descoperi şi înţelege atâtea neînţelesuri ale lumii materiale afli
studiind, experimentând. Stiinţa reprezintă căutarea adevărului
şi a cunoaşterii, este procesul descoperirii de informaţii despre
lumea care ne înconjoară.
Ea încearcă să răspundă la întrebările legate de modul de
funcţionare a lumii.
Experimentele ajută să descoperiţi şi să înţelegeţi cum
funcţionează lucrurile şi de ce se întâmplă aşa cum se întâmplă,
să investigaţi principiile fundamentale ale fizicii, de la modul de
funcţionare a maşinilor, utilajelor, aparatelor şi instalaţiilor până
la construcţia şi folosirea lor, să exploraţi modul în care s-au
dezvoltat instrumentele muzicale, navele, avioanele, rachetele
de la începuturile omenirii şi până în zilele noastre, precum şi
cum funcţionează acestea, să puteţi examina Pământul nostru
neobosit de la formare până în prezent, fără a fi privit doar ca o
minge uriaşă ce se învârte în întunericul spaţiului, să studiaţi
planeta în rotire şi luminată numai de Soare care străluceşte la
150 milioane km depărtare ca şi când ar trece un magnet
longitudinal uriaş prin el.

Competente generale
 Observarea şi explicarea unor fenomene întâlnite în viaţa
de zi cu zi;

 Comunicarea înţelegerii conceptelor prin realizarea unor

modele funcţionale pe baza unor scheme;

 Investigarea comportării modelelor realizate şi asocierea

acestora cu cele standardizate;

23
  Evaluarea consecinţelor fenomenelor studiate şi a
acţiunii produselor realizate asupra vieţii cotidiene.

COMPETENŢE
CONŢINUTURI
SPECIFICE
SUNET ŞI SUNET ŞI COMUNICARE
COMUNICARE  Modul de propagare a
1.1. Să definească şi să sunetelor;
clasifice sunetele;  Distingerea între diferite
1.2. Să utilizeze diferite sunete;
surse sonore pentru  Sunete care „se văd”
recunoaşterea  Unde acustice: realizarea
calităţii sunetelor naiului
1.3. Să distingă între  Observarea propagării şi
sunet şi ecou reflexiei sunetelor
1.4. Să realizeze un nai
în care să tabilească
înălţimea sunetelor
CALATORIA SI
CALATORIA SI TRANSPORTUL
TRANSPORTUL
 Plutirea corpurilor (legea Lui
2.1. Să observe şi Arhimede)
reprezinte forţele care
 Forme de vase – scheme
acţionează asupra unui
 Puterea pânzelor – realizarea
corp care: pluteşte, sew
unei corăbii
scufundă, zboară;
2.2. Să realizeze  Stabilitatea corabiei
schemele grafice ale  Barca
diferitelor nave simple  Nave cu aripi portante şi cu
2.3. Să compare pernă de aer
conportamentul navelor  Submarine – realizare, testare
maritime cu al  Paraşute şi baloane
aeronavelor în timpul  Zmeul –realizare, testare
24
 funcţionării acestora  Turbina cu lumânări
2.4. Să realizeze  Racheta
machetele unor nave  Evaluare

3. APLICAŢII 3. APLICAŢII
MAGNETICE MAGNETICE
3.1. Să definească şi  Magneţi. Câmp magnetic
explice funcţionarea  Busola (realizare, testare)
diferitelor dispozitive  Magneţi electrici
magnetice
 Pompa de aer
3.2. Să reprezinte
 Soneria electrică
schemele unor
dispozitive magnetice
3.3. Să realizeze
2. PUTEREA ENERGIEI
machete ale
dispozitivelor studiate  Energia din lichide şi aer
 Moara de vânt
2. PUTEREA  Turbina
ENERGIEI  Motorul electric
4.1. Să explice
funcţionarea diferitelor
dispozitive electrice
4.2. Să reprezinte
schemele unor
dispozitive magnetice
4.3. Să realizeze
machete ale
dispozitivelor studiate

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

SUNET ŞI COMUNICARE
 Modul de propagare a sunetelor;
25
 Distingerea între diferite sunete;
 „Sunete care se văd”
 Unde acustice: realizarea naiului
 Observarea propagării şi reflexiei sunetelor

CALATORIA SI TRANSPORTUL

 Plutirea corpurilor (legea Lui Arhimede)

 Forme de vase – scheme
 Puterea pânzelor – realizarea unei corăbii
 Stabilitatea corabiei
 Barca
 Nave cu aripi portante şi cu pernă de aer
 Submarine – realizare, testare
 Paraşute şi baloane
 Zmeul –realizare, testare
 Turbina cu lumânări
 Racheta
 Evaluare
APLICAŢII MAGNETICE
 Magneţi. Câmp magnetic
 Busola (realizare, testare)
 Magneţi electrici
 Pompa de aer
 Soneria electrică
PUTEREA ENERGIEI
 Energia din lichide şi aer
 Moara de vânt
 Turbina
 Motorul electric

A. MODALITĂŢI DE EVALUARE
 probe practice
26
  probe de evaluare teoretică
 aplicaţii ale elevilor: machete
 proiecte, referate
 căutarea şi utilizarea informaţiilor ştiinţifice necesare
(cărţi, reviste, internet, etc.)

D. BIBLIOGRAFIE:
1. Fizica modernă, Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2001
2. Energia şi materia, Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2001
3. Întrebări şi răspunsuri, Editura Aquila’93, Oradea, 2008
4. Enciclopedie ştiinţifică pentru copii, Editura Aquila’93,
Oradea, 2008
5. Marea carte despre experimente, Editura Litera
International, Bucureşti, 2006
6. 150 de mari experimente ştiinţifice, Editura Aquila’93,
Oradea, 2008

27
Aria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
OPŢIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI FIZICĂ

PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL

PROPUNǍTOR:
UNITATEA ŞCOLARĂ:
Titlul cursului opţional: „MISTERELE UNIVERSULUI”

Disciplina: FIZICA , Clasa a VIII-a

Număr de ore: o oră pe săptămână
Durata: anul şcolar .............. Nr. de ore: 34 (din care 6 evaluare)

Tipul cursului: opţional – ASTRONOMIE, derivat din

disciplina fizica
Mod de organizare: pe grupe

ARGUMENT:
Toata lumea este interesată sau fascinată de cer mai mult
sau mai puţin. Nu cred să existe persoane care să nu fi ridicat
măcar o dată capul spre cer şi să se fi întrebat ce sunt stelele,
cometele, meteorii, cum apar ploile de meteori, care sunt
constelatiile sau cum se mişcă corpurile în Univers. De mici
copii suntem fascinaţi şi probabil primii care ne explică aşa cum
pot ei mai bine sunt părintii. Unii dintre noi ajungem să mergem
la observatoare astronomice sau planetarii unde vedem pentru
prima dată cum arată o planetă sau aflăm care sunt constelaţiile.
În final unii cu adevarat pasionaţi urmează o facultate de
matematică sau fizică şi devin profesori sau astronomi
profesionişti. Unele persoane pot avea ocazia dacă se afirmă
într-un domeniu ca astrofizica, cosmologia sau mişcarea
sateliţilor artificiali, să obţină burse de studiu la universităţi
străine.

Descrierea competenţelor
28
Competenţe
cheie
cheie
Activităţile de învăţare asociate programei
Comunicare implică educabilul la nivel participativ, cu
în limba încurajarea exprimării propriilor opinii, într-un
maternă mod asertiv, critic şi argumentat; implicarea
educabilului în activităţi de echipă este premisa
dezvoltării abilităţilor de comunicare
interpersonală şi interrelaţionare.
Comunicare Faptul că una dintre variabilele programei este
în limbi reprezentată de conţinuturi, secvenţa de
moderne colectare şi selectare a informaţiei va fi utilizată
în procesul de instruire în vederea dezvoltării
competenţelor de comunicare în limbi moderne.
Temele propuse implică dezvoltarea în sistem
Competenţe integrat a competenţelor matematice, ştiinţifice
matematice, şi tehnologice, dublate de dezvoltarea de
în ştiinţe şi competenţe de învăţare care presupun:
tehnologii  a învăţa să înveţi (learn to learn);
 a învăţa să faci (learn to do).
Identificarea, selectarea, prelucrarea şi
prezentarea conţinuturilor reprezintă secvenţe
Competenţe care pot fi optimizate prin implicarea
digitale tehnologiei informaţiei şi comunicării: PPT,
baze de date, internet, fişiere media, e-mail,
forum, platforme educaţionale etc.
Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin
Competenţe
activităţile de învăţare propuse în prima temă a
metacognitiv
cursului, activităţi care au la bază abordarea
e (a învăţa să
sistematizată a cunoaşterii şi înţelegerii
înveţi)
ştiinţifice.
Competenţe Bazate pe comunicarea asertivă şi pe asumarea
interpersonal de roluri şi responsabilităţi în echipă, activităţile
e, de învăţare favorizează dezvoltarea atitudinilor
intercultural pozitive: respectarea opiniei în relaţia de
29
 comunicare, recunoaşterea muncii
coechipierului, oferirea de sprijin în rezolvarea
de sarcini, toleranţă, asumarea
e, sociale şi reuşitelor/nereuşitelor. Identificarea legăturilor
civice dintre tema studiată şi zonă, impactul temei
asupra colectivităţii, găsirea unor oportunităţi de
îmbunătăţire a vieţii colectivităţii legate de tema
studiată.
Asumarea de roluri şi sarcini în echipă,
Competenţe implicând diferite metode activ participative
antreprenori reprezintă premise ale dezvoltării unei
ale personalităţi independente, critice şi autocritice,
responsabile şi adaptabile la nou.
Sensibilizare Variabilitatea conţinuturilor este factorul de
şi exprimare implicare a specificului cultural al grupului de
culturală educabili cărora li se adresează cursul.
Opţionalul îşi propune să satisfacă interesul pe care ȋl
manifestă elevii în legătură cu Universul, sǎ afle cum s-au
format stelele şi planetele, cum a început Universul şi cum va
evolua el, călătorii în cosmos, cum arată cerul, ce este un
observator astronomic, etc.
De asemenea, va dezvolta la elevi o bună percepţie a
lumii în care trăiesc prin folosirea unor metode specifice fizicii
şi astronomiei: observarea, investigarea, explorarea,
problematizarea, experimentul.

OBIECTIVE CADRU

30
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii si
stiintelor.
2. Dezvoltarea capacităţii de explorare∕investigare şi rezolvare
de probleme.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând
limbajul specific.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi
aplicarea matematicii si stiintelor.
COMPETENŢE CHEIE

COMPETENŢE GENERALE

- Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în

activitatea cotidiană;
- Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode
specifice matematicii şi ştiinţelor;
- Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă utilizând
raţionamente inductive şi deductive;
- Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific
în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor
interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor;
- Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în
culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor;
- Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza
relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară
matematică şi ştiinţe;

31
- Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare
şi gestiunea propriei învăţări;

- trezirea curiozităţii privind formarea Universului şi

satisfacerea acesteia făcând cercetări şi observaţii;

- sporirea încrederii în forţele proprii de a cerceta fenomene

astronomice.

VALORI ŞI ATITUDINI CE POT FI CULTIVATE PRIN

ACEST CURS:

- Respect pentru adevăr şi rigurozitate

- Încredere în adevărurile ştiinţifice şi aprecierea critică a
limitelor acestora
- Interes şi curiozitate
- Iniţiativă personală
- Spirit critic şi autocritic
- Toleranţă faţă de opiniile celorlalţi
- Interes pentru explorarea diferitelor modalităţi de comunicare
- Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI SUGESTII

METODOLOGICE

32
 Competenţe specifice Sugestii metodologice
şi activităţi de învăţare

La sfârşitul anului elevii vor fi -prezentarea unor filme sau

capabili animaţii care să modeleze mişcările
- să descrie mişcările
corpurilor cereşti
planetelor în jurul Soarelui
- orientarea în teren şi găsirea
- să înţeleagă mişcarea punctelor cardinale
aparentă a bolţii cereşti - observarea cerului pentru a
- să explice formarearecunoaşte unele stele sau constelaţii
Universului - observarea planetelor sau a altor
- să înţeleagă mecanismul fenomene astronomice
de evoluţie a stelelor - instalarea unui program pe
- să recunoască constelaţiile calculatorul personal care să
circumpolare, dar şi alte modeleze mişcarea bolţii cereşti
constelaţii - realizarea unor referate sau
- să explice mecanismul prezentări PPT în care fiecare elev să
formării eclipselor prezinte constelaţia zodiacală proprie
- să facă distincţie între - Crearea unor costume care să
meteoriţi, comete şi
reprezinte corpurile din Sistemul
asteroizi Solar
- să interpreteze o hartă a - prezentarea produselor în cadrul
cerului Zilelor Şcolii
- să înţeleagă rolul
- realizarea unor desene în care
sateliţilor artificiali elevii să exprime plastic felul cum
- să înveţe să folosească un văd Universul, călătoriile în spațiu,
produs soft pentru a etc.
întocmi un calendar
- realizarea unui glosar de
astronomic pentru o lună termeni
- o vizită la un observator
astronomic
Proiect de programă (teme/ conţinuturi)

33
 PLANIFICARE ANUALĂ

NR CAPITOL TOTAL ORE

CRT SEM I SEM II
1 introducere 1 -
2 Evolutia astronomiei de-a 2 -
lungul timpului
3 Sistemul solar 7 -
4 Eclipsele de Soare si de 4
Luna -
5 Astrii utilizati in - 4
navigatia maritima.
6 Explorarea spatiului - 5
cosmic
7 Exista extraterestrii? - 3
8 Curiozitati - 4
9 Unde ma aflu pe Terra? 5
TOTAL ORE 14 21

PLANIFICARE SEMESTRIALA

SEMESTRUL I

 Introducere - 1 orǎ

Prezentarea CDS-ului, a temelor propuse si definitii

ale unor termeni specifici astronomiei
34
 Evolutia astronomiei de-a lungul timpului – 2 ore

Primii astronomi. Nume ilustre in astronomie-prezentarea

biografiilor – 1 ora
Concurs de desene si eseuri „Saptamana Mondiala a spatiului
cosmic”- 1 ora
 Sistemul Solar – 7 ore
Marimi astronomice -1 ora
Bolta cereasca – 2 ore
Compozitia Sistemului Solar - 3 ore
Evaluare – observatii de seara cu ajutorul galileoscopului
 Eclipsele de Soare si de Luna – 4 ore
Miscarea aparenta a Soarelui. Eclipsa de Soare – 2 ore
Miscarea Lunii si fazele ei. Eclipsa de Luna – 1 ora
Recapitulare semestriala – 1 ora

SEMESTRUL al II-lea

 Astrii utilizati in navigatia maritima – 4 ore

Constelatiile – 1 ora
Recunoasterea constelatiilor pe harta astrala – 1 ora
Concurs „Cine stie, castiga!” pe teme de astronomie – 1 ora
Evaluare – observatii de seara cu ajutorul galileoscopului – 1
ora

 Explorarea spatiului cosmic – 5 ore

Primele expeditii spatiale – 1 ora
Poluarea spatiului cosmic – 1 ora
Vizita la Planetariul din Pitesti – 2 ore
Construirea unui spectroscop – 1 ora

 Exista extraterestrii? – 3 ore

Cazul Roswell – 1 ora
35
Cat de inteligenti sunt extraterestrii? – 1 ora
Realizarea de eseuri si desene – „Daca am intalni un
extraterestru...?” – 1 ora

 Curiozitati – 4 ore
Realizarea de portofolii pe teme de astronomie – 1 ora
Zodiacul – realizare de PP pentru fiecare zodie – 2 ore
Evaluarea portofoliilor – 1 ora
 Unde ma aflu pe Terra? – 3 ore
 Localizarea orasului Mioveni pe glob, in Europa, in
Romania – 1 ora
 Determinarea scarii ( verificarea scarii pe harta daca
reflecta realitatea ) – 1 ora
Harti digitale – 1 ora
 Recapitulare finala – 2 ore

DESCRIEREA TEMELOR

Tema Scurta descriere

Prezentarea optionalului si a temelor ce

36
 vor fi discutate pe parcursul anului scolar.
Introducere Definirea unor termeni specifici
astronomiei
Stabilirea metodelor de evaluare pe
parcursul derularii optionalului

Prezentari Power Point despre viata si

Evolutia activitatea unor oameni de stiinta care s-au
astronomiei de-a preocupat de astronomie.
lungul timpului Concurs de desene si eseuri „Saptamana
Mondiala a spatiului cosmic” cu rol de a
stimua imaginatia elevilor
Marimi astronomice
Bolta cereasca
Sistemul solar Compozitia Sistemului Solar - 3 ore
Evaluare – observatii de seara cu
ajutorul galileoscopului

Miscarea aparenta a Soarelui. Eclipsa de

Soare – 2 ore
Eclipsele de Miscarea Lunii si fazele ei. Eclipsa
Soare si de Luna de Luna – 1 ora

Astrii utilizati in Constelatiile – 1 ora

navigatia Recunoasterea constelatiilor pe harta
maritima astrala – 1 ora
Concurs „Cine stie, castiga!” pe teme de
astronomie – 1 ora
Evaluare – observatii de seara cu
ajutorul galileoscopului – 1 ora

Explorarea O altă problemă majoră o reprezintă

spatiului cosmic gestionarea corectă a deşeurilor:
37
 colectare, transport, tratare, reciclare şi
depozitare .
Deşeurile sunt materiale rezultate din
activităţi umane. Scopul este reducerea
efectului lor asupra sănătății oamenilor, a
mediului, sau aspectului unui habitat.
Gestionarea deșeurilor are ca scop și
economisirea unor resurse naturale prin
reutilizarea părților recuperabile.
În cadrul acestei teme elevii vor
cunoaşte efectele negative ale activităţii
omului asupra mediului înconjurător. Vor
conştientiza importanţa atitudinii
responsabile faţă de mediu.
Vor cunoaşte procesul de producţie a
hârtiei/ maselor plastice, precum şi
importanţa reciclării acestor materiale.
Vor cunoaşte importanţa colectării corecte
a deşeurilor, vor aplica chestionare si vor
interpreta rezultatele.
Activităţile de învăţare se vor
desfăşura sub formă de activităţi de
documentare, problematizare, excursie
tematică, studiu ecologic, afişe, colaje,
chestionare.

Rezervele de apă sunt expuse

poluării datorită agenţilor biologici,
Exista chimici, agenţilor fizici, substanţelor
organice de sinteză. Poluarea apei,
extraterestrii?
diminuarea resurselor de apă potabilă
reprezintă o problemă iminentă pentru
întreaga omenire.
Elevii vor culege probe pentru
38
 determinarea calitatii apei, vor realiza
rebus cu notiunea “apa “, eseu si fise
tematice. Vor juca un joc de rol “apa
prieten sau dusman “, vor determina care
sunt cele mai poluate cursuri de apa din
judet, efectuand grafice.
Activitati de invatare : se realizeaza
prin observarea dirijata, experimente,
masuratori.

Curiozitati
Unde pe Terra?
Epoca în care trăim se caracterizează
prin „explozia de informaţii”. Şcoala
( Proportii si trebuie să- i înzestreze pe elevi cu strategii
eficiente de învăţare, pregătindu-i pentru „
statistici
învăţarea pe tot parcursul vieţii” („lifelong
Sa invatam sa learning”), capacitatea de a observa, a
înţelege şi a interpreta fenomenele,
masuram )
procesele lumii înconjurătoare, dobândirea
unui set de abilităţi şi deprinderi de a
obţine informaţii utilizând diferite surse,
de a sorta informaţiile obţinute în spiritul
gândirii critice. Cooperarea, munca în
echipă, împărţirea sarcinilor de lucru în
vederea realizării unui scop comun,
comunicarea sunt deasemenea capacităţi
importante.
Activităţile de învăţare din cadrul
acestei teme se desfăşoară pe parcursul a 3
ore. Elevii vor fi familiarizaţi cu metodele
specifice, etapele ce trebuie parcurse în
rezolvarea de probleme specifice lumii
reale, din perspectiva matematicii şi
ştiinţelor. Vor cunoaşte diferite surse de
39
 informare (enciclopedii, dicţionare,
Internet, harti,harti digitale, etc.)
În cadrul acestei teme elevii vor fi
familiarizaţi cu harta lumii, vor efectua
calcule referitore la distanţe, suprafaţa
continentelor şi oceanelor, populaţie.

ACTIVITĂŢI ŞI MODURI DE EVALUARE:

I. TRADIŢIONALE:

*PROBE SCRISE-teste de evaluare, completări de fişe, mape

tematice.

*PROBE ORALE-jocuri didactice, ghicitori, concursuri pe

grupe.

*PROBE PACTICE-machete,construcţii de obiecte mici,

desene.

II. ALTERNATIVE:
40
*Observarea directă a elevului.

*Analiza activităţii,promovarea exemplelor pozitive.

*Portofoliul.

*Autoevaluarea.

*Miniproiectul.

Strategiile didactice folosite în activitate sunt:

 strategiile mixte( inductiv-deductive şi deductiv-

inductive)

 strategiile algoritmice

 strategiile euristice

Metode didactice utilizate:

 Expunerea didactică

 Demonstraţia

 Metoda observării

 Metoda exerciţiului

 Algoritmizarea

 Problematizarea

 Studiul de caz

41
Metode activ-participative:

 Brainstorming-ul

 Gândiţi- Lucraţi în perechi-Comunicaţi

 Gândiţi-Lucraţi în perechi-Lucraţi în patru

 Lanţul ideilor

Dintre metodele didactice folosite :

 lecţii;

 lucrări practic – aplicative ;

 realizarea unor portofolii;

 vizite didactice ;

 drumeţii, excursii.

42
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

JOCUL STIINTELOR

DOCUMENTAŢIA OPŢIONALULUI

Denumirea opţionalului: „Jocul ştiinţelor”

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

Tipul opţionalului: la nivelul ariei curriculare

Durata: 1 an şcolar (36 de ore)

Grupul ţintă: elevi clasa a VII- a)

Mod de desfăşurare: pe grupe

Propunători:

Locul desfăşurării: Clasa

Laborator : matematica, fizicǎ, chimie.

Laborator : Agentia de Protectia Mediului

Padure

43
 In oras, in 2 zone : mal drept/stang Somes

marţi, între orele 12-13

NOTĂ DE PREZENTARE

SCOPUL DISCIPLINEI OPŢIONALE „ Jocul ştiinţelor”

 Cunoaşterea de către elevi a realităţii înconjurătoare;

dezvoltarea capacităţii de
rezolvare- investigare şi explorare a unor probleme;
dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de natură.

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII –

Interdisciplinar

Un element important al procesului de descentralizare al

invatamantului este Curriculum-ul la decizia scolii. Aceasta da
posibilatea scolii sa-si contureze o identitate proprie tinand
seama de nevoile locale, de interesele elevilor si de realitatile
concrete ale fiecarei clase.

In mod normal, orele de optional ar trebui sa raspunda

dorintelor elevilor si ar trebui sa fie alese de catre acestia prin
prisma intereselor lor de cunoastere si nu impuse dupa alte
criterii. Deoarece aceste ore pot fi tinute intr-un cadru nonformal
cum ar fi: in natura, in fabrici sau ateliere, in institutii, si acest
mediu diferit de cel obisnuit- sala de clasa- contibuie la sporirea
44
atentiei, suscitarea interesului. Intercalarea orelor optionale intre
orele clasice rup monotonia procesului de predare-invatare si
dau posibilitatea elevilor sa-si dea seama mai usor de
aplicabilitatea cunostintelor acumulate.

Prin aceste activitati ii invatam pe elevi sa treaca cu

usurinta de la un domeniu la altul si sa abordeze problemele
intr-un mod interdisciplinar, sa dobandeasca o viziune de
ansamblu asupra vietii, deoarece “viata nu este impartita pe
discipline”( J. Moffett).

In aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii,

interdisciplinaritatea este absolut obligatorie, avand in vedere
aplicabilitatea directa in practica a chimiei, fizicii, biologiei şi
matematicii. Interdisciplinaritatea in cadrul acestei arii
curriculare inseamna studii şi actiuni in planul continuturilor şi
al metodologiilor, care sa ofere cunoasterea fenomenelor in
dinamica lor, deschizand calea spre sinteze generalizatoare.
Succesul in activitatea tinerilor este posibil, numai daca acestia
pot sa coreleze interdisciplinar informatiile obtinute din lectii.

Pentru realizarea unei bune interdisciplinaritatii este

nevoie de cateva abilitati din partea profesorului, cum ar fi:

- profesorul sa aiba cultura generala temeinica

45
 - profesorul sa cunoasca bine metodologia propriei
sale discipline, dar a celorlalte obiecte din aria
curricular
- -elevii trebuie sa fie constientizati de existent
interdisciplinaritatii obiectelor de invatamant
- realizarea unor programe corespunzatoare

In conditiile actuale, in care profesorii trebuie să creeze

programe, realizand C.D.S., interdisciplinaritatea in cadrul unei
arii curriculare poate constitui un punct de plecare. Avand in
vedere cele aratate mai sus, consider ca interdisciplinaritatea
constituie un principiu ce trebuie aplicat, o modalitate de
gandire si actiune, ce decurge din evolutia stiintei si a vietii
economico-sociale.   Realizarea interdisciplinaritatii presupune
aportul creator al profesorului in realizare de programe, teme,
fise de lucru, activitati extradidactice, evaluare.

Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii şi în

acelaşi timp formarea elevilor pentru a fi apţi să realizeze
abordări de acest fel, necesită apelul la modalităţi de lucru care
prilejuiesc exersarea principalelor procese ale gândirii, fără de
care nu este posibilă cunoaşterea multiplelor şi variatelor
interdependenţe dintre fenomenele lumii reale.

46
 Pentru scoala, ca institutie de cultura, optionalele
reprezinta posibilitatea conturarii identitatii proprii in raport cu
alte scoli. In plus, prin oferta pe care o face, scoala contribuie la
punerea in aplicare a reformei curriculare insasi.

Pentu elevi, optionalele reprezinta posibitatea ca ei sa

aleaga disciplinele ce le vor studia in functie de interesele si
aptitudinile lor sau de domeniul in care doresc sa-si dezvolte
deprinderi si capacitate si doresc sa-si contureze propriul sistem
de atitudini si valori, caz in care ei vor fi motivati sa invete, sa
participle activ la propria lor formare.

Un criteriu in alegerea scolii pe care o vor urma copiii

lor poate fi pentru parinti si oferta curriculara pe care o prezinta
scoala. Optionalele pot fi puncte tari in oferta curriculara a
scolii, atuuri in alegerea de catre parinti.

Gandind optionalele in concordantă cu nevoile elevului,

profesorul este permanent in contact cu acestia, relatia elev-
profesor devenind foarte solida. Profesorul isi adaptează
demersul didactic in concordantă cu feed-back-ul primit din
partea elevilor. In plus, profesorul se va informa continuu pentru
a gasi cele mai optime continuturi si metode pentru a-si atinge
obiectivele propuse.

47
 Argumentul opţionalului

INTERDISCIPLINARITATEA ÎN CADRUL UNUI CDS-

factor de motivaţie pentru o învăţare de calitate
Dacă ne gândim bine, întreaga noastră planetă este un
paradis fragil. Stă în puterea noastră să o transfomăm într-un
paradis pierdut sau într-unul regăsit
(Octavian Paler)

Natura ne impresionează prin frumuseţile şi dărnicia ei.

Omul, prin activităţile sale, nu numai că se îndepărtează de ea,
dar o şi distruge. E nevoie de o reînpăcare a celor doi. Acest
lucru pot să-l facă cei cu suflet deschis, copiii pe care astăzi îi
educăm. Insuflându-le dragostea pentru natură, grija pentru
mediul înconjurător, poate ei vor reuşi să îndrepte ce s-a distrus
până acum, să facă Pământul mai curat, mai prielnic vieţii.
Trebuie să credem în puterea educaţiei, în acţiunile pe care le
organizăm. Voi încerca prin activităţile pe care mi le-am propus,
să stimulez spiritul de cercetare, de muncă în echipă, de asumare
a responsabilităţii, a cinstei şi corectitudinii.

Abordarea interdisciplinară porneşte de la ideea că nici o

disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se
pot stabili legături între discipline. Opţionalul, mai mult decât
48
oricare dintre materiile de studiu, ne dă posibilitatea să abordăm
un învăţământ interdisciplinar, ca generaţiile pe care le pregătim
pentru viitor să gândească interdisciplinar, să fie oameni
deschişi spre a cunoaşte şi a se informa pe mai multe căi, de a
căuta informaţia din mai multe surse, de a o prelucra şi folosi în
orice domeniu. Un om bine informat se va adapta mai uşor
societăţii de mâine. Interdisciplinaritatea apare ca o necesitate
de a acoperi rupturile dintre discipline. În trecutul nu prea
îndepărtat, fiecare disciplină era studiată separat, fără a se face
conexiuni cu alte discipline. Conţinutul disciplinelor şcolare a
fost conceput cu accentuată independenţă a unor discipline faţă
de altele. Elevii asimilează informaţii izolate. Acest lucru duce
la autosuficienţă şi lipsa dinamicii de a schimba ceva, în a te
autodepăşi. În aria curriculară Matematică-ştiinţe,
interdisciplinaritatea este necesară şi obligatorie. Elevii vor
progresa şi vor fi bine pregătiţi, dacă vor fi capabili să coreleze
interdisciplinar informaţiile obţinute de la diferite obiecte de
studiu. Pentru ca elevii să fie bine instruiţi, profesorul trebuie să
fie bine informat, să aibă o vastă cultură generală. Să cunoască
fiecare disciplină din aria curricuară, să realizeze programe, care
să includă teme cu caracter interdiscilinar, iar elevii să fie
informaţi de existenţa interdisciplinarităţii în studiul obiectelor

49
de învăţământ. Realizarea interdisciplinarităţii presupune aportul
creator al profesorului.

Cercurile de elevi sunt considerate o formă specific de

organizare a activităţii extraşcolare desfăşurate în cadru
organiyat in scopul completării şi dezvoltării cunoştinţelor,
priceperilor, deprinderilor şi aptitudinilor.

Pornind de la misiunea Palatelor copiilor de formare a

personalităţii autonome şi creative în care elevul este
transformat într-un participant active la un process de
autoeducare, autoinstruire şi autoevaluare în care imaginea
profesorului este concurată benefic de aceea de observator
active, de partener de discuţie şi îndrumător apropiat.

COMPETENŢE CHEIE

Competenţe cheie Descrierea

50
 competenţelor cheie
Activităţile de învăţare asociate programei
implică educabilul la nivel participativ, cu
Comunicare în
încurajarea exprimării propriilor opinii,
limba maternă
într-un mod asertiv, critic şi argumentat;
implicarea educabilului în activităţi de
echipă este premisa dezvoltării abilităţilor
de comunicare interpersonală şi
interrelaţionare.
Faptul că una dintre variabilele programei
Comunicare în
este reprezentată de conţinuturi, secvenţa
limbi moderne
de colectare şi selectare a informaţiei va fi
utilizată în procesul de instruire în vederea
dezvoltării competenţelor de comunicare în
limbi moderne.
Temele propuse implică dezvoltarea în
sistem integrat a competenţelor
Competenţe
matematice, ştiinţifice şi tehnologice,
matematice, în
dublate de dezvoltarea de competenţe de
ştiinţe şi
învăţare care presupun:
tehnologii
 a învăţa să înveţi (learn to learn);
 a învăţa să faci (learn to do).
Identificarea, selectarea, prelucrarea şi
prezentarea conţinuturilor reprezintă
secvenţe care pot fi optimizate prin
Competenţe
implicarea tehnologiei informaţiei şi
digitale
comunicării: PPT, baze de date, internet,
fişiere media, e-mail, forum, platforme
educaţionale etc.
Acordăm atenţie acestui domeniu cheie
Competenţe prin activităţile de învăţare propuse în
metacognitive (a prima temă a cursului, activităţi care au la
învăţa să înveţi) bază abordarea sistematizată a cunoaşterii
şi înţelegerii ştiinţifice.
Competenţe Bazate pe comunicarea asertivă şi pe
51
 asumarea de roluri şi responsabilităţi în
echipă, activităţile de învăţare favorizează
dezvoltarea atitudinilor pozitive: respectarea
opiniei în relaţia de comunicare,
interpersonale, recunoaşterea muncii coechipierului,
interculturale, oferirea de sprijin în rezolvarea de sarcini,
sociale şi civice toleranţă, asumarea reuşitelor/nereuşitelor.
Identificarea legăturilor dintre tema studiată
şi zonă, impactul temei asupra colectivităţii,
găsirea unor oportunităţi de îmbunătăţire a
vieţii colectivităţii legate de tema studiată.
Asumarea de roluri şi sarcini în echipă,
implicând diferite metode activ
Competenţe participative reprezintă premise ale
antreprenoriale dezvoltării unei personalităţi independente,
critice şi autocritice, responsabile şi
adaptabile la nou.
Variabilitatea conţinuturilor este factorul
Sensibilizare şi
de implicare a specificului cultural al
exprimare
grupului de educabili cărora li se adresează
culturală
cursul.

COMPETENŢE GENERALE
 Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite
în activitatea cotidiană;
 Prelucrarea informaţiilor şi conceptelorutilizând metode
specifice matematicii şi ştiinţelor;
 Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă utilizând
raţionamente inductive şi deductive;

52
 Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific
specific în formularea explicaţiilor, în conducerea
investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor;
 Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în
culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor;
 Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza
relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria
curriculară matematică şi ştiinţe;
 Dezvoltarea personală prin formarea gândirii
interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări;

VALORI ŞI ATITUDINI
 Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare
ştiinţifică
 Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi
 Conştientizarea şi implicarea în problemele
interdisciplinare
 Încredere în adevărurile ştiinţifice şi aprecierea critică a
limitelor acestora

53
Proiect de programă (teme/ conţinuturi)

 1. Unde pe Terra? - 6 ore

Localizarea orasului Satu Mare pe glob, in Europa,

in Romania – 1 ora

Scara unei harti :

- Determinarea scarii ( verificarea scarii pe harta daca reflecta

realitatea ) – 2 ore

- Harti digitale – 1 ora

- Folosind scara de pe harta, determinarea distantei de pe teren

folosind distanta de pe harta – 2 ore

 2. Eficienta utilizarii resurselor si valorificarea resurselor

regenerabile
       A. Colectarea selectiva a deseurilor – 10 ore
Sondaj de opinie si interpretarea rezultatelor (grafice):
- Conceperea chestionarului – 1 ora
- Sondaj: a) chestionar online ( www.kwiksurveys.com ) – 1
ora

54
 b) deplasare in teren in randul cetatenilor – mal stang/ drept
Somes– 2 ore
- Interpretarea rezultatelor si graficelor – 6 ore

B. Apa – sursa a vietii pe Pamant

a) Determinarea calitatii apei in Satu Mare si in judet ( alegere
de probe ) – 1 ora
b) Efectuarea determinarilor in laboratorul de la ANAR pentru
determinarea calitatii apei – starea apelor in judetul Satu Mare. –
1 ora
c) Realizarea unui rebus cu notiunea „apa”: - 1 ora
- Ce este? Unde se gaseste? La ce foloseste? Cum este?
Sub ce forma se gaseste? Cum se masoara? Rolul apei in
organism? Modalitate de poluare.
- sau eseu, fise cu intrebari despre apa
d) Apa prieten sau dusman – 1 ora
e) Poluarea apei:
surse de poluare a apei – 1 ora
cele mai poluate cursuri de apa din judet -1 ora
grafice si concluzii – 1 ora
f) Protectia surselor de apa sunt coordonate in general in toate
tarile pe linie de stat avand o legislatie menita sa protejeze
resursele de apa – 1 ora
g) Efectele poluarii apelor de suprafata si subterana – 1
55
h) Evaluarea impactului poluarii apei asupra mediului in zona
Satu Mare. – 1 ora

C. Padurile – aurul verde al planetei

a) Caracteristicile padurii – 1 ora
- activitate de informare, documentare
b) Rolul padurii in conservarea si protejarea mediului
inconjurator – 2 ore
 produce mari cantitati de oxigen
 pastreaza varietatea plantelor si animalelor
 impiedica alunecarile de teren
 intrebuintarile lemnului
 folosirea fructelor, radacinilor, frunzelor din care se
extrag substante folosite in medicina

C. Reimpadurirea – activitati in teren ( curtea scolii ) de

plantare a arborilor primiti de la Ocolul Silvic Judetean – 2 ore

D. Realizarea unui aranjament floral cu materiale din padure – 1

ora

E. Actiuni de ocrotire a pasarilor in timpul iernii prin

confectionare si montare a casutelor pentru pasari – 2 ore

56
F. Copacul asteptarilor ( activitate creativa – se scriu pe frunze
sloganuri pentru padure ( protectie, importanta, utilizare ) se
lipesc in copac) . Se lucreaza pe grupe si la sfarsit se face “Turul
galeriei “si se urmareste exprimarea unor puncte de vedere
referitoare la tema propusa. – 1 ora

G. Excursie tematica in care se aplica marcajele turistice

confectionate in prealabil la scoala cu aportul orei de
matematica – informatica, biologie, chimie. – 1 ora

COMPETENŢELE SPECIFICE ŞI
CONŢINUTURILE ASOCIATE

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1. Colectarea de informaţii Unde pe Terra?

utilizând surse variate în scopul
documentării

57
1.2 Constientizarea faptului ca ( Proportii si statistici
matematica este o componenta
cultural indispensabila omului. Sa invatam sa masuram )
1.3. Organizarea informaţiilor şi
conceptelor ştiinţifice
interdisciplinare

1.4. Sa utilizeze notiuni de

raport.
Colectarea selectiva a
deseurilor

2.1. Identificarea problemelor şi

situaţiilor problemă din lumea
înconjurătoare

2.2. Colectarea, clasificarea şi

sistematizarea informaţiilor şi
conceptelor ştiinţifice
interdisciplinare
2.3. Justificarea explicaţiilor şi
soluţiilor, la probleme şi situaţii
problemă Apa – sursa a vietii pe
2.4. Utilizarea TIC în culegerea Pamant
şi prelucrarea informaţiilor şi
datelor

2.5. Selectarea informaţiilor şi

realizarea distincţiei dintre
informaţii relevante/irelevante şi
subiective/obiective

Padurea – plamanul verde

58
 al planetei

3.1. Utilizarea unor modele

matematice/ştiinţifice pentru
rezolvarea de probleme şi situaţii
problemă din lumea înconjurătoare

3.2. Justificarea explicaţiilor şi

soluţiilor la probleme şi situaţii
problemă
3.3. Utilizarea TIC în
culegerea informaţiilor şi datelor

3.4. Utilizarea TIC în

prelucrarea şi prezentarea datelor

4.1. Decriptarea şi interpretarea

textelor ştiinţifice şi transpunerea
acestora în limbaj comun

4.2. Utilizarea limbajului

specific în întocmirea rapoartelor
de investigaţii
4.3. Exprimarea opiniilor critice
şi pertinente în raport fenomenele
şi procesele studiate

4.4. Formularea de enunturi

clare prin care sa adreseze mesaje
ecologice
4.5. Valorificarea experienţelor
59
dobândite în asigurarea calităţii
vieţii ( actiuni de ingrijire si
protejare a padurii si
vietuitoarelor )

4.6. Cooperarea cu ceilalţi în

rezolvarea de probleme teoretice
şi/sau practice în contexte diferite (
deprinderi de realizarea a unor
lucruri din materiale adunate din
padure )

DESCRIEREA TEMELOR

Tema Scurta descriere

Epoca în care trăim se

Unde pe Terra? caracterizează prin „explozia de
informaţii”. Şcoala trebuie să- i
înzestreze pe elevi cu strategii
eficiente de învăţare, pregătindu-i
( Proportii si statistici pentru „ învăţarea pe tot parcursul
vieţii” („lifelong learning”),
Sa invatam sa masuram ) capacitatea de a observa, a înţelege
şi a interpreta fenomenele, procesele
lumii înconjurătoare, dobândirea unui
set de abilităţi şi deprinderi de a
obţine informaţii utilizând diferite
surse, de a sorta informaţiile obţinute
în spiritul gândirii critice.
60
 Cooperarea, munca în echipă,
împărţirea sarcinilor de lucru în
vederea realizării unui scop comun,
comunicarea sunt deasemenea
capacităţi importante.
Activităţile de învăţare din
cadrul acestei teme se desfăşoară pe
parcursul a 6 ore. Elevii vor fi
familiarizaţi cu metodele specifice,
etapele ce trebuie parcurse în
rezolvarea de probleme specifice lumii
reale, din perspectiva matematicii şi
ştiinţelor. Vor cunoaşte diferite surse
de informare (enciclopedii, dicţionare,
Internet, harti,harti digitale, etc.)
În cadrul acestei teme elevii vor fi
familiarizaţi cu harta lumii, vor
efectua calcule referitore la distanţe,
suprafaţa continentelor şi oceanelor,
populaţie.
O altă problemă majoră o reprezintă
gestionarea corectă a deşeurilor:
colectare, transport, tratare, reciclare şi
depozitare .
Deşeurile sunt materiale rezultate din
activităţi umane. Scopul este
Colectarea selectiva a reducerea efectului lor asupra sănătății
deseurilor oamenilor, a mediului, sau aspectului
unui habitat. Gestionarea deșeurilor
are ca scop și economisirea unor
resurse naturale prin reutilizarea
părților recuperabile.
În cadrul acestei teme elevii vor
cunoaşte efectele negative ale
activităţii omului asupra mediului
61
 înconjurător. Vor conştientiza
importanţa atitudinii responsabile faţă
de mediu.
Vor cunoaşte procesul de
producţie a hârtiei/ maselor plastice,
precum şi importanţa reciclării acestor
materiale.
Vor cunoaşte importanţa colectării
corecte a deşeurilor, vor aplica
chestionare si vor interpreta
rezultatele.
Activităţile de învăţare se vor
desfăşura sub formă de activităţi de
documentare, problematizare, excursie
tematică, studiu ecologic, afişe,
colaje, chestionare.

Rezervele de apă sunt expuse

poluării datorită agenţilor biologici,
chimici, agenţilor fizici, substanţelor
organice de sinteză. Poluarea apei,
Apa – sursa a vietii pe
diminuarea resurselor de apă potabilă
Pamant reprezintă o problemă iminentă pentru
întreaga omenire.
Elevii vor culege probe pentru
determinarea calitatii apei, vor realiza
rebus cu notiunea “apa “, eseu si fise
tematice. Vor juca un joc de rol “apa
prieten sau dusman “, vor determina
care sunt cele mai poluate cursuri de
apa din judet, efectuand grafice.
Activitati de invatare : se
realizeaza prin observarea dirijata,
experimente, masuratori.
62
 Mediul în care s-a dezvoltat omul a
fost natura cu pădurile, poienile,
câmpiile, păşunile ei verzi, izvoarele,
Padurea – plamanul verde râurile, florile şi animalele
al planetei Pădurile sunt defrişate rapid în
scopuri agricole sau pentru păşuni,
utilizate şi exploatate în mod abuziv
sau degradate de incendiile produse de
oameni.
Fiecare poate contribui la
salvarea naturii, asigurând condiţii de
viaţă locuitorilor de mâine ai Terrei.
Trebuie să fie o acţiune comună a
tuturor pentru salvarea naturii, oprind
poluarea industrială si îndepartând
pericolul contaminării cu reziduurile
aruncate.
Prin atitudine responsabilă,
fiecare dintre noi poate contribui la
protejarea mediului, trebuie doar să
vrem.
Activităţile de învăţare se
realizează prin actiuni de informare,
documentare, confectionare de
postere, reimpadurire, realizarea unui
aranjament floral, confectionare de
casute pentru pasarele, sloganuri eco –
Copacul asteptarilor – si excursie
tematica ( marcaje turistice )

ACTIVITĂŢI ŞI MODURI DE EVALUARE:

63
I. TRADIŢIONALE:

*PROBE SCRISE-teste de evaluare, completări de fişe, mape

tematice.

*PROBE ORALE-jocuri didactice, ghicitori, concursuri pe

grupe.

*PROBE PACTICE-machete,construcţii de obiecte mici,

desene.

II. ALTERNATIVE:

*Observarea directă a elevului.

*Analiza activităţii,promovarea exemplelor pozitive.

*Portofoliul.

*Autoevaluarea.

*Miniproiectul.

Strategiile didactice folosite în activitate sunt:

 strategiile mixte( inductiv-deductive şi deductiv-
inductive)

 strategiile algoritmice
64
  strategiile euristice

Metode didactice utilizate:

 Expunerea didactică

 Demonstraţia

 Metoda observării

 Metoda exerciţiului

 Algoritmizarea

 Problematizarea

 Studiul de caz

Metode activ-participative:

 Brainstorming-ul

 Categorizarea

 Gândiţi- Lucraţi în perechi-Comunicaţi

 Gândiţi-Lucraţi în perechi-Lucraţi în patru

 Lanţul ideilor

Dintre metodele didactice folosite :

 lecţii;

 lucrări practic – aplicative ;

 realizarea unor portofolii;

65
  vizite didactice ;

 drumeţii, excursii.

Bibliografie

 Dulamă, Maria Eliza. (2002); Modele, strategii şi tehnici

didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

 Steele, Jeannie; Meredith, Kurtis(2000),”Lectura şi scrierea

pentru dezvoltara gândirii critice”; Centrul Educaţiei 2000+,
Bucureşti

 www.scintia.ro

 www.referatele.com

 www.scritube.com/sociologie/psihologie/INTELIGEN
ŢELE MULTIPLE-ALE

 Rodica Luca - Învăţăm FIZICA rezolvând probleme,

Editura Polirom, 2005

 Aurel Brăgaru – Rezolvarea metodică a problemelor de

fizică, Editura Andreas Print 2005
66
 Alexander Bryan, Hellemans Bunch – Istoria
descoperirilor ştiinţifice, Editura Orizonturi, , Bucureşti

 Revista de fizică şi chimie DELTA (1999 – 2009)

(Craiova)

 Revista de fizică şi chimie (1979 – 2009) (Bucureşti)

67
68