MARIA SANDU

REACTIA SOCIALA
irta pornrva cRI M I NALITAu
t-
I
SUPRAVEGHEREA SI ASISTENTA POSTPENALA
 CUPRINS

Partea intii - MODELE DE REACTIE SOCIALA IMPOTRIVA

F'ENOMENULU I CRIMINALITATII

Capitolul
CERCETAREA CRIMINOLOGICA INTRE PRACTICA $I POLITICA
ANTICRIMINALA 13
1. Domeniul cercetdrii criminologice ........................... 13
1.1. Criminalitateacafenomen social ............ .........14
1.2. Criminologiarcacliei sociale........... ................. 18
1.3. Politica gi practica anticriminald. ...................... 19
2. Evolu{ia teoriilor explicative in cercetarea criminologicd.................. ..................26
2.1. Determinismul bio-psiho-socio-cu1tura1................... ..............26
2.2.Perspectiva criminologiei dinamice.. ................30
3. Elemente de agresologie qi victimologie................ ........................31

Capitolul II
F'ORME MODERNE DE REACTIE SOCIALA IMPOTRIVA
DEVIANTEI, DELINCVENTEI $I CRIMINALITATII 37
l. Modele de reac{ie sociald - perspectiva criminologicd ..................37
2. Control social gi forme de justi{ie sociald - premise pentru umanizarea
sistemului de represiune ....................42
3. Strategii privitoare la prevenirea qi controlul criminalitdlii . ........... 58
3.1. Prevenirea devianlei, delincventei qi infracfionalit5{ii..................................58
3.2. Intervenfia psihosocial[ specializatd... ..............61
3.2.1. Asisten{a psihosociald din afara sistemului de justilie penald................61
3.2.2. Supravegherea qi asistarea psihosociald in cadrul sistemului de justilie
pena1d........... ............................67

Capitolul III
PROBATTUNEA - FORMA UOUTRNA Or nTACTIE SOCIALA $I
PROTECTIE COMUNITARA 69
l. Proba{iunea - definire qi evolulie conceptuali .........69
2. Sursele reglementdrii mSsurilor qi sanc{iunilor comunitare.... ........73
3. Proba{iunea in Rom6nia - scurt istoric... ..................71
3.1. Dezvoltarea cadrului normativ la nivel internalional qi nalional ..................78
3.2. Modemizarea sistemului de justi{ie juvenilS qi promovarea alternativelor la
detenlie pentru minori .................83
3.3. Asistenla tehnicd qi dezvoltarea practicii in domeniul probafiunii ...............86
4. Sistemul de probaliune qi paradigma justiliei restaurative... ...........88
Reac{ia sociald impotriva criminalitdlii

4.1. Misiunea social5, valorile gi principiile etice ale probafiunii........................gg

4.2. Rolul probaliunii in proteclia victimeror unor categorii de inliacfiuni.........95
4.3. Categoriile de personal din sistemul de probajiune.....................: ...............gg
4.4. Beneficiarii structurilorteritoriale din sistemur deproba1iune................... r0r
4.5.Desfiqurareaactivitdtilordeprobaliune.................... ...........103
5. Evaluarea serviciilor de probaliune EFeM Excellence Model........................
- 106

Partea a doua - SUPRAVEGHEREA gI ASISTAREA

PSTHOSOCTALA A PERSOANELOR $r
GRUPURILOR DELINCVENTIONA LE

CAPITOLUL IV
SUPRAVEGHEREA RESPECTARII MASURILOR
SI A EXECUTARII
SANCTTUNILOR COMUNTTARE tle
1. No{iuni introductive qi delimitlri conceptuale...
..... l 19
2. Extinderea procesului de supraveghere in comunitate................. .......................126
3. Procesul de supraveghere a persoanelor majore in cadrul individualizdrii
pedepselor..... ............. l2g
3. I . coordonarea procesului de supraveghere in cazul amdndrii aplicErii
pedepsei........ .......12g
3.2 coordonarea procesului de supraveghere in cazul suspendirii
,,executirii
pedepsei sub supraveghere,,.............. ..............131
3.3. Coordonarea procesului de supravegherc in cazll liberdrii conditionate ... I 32
4. coordonarea prestdrii unei munci neremunerate ia folosul comunitdlii ............. 133
4. I . Punerea in executare a obliga{iei de prestare a unei munci neremunerate
in
folosul comunitAfii.... ................. 135
4.2. coordonarea executdrii amenziiprin prestarea unei munci neremunerate in
folosul comuniti1ii.... ................. 135
5. Procesul de supraveghere a minorilor sanc(ionafi cu mrsuri educative
neprivative de libertate .................. ....................137
5.1' coordonarea procesului de supraveghere in cazul stagiului de formare
civic5............ .......140
5.2. Coordonarea procesului de ,,supraveghere,, ca m[surd educativd...... ........141
5.3. coordonarea procesului de supravegher e in caatl consemndrii la sf6rsit de
sdptdmdn5..... .......143
5.4. coordonarea procesului de supraveghere ?t cazur asistirii 2i1nice.............144

CAPITOLUL V
ASISTAREA PSIHOSOCIAT,A iN PROBATIUNE $I COLABORAREA
CU MEDIUL PRIVATIV DE LIBERTATE 173
l- Nofiuni introductive privitoare la asistarea psihosociald penal[ asistenfa
post-penalS ;i
................173
2-Elapele asistlrii desft;urate la nivelul serviciului de probafiune ........................174
2.1. Managementul de cazinprobaliune................ .....................
175
2.2. Eyaluarea ini[ial6 a persoanelor inculpate ......177

2.2.2.Evaharea inculpa{ilormajori......... .......... lg0

2.3. Estimarea si managementul riscului criminogen in proba{iune..................
lg4
2.3'1. Estimarea nevoilor cu potenlial criminogen a riscului criminogen..... lg4
;i
 Maria Sandu

2.3.2.Planiftcarea gi monitorizmea intervenflei psihosociale in proba!iune........ 185

2.3.2.1. Evaluarea minorilor afla{i in executarea unei mlsuri educative
neprivative de libertate.... ...............186
2.3 .2.2. Evaluarea minorilor afla{i in executarea unei mdsuri educative
privative de libertate.... ...................187
2.3.2.3. Evaluarea persoanelor majore aflate in supravegherea
serviciului de probaliune ................ 188
2.4. Relevanla estimdrii conduitei victimiare in cadrul evaludrii psihosociale
realizatdpentruagresor .............. 190
2.5. Colaborarea cu institu{iile din comunitate in realizarcamanagemenfului
de cazinprobafiune..... ...........---.197
3. Specificul asistenlei psihosociale realizatd in mediul privativ de libertate.........202
3.1. Planificarea qi managementul executdrii pedepsei cu inchisoarea.............-203
3.2. Pregdttreapentru liberare, supravegherea postJiberatorie ;i asistenia
post-penald .......-...204

Capitolul VI
ASISTENTA POST-PENALA $I REDUCEREA RISCULUI DE
RECIDIVA DUPA INCHISOARE 207
l. Abordarea criminologici in desistarea inflac{ionald ....................207
2. Supravegherea post-liberatorie qi asistenla post-penald. ...............209
3. Modele de intervenlie psihosocialS in asistenla post-penald........ .......................214
3.1. Acliunea social6 in re(ea gi colaborarea inter-institulionald.......................214
3.2. Programul ,,Reducerea riscului de recidivi dupd inchisoare" ....................216

Referin{e bibliografice 221

ANEXE 235
Anexa I
Infractor - victimS: calitSli procesuale in cadrul raporturilor juridice procesual
penale ........... .............237
Anexa 2
Tabloul psihosocial al cauzalitdlii delincvenfei. Estimarea riscului de recidivd
qi desistarea infraclionalS ................238
Anexa 3
Evaluare risc / nevoi. Managementul riscului in activitatea de probaliune.............239
Anexa 4
Evaluare risc / nevoi. Managementul riscului in cadrul procesului de
supraveghere gi asistare...... .............240
Anexa 5
Sistemul de probaliune - beneficiari, tipuri de activitefi, obiective....... ..............241
Anexa 6
Referat de evaluare ini{ial6 pentru inculpatul minor............ ..........147
Anexa 7
Raport de evaluare ini1ia15 pentru inculpatul major............ ...........149
Anexa 8
Plan de supraveghere ......................... l5l
Anexa 9
Plan de formare civicd............ ........... 156
Reaclia sociald impotriva criminalitdlii

Anexa 10
Planul programului zilnic........ ........... l5g
Anexa 11
Planul consemndrii la sffirqit de sdptdm6n6 .............. 160
Anexa 12
Planul asistdrii zilnice........ ................162
Anexa 13
Referat de evaluare pentru minorii aflali in executarea unei misuri educative.... 164
Anexa 14
Raport de evaluare pentru persoanele majore aflate in supraveghere. .................166
Anexa 15
Raport privind finalizarea supravegherii .................. 16g
Anexa 16
Asistarea psihosociald penalS gi asistenla post-penalr din cadrul sistemului de
proba!iune..... .............242
Anexa 17
Asistarea psihosocialI in probaliune. ......................243
Anexa 18
Parteneriatul intre probaliune gi birourile de mediere qi solutionare a
conflictelor ........244
 Capitolul I

CERCETAREA CRIMINOLOGICA INTRE PRACTICA $I

POLITICA ANTICRIMINALA

1. Domeniul cercetlrii criminologice

incd din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupa{i de observarea qi
studierea ,,genezet qi a esenfei fenomenului criminal" contur0ndu-se ceea ce
literatura de specialitate numegte curente de gdndire criminologicdt care au
generat tot at6tea solufii qi concluzii. Vechimea in timp a Stiinlei criminologice,
comparabild cu a celorlalte qtiinfe sociale2 se intinde in timp incepdnd cu regulile
Hammurabi ale Babilonului - Codul lui Hammurapi sau Codex Hammurapi (scris
probabil in jurul anului 1760 i. Hristos), - continudnd cu gdndirea criminologicd
din Egipt, Grecia anticd",Evul mediu, Evul modern qi Epoca modern[3.
Termenul de ,,criminologie" a fost folosit pentru prima dat[ de antropologul
hancez Paul Topinard (1879). Grosso modo, criminologia ar desemna,,qtiinla despre
crim5", abordare care ar diminua interesul pentru criminal, victim[ sau reacfia
socialS asupra fenomenului criminal. Astfel incdt, preocuparea major[, in lunga

Termenul de ,,criminologie" era folosit ca un termen generic pentru toate ,,qtiinlele criminale";
:rimen 0at.) - crimd (faptd penal6, infracfiune); logos (gr.) - cuvdnt, idee, teorie, gtiinfd.
- {parilia sociologiei ca gtiin!5 este legatd de numele sociologului francez Auguste Comte (1798-
1857) care a intemeiat ,pozitivismul sociologic".
' Pentru detalii privitoare la g6ndirea criminologicd in antichitate gi in Evul mediu, a se vedea
Horea Oprean, Paul Popovici qi Lucia Oprean. 2000. Criminologie. Arad: Editura Servo-Sat,
:p.34-52; de asemenea, pentru o trecere in revisti a principalelor curente criminologice p6nd in
[poca modernd, a se vedea Amza Tudor. 2002. Tratat de criminologie. Tratat de teorie qi politicd
:.iminologicd, Bucureqti: Lumina Lex, pp. 18-32; Robert M. Bohm, Keith N. Haley.2002. Justilia
penald. O viziune asupra sistemului american, Bucuregti: Editura Expert, pp. 95-97 . In anul 1934
se infiin{eazd Societatea Internalional6 de Criminologie iar, in anul 1990, Societatea Romdni de
Criminologie qi Criminalistic5.

l3
 Reaclia sociald impotriva criminqlitdtii

perioadd de constituire a criminologiei ca qtiin{E a fost repre

zentatA de delimitarea
obiectului de studiu qi implicit, de definirea domeniului qtiinlifica, proces
in cadrul
cdruia criminologia a fost uneori perceputI ca
,,qtiin![ frrd rcgat, (Thorsten Sellins)
sau chiar ca o ,,supergtiin[i" (Maxime Laignel Lavastine6; vasile
v. Stanciu).
Delimitarea obiectului de studiu al criminologiei se realizeazdin funclie
de
perspectiva asupra criminalitd\iiT care,inprezent, imbind abord[rile
centrate pe
fenomenul criminalitdlii, reaclia sociald tmpotriva criminalita[irs, precum gi pe
practica Si politica anticriminald.

1.1. Crimin ahtatea ca fenomen social

Abordarea criminologiei ca qtiinfd a ,,fenomenului criminal,,, ca fenomen
,,uman qi social", iar nu ca ,,simpld abstraclie juridic6", include in domeniul de
cercetare, atdt o ,,realitate individual["
- crima, criminalul qi victima _, cdt gi o
,,realitate colectivS" - criminalitatea.Drept urmare, criminologia a fost definit[ pe
rdnd sau concomitent ca:
o stiinta despre uiminal (Enrico Ferrie, Etienne de Gre#);
o stiinta despre crimd (Emile Durkheim)l', ,,discursul cu privire la crimd,,,
qtiinla crimei (R. Vouin, l. Leaute 1956)12;
o
;tiinfa despre dinamica actului criminal (Maurice cussonl3), teorie cen-
tratd' pe procesele qi mecanismele ,,trecerii ra act" care va pune bazele ,,crimino-
logiei dinamice" gi a utilizdni metodelor calitative, in opozifie cu
,,criminologia
etiologicS" a anilor'50 care utllizeazi,preponderent metode cantitative;

4' .'crmmologia pozitivistd" a fost fondatd de Cesare Lombroso, cercetator in domeniul

^.
antropologiei.criminaliti{ii, odatii cu lansarea lucririi L,uomo delinquente(Ig76).
' Thorsten Sellin. 1950..r+uporyl general cu privire la <Aspectele sociologice ale criminalitiliil,
prezentat la cel de-al Il-lea Congres al SocietS{ii Internationale
de Crininologie (S.f.C.). fn
Annales Internationales de Criminologie.
6
Maxime Laignel Lavastine gi Vasiie Stanciu (colaborator). 1950. prdcis de criminologie
: La
connaissance de l'homme, la biotypologie, la personnalite criminelle. paris: payot,
i Tudor 2g2 p.
Amza. op. cit.,pp.29-50;.
o
Alecu Ioan Iacobu[E - 2002. Criminologie.Iaqi: Editura Junimea; ?n aceastd lucrare,
criminologul
ie$ean trateazd pe larg tema: ,,Criminologia reac,tiei sociale,', pp.
iZt_Z+0.
' Enrico Ferri. 1905 / 1914. La sociologie Cr:iminelle, z'Ziition (lgl4). paris: Librairie
F6lix
Alcan,640 pp.
'u Etienne De Greeff. 1946. Introduction d la criminologie. Bruxelles: Joseph Vandenplas,
Libraire
Editeur. 2" edition. 415 pp.
" Emile Durkheim. 1956. Les rdgres de la mdthode sociologique. paris: Ed. p.U.F.
ll'- Y:'* R.9i L6autd, J. 1956. Droit penal et criminologie. Presses Universitaires De France.
Maurice Cusson. 1998. Criminologie actuelle. Paris: Les Presses
Universitaires de France.
Premidre ddition. Collection: Sociologles. ZS+ pf.

t4
 Maria Sandu

o stiinla despre fenomenul criminalitdlr, (J. M. van Bemmelem 1942; Jean

Pinatella 1987; Narcis Giurgiu 1992);
o stiinla asupra criminalitdlii ca fenomen social (Edwin H. Sutherland,
Donald Ray Cresseyl5);
o stiinla despre victimd sau victimologia (Tudor Amza, Alecu Ioan
Iacobu!6 2000 I 2002).

in
ceea ce priveqte nofiunea de ,,crim6", literatura de specialitate consem-
neazd,trei accepliuni ale acesteia, dup6 cum urmeaz[:
a. in sens comun, nofiunea de crimd se referd fie la infracliuni intenlionate
impotriva persoanei, fie la infracfiuni cu alt obiect juridic principal dar care au ca
rezultat moartea unei persoane, fte la alte fopte penale grave.
b. Sensul penal al noliunii de crimd se referd la o infracliune grav[ care
atrage pedepse diferite qi proceduri speciale in raport cu celelalte infracliuni, sens
ahibuit qi de legislafia penal5 rominl de la 1865, respectiv 193616.

in dreptul penal romdn actual se menfine conceplia unitard cu privire la

infracfiune, criticatd uneori, in literatura de specialitate, contravenliilelT iegind din
sfera de reglementare a dreptului penal.

Aceastil ,,lacun6" legislativd a fost corectatl prin modificarea Codului penal

romdn in vara anului 2004, modificare rimasd in stare de proiect, dupd nenumlrate
prorogdri de termenl8. Conform proiectului de Cod penal romdn (2004), faptele
prevdzute de legea penald ca infracliuni se impart, dupi gravitatea lor, in crime qi
delicte (art. 3 din proiectul de Cod penal (2004).

a infracliunilor in crime qi delicte, modificd infelesul

impdr,tirea bipartitd
nofiunii de ,,delict", care nu se mal refer[ la ,,violarea unei anumite legi" in
ra
Jean Pinatel. 1987. Le phdnomine criminel. Paris: MA Editions.
tt Edwin H. Sutherland and Donald R. Cressey. 1974. Criminologt, 9th edition, Philadelphia /
New York / Toronto: J.B. Lippincott Company.
'u Codul penol romdn de la 1865 Si Codul penal Carol al IIJea de la 1936 sunt legi organicein
care se regdseqte imp64irea tripartitd a infracliunilor in crime, delicte qi contravenln, imp64ire
care se men{ine qi astdzi in Fran{a, Belgia, Luxemburg, San-Marino, Grecia.
t7
Ordonanya nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenliilor, cl modificdrile gi
completdrile ulterioare.
" O.U.G. nr. 50 din 2006 pentru prorogarea termenului prevdzutla art. 512 drn Legea nr. 301 din
2004 - Codul penal Si la art. 97 alin. ( I ) dir Legea nr. 294 din 2004 privind executarea pedepselor
Si a mdsurilor dispuse de organele judiciare tn cursul procesului penal (publicatd in M.Of. nr. 566
din 30 iunie 2006).

t5
 Reaclia sociald impotriva criminalitdyii

general, ci in mod particular la incdlcarea legii penale, rlmdndnd ca diferenfierea

intre ,,crime" qi ,,delicte" sd se realizeze in funcfie de gravitatea
faptei penale
valoarea pagubei, valoarea obiectului lezat qi modul de comitere a faptei qi de
-
-
sanctiunea aplicatd - penald sau corec{ional[le.

,,Crima, in sens penal, reprezintd, o infracliune gravd care atrage pedepse diferite
qi proceduri speciale in raport cu celelalte infracfiuni,,.

,J)elictul reprezintdfapta antisociald, comisd in societate, ce constd in acliunea

sau inacliunea unei anumite persoane, care atenteazd cu discerndmdnt
Si vinovdlie la
anumite valori gi relafii sociale ce sunt protejate de norme de drept penal".

,,Infracliunea" este definitd in Codul penal romdn, actualizat 201620, prin

prisma trdsdturilor esenliale care trebuie intrunite concomitent, ca fiind
,,fapta
prevdzutd' de legea penal6, sdvdrqitd cu vinovdfie, nejustificatd qi imputabil6 persoanei
care a sdv6rqit-o"; totodat5, ,,infiac{iunea este singurul temei al rSspunderii penale,,
(art. 15 alin. (l) qi (2) din Codul penal romdn, actualizat.

Rezulti c6, o faptd, constituie infracliune - crimd sau delict - numai dac[
intruneqte cele patru trdsdturi esenliale
-
prevederea ?n legea penal6, vinovifia,
nejustificabilitatea qi imputabilitatea care in fapt, reprezintil criterii de diferenliere
-
de alte forme de ilicit juridic (civil, administrativ, disciplinar, contravenlional etc.).

Infraclionalitatea, in sens generic ai ca fenomen socio-uman, desemneaz[

ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu qi inh-o perioadi de timp determinate.

c. ln sens criminologic, crima este un fenomen socio-juridic (o realitate

observabild qi repetabil5), un fapt uman qi sociar, care transcende nofiunii de
crim6 in sens penal, ?n corelalie cu principiur tegalitd{ii incrimindrii.
le
Dan Banciu - 1999. Control social qi sancliuni sociale. Bucuregti: Editura Victor, pp. 112-114.
'o Legea nr. 286 din 2009 privind Codul penal,cu modificdrile gi completirile ulterioare, publicatE
in Monitorul of,rcial nr. 510 din 24 iulie 2}og,invigoare de la I februarie2014.

t6
 Maria Sandu

De aceea, noliunea de crimd, in sens criminologic, este mult mai cuprinzd-

toare referindu-se atAt la faptele penale incriminate (infracliuni), cdt qi la faptele
cu justificatd aparenld penald, frrd elementul constitutiv al infracfiunii, cum ar fi
de pild[, devian{a care genereazil (favorrzeazd gi determind) delincvenla; de
exemplu, conform Legii nr. 286 din 2009 privind Codul penal, cu modificdrile qi
completSrile ulterioare, faptele cu aspect predelincvenlional care prezintd pericol
social mai redus, faptele comune, tentativa (art. 32-34), participalia (att. 46-52),
situaliile care inl[tur[ caracterul penal al faptei cauzelejustificative (art.l8-22)
-
si cauzele de neimputabilitate (art.23-31).
Din perspectiva ardtatd, criminalul este o persoand care comite o crimd in
toate sensurile anterior ardtate: faptd penald qi faptd cu justificatd aparenld penald.
in vederea evitarii etichetdrii, teoriile abolilioniste propun inlocuirea gi utilizarea
sintagmei persoand care a sdvdr;it o crimd, aspect confirmat de meniinerea terme-
nului delincvenld juvenild, cu referire la minorii care comit acte criminale, in sens
criminologic. Totuqi, avdnd in vedere creqterea periculozit5lii frptuitorilor minori,
precum qi a gravitdlii faptelor slvdrqite cu violen![ mai ales, de c[tre aceEtia, unii
autori de specialitate propun sintagma ,,criminalitatea in rdndul minorilor"2l, cu
referire la criminalitatea juvenild, respectiv infraclionalitatea juvenild.

Delincvenla juvenild cuprinde acele conduite qi acte antisociale, care exced

violirii legii penale, qi care sunt sdv6rqite de persoane care n-au atins incd vdrsta
majoratului (18 ani in Rom6nia) (Banciu 1999).

Criminalitatea cafenomen socio-uman, inclusd in domeniul de cercetare al

criminologiei, desemneazd ansamblul faptelor penale sau at justificatd aparenld
penald s[vArqite intr-un spa]iu qi intr-o perioadd de timp determinate . Ca fenomen
iuridic, criminalitateareprezintd ansamblul comportamentelor umane considerate
infracliuni - incriminate qi sancfionate - in cadrul unui sistem de drept penal.
Literatura de specialitate opereazd diferite clasificlri ale criminalit[tii, fie in
funclie de criterii obiective - unitali de spaliu qi timp - fie in funclie de criterii
subiective cu referire la gradul de cunoaqtere a faptelor penale de cStre organele de
justilie penal6. Astfel se poate distinge intre urm[toarele tipuri de uiminalitatS2:

t' Igor Dolea; Victor Zaharia; Valentina Prilcan gi Mariana Buciuceanu-Vrabie, ,,Fenomenul
delicvenlei juvenile in Republica Moldova". Institutul de Reforme Penale din Republica Moldova,
1014 (http://irp.md/news/519), accesat in data de l0 decembrie2016.
-- Alecu Ioan Iacobu{d . 2002. Op. cit., pp. 16-17 .

17