Sunteți pe pagina 1din 1388

.

::

.:

,.

www.dacoromanica.ro
BIBLIA
ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA

niNVATATORUL(."4 )
www.dacoromanica.ro Ate L ¡AO *i
LA EDITIA I:
BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA
DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE
PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU
51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB
TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN
ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA AN
DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL
PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU
LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL PROF. AL.
RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io
NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA
TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui
*URBAN CANTACuZiNo.
TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST
cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST
FATUITE I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH
MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA
DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR
MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LE-
GATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN
BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL
JUTARU I GH. FLORESCU.

ToATE DREPTURILE REzERvATE


www.dacoromanica.ro
BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA
A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT

TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE


SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI
VASILE RADU SI GALA GALACTION
DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II

BUCURESTI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n
39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39
1939

F;ditia IIIII, 10.001-25 000


www.dacoromanica.ro
B.M.B.
PatriMOMU
www.dacoromanica.ro
2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta
dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6
Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal
xavovou5g.
(Syntagma, vol. 5, p. 429)

PREA INALTATULUI
BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN,
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II
MAJESTA TE,
Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune
«Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu
cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite
de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii
ai Angliei».
Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei,
amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele
culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o de-
osebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi
cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe,
n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege,
neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai
tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost
pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre
au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor
0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi,
vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Gre-
insr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa
lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii
streimomti.
Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episco-
pul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au
indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd
de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori
sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul
V
www.dacoromanica.ro
PREFATA

veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?" biseri-


ceased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi
citind aceeapi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor
protestante pi neoprotestante.
Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile
viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul
sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald
de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7,
cu aceeapi constitufie episcopal?"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in
amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, re-
vdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru
de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o
situalie now?"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf e-
sionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiu-
nea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Bi-
blie, dar rdzvreilitä I al?" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con-
stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a
Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile
poporului.
Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor
pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaro-
protestant?", retipcIrind Biblia noastrd traditional?", intemeiatc7 pe ver-
siunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?" ce a trecut-o printeo temeinicd
revizuire pi, in bun?" parte, printr'o largà muncd de traducere noud.
Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru
cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei
pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori
ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture"' (dupil
cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936.
In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele,
munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de
intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Bi-
blia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat
pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii
deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misio-
nan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se slu-
j eased tot de textul sectantilor.
Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, re-
inviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi
iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti
sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea
Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi.
VI
www.dacoromanica.ro
PREFATA.

poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim


pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II »
aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors
la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in-
diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original
ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din
Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data'
de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Prin-
cipele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei
traducere a intregii Stinte Scripturi.
Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noa-
sire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul
I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul
limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul ori-
ginal. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul
Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamen-
tare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Ve-
chiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Aka-
tuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi
..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi
ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exe-
getic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea'
in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai
de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd.
Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice,
rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius.
El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este
Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate,
dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic
nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd,
in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea ne-
voie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems
sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, en-
glezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romez-
neyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va
Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament
n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox.
Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o
perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i ro-
memesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit
intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina
VII
www.dacoromanica.ro
PREFATA

si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la ser-
beirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice
sei fie pastrate pe table de aramei:
« toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste
nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle-
tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin
tot popor român este ».
Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre
ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi
cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg fi a
viitoarei noastre reIntälniri bisericesti.

MAJESTA TE,
Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE
CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste
sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura
este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor
pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef
monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid&
cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu
mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincl-
lei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma.
Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit
odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate
literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura
englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea
Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia
lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe.
La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu
aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi-
nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini
proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a
aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai
mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue "inde-
plineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1
vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti.
Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale
le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca
Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Re-
gele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul
Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica
VIII
www.dacoromanica.ro
PREFATA

strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru


gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele artura-
rilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre
cdutiltorit poeziei.

Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strd-


duinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cd-
teva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve-
nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In tra-
ducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei
ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul tra-
duccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi,
care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai
laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe
care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului
are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc.
Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte
ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de vea-
curi, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)" mersul viefii univer-
sale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au ob-
servat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele
privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este
un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori.
Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem
monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd pro-
clamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet
vie gi in necontenitel transformare?
Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi
letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de
temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei
Scripturi. Sfeinta Scripture)" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze,
pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului
ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria
neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare.
Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii
Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura ma-
mei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o
impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare
gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem
chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu
limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate
literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre.
IX
www.dacoromanica.ro
PREFAM

Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani,


Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirgu-
inta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si
Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta
# REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne.
Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel
regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul
Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele
Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce
ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca
Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului.

MAJESTA TE,
Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei
fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand
numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru:
BIBLIA REGELE CAROL II.

Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre


prea smeriVi ostenitori
Bucure§ti, Octombrie 1937, Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON

X
www.dacoromanica.ro
VECHIUL TESTAMENT

FACEREA
1. _12. S'r pämäntul a odräslit pajiste
Cele »ase zile ale Creafiunii. verde, ierburi având sämänVa, in ele,
dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu
La inceput, a fácut Dumnezeu cerul rod care are samântil in el, chip& nea-
pamântul. mul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este
i pamántul era fára, chip i pustiu bine.
intuneric era deasupra adâncului, iar Si a fost sear& si a fost dimineatii;
Duhul lui Dumnezeu se purta pe dea- ziva a treia.
supra apelor. i a zis Dumnezeu: « Sä fie lumi-
Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! » nätori pe bolta cerului, ca sä, despartä
s'a acut ziva de noapte i sa, fie semne ale ano-
Si a vazut Dumnezeu ea' lumina timpurilor, ale zilelor si ale anilor.
este bun& si a despärtit Dumnezeu lu- Si ea fie luminatori, pe bolta ce-
mina de intunerie. rului, ca sä lumineze pe pämant ». i s'a
Si a numit Dumnezeu lumina ziuä fäcut asa.
intunericul I-a numit noapte. i a fost Deci a facut Dumnezeu cei doi
sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia. luminatori mari: lumingtorul cel mai
S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie mare, ca ni stäpaneasca ziva,
In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele torul col mai mic, ca sá stapäneasca
de ape ». noaptea, precum i stelele.
i a fäcut Dumnezeu taria cerului Si i-a pus Duranezeu pe bolta
si a despärtit apele care sunt dedesubtul cerului, ca sa., lumineze pe pämant,
täriei de apele care sunt deasupra täriei. i sä stäpaneasca peste zi si peste
s'a Newt asa. noapte i ni desparta lumina de intu-
Si a numit Dumnezeu taria cer ; neric. i a väzut Dumnezeu cá, este
si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva bine.
a doua. Si a fost searä, i a fost dimineatä:
S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune ziva a patra.
apele cele de sub cer la un loo i sä se Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune
iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa. apele de sumedenie de jivine cu viata
Si a numit Dumnezeu uscatul In ele si pasärile ni zboare pe pamânt
iar adunarea apelor a numit-o si pe intinsul cerului ».
mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este Si a fticut Dumnezeu chiii cei
bine. mari i toate vietäVile viermuitoare de
S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii, care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate
pämantul pajiste verde, ierburi avand päsarile zburatoare, dupa soiul lor.
sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA, a vitzut Dumnezeu ca. este bine.
faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta i le-a binecuvântat Dumnezeu zi-
In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa. and: Präsiti-va i va inmulii i (rm-

www.dacoromanica.ro
1
FACEREA, 2

pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se in- s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit
multeascit pe pamitnt ». lucrarea sa pe care o fäcuse.
i s'a ficut sear& 0 s'a facut di- i a binecuvantat Dumnezeu ziva
mineata: ziva a cineea. a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a
i a zis Dumnezeu: Sa scoata odihnit de toata lucrarea sa pe care a
mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobi- facut-o Dumnezeu.
toace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ». Iatä ohar§iile cerului 0 ale paman-
s'a fácut sea. tului, atunci citnd au fost zidite. In vre-
i a facut Dumnezeu fiarele pa- mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut
mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele pamitntul i cerul,
dupa soiul lor toate taritoarele de pe Niel un copacel nu era pe pamant
pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum- niel o buruianit nu rdsitrise, citci Dom-
nezeu ca este bine. nul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pa-
i a zis Dumnezeu: Sä. facem om, mant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze,
dup.& chipul nostru i dupit asemanarea Ci numai aburi se ridicau de pe
noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii pamant i adapau toatit fate. pamantului.
re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste Atunci a zidit Domnul Dumnezeu
dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste pe om din arana pitmantului 0 a suflat
toate jivinele care se taritsc pe pamiint. In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut
i a facut Dumnezeu pe om, dup5, Adam, flint& vie.
chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu i a sadit Domnul Dumnezeu o
1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut. gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä-
i i-a binecuvantat pe ei Dum- läluit pe omul pe care 11 zidise.
nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit
roditori i vit inmultiti, i umplqi pa- sä rasara din pamant tot felul de pomi,
mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste frumo0 la vedere buni la mancare;
pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului iar in mijlocul gradinii emu pomul
peste toate vietape care se mi§ea EA pomul cuno§tintei binelui i raului,
pe pamant s. i un fluviu ie§ea din Eden, ca
i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau sit ude gradina, o de acolo se despartea
voua toate ierbmile care au gambit& in In patru brate.
ele, de pe toata fata pamântului, o toti Numele celui dintai este Fison.
pomii care au roade eu samanä in ele. Acesta inconjoarit tot tinutul favila;
Acestea sa fie hrana voastra. acolo se aflit aur.
i tuturor dobitoacelor pamantului *i aurul acestui tinut e de mare
tuturor päsärilor cerului o tuturor ji- pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul.
vinelor care se tarase pe pämant EA care *i numele fluviului al doilea este
au in ele suflare de viata, le dau ca Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§.
hrana toata iarba i toata buruiana. » i numele fluviului al treilea este
lea facut a§a. Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar
i a privit Dumnezeu la toate cate al patrulea fiuviu este Eufratul.
le Meuse i iatä, erau bune foarte. i a luat Doinnul Dumnezeu pe
a fost seará EA a fost climineata: ziva a Adam §i I-a pus in gradina Edenului,
§asea. ea s'o lucreze i s'o pazeasca.
i a poruncit Domnul Dumnezeu
2. lui Adam, zicand: # Din to0 pomii grit-
Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea. dinii vei mamas,
Adam §i Eva in Rai. Dar din pomul cuno§tintei binelui
EA faului O. nu mananci, fiiiidca in
1. A§a s'au desavar§it cerul o pitman- ziva cand vei manca din el, ye]. muri!»
tul i toatit °Oliva lor. Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu
a sfitr§it Duirmezeu in ziva a este bine sit fie omul singur. Ii voi
laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA face lui un ajutor de potriva lui.
www.dacoromanica.ro
2
FACEREA, 3

Cad Domnul Dumnezeu fácuse din lepciune, a luat din roadele lui si a
pamant toate vietuitoarele campului mancat si a dat i barbatului ei care
toate pasarile cerului FA le adusese la era cu ea, si a mancat i el.
Adam, ca st vaza cum le va numi; Atunci li s'au deschis ochii la aman-
pe fiecare vietate, cum era s'o nu- doi i si-au dat seama ca sunt goi si
measca Adam, asa era sa fie numele ei. au cusut frunze de smochin i si-au facut
Si a pus Adam nume tuturor do-. pestelci.
bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului Si au auzit umbletul Domnului
tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam Dumnezeu, care se plirnba in adierea
nu s'a aflat un ajutor de potriva lui. serii prin griidina, i s'au ascuas Adam
Atunoi Domnul Dumnezeu a adus femeia lui, de fats. Domnului Dum-
un somn greu peste Adam i el a ador- nezeu printre pomii
mit, iar Domnul a luat una din coastele Si a strigat Domnul Dumnezeu pe
lui si a strans carnea la loc. Adam si i-a zis: o Unde esti? »
Si a facut Domnul Dumnezeu Atunci el a raspuns: o Auzit-am
coasta pe care a luat-o din Adam femeie pasii tái in gradinii i m'am temut,
si a adus-o catre Adam. fiindcii stint gol, si m'am ascuns s.
Atunci Adam a gait: « Aceasta este Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus
acum os din oasele mele si carne din tie et esti gol? Nu cumva ai mancat
carnea mea. Aceasta se va cherna femeie, din pomul din care ti-am poruncit
caci din barbat a fost luatä. » nu mananci ? »
Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal Atunci Adam a zis: u Femeia pe
eau si pe mama sa si se va lipi de femeia care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a
sa, i vor fi amandoi un trup. dat din pom i eu am mancat ! »
Si Adam si femeia lui erau aman- Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu
doi goi si nu se rusinau. Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?»
Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a
3. amagit i eu am mancat s.
Ccilcarea poruncii ceiderea peicat.
Zis-a Domnul Dumnezeu catre
sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble-
Feigikluinfa lzbeivitorului. stemat sit flu tu intre toate dobitoacele
Ci sarpele era cel mai viclean dintre si intro toate fiarele campului; pe pan-
to ate fiarele campului pe care le facuse tece sä te târasti i pulbere sa manânci,
Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre in toate zilele vietii tale !
femeie: Adevarat este ca a spus Dum- Dusmanie voi pune intro tine fo.'
nezeu Bt nu mancati din toti pomii femeie, intro semintia ta i semintia ei;
dinii? » kceasta iti va zdrobi capul, iar tu
Si a raspuns femeia sarpelui: o Din vi impunge calcaiul. »
roadele pomilor gradinii avem voie Apoi a zis femeii: « Voi inmulti
mâncarn, foarte suferintele sarcinii tale ! Intru du-
Dar din rodul pomului care este ren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii
in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu: barbatul tau i el te va stä,pani.»
Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti lar lui Adam i-a zis: « Pentru
de el, ca sa nu muriti! ai ascultat de indemnul femeii tale si
Atunci sarpele zise &Una femeie: ai mancat din pomul din caro ti-am
« Nu yeti muri debe! poruncit: Sa nu mánanci din el ! »
Dar Dumnezeu stie et in ziva cand blestemat st fie pamantul din pricina
yeti manca din el, deschide-se-vor ochii ta! Cu truda sä te hranesti din el, in
vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand toate zidele vietii tele!
binele i raul. Spini i palamida aduca,
Si femeia, vaziind et rodul pomului st manânci buruienile campului.
este bun de mancare i ispititor la ve- Intru sudoarea fetei tale sä
dere i de dorit, ca unul care dä inte- nanci paine, pan& and te vei intoarce
3
www.dacoromanica.ro 1*
l'ACEREA, 4

in pamant, clici din el ai fost luat. Cid Atunci a grait Domnul catre Cain:
pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! » « Unde este Abel, fratele tau? » lar el
i a pus Adam femeii sale numele a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt
Eva, caci ea a fost mama tuturor ce- paznicul fratelui meu? »
lor vii. Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut !
i a facut Domnul Dumnezeu lui Glasul sangelui fratelui tau striga catre
Ada,m i femeii sale vesminte de pide mine din pamant.
i-a imbracat cu ele. i acum blestemat sa fii tu pe pa-
*i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata mantul care f}i-a deschis gura ca s'a pri-
Adam s'a facut ca unul dintre noi, cu- measca sangele fratelui tau, din mana fa!
noscand binele i raul. i acum, sa nu Calad vei munci pamantul, sa nu-ti
intindil mana si ja j din pomul vietii mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar
sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! » «a fii pe pamant ! »
Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu i a zis Cain catre Domnul:
din gradina Edenului, ca sá lucreze pa- delegea mea este prea mare, ca sa mi
mantul din care fusese luat. se mai ierte !
i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat Tata, astazi tu ma alungi de pe
la raskritul gradinii Edenului. Apoi a fata acestui piimant i trebue sa ma
pus heruvimi cu sabie de flaca* ca ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi
pazeascii drumul spre pomul vietii. fi pe pamiint, iar cine va da peste mine,
ma va ucide! »
4. Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu
Cain fi Abel fi urniafii lor. asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea
sub inseptitet razbunare ! a pus Dum-
i Adam a cunoscut pe Eva femeia nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1
sa. i ea a zämislit i a nascut pe Cain va gasi s'a nu-1 omoare.
si a zis: « Dobandit-am un om de la Dum- i a purces Cain din fata lui Dum-
nezeu ». nezeu si s'a salasluit in pamântul Nod,
Apoi, a doua ()ara, a nascut pe la rasärit de Eden.
fratele sau, Abel. i Abel era pastor de i a cunoscut Cain pe femeia sa,
oi, iar Cain era muncitor de pamânt. si a zámislit si a niiscut pe Enoh.
i dupa catava vreme, Cain a adus s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii
din roadele pamantului prinos lui Dum- i-a pus numele Enoh, dupá numele
nezeu. fiului sau.
i Abel a adus si el din cele intai lar lui Enoh i s'a nascut Irad.
nascute ale oilor sale si din grasimea Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu-
lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare iael a fost tatal lui Metusael, iar Metu-
pe Abel si jertfa lui, sael a fost talla lui Lameh.
lar la Cain i la jertfa lui nu s'a i Lameh luat doua femei;
uitat. Çli Cain s'a aprins de manie cea dintai se numea Ada, iar cea de a
fata lui s'a posomorit. doua se numea Tila.
i a intrebat Domnul pe Cain: « De i Ada a nascut pe Iabel; acesta
ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a a fost parintele celor ce saliisluesc in
posomorit fata ta? corturi i pase turmele.
Oare daca ti-e bina mima, nu tii lar numele fratelui gil a fost
fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina, Iubal; acesta a fost parintele tuturor
pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta celar ce canta, din chitara' si din flaut.
lui da n'avala spre tine, dar tu pune i Tila a nascut i ea pe Tubal-
stapanire pe el! » cain, Murar de unelte de aroma i de
ia zis Cain lui Abel, fratele fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama.
sala: « mergem pe câmp! s lar cand Ci Lameh zis-a catre femeile sale:
erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel, Ada i Tila, ascultati de glasul mea!
fratele sau, i 1-a omorit. Femei ale lui Lameh, luati aminte la
www.dacoromanica.ro
4
FACEREA, 5
spusa mea: Am ucis un om pentru rana Deci toate zilele lui Chenan au
mea si un bilietan pentru Vänätaia mea! fost nouä sute zece ani. Apoi a murit.
Si dacii va fi de sapte ori räzbunat Si Mahalaleel era in varstit de sai-
Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci zeci i cinci de ani i i s'a näscut Tared.
sapte de ori. Si a mai trait Mahalaleel,
Si Adam a cunoscut iaräsi pe fe- ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci
meia ea a näscut un fiu i i-a pus de ani, si a avut fu i fiice.
numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat Deci toate miele lui Mahalaleel au
Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel, fost opt sute nouäzeci i cinci de ani.
pe care 1-a omorit Cain ». Apoi a murit.
Si lui Set do asemeni i s'a näscut Si Iared era in varstä de o sutä
un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci saizeci i doi de ani cand i s'a niiscut
au inceput oamenii sä, cheme numele Enoh.
Domnului. Si a mai trait Iared, dupä ce i
s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a
5. avut fi i fiice.
6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe. toate zilele vietii lui Iared
Deci
au fost nouä sute saizeci i doi de ani.
Iatä izvodul neamurilor lui Adam. Apoi a murit.
In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om, Si Enoh era in viirstii, de saizeci
1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu. cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem.
Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a Si Enoh a umblat in ciile Dom-
binecuväntat pe ei i le-a pus numele nului, dupit ce i s'a näscut Matusalern,
Om, in ziva &Ind i-a Emit. trei sute de ani, i a avut fa f}i fiice.
Si Adam ora in varstä de o But& Deci au fost toate zilele lui Enoh
treizeci de ani i i s'a näscut un fiu, trei sute saizeci i cinci de ani.
dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si Si fiindcä Enoh umbla in cäile
i-a pus numele Set. Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum-
Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a nezeu 1-a luat la sine.
näscut Set, opt sute de ani, si a avut Si Matusalem era in värstit de
fiice. o slit& optzeci i apte de ani i i s'a
Deci toate zilele pe care le-a triit niiscut Lameh.
Adam au fost nouä sute treizeci de ani. Si a mai trait Matusalem, dupä,
Apoi a murit. ce i s'a näscut Lameh, sapte sute opt-
i Set era in viirstä de o sutit cinci zeci j doi de ani fji a avid fi i fiice.
ani i i s'a näscut Enos. Deci toat,e zilele lui Matusalem au
Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a fost nouä sute saizeci i noug de ani.
näscut Enos, opt sute sapte ani, i a Apoi a rnurit.
avut fa si fiice. Si Lameh era in viirst5, de o sutii
Deci toate zilele lui Set au fost optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu.
noug sute doisprezece ani. Apoi a murit. Si i-a pus numele Noe, zicänd:
Si Enos era in viirstä de nouäzeci « Acesta ne va mängála de munca i de
de ani i i s'a näscut Chenan. truda mäinilor noastre, clisunate de pft-
Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! »
niiscut Chenan, opt sute cincisprezece Si a mai triiit Lameh, dupä ce
ani, si a avut fil si fice. i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si
Deci toate zilele lui Enos au fost cinci de ani, i a avut fu i fiice.
nou5., sute cinci ani. Apoi a murit. Deci toate zilele vietii lui Lameh
Si Chenan era in värstä, de sapte- au fost sapte sute saptezeci i apte de
zeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel. ani. Apoi a murit.
Si a mai trait Chenan, dupä ce Si Noe era in varstii de cinci sute
i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patru- de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem,
zeci de ani, i a avut fu i fiice. Ham si Iafet.
www.dacoromanica.ro
5
FACEREA, 6, 7

G. s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu


smoalii.
Rdutatea pdcatelelor lui Adam 'in- Iatä i mäsura dupa care s'o faci:
ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va troj sute de coti sa fie lungimea writ-
sccipa de pato p. biei, cincizeci de coti lärgimea i trei-
lar dup.& ce oamenii au inceput zeci de coi ináltimea ei.
so inmulteasca pe fata pämantului SA, faci coräbiei rasuflatori i sä
s'au näscut fete, le croieati la un cot de la acoperia in jos,
Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu iar uaa corabiei s'o pul intr'o lature.
fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au S'o faci cu troj ránduri de camäri: randul
luat de nevesto, din toate, pe acelea pe de jos, al doilea ai al treilea.
care i le-au ales. Si eu Rita voi aduce potopul apelor
Si a zis Domnul: <4 Nu va ramanea Po pamant, ca sä prapadesc tot trupul
Duhul meu in oameni pururea, fiindca de sub cer, care are in el duh de viatä,
stint trup. Drept aceea, zilele lor sa fie tOt ce se afla pe pitmant si. piara.
o slit& douizeci de ani! » Si eu voi incheia legamantul meu
lar in vremea aceea eran pe pa- cu tino! lar tu intr.& in corabie, tu
mant Uriaaii, mai ales dupá, ce fiii lui feciorii tai i femeia ta.
Dumnezeu intrarä la fiicele oamenilor Si din toate vietuitoarele, din toatä,
le näscura fii. Acestia stint vitejii cei faptura, cate doll& din toate sa bagi in
vestiti din vechime. corabie, ca sit raman& in viatä, cu tine;
Si cand a vazut Domnul ca. s'a parte barbatease& ai parte femeiesca
inmultit rautatea oamenilor pe pOmant si. fie!
ca toatá inchipuirea cugetelor inimii Din tot soiul de pásari ai de do-
lor este numai i numai spre rautate, bitoace, i din tot soiul de taritoare ale
In toata vremea, pamántului: cate o pereche din toate si.
I-a parut fau lui Dumnezeu ca a vie la tine, ca sá ramble in viatä.
fault pe om pe pamant si s'a mahnit lar tu in cu tine din once fel de
in inima sa. hrana, care e bun& de mancat i adureo
Atunci a rostit Domnul: uNimici- In corabie, ca BA, aveti de mancare voi
voi, de pe fate, pamantului, pe omul pe dobitoacele. »
care 1-am zidit, ai pe om i dobitoacele Si Noe a facut toate intocmai aaa
taritoarele i pasärile cerului, cad imi cum i-a poruncit Dumnezeu.
pare ritu ca le-am zidit ».
Ci Noe a aflat har in ochii Dom- 7.
nului. Corabitz lui Noe si pr'dpcidul potoputui.
lath' istoria vietli lui Noe. Noe era
om drept ei far& prihana in veacul Si a zis Domnul lui Noe: #Intra.
ai Noe umbla cu Dumnezeu. tu EA toatä casa ta in corabie, ciici nu-
i i s'au nascut lui Noe trei fe- mai pe tine te-am cunoscut drept, Ina-
ciori: Sem, Ham ai Iafet. intea mea, in neamul acesta.
Ci pamantul se stricase lic fata Din toate dobitoacelo cele curato
lui Durnnezeu EA se umpluse de silnicie. ja cu tine cate eapto perechi, parte bär-
Si s'a uitat Dumnezeu pe pamant bateasca ai parte femeiascä, iar din do-
iatil se stricase, fiindc& tot trupul iai bitoacele necurate alto o pereche, parte
stricase rostul sau pe pamant. bärbateasea, ai parte femeiascä.
Atunci a gräit Dumnezeu catre Aaijderea ai din pisärile cerului cate
Noe: « Sfaraitul a toat& faptura stá gata, aapte perechi, barbätuaul i gäinuaa, ca
in fate, mea, caci pamantul s'a umplut sa le dainuiasca siimanta pe toatä fata
de silnicie. Deci iatá, eu îi voi nimici o pamantului.
data cu parnantul. Ciici peste aapte zile eu voi slobozi
11-ti o corabie din lemn de chi- ploaie pe pamant, timp de patruzeci de
paros. Corabia s'o faci cu camarute zile i patruzeci de nopti, i voi aterge
6
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 8

de pe fat,a pämäntului toate fäpturile Cu cincisprezece coti deasupra lor


pe care le-am zidit.» se ridicarii, apele si muntii furit acoperiti.
lar Noe a fitcut intru totul, asa Atunci pieri toatii fiiptura care se
precum i-a poruncit Domnul. misc.& pe primânt: päsäri, dobitoace
Si Noe era in varstà de sase sute fiare, cat si toate vietätile care misunä
de ani, &Ind apele potopului venifé, asu- pe psämänt, precum i toti oamenii.
pra p5mântului. Toate vietuitoarele de pe uscat cu
Si au intrat Noe si feciorii säi si suflare de viata in niírile lor, toate
femeia sa si nurorilc sale, cu el in co- pierirä.
rabie, din pricina apelor potopului. Astfel au fost stärpite toate
Din dobitoa,cele curate si din cele turile de pe fata pämäntului, de la om
necurate si din pgski i din tot ce se pitn5, la dobitoc, prom& la taritoare,
täräste pe pämänt, p5,nit,' la pasirile cerului; stärpite au fost
Dora cäte douit venir5, la Noe in de pe p5m5,nt si au r5,mas numai Noe
corabie, parte bárbateascä si parte fe- si cu cei ce se aflau cu el in cora,bie.
meiasc5, asa cum fi poruncise Dumnezeu -24. Si au crescut apele pe plimânt
lui Noe. vreme de o sutä cincized de zile.
Iar când s'au fmplinit sapto zile,
apele potopului au pornit pe pàmänt. 8.
In anul sase sute al vietii lui Noe, Noe, in corabie. Poto pul inceteazd, apele
in luna a doua, in ziva a saptesprezecea
a lunii,. in ziva aceea t5.snirä toate iz- sad. Noe iese din corabie.
voarele marelui adänc i stävilarele ce- i Duranezeu si-a adus arninte de
rului se cräpará. Noe si de toate fiarele si de toate dobi-
Si a tinut ploaia pe p5,mânt patru- toacele care erau cu el in corabie,
zeci de zile si patruzeci de nopti. Dumnezeu a läsat sä bat5, vant pe
In ziva aceea a intrat Neo in co- mânt si apele au inceput sI. scadi.
rabie si impreunti cu el: Sem, Ham si Si s'au inchis izvoarele adâncului
Iafet, feciorii lui Noe, femeia lui Noe stavilarele cerului i ploaia din cer
si cele trei femei ale fiilor s5,i, a contenit.
Apoi tot felul de fiare si tot felul 3. Si apele de pe pämlint au dat ins-
de dobitoace i tot soiul de aritoare, poi, putin cäte putin, i dup.& o sut5
care se tartisc pe pimânt, si tot felul de cincizeci de zile au scázut de tot.
pasiíri si tot felul de pitsárele si de lar in luna a saptea, in ziva a
zburlitoare. saptesprezecea a lunii, corabia s'a oprit
Si au intrat la Noe in corabie, pe- pe muntele Ararat.
rechi-perechi, din toate vietuitoarele cu i apele au sc5,zut mereu, mereu,
duh de viatä in ele. pin5, in luna a zecea, iar in luna a zecea,
Si veneau, veneau parte bärb5,- in cea dintäi zi a lunii, s'au ariLtat vär-
teasc5, si parte femeiasc5 din toat5, fap- furile muntilor.
turn, precum poruncise Dumnezeu lui lar dup5, ce au trecut patruzeci de
Noe. Apoi Dumnezeu a inchis usa dupg el. zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe
Si a stäruit potopul patruzeci de care o fäcuse,
zile pe pämänt si au crescut apele si Si a dat drumul unui corb. Acesta
au ridicat corabia, si ea plutea pe dea- a iesit, ducändu-se 5i intoreändu-se, pftnä
supra pamäntului. ce s'au uscat apele de pe pämänt.
Si apele au crescut mari si au Si dup.& sapte zile Noe a dat dru-
sporit foarte pe pàmânt, si corabia plutea mul unui porumbel din corabie, ca 55,
pe DLO apelor. so increclinteze dac5, s'au scurs apele de
Si apele au crescut uriase pe p5,- pe fata p5,mäntului,
mânt, dad, din cale, Meat toti muntii Ci porumbelul n'a giísit unde
cei mai inalti, de sub tot cerul, fur5, odihneascii talpa piciorului, si s'a, intors
acoperiti. la Neo in corabie, dici apele erau pe
www.dacoromanica.ro
7
FACEREA, 9

toati figa pamantului. Atunci Noe si-a 9.


intins mana si a apucat porumbelul qi Noe i Idgeíduinta, lui Dumnezeu.
I-a biigat la sine in corabie. Feciorii lui Noe.
Si a asteptat Inca' sapte zile g a
dat drumuliar porumbelului, din corabie. i Dumnezeu a binecuvantat pe
Si a venit la el porumbelul, in Noe i pe feciorii lui i le-a zis:
faptul serii, i iat5, avea in ciocul roditmi i vá inmult4i i umplqi pa-
o frunza' de magic ruptit atunci. Si Noe mantul,
a priceput ca apele au schzut de pe pa- Si team& de voi i groaza de voi
ea domneasca peste toate vietuitoarele
Si a asteptat Inca alte sa,pte zile, pamantului si peste toate pasarile ce-
eo a dat drumul porumbelului, dar el rului. Tot ce mica pe pamânt o toti
nu s'a mai intors la Noe. pestii mádi sunt dati in mana voastra.
lar in anul sase sute g unul al Tot ce se raise& ci ce traieste ca.
vieW lui Noe, in ziva intaia din lima va fie you& demancare, precum v'am
intaia, apele de pe pámânt se uscara dat i toata iarba verde.
si Noe dadu la o parte acoperisul cora- Numai carnea, cu puterea ei de
biei si se uitä: i iata se zbicise fats, viata, adica cu sangele ei, sit n'o man-
pamântului. ca0.
lar in luna a doua, in ziva a doua- Si negresit, pentni cangele vostru,
zeci aptea, pamántul era uscat.
i pentru viaa voasta, voi cere razbunare;
Atunci a griiit Dumnezeu catre de la oricare fiara voi cero acest Bangs,
Noe si i-a zis: chiar si din mama omului, din mana
Iesi din corabie, tu o femeia ta fratelui sau, cu razbunare voi cere viata
feciorii tad i nurorile tale. omului.
Toate vietuitoarele care sunt cu Cine vars.& singe omenesc, prin
tine, din toatii, filptura, i pasari, o do- maná de om Angelo lui se va v5,rsa,
bitoace si tot felul de taritoare, care se cad dupil chipul cam a facut Dumnezeu
tarasc pe piimant, scoate-le cu tine, ca pe om.
sá misune pe pilmânt i sa, se praseasca Tara' voi fip roditori i v5, inmultiti,
sit se inmulteasca pe pamant! » ritspandii-vit, pe pamant 0-1 stä,paniti!
Deci au iesit din corabie Noe si Apoi a griiit Dumnezeu catre Noe
feciorii lui i femeia lui i nurorile lui, catre feciorii lui i le-a spus:
Toate vietuitoarele, toate taritoa- o Iota eu voi incheia legimantul
rele i toate pagirile ei tot ce se mica meu cu voi EA cu semintia voastrk
pe pacant, dupa, soiurile lor. Si cu toate fapturile vii care sunt
Si a zidit Nao un jertfelnic lui cu voi: cu päsárie, cu dobitoacele
Dumnezeu ci a luat din toate viqui- cu toat,e vietuitoarele pamantului, care
toarele curate g din toate padtrile cu- sunt cu voi, cu toate cate au iesit
rato g le-a adus, ardere de tot, pe jert- din corabie, cu toate jivinele paman-
felnio. tului.
Si a mirosit Dumnezeu miro'sul cu Deci voi incheia legamantul meu
bunit mireazma si a zis Dumnezeu in cu voi: Nici o f5,pturit nu va mai fi
cugetul sa,u: « De acum inainte nu voi starpitä de apele potopului si nu va mai
mai blesterna pamantul din pricina omu- fi potop ea sa pra,p5,deasca pamantul.
lui, pentru ca phismuirile inimii omului Si a adaogat Dumnezeu: Acesta
suet role din tineretea lui tA nu voi este semnul legam5,ntului pe care Il sta,
mai nimici toate vielantoarele precum tornicesc intre mine si voi, i toate vie-
am fácut. Iuitoarele care cunt cu voi, spre veacuri
De aci inainte, cat va ditinui pli- veacuri:
mantul, semanatul i secerisul, frigul 13. Pus-am in nori curcubeul meu,
caldura, vara si iarna, ziva i noaptea ca sá fie semnul leg5,m5,ntului, intre mine
pu vor mai conteni! pamant.

www.dacoromanica.ro
FACEREA, 10

lar ctind voi grmdi non i deasupra 10.


pima,ntului si se va aräta curcubeul Sem, Ham, lafet urmafii lor.
In non,
Atimci imi voi aduce aminte de Tat& urmasii fiilor lui Noe: Sem,
legamhntul care este intre mine i voi Ham si Iafet. Dupä, potop li s'au nitscut
toate vietuitoarele de tot soiul, si apele lor fi.
nu se vor mai aduna in potop, ca Fili lui Iafet au fost: Gomer, Ma-
niraiceascii toatii, fiiptura; gog, Madai, Iavan, Tubal, Mesec EA Tiras.
Curcubeul se va aräta in noni Si. fiii lui Gomer: A.schenaz, Rifat
mä, voi uita la el, ca sà-mi aduc aminte Togarma.
de legmitntul vesnic dintre Dumnezeu Si fiii lui lavan au fost: Elisa,
toate vietuitoarele cu viatà, in ele, Tarsis, Chitim i Dodanim.
din toate felurimile de pe pämämt! » De la acestia s'au despgrtit locui-
Apoi, a zis Dumnezeu lui Noe: torii din ostroavele neamurilor. Acestia
Acesta este legAmäntul pe care 1-am Bunt fili lui Iafet dup.& iri1e lor, dupä,
asezat intre mine i toatä, fä,ptura de limbile lor, dup5, familiile lor çi dupä,
pe pámtint! » noroadele lor.
feciorii lui Noe, care au iesit
i Si fiii lui Hain au fost: Cu,s Mit-
din corabie au fost: Sem, Ham i Iafet; raim, Put si Canaan.
iar Ham este tatäil lui Canaan. Si fiii lui Cus: Seba, Havila, Sa-
Acestia trei sunt feciorii lui Noe si beta, Raema i Sabteca. Si fiii lui Raema
din ei s'a umplut de oameni tot pämântul. au fost: Seba i Dedan.
Si a inceput Noe sä munceasca Si Cus a fost tattil lui Nimrod.
intintul si a siiclit vie. Acesta a fost col dintai stälAnitor pe
Si a b'itut vin si s'a imhátat
si s'a dezvelit in cortul su. El a fost vajnic vitrirttor inaintea
Si a vitzut Ham, tatä,1 lui Canaan, Domnului. Pentru aceea, se zice: « ca
goliciunea pärintelui säu i s'a dus Nimrod - vajnic vtinittor inaintea Dom-
le spud& celor doi frati ai sal, care erau nului s.
afarit. Si inceputul stäpanirii sale a fost
Atunci au luat Sem i Iafet o Babilonul, Erec, Acad, Caln6 i tara
mantie i puntmd-o amandoi pe umerii nearului.
lor, au mers deandäratele si au acoperit Din tara aceasta, s'a dus in Asiria
goliciunea parintelui lor, iar fetele lor si a zidit Ninive, Rehobot-Ir i Calah,
erau intoarse, asa incat n'au vizut go- Resen intre Ninive i Calah, ce-
liciunea pärintelui lor. tatea cea mare.
Si s'a trezit Noe din betia lui Si Mitraim a avut de urmasi pe
a aflat ceea ce ii fitcuse lui feciorul shu Luditi, pe Anamiti, pe Lehabiti i pe
cel mai ttinä,r Naftuhiti,
Si atunci Noe a zis: a Blestemat Si pe Patrusiti si pe Casluhiti - din
fie Canaan ! S fie robul robilor fra, care au iesit Filistenii - i pe Caftoriti.
tilor !» Si Canaan a avut de urmasi pe
Si a adäogat: Binecuvântat Sidon, Intâiul situ näscut, si pe Het;
fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, si Ca- Apoi pe Iebusiti i pe Amoriti
naan ea fie robul lui ! pe Gherghesiti,
Dumnezeu sä dea intindere lui Ia- Si pe Heviti, pe Architi i pe Siniti;
fet i s locuiascii, in corturile lui Sem, Si pe Arvaditi, pe Temariti si pe
iar Canaan sa fie robul lui ! Hamatiti. Pe urmä, neamurile Canaani-
Iar Noe a mai trill, dupil potop, tilor s'au
trei sute cincizeci de ani. Si tara Cana,a,nitilor se intindea
Deci toate zilele lui Noe au fost de la Sidon, cum vii spre Gherar, pan&
nouà sute i cincizeci de ani. Apoi a la Gaza; cura mergi spre Sodoma, Go-
murit. mora, Adma i Teboim, ptimii la Lasa.
9
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 11

Aceatia sunt urmaaii lui Ham, dupa Atunci s'a pogorit Domnul, ca
familiile, dupa, limbile, dupá tárile yaz& cetatea i turnul pe cara Il zideau
dup5, noroadele lor. flu oamenilor.
Aaijderea ai Sem, parintele tuturor S'r a zis Domnul: « Tata ei sunt un
fiilor lui Eber, fratele lui Iafet cel mai singur popor i o singuri limbá, au cu
mare, a avut aceati fii: totii. i acesta e numai inceputul lu-
Fiii lui Sem au fost: Elam, Asar, crarilor, dar nimio nu le va rimanea
Arpacaad, Lud ai Aram. neficut din toate cate Jai vor pune in
lar fili lui Aram au fost: Ut, Hul, minte si faca.
Gheter i Maa. Haidem sá ne pogorim i si ame-
Si Arpacaad a avut pe Selah, stecim pe loe graiul lor, astfel ca si,
Selah pe Eber. nu se mai inteleagá in limbá unii cu
lar Eber a avut doi fii: pe unul altii!*
il cherna Peleg, pentru cá in zilele lui s'a Si i-a impraatiat Dumnezeu pe ei
impartit pilmantul, iar pe fratele lui de acolo pe tosta fata pámantului ai ei
cherna Metan. au contenit cu ziditul
i Ioctan a avut pe Almodad, De aceea i s'a pus numele Babel,
pe Selef, pe Hatarmavet ai pe Ierah; de vreme ce acolo amestecat-a Dum-
S'r pe Hadoram, pe Uzal si pe nezeu graiul a tot pamintul ai de acolo
Dicla; i-a risipit Dumnezeu pe fata pamantului
i pe Obal, pe Abimael a'r pe intreg.
Seba ; Tata care sunt urmaaii lui Sem:
Si pe Ofir, pe Havila ai pe Iobab. Sem era in virsta de o sutil de ani
Toti acestia au fost fiji lui Metan. i s'a nascut Arpacaad, la doi ani dupi
lar aaezarile lor incepeau de la potop.
Mea, cum te duci spre Sefar, pana' la Si a mai trait Sem, dupi ce i s'a
muntele de la rasara. niscut Arpacaad, cinci sute de ani,
Aceatia sunt fiii lui Sem, dup5, a avut fil i fiice.
familiile lor, dupa limbile lor, dupti, ti- Si Arpacaad era in virsta de trei-
rile lor i dupti noroadele lor. zeci i cinci de ani; i i s'a ntiscut Selah.
Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, S'r a mai trait Arpacaad, dupä, ce
dupà spitele lor i dup5, noroadele lor, i s'a niscut Selah, patru sute si troj ani,
iar din ei se trag neamurile care s'au ai a avut fil i fiice.
imprtiatiat dup.& potop, pe pamant. Si Selah era in varsta de treizeci
de ani ai i s'a nascut Eber.
11. Si a mai trait Selah, dupa ce i s'a
Tamal Babel. Stritmofii lui Avram. nascut Eber, patru sute troj ani, ai a
avut fu i fiice.
Si tot piimantul avea un singur grai Si Eber era in varstit de treizeci
aceleaai cuvinte. patru de ani i i s'a niscut Peleg.
Si s'a intamplat ca, pornind oa- Si a mai trait Eber, dup5, ce a
menii din rasarit, au gisit un' aes in avut pe Peleg, patru sute treizeci de ani,
tinutul Sinear i s'au salaaluit in el. ai a avut fi i fiice.
Si si-au zis ei intre ei: Veniti in- Si Peleg era in virstit de treizeci
coace ! Sa facern caramizi ai sil, le ardem de ani i a avut pe Reu.
in foc! s i s'au slujit de carimizi in i a mai trait Peleg, dupli ce a
loe de pinta' ai de catran in loo de avut pe Reu, dou'à sute noua ani, ai a
muruialá. av-ut fii j fiice.
Si au zis: Haidem sa ne cladim Si Reu era in virsti de treizeci
o ceta,te tai un turn al carui varf sá ajunga doi de ani ai a avut pe Serug.
pana, la cer, i sa ne facem vestiti, Si a mi trait Reu, dupá ce a
ca sá nu mai fim impriatiati pe tosta avut pe Serug, doua sute gl apte ani, ai
fata pilmântului a avut fi i fiice.
10
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 12

i Serug era in v'árstil de treizeci Iar Avram era in varstä de saptezeci


de ani i a av-ut pe Nahor. cinci de ani cand a purces din liaran.
i a mai trait Serug, dupit ce i §i a luat Avram pe Sarai, femeia
s'a nitscut Nahor, dona sute de ani, sa, si pe Lot, nepotul san, i toat5, ago-
a avut fu i fiice. nisita pe care o agonisiser5, i singa-
i Nahor era in varsta de dona- rimen pe care o dobb,ndisera in fiaran,
zeci i nona de ani si a avut pe Terah. si au purces in tara Canaanului si au
*1 a mai trait Nahor, dup5, ce a ajuns in Canaan.
avut pe Terah, o anta i nouitsprezece i a stritbatut Avram tara pe in-
ani, si a avut fu i fiice. delete pana la vatra Sihemului, pana
i Terah era in varsta de sapte- la stejarul More. Iar in acele zile lo-
zeci de ani EA a avut pe Avram, pe cuiau in tara Canaanitii.
Nahor si-pe fiaran. i Domnul i s'a, ar5,tat lui Avram
lata spita lui Terah. Torah a avut i-a zis: o Urmasilor tai darui-voi
pe Avram, pe Nahor i pe Haran ; Haran amasa), tara! a alada Avram acolo
a avut pe Lot. un-jertfelnic Domnului, care i se ara,-
Dar Haran a murit in zilele lui tase.
Terah, tatal san, in patria sa, in cetatea, i a pumas de acolo catre munte,
Ur din Caldeia. «pro rasarit de Betel, ffi intins cortul,
lar Avram EA Nahor si-au luat avand Betelul spre apus si Ai spre
sotii. Pe femeia lui Avram o cherna sarit. i a c15,dit pe locul acola Dom-
Sara,i, si pe femeia lui Nahor o cherna nului un jertfelnic o s'a inchinat Dom-
Milca, fijen lui Haran tata' Milck nului.
tata' i a pornit Avram, mergand din
i Sarai era stearp5, i n'avea copii. loe in loc i indreptandu-se spre miaza-zi.
Si Terah a luat pe Avram, fiul san, i s'a iscat foamete in tara; i s'a
FA pe Lot, fiul lui Haran, nepotul san, pogorit Avram in Egipt ca si se aseze
si pe Sara,i, nora sa, femeia lui Avram, acolo vremelnic, caci in tara, era foa-
fiul san, si a plecat cu ei din cetat,ea mete grea.
Ur a Caldeilor, ca sä se duca in p5,- lar pe cand se apropia ca ea intre
mantul Canaan ; dar ajungand in Haran, In Egipt, zis-a catre Sarai, femeia sa
s'au asezat acolo. Asculta, eu stiu ca tu esti femeie fru-
lar zilele lui Terah au fost dona', moasa la chip,
sute i cinci ani. i a murit Terah in lar cand te-or veden Egiptenii vor
Haran. apune: o Asta e femeia lui ! i pe mine
m'a vor °morí', iar pe tino te vor rasa
12. cu
Ineeputul istoriei lui Avram. Spune deci c5, esti sora-mea, ea
sa-mi mearg5, bine, in hatarul tau, i sa
$i Dumnezeu a zis lui Avram: scap cu viat5 multamitá tie!*
« Iesi din tara ta si din nemetul tau si i ajungand Avram in Egipt, Egip-
din casa tatalui tau, i du-te in tara tenii prinsera de veste c5, femeia era
pe caro ti-o voi oral°. tare mandrä.
i voi face din tine popor mare i au väzut-o dreg5,torii lui Fa-
si te voi binecuvanta i voi mári nu- raon i au laudat-o inaintea lui, si fe-
mele tau, incat vei fi binecuvantaze meia a fost Mata in casa lui Faraon.
pentru altii. lar pe Avram 1-au incarcat de da-
i voi binecuv5,nta pe coi ce te ruri, in hatarui ei, o i-au dat turme
binecuvinte,aza, iar pe cine te blestema cirezi, asini, robi EA roabe, a,sine
ii voi blestema, si se vor binecuv5,nta camile.
intru tine toate neamurile pámantului. Dar Dumnezeu a bätut cu pe-
Deci a plecat Avram, dup5, cum depse grelo pe Faraon si casa lui, din
vorbise Domnul, i cu el a pornit si Lot. pricina femeii lui Avram, Sarai.
11
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 13, 14
Atunci a chemat Faraon pe Avram Atunci Lot vi-a ales toatit cámpia
i-a zis: e Ce este aceasta ce mi-ai Iordanului si a pornit spre rfisärit; i asa
&cut? De ce nu mi-ai spus cä ea este s'au de,spärtit frate de frate.
femeia ta? Avram s'a säläsluit in pim5,ntul
De ce ai rostit: e Este sora mea s? Canaan si Lot s'a asezat printre cetátile
Si eu era s'o iau de sotie! i acum iatá-ti din valea Iordanului i 0-a in tina cor-
femeia! Ta-o i du-te ! turile pänä, la Sodoma.
Si i-a dat Fara,on oameni care Dar oamenii din Sodoma erau räi
petreacii i 1-au petrecut dará, din Egipt, fA tare pácdtosi inaintea Domnului.
pe el si pe femeia lui i toatä, averea lui. Si Domnul a gräit lui Avram, duph
ce Lot s'a despärtit de el: e Ridicä ochii
13. täi si te uità, din locul unde stai, catre
Avram se desparte de Lot ; unul se a,seazii miazii-noapte,cittre miazä-zi, cátre rds5,rit
La Hebron fi celdlalt in preaima Sodomei. c5,tre apus,
Rinda tot piimkntul pe care
Si a purces Avram din Egipt, el vezi dä,rui-l-voi tie i urmasilor tid, pe
femeia sa, i tot ce avea cu el, vecie.
Lot cu el. spre Si voi inmulti pe urmasii täi ca
Si Avram era tare bogat: avea pulberea pämántului, asa incát, dacio,
turme, argint i aur. cineva ar putea 65, numere pulberea, pá-
Si a mers din popas in popas, din- mántului, i pe urmasii tái Ii va numära.
spre rniazà-zi panä, la Betel, Vial, la locul Scoalä-te, sträbate tinutul in lung
unde fusese cortul säu la inceput, intre si in lat, caci tie ti-I voi da!»
Betel i Ai, Si Avram ridicandu-si corturile a
Adic5, la locul jertfelnicului pe ca,re-1 venit i s'a sitläsluit la stejarul Mamre,
zidise mai inainte i unde Avram s'a care este langa Hebron. Si acolo a cadit
inchinat Domnului. Domnului un jertfelnic.
Dar i Lot, care intov5,iiisea pe
Avram, avea turme, cirezi cor- 14.
turi.
Si nu-i inciipea tinutul ca sä lo- Beiteilia din Valea Sidim futre coi cinci
cuiasc5, impreunii cäci averea lor era coi patru regi. Avram scoate pe Lot
mare si nu puteau sä mai locuiasc5. im- din mcina biruitorilor. Melchisedec bine-
preun5,. cuvinteazd pe Avram.
Si s'a iscat ceartä intre ciobauii Si s'a intilmplat in zilele lui Am-
turmelor lui Avram i ciobanii turmelor rafel, regele Sinearului, Arioc, regele Ela-
lui Lot. Iar Canaanitii i Perezitii lo- sarului, Chedarlaomer, regele Elamului,
cuiau pe vremea aceea in a,r5,. si Tidal, regele din Gutim,
Atunci Avram a zis lui Lot: 4 S5, Cá acestia au pornit räzboi im-
nu fie ceartä futre mine si tine, si intre potriva lui Bera, regele Sodomei, si a
ciobanii mei fji ciobanii tal, cäci suntem lui Birsa, regele Gomorei, fOl. a lui
frati! regele din Adma, si a lui Semeber, regele
Iatä tot tinutul st5, inaintea ta! din Teboim, si a regelui din Bela sau
Desparte-te, te rog, de mine ! Dacä tu Toar.
apuci la stiinga, eu apuc la dreapta, Toti acestia dint5,i au venit ca soti
iar clac& tu apuci la dreapta, atunci eu de fázboi in valea Sidim, &lid)," Marea
apuc la stânga! » Sdratä.
Si Lot si-a ridicat ochii si a privit Timp de doisprezece ani, cei din
toatà cámpia Iordanului, care, mai fue.- urma fusesergi supusi lui Chedarlaomer,
inte ca sä fi präpidit Dumnezeu Sodoma iar in anul al treisprezecelea s'au räsculat.
Gomora, era tostä adApatä, pänä, la Si in anul al paisprezecelea, a
Toar, ca grädina lui Dumnezeu ori ea venit Chedarlaomer i regii cei dim-
tara Egiptului. preunä Cu el si au baut pe Refaiti la
12
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 15

Astarot-Carnaim si pe Zuziti la Ham, omer si a regilor uniti cu el, in valea


pe Emiti in câmpia Chiriataim, ave, lidia], in vales. Regelui.
i pe Horiti langa muntele lor Seir, *i Melchisedec, regele Salemului,
pana la El-Paran, care este in preajma i-a iesit inainte cu paine i vin ; iar el
pustiului. era preot al Dumnezeului Celui Proa
Apoi au luat-o inapoi si au venit Inalt.
la En-Mispat sau Cades, si au blitut tot i 1-a binecuviintat si a zis: s Bine-
tinutul Amalecitilor, ca si pe Amoritii cuvantat fie Avram de Dumnezeul Cel
care locuiau in FIatat,on-Tamar. Prea Inalt, facatorul cerului si al pa-
Au iesit atunci regele Sodomei mantului ! »
regele Gomorei i regele din Adma *i binecuvantat fie Dunmezeul Cel
regele din Teboim i regele din Bela, Proa Inalt, care a dat pe vrajmasii tai
adicii Toar, si s'au pus in rand de ba, in mainile tale ! s i i-a dat Avram ze-
talie in valea Sidim, impotriva celor- ciuiala din toate.
lalti: i a zis regele Sodomei catre
Impotriva lui Chedarlaomer, re- Avra,m: s Da-mi numai oamenii, iar prada
gele Elamului, i a lui Tidal, regele din ja-o tu o.
Gutim, si a lui Amrafel, regele Dar Avram a raspuns regelui So-
si a lui Arioc, regele Elasarului. Patru domei: Ridic mana mea inain tea lui
regí in luptà cu cinci regí. Dumnezeu, Dumnezeul Cel Proa Inalt, fa-
Dar valea Sidim era plina cu pu- catorul cerului si al pamântului, i jur:
turi de smoara. i au impune la fuga C5, nici un capat de ata, niel o
regii Sodomei i Gomorei si au cazut curca de incaltarninte nu voi lua din
In ele, iar cati au mai rä,mas au fugit tot ce este al tä,u, ca sa nu zici: L-am
In munti. inchiaburit pe Avram ! »
lar biruitorii au luat tot ce a fost Numai atata: ce au mancat voi-
de pret in Sodoma si Gomora i toate nicii i part,ea oamenilor care au mera
merindele i au plecat. cu mine: Aner, Escol FOi Mamre. Acestia
i au luat si pe Lot, nepotul lui sa,-0 ja partes, Ion!
Avram, çi averea lui i s'au dus. Ca el
locuia in Sodoma. 15.
i a venit unul din fugan i a Domnul ee aratei lui Airram felgiiduefte
vestit pe Av-ram Evreul, care locuia la un fecior la beitrtinefe. Avram a crezut f i
stejarul lui Mamre Amoritul, fratele lui credinfa lui n'imane pila vefniccl.
Escol i fratele lui Aner, caci i acestia
&cusma legiimant cu Avram. Dupii aceste intampläri, cuvantul
Auzind Avram ea nepotul gil a Domnului s'a descoperit lui Avram in
fost luat prins de razboi, a inarmat pe vedenie i i-a zis: Nu te teme, Avrame !
oamenii sai incercati, nascuti in casa, Eu sunt scutul tau o rasplata ta va fi
trei sute optsprezece insi, si a urmárit mare foarte ! »
pe dusmani pana, la Dan. Atunci Avram i-a raspuns: Doamne
i acolo, dup.& ce si-a impartit Dumnezeule, ce-mi vei da tu mie, fiindca
menii in cete, noaptea el i robii 861 eu ma trec din viatil fará, copii, iar sluga
au izbit pe regí i i-au fugara pana, la mea niiscutii, in casa, Eliezer din Da-
Hoba, care vine la miazii-noaptea Da- masc, va fi mostenitorul meu ?
mascului. i a adaugat Avram: Iatä, tu nu
i au luat inapoi toar+, prado mi-ai dat urmas i acum un rob din
au luat inapoi si pe Lot, nepotul sä,u, casá va fi mostenitorul meu!
si tot avutul lui, asijderea i pe femei Dar iata cuvántul Domnului catre
poporul. Avram, i i-a spus: Nu &cesta va fi
Atunci regale Sodomei a venit infra rnostenitorul tau, ci acel ce va iesi din
intampinarea lui Avram, dupa, intoar- maruntaiele tale, acola va fi mostenito-
cerea lui de la infrangerea lui Chedarla- rul tau !

www.dacoromanica.ro
13
FACEREA, 10

Si 1-a scos din cort afarä, Eft i-a Si pe Hetiti, pe Pereziti si pe


zis: «la uita-to la cer ti numärä «telele, Refaiti,
dad, poi sa lo numeri ! » Si a mai zis: Si po Amoriti, pe Canaaniti, pe
Atilt de multi vor fi urmasii tai!» Gherghesiti si pe Iebusiti.
Si a crezut Avram pe Duranezeu
i-a socotit lui aceasta ca dreptate. 16.
Apoi a zis dare el: Eu stint Dom- Sarai Agar. Agar !age in pustie, dar
nul, cel ce te-a scos pe tine din Ur, cetatea ingerul Domnului fi poruncote sd vie
Caldeilor, ca sa-ti dau tara aceasta de inapoi.
mostenire ».
Si Avram a intrebat: Doamne, Sarai, femeia lui Avram, nu-i
Duinnezeule, dupl ce voi cunoaste cä, cuse nici un fiu, s't avea o roabä, egip-
va fi a mea? » teancii pe care o cherna Agar.
Atunci i-a zis Domnul: Adu-mi o Si Sarai i-a zis lui Avram:
junk& de trei ani, o capra de trei ani, Dumnezeu m'a ingrä,dit ca sa nu naso;
un berbec de trei ani, o turturea si un inträ, deci la roaba mea. Poate ca voi
porumbel! » avea copii de la ea Avram a ascultat
Si i-a adus toate acestea i le-a de indemnul femeii sale Sarai.
spintecat in douä, i a pus fiecare ju- Deci Sarai, femeia lui Avram, a luat
matate fatä, in fat& cu cealalta, dar pa- pe Agar Egipt,eanca, roaba sa, cand se im-
sä,rile nu le-a spintecat. plinisera seco ani de cand Avram locuia
Ci vulturii se lasau in jos deasupra In pämäntul Canaan, i a dat-o bä,rba-
lesurilor, iar Avram Ii alunga. tului ei Avram, ca sotie.
lar and a fost la scäpatatul soa- Si a intrat la Agar si ea a zamislit.
relui, un somn greu a dat peste Avram Gaud a vazut ca a ramas grea, stitp5.-
si iata spaima i intuneric mare au cazut nil-a& a scäzut in cinste, in ochii ei.
peste el. Atunci Sarai a zis catre Avram:
Si Donmul a grait lui Avram: u Cu « Ocara mea sa caclä, asupra ta! Eu in-
adevarat urmasii tiii vor locui sumi am pus pe roaba mea la sanul
vremelnic inteo tara straina, undo vor tau, si daca a väzut ea a rämas grea,
fi robi, i aceia Ii vor asupri vreme de eu am ajuns de nimica toatä in ochii
patru sute de ani. ei! Duninezeu fie judecätor intre mine
Dar si pe poporul la care ei vor si tine ! »
fi robi, eu Il voi judeca; iar dupa aceea Dar Avram i-a raspuns femeii sale
iesi-vor cu mari bogdtii. Sarai: « Iatá roaba ta e in mana ta!
lar tu vei merge care pärintii cu ea cum crezi ca e mai bine! » i Sarai
in pace, s't vei fi ingropat la adanci ba- a strunit-o aspru s't ea a fugit din fa ta ei.
tranote. Si a gasit-o ingerul lui Dumnezeu
Si in al patrulea vac do oameni, la un izvor de aph, in pustie, la izvorul
urtnasii tal se vor intoarce aici, cad nu de pe calea «pro Sur,
s'a implinit pilnä, acum niä,sura färade- Si a intrebat-o: « Agar, roaba
legii Amoritilor! » *lei tale Sarai, dincotro vii i unde
lar clupa ce a asfintit soarele te duci? ai ea a rdspuns: Sunt fu-
s'a facut intuneric, iatä un cuptor fu- gará din fata stapänei mele, Sarai! »
megänd si o väpaie de foc, care au Atunci i-a zis ingerul Domnului:
trecut printre acele ciozvarti. « Intoarna-te la stap'ana ta i smereste-te
In ziva aceea, a incheiat Dum- sub mana ei! »
nezeu leg5,mant cu Avram si a zis: Ur- Si i-a mai zis ingerul Domnului:
masilor tai voi da panahntul acesta, « Voi inmulti cu prisos s'amánta ta, in-
de la fluviul Egiptului pana la fluviul cat sâ nu se poata numära, de multa
cel mare, al Eufratului: ce va fi!
Pe Cheniti, pe Cheneziti, Pe *i a zis iarksi ingerul Domnului:
Chedmoniti, a Mt& tu porti in san si vei nato un fiu
14
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 17

si-i vei da numele Ismail, fiinda au- $i-ti voi da tie i urmasilor tai,
zit-a Domnul necazul tau. tara pribegiei tale, tot pamantul Canaan,
Si el va fi ca un asin salbatic: In stapanire vesnicii i eu voi fi Dum-
mans, lui va lovi in toti i mana tuturor nezeul lor ! »
va lovi in el! $i va sta darz in fata Apoi zis-a Donanul catre Avraam:
tuturor fratilor sai. u « Iar tu pitzeste legamantul meu, tu si
$i Agar a chemat numele Dom- urmasii täi, in vacurile lor.
nului, care vorbise cu ea: «Tu esti Dum- Acesta este legamântul meu, intre
nezeul Atotvitzittor ». $i zicea Agar mine FA voi i urmasii tai de dup.& tine,
L-am vitzut aici pe Dumnezeu si am pe care sa-1 pastrati: toatii partea bar-
riimas cu viatä, dupit, ce 1-am vazut! bitteascii sa se taie imprejur.
Pentru aceea s'a numit izvorul $i anume sä taiati imprejur trupul
Beer-lahai-roi; iatit-1, se aflit intre Cades vostru çi acesta sit fie semnul
íi Bered. dintre mine si voi.
$i Agar i-a nascut lui Avram un Cand va fi de opt zile, once prime
fin çi a pus Avram fiului pe care i I-a de partea barbateasca, dintre voi, sii fie
näscut Agar, numele Ismail. titiat imprejur, in neam de neam, atat
$i Avram era in varsta de opt- robul nascut in casit cat i cel cumpárat
zeci i ase de ani &Ind Agar i-a nitscut cu argint din once neam strain si care
pe Ismail. nu este din semintia ta:
Sit fie titiat imprejur robul nitscut
In casa ta ca i cel cumparat cu argintul
Avram se va numi Avraam. Semnul tau. Astfel semnul leganattntului meu
imprejur : semnul legdmdntului. Sarai se fie pe trupul vostru semn al unui le-
va numi Sara. gamant vesnic.
lar bärbatul netaiat imprejur, care
$i &and Avram a fost in varstit de nu vi-a taiat imprejur trupul situ acest
nouitzeci i nouit de ani, i s'a arätat suflet sit fie starpit din poporul situ, ca
Dumnezeu i i-a graft: Eu aunt Dum- unul care a stricat legamitntul meu! »
nezeul cel Atotputernic ; umblä intru $i a zis iarasi Domnul catre
lumina fetei mele i Iii far& prihanit! Avraam: Sarai, femeia ta, sit nu se
Voi statornici legamantul meu in- mai cheme Sarai, ci Sara sa fie numele ei.
tro mine si tine si te voi inmulti din $i eu voi binecuvitnta-o, voi
ce in ce mai mult ! » da, din ea, un fecior; voi binecuvanta-o
Atunci a cazut Avram cu fata la pit- va fi matcä de noroade, i stapitnitori
mant i Donmul a vorbit cu el i i-a de neamuri vor odrasli din ea! »
spus: Atunci Avraam a cazut cu fata
o Eu insumi, iata, fac legamantul la pämant, a zambit i a zis in inima
meu cu tine: vei fi parintele a multime sa: Oare cuiva de o But& de ani
de popoare, mai vie fecior, si Sara, la nouitzeci de
$i de aci inainte nu te va mai ani, o sit mai fie mamá?
cherna Avram, ci va fi numele tau $i a grait Avraam &litre Domnul:
Avraam, caci ti-am harazit ea fii pärin- o Fie ca Ismail sa aibit zile in fata ta!
tele a o multime de popoare. Dar Domnul i-a raspuns: « Cu ade-
$i-ti voi da tie roadä trupului nu- varat, Sara, femeia ta, iti va naste un
meroasit foarte i voi ridica din tine fiu si-i vei pune numele Isaac si eu voi
noroade, i regi vor iesi din coapsele incheia legamântul meu cu el, legamitnt
tale. vesnic, pentru urmasii lui de dupa el.
$i voi statornici legamântul meu. $i cu Ismail te-am ascultat ! Jata,
intre mine si tine i urmasii tad de dui-A 1-am binecuvantat voi da roada
tine, in vacurile lor, spre vesnio trupului, voi inmulti peste másura;
mint, ca eu sá fiu Dumnezeul tau va odrasli doisprezece voevozi i voi
al semintiei tale de dupit tine. face din el un popor mare.
15
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 18

Dar leg5mntul meu fi voi in- Apoi Avraam a alergat la cireadä,


cheia cu Isaac, pe care ti-1 va naste Sara a luat un vitel tanär i gras i 1-a dat
la anul pe vremea aceasta! » slugii ca sa dea zor sä,-1 pregateascá;
Si a sfarsit de vorbit cu el si s'a A luat unt i lapte i vitelul pe
inältat Domnul de Muga Avraam. care-1 gátise si. le-a pus inaintea drume-
Atunci a luat Avraam pe Ismail, tilor, iar el a stat in picioare in fata lor,
fiul sau, si pe toti robii nIscuti la el in sub copac, pe cand ei rnancau.
casä i pe toti cei cumparati cu argintul Ci ei 1-au intrebat: Unde este Sara,
sä,u, toatä partea barbateasca din gloata femeia ta ? » Si el a raspuns: Inlauntru,
casei lui Avraam, si. a taiat imprejur In cort ! »
trupul lor, chiar in ziva aceea, precum Atunci a zis unul: Voi veni ne-
vorbise Dumnezeu cu el. gresit iar la tine, cand va fi anul, i hita
Si Avraam era in varsta de noua- Sara femeia ta va avea un fiu ». Dar
zeci i nona de ani cand a fost Wat Sara asculta din usa cortului, in dosul lui.
imprej ur. Si Avraam si Sara erau batrâni,
lar Ismail, fiul säu, era in varstä inaintati in varstä, iar cu Sara conte-
de treisprezece ani c6,nd a fost nise rostul zamislirii
imprejur. Si Sara a ras in mima ei i a zis:
In una si aceeasi zi, au fost taiati Dupa, ce am ajuns bitrana, sa-mi mai
imprejur Avraam i Ismail, fiul sau. fie a zburda ? Iar stap6,nul meu e un
Si toti barbatii casei sale, robi mosneag!»
näscuti in casa sau robi cumparati cu Atunci Domnul a grait lui Avisan':
argint de prin straini, au fost taiati im- « Pentru ce a ras Sara si a zis: o Cu ade-
prejur impreunä cu el. värat naste-voi eu un fiu, asa batránä
cum sunt ?
18. Este la Dumnezeu vre-un lucru cu
Cei trei ingeri, oaspefii lui Avraant. DUM- neputinta ? Pe vremea aceasta, ca,nd se
nezeu va nimici ora,sele peiceitoase. Mijlo- va implini anul, voi veni iar la tine,
cirea lui Avraam. si Sara va avea un fiu! »
Sara a tligaduit i a zis: « N'ami
Domnul s'a aratat iaräi lui Avraam, ras », ca o apucase frica; dar el i-a rás-
la stejarul Marare, pe ca'nd el statea la puns:«Bu. nu! Ai ras!»
usa cortului, sub zapusala zilei. Apoi acei oameni se scularà de
Si ridicandu-si ochii i privind, iata, acolo si-si indreptarä ochii in partea So-
trei barbati stiteau inaintea lui; i cand domei, iar Avraam mergea cu ei, ca s'AA
i-a vazut, a alergat din usa cortului petreacit.
intru intampinarea lor si. s'a inchinat Si Domnul a zis in sine: u .Ascun-
pana: la pämant, de-voi de Avraam aceea ce sunt pe
Si a rostit: Doamne, daca' am aflat cale sa fac,
har in ochii tai, nu trece cu vederea 0 data ce Avraam va fi negresit
pe robul tau! un popor mare i vajnic 1.1 intru el bine-
Ingaduiti sa va aducli putina apa cuvánta-se-vor toate popoarele plimán-
spalati-vii pe picioare; apoi odihni- tului?
ti-va, sub copac. Caci 1-am ales anume ca ea lase
lar eu va; voi aduce un codru de In grijá, fiilor adj i ca.sei sale, in urma
paine ca sa vd Intárii inimile; pe urma sa, ca ei sä umble in chile Domnului
vedeti-vä de drum. Altfel, de ce v'ati indeplinind dreptatea i pravila, asa in-
fi abatut pe la robul vostru? s Iar ei cát Domnul sa izbandeasca fa.gaduintele
au räspuns: «Asa sä faci precum ai zis ». facute lui Avraam! »
Si Avraam a intrat in sarg in cort Atunci Domnul a grait: « De vreme
la Sara si i-a grait: Ia de graba trei ce strigatul impotriva Sodomei i Go-
sea de lamura de faja., främantä morei este mare sA päcatul lor grozav
fd turte! de greu.

www.dacoromanica.ro
16
FACEREA, 19

Mä pogor acum sä vad daca, fap- Domnul: o Nu o voi pierde pentru cei
tele lor Bunt intocmai precum aratä, stri- zece ! »
garea ajunsä Omit la mine, iar de nu, Si a purees Domnul, dupil ce a
voi vedea! » sfärsit de vorbit cu Avraam, iar Avraam
De acolo, cei1a4i doi bifirbati se s'a tutors la cortul
indreptarä i luarä calea spre Sodoma.
Dar Avraam mai rilmase pe loe in fata 19.
Domnului. Cei doi ingeri gaduesc la Lot, iar a doua
Si Avraam s'a apropiat si a grait: zi Il scot din Gomora. Nimicirea oraselor
Nimici-vei tu pe eel drept odatä cu nelegiuite. OlArsia lui Moab f i a lui Amon.
cel pacatos?
Poate ca se afla cincizeci de drepti Si cei doi ingeri au sosit in So-
inlauntrul cetatii; oare prapadi-vei tu doma dare sear& Iar Lot sedea in poarta
nu vei cruta locul, pentru cei cincizeci Sodomei. Cum i-a vazut, Lot s'a sculat
de drep0 dinlauntru? ca si-i intämpine i s'a inchinat pana
Departe de tine sa faci un lucru la pamânt.
ea acesta! Sä ucizi pe cel drept de-a- Si a grait: « Rogu-vi, stapiLnii mei,
valma cu eel räu raeargä celui abateti-vä in casa robului vostru
drept la fel cu nelegiuitului! Departe de nei noaptea i spalaWvit pe picioare,
tine! Judecatorul a tot paintintul oare iar mitine sculati-vä i merge0 in calea
nu va face dreptate? voastra ». Dar ei au zis: « Ba nu, ci
Atunci Domnul a zis: « Daca la vom manea pe ulita ».
Sodoma gasesc cincizeci de drepti Dar el a staruit mult de ei, i s'au
trul cetatii, eu voi crula tot Iinutul, abiitut la el 10 au gazduit in casa lui.
In hatarul lor! » Si le-a pregatit dui i le-a copt azime
Dar Avraam a ritspuns si a zis: ei au ospatat.
« Iatä, am cutezat sâ vorbesc cu Domnul, Nu apucasera hag sa se culce, and
dei nu sunt decat pulbere i ce- oamenii din cetate, &licit din Sodoma,
nusä ! inconjurara casa de la tamir pang la ba-
Poate ca din cei cincizeci de drepti tean, tot poporul, din toate fundurile.
vor lipsi cinci. Pierde-vei tu, pentru lipsa Si au chemat pe Lot i i-au spus:
acestor cinci, toatä cetatea? » i Domnul « Unde sunt oamenii care au venit la
a grait: « Nu o voi pierde, dacii gäse,se tine in gazdä, acum, noaptea? Adu-i la
In ea patruzeci i cinci ! » noi ca sa-i cunoastem! »
Atunci Avraam vorbi Domnului Si Lot a iesit la ei, la usä si usa
din nou i zise: « Poate cá se gasesc a tras-o dup.& el.
In ea patruzeci ! Ritspuns-a Domnul: Si a zis Lot: « Vä rog, fratilor, nu
Nu o voi pierde pentru cei patru- siivarsiti vre-o urgie!
zeci ! . Iatä, am doma fete care nu stiu de
Si a zis Avraam: e SA,' nu se ramie barbat. Pe ele le voi scoate la voi f}i
Domnul dacit mai vorbesc. Poate se facqi cu ele ce yeti vrea, numai nu pri-
gäsesc in ea treizeci ! Räspluis-a Dom- cinuiti acestor oameni nici o suparare,
nul: Nu o voi prapadi dad), se aflä o data ce au venit la umbra acoperisului
acolo treizeci s. meu!
Si iar a zis Avraam: o Iata-ma cu- lar ei strip:odd' : o Da-te inapoi! » Si
tezand sii mä intind la vorbä, cu Stk.- adäogara : 4 Acesta, singur, care s'a acivat
panul. Poate se gasesc In cetate doml- la noi ea venetic, vrea sä ne fie jude-
zeci! » Räispuns-a Domnul: 4 Nu voi cator! Te vom struni mai zdraviin decitt
nimici-o pentru cei douizeci! » pe aceia!* i &Aura buzna peste Lot
Atunci a mai Z113 Avraam: s Sä nu si se apropian ä sa spargä usa.
se intäräte Domnul meu, dar voi mai Atunci cei doi barb4i intinsera
vorbi numai de data aceasta. Poate raffia i bagaril, pe Lot la ei in casä,
se vor gâsi in ea zece drepVi!sRäspuns-a inchiserä

www.dacoromanica.ro
17
2
FACEREA, 19

lar pe cei dela usa casei li lovira Atunci Domnul a turnat asupra,
cu orbire, de la cel mai mic pänd, la cel Sodomei i asupra Gomorei ploaie de
mai mare, asa incia ei se istovira eau- pucioasä, si de foc, de la Doinnul din cer.
tánd uaa. Si a priipldit cetátile acelea i tot
Atunci cei doi bärbati gráirâ catre tinutul si pe toti locuitorii cetatilor
Lot: o Daca mai ad pe cineva aici tot ce createa pe campie.
vre-un ginere, fiji taj i fiicele tale si pe Ci femeia lui Lot s'a uitat indärat
cati ai in cetate scoate-i din acest loe, ai s'a prefacut in stälp de «are.
CAci noi vom nimici locul acesta, Si s'a sculat Avraam a doua zi
fiindcii, strigiitul impotriva locuitorilor lui de dimineatd i s'a dus la locul unde
s'a intetit inaintea Domnului i Domnul statuse inaintea Domnului.
ne-a trimis ca sa4 pierdem ! » Si a cdutat spre Sodoma si Go-
Si a ieait Lot si a inceput sa vor- mora i «pro toata campia tinutului
beasca cu gineri_i «di, care erau sä ja pe a privit i Rita: fum gros se ridica de
fetele sale i le-a «pus: « Sculati! pe pdmânt, ca fumul dintr'un cuptor.
din locul acesta, fiindca Domnul e gata Astfel Dumnezeu, nimicind cetd-
prapiidea,scrt cetatea! » Dar ginerii sai tile tinutului, si-a adus aminte de Avraam
credea,u cd Lot glumeate. si a scos pe Lot din mijlocul pieirii,
Ci când s'au revärsat zorile, in- cand a fost sá piarzä, aceste cetati in
gerii &Aura, zor lui Lot zicând: Scoa- care säldsluise Lot.
lii-te! la pe femeia ta si pe cele doua Irma Lot a plecat din Toar si s'a
fiice ale tale, care se and, aici, ca sä nu sdlasluit in munte, impreuna cu cele cloud',
pieri si tu, pentru fdradelegea cetatii! » fiice ale sale, caci se temea sá mai lo-
Dar Lot zabovindu-se, cei doi bár- mimed in Toar. Si s'a asezat inteo pe-
bati Il apucara de maná pe el si pe fe- tera cu cele doug, fiice ale sale.
rneia lui si pe cele cloud fete ale lui, Atunci fiica cea mai mare a zis
cáci Dumnezeu voia sii-1 cruje, scoa- cdtre cea mai mica: « Taal nostru a
serä afar& si-1 läsara in fata cetatii. bdtran si nu e nici un barbat in vecind-
lar dup.& ce i-au scos afarä, a zis tate, care sä vie la noi, dupii obiceiul
unul: o Fugi ca sä scapi Cu vista! Nu te a tot plimántul.
uita indifirat si nu te opri nicáieri in Haidem ed imbittim cu vin pe
acest timp ! Fugi la munte ca sii nu pieri !» tatil nostru intrarn la el, ca sd
Dar Lot le-a grilit: o Nu aaa, Sta- avem de la tat:al nostru urmasi ! »
Vine ! Si au imbdtat cu vin pe tatal lor in
Iatä, a aflat robul tau har in ochii noaptea aceea i a intrat fata cea mare si
thi FA tu ai märit milostivirea ta, pe s'a culcat cu tatâl sau i el n'a atiut nici
care mi-ai ariitat-o mie, scaptindu-mi cand s'a culcat ea, nici cand s'a scula.t.
viata, dar eu nu voi putea sa, fug la Apoi, a doua zi, fat,a cea mare a
munte, fä,rd, sä nu ma ajungli, pieirea zis cdtre mezina ei: o Iata, m'ain culcat
sä, nu mor. astä noapte cu tathl meu. Sa-1 imbltarn
Ci iatä! Cetatea aceasta aproape cu vin si la noapte, i intra si tu si cul-
este ca sa fug in ea, i e foarte ca-te cu el, ca sä avem de la tatal nostru
Ingadueste-ma, sit fug inteinsa. Asa e urmasi.
ca e mica? i voi scdpa cu viatd ! Deci ele imliatarä cu vin ei in
Si i-a ráspuns: o Iatii, cá4i impli- noaptea aceea pe total lor i s'a dus
nesc i aceasta rugáminte, ca sa nu pra- fata cea mai mica i s'a culcat cu el
pidesc cetatea de care mi-ai gräit. ai el n'a stiut nici când s'a culcat ea,
Dä, zor i fugi acolo, fiindcá nu nici cand s'a sculat.
pot Bá implinesc porunca petnä, cand nu Si amändoua fetele lui Lot au
vei ajunge tu in cetate! s Pentru aceea ramas insarcinate de la tatiil lor.
s'a numit numele cetatii: Toar. Si cea mai mare a Miscut un fiu
Cand soarele a rdsarit dea,supra i-a pus numele Moab. Acesta este
piimantului, a intrat si Lot in Toar. parintele Moabitilor de astäzi.
18
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 20, 21
38. lar ceo mai mica, a niiscut si ea Dumnezeu nimeni nu are in tinutul
un fiu EA i-a pus numele Amon. Acesta acesta i ma vor ornori din pricina fe-
este parintele Amonitilor de astäzi. meii mele.
De alta parte, ea este eu adevarat
20. sora mea, caci este fiica tatalui meu,
Avraam la Abimelec, in (Merar. Cin,stea dar nu si fiica mamei mele; si a putut
Sarei fund primejduitcl, este apeiraid de sus. sa fie femeia mea.
lar cand Dumnezeu m'a manat sä
Si a pornit Avraam de acolo spre pribegesc, din casa tatalui meu, atunci
plaiurile din miaza-zi si s'a oprit intre i-am spus ei: sFä pentru mine aceasta
Cades si Sur, si vremelnic intins cor- bunatate i pretutindeni pe unde vom
turne in Gherar. ajunge, ta zici despre mine: o El e fra-
Ci Avraain zicea despre Sara, fe- tele meu! »
meia sa: # Ea este sora mea! » Atunci Si a luat atunci Abimelec vite mici
Abirnelec, regele Gherarului, a trimis vite mari, i robi i roabe i le-a dd-
a luat-o pe Sara. ruit -lui Avraam i i-a dat inapoi pe
Dar Durrinezeu a venit la Abimelec Sara, femeia lui.
noaptea in vis si i-a vorbit: o Jata tu Si i-a mai zis Abimelec: Tata, tara
vei muri, din pricina femeii pe care ai mea stä in fata ta; locueste unde vei
luat-o ; cá ea este legata cu barbat!» socoti ca e mai bine ».
Ci Abimelec nu se apropiase de lar Sarei i-a spus: « Jata, daruit-am
Sara si a raspuns: « Doamne, oare uci- fratelui thu o mie de sicli de argint;
de-vei tu si pe omul cel drept? aceasta ta-ti fie despagubire pentru toate
Nu mi-a spus chiar el: Ea e sora cate ti s'au intamplat; i fatä de toti
mea, si ea n'a zis asijderea: El e te-ai dovedit dreapta!
fratele meu ? Fara inimä vicleana Atunci Avraam s'a rugat lui Dum-
cu maini curate am facut aceasta! nezeu, i Dumnezeu a tzlmäduit pe Abi-
Atunci i-a raspuns Dumnezeu in vis. melec si pe femeia lui si pe roabele lui;
o Stiu i eu ca fara inimä vicleaná ai fa:- si ele au avut copii.
cut-o, de aceea te-am pazit sil nu pit- Rinda.. Dumnezeu oprise de istov
eatuesti impotriva mea si nu te-am Iasat once zamislire in casa lui Abimelec, din
ea te atingi de ea. pricina Sarei, femeia lui Avraam.
Deci aeum dá inapoi pe femeie
bärbatului ei, caci el este prooroo i se 21.
va ruga pentru tine ea a& ramal cu viata;
iar daca n'o vei da inapoi, ta tii cä vei N cqterea lui Isaac. Izgonirea Agarei Fi a
muri fara gres, tu si toti ai lui Ismail. Legdmantul lui Abimelec ca
Si Abimelec s'a sculat dis-de-di- Avraam,.
mineata si a chemat la sine pe toti I. Si Domnul a cercetat pe Sara, pre-
dregatorii s'a si a povestit, in auzul lor, cum a fost vorbit, i a implinit fati, de
toata aceasta pricinä. Iar acesti camera ea coca ce fagaduise.
s'au späimantat grozav. Deci ea a zamislit i i-a nascut lui
Apoi Abimelec a chemat pe Avraam Avraam un fiu, la baranete, la vremea
i-a zis: # Ce treabä ne-ai fäcut ? pe care i-o sorocise Dumnezeu.
cu ce am pactituit eu impotriva ta, ca Si Avraam a pus fiului tau care
ta aduci asupra mea si &supra stapa- i se nascuse, pe care Sara i-1 nascuse,
nirii mele o N'in& ata de mare? Fapte numele Isaac.
care nu se fac ai savarsit bita de mine! » Si Avraam a taiat imprejur pe fiul
Si a mai zis Abimelec lui Avraam: sau Isaac, cand a fost in vasta de opt
«Ce ai socotit tu, cand ai fäcut lucrul zile, precum i-a fost poruncit Dumnezeu.
acesta ? u lar Avraam era in vasta de o
Atunci a räspuns Avraam: M'am sutil de ani, cand a avut pe Isaac
gandit asa: de buna seamä cà frica de fiul sau.
19
www.dacoromanica.ro 2.
FACEREA, 21

Si Sara a graft: Dumnezeu m'a umplu burduful cu apa i dä,du co-


fault prilej de petrecere. Oricine va auzi pilului só. bea.
va ride pe socoteala mea! lar Dumnezeu fu cu acest copil;
Si a mai zis: « Cine ar fi putut sä, si el se fäcu mare si locui In pustie
spue lui Avraam cä, Sara va mai alapta fu un arca s iscusit.
copii? i totusi i-am näscut un fecior Si a locuit in pustia Paran ; iar
la batranete!» maicii-sa i-a luat lui femeie din tara
Si pruncul a crescut si a fost in- Egiptului.
tarcat. Iar Avraam a fäcut un ospat In vremea aceea, Abimelec im-
!flare in ziva cand a fost intarcat preunä cu Picol, capetenia oastei sale,
Isaac. a grait catre Avraam i i-a spus: Dum-
Ci Sara a vazut pe fiul Agarei Egip- nezeu este cu tine in toate cate
tencei, pe ca,re ea i-1 nascuse lui Avra- faci!
am, cum se zbeguia cu fiul sail Isaac, Deci acum jura mie, aici pe Dum-
Si a zis lui Avraam: « Izgoneste nezeu, cá nu mä vei insela nici pe mine,
P e roaba aceasta si pe fiul ei, caci nu nici pe fiul meu, nici pe nepotii mei.
se cuvine ca fiul roabei acesteia sä, fie Cu aeeeasi prietenie cu care m'am purtat
mostenitor impreuna cu fiul rueu, cu &VI cu tine, sä, te porti si tu fat& cu
Isaac! » mine si fata cu tara in care ai petrecut
Si cuvantul acesta i-a cazut foarte ca strain.»
greu lui Avraam, cu privire la fiul sari. Atunci a raspuns Avraam: « Ma
Lisa Dumnezeu i-a vorbit lui leg cu juramant! »
Avraam: « Nu te aniari in tine din pri- Ci Avraam certase pe Abimelec
cina baiatului si a roabei tale. Tot ceea din pricina unui izvor pe care-1 cotro-
ce iti va spune Sara, asculta de glasul piserä, slugile lui Abimelec.
ei, caci numa,i cei din Isaac se vor socoti Dar Abimelec raspunsese: «Eu
urmasii tai. n'am stiintä, cine a savarsit isprava
Dar si pe fiul roabei 11 voi face aceasta; nici tu nu mi-ni dat de veste
popor, cad este tot samanta ta. si nici eu n'am auzit paint astazi! »
Atunci s'a sculat Avraam dis-de- Atunci a luat Avraarn vita mari
dimineata si a luat paine i un burduf mici i le-a (lama lui Abimelec i au
de apa i i le-a dat Agarei, punandu-le facut amandoi legamant.
pe umdrul ei, o datä, cu copilul, si a iz- Si Avraam a pus sapte mime
gonit-o. lar ea a plecat i s'a rittacit din turn* singure, de o parte.
In pustiul Beerseba. lar Abimelec 1-a intrebat pe
Si cand s'a sfarsit apa din burduf, Avraam: « Ce sunt acebo sapte mioare pe
a lepiidat pe copil sub un stuf de nui- care tu le-ai pus de o parte? »
racini, Räspuns-a el: « Aceste sapte mioare
Si a pornit i s'a asezat in preajrna sä le iei din mitna mea, anume ea sa-mi
lui, departare ca la o bataie de sageata, fie marturie cum ea eu am sipat fan-
fiindca zicea ea: « Sá nu viid cum moare tana aceasta!
copilul! » i stand in preajma lui, a ri- De aceea s'a numit locul acela
dicat glasul i a plans. Beerseba, pentru eit acolo au jurat ei
Si a auzit Dumnezeu durerea co- amandoi.
pilului i ingerul lui Dumnezeu a strigat Deci facut-au legamänt la Beer-
pe Agar din cer i i-a zis: « Ce ai, Agar ? seba. Apoi s'au sculat Abimelec i Picol,
Nu te teme! Ciici a auzit Dumnezeu capetenia oastei sale, i s'au tutors in
durerea copilului, acolo uncle se aflä. tara Filistenilor.
Scoalii-te, ja copilul i ine-1 bine lar Avraam a sadit un chiparos
de Juana, clici voi face din el un popor la Beerseba si s'a inchinat acolo Dom-
mare! » nului Dumnezeului celui vesnic.
Si Dumnezeu deschise ochii ei Si Avraam a petrecut, ea strain,
vazu un izvor de mid. Si ea se duse In tara Filistenilor, inca ulti vreme.
20
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 22, 23
22. Caci acum stiu ca te tem.i de Dumnezeu
Paruncind Dumnezeu lui Avraam, spre n'ai crutat, pentru mine, pe fiul tau,
cercare, sd-i aducd jertfii pe Isaac, fiul sdu, pe singurul tau fiu! »
Avraam se dovedeste plin de creclintei si Atunci Avraam, ridicandu-si ochii
de supunere. s'a uitat i iatä in dosul sau: un barbee,
care se prinsese cu coarnele inteo leasa
lar dupä acestea, Dumnezeu a pus de maracini ; si s'a dus Avraam si a
la incercare pe Avraam i i-a grait: luat berbecul i 1-a adus ardere de tot,
«Avraame ! » lar el a raspuns: «Tata-mi!» in locul fiului sau.
Si. a rostit Domnul: «Ja pe fiul Si a numit Avraam locul acela:
tau, pe singurul tau fiu, acela pe care Iahveh-ire de unde se zice i astazi:
Il iubesti, pe Isaac, i du-te in tinutul a In muntele unde Domnul se arata ».
Mona i adu-1 acolo jertfa, ardere de tot, Si a strigat ingerul Domnului, din
pe unul din muntii pe care ti-1 voi cer, pe Avraam a doua
ara ta ». Si i-a zis: «Má jur pe mine in-
Si s'a sculat Avraam in zorii zilei grait-a Domnul de vreme co
si a pus samarul pe asinul sau si a luat tu ai facut lucrul acesta i n'ai crutat
pe doi robi ai «di s't pe Isaac, fiul sau, pe fiul tau, pe singurul tau fiu:
si a spart lemne pentru arderea do tot Te voi binecuvânta Cu prisosinta
si. a pornit si a venit la locul pe care voi inmulti peste m'asura semintia
i 1-a aratat Dumnezeu. ta, ca stelele cerului i ca nisipul de pe
lar a treia zi, Avraam, ridicandu-si thrmul mänii, 't urmasii tal vor pum,
ochii, a vazut locul de departe. staptinire pe portile dusinanilor lor.
Si a zis Avraam catre oamenii Si se vor binecuvanta intru se-
« Stati voi aici, Muga asin, iar eu i ba- mintia ta toate popoarele pamantului,
iatul vom merge pá'nä acolo si ne vom pentru cuvantul ca ai ascultat de glasul
inchina, apoi ne vom intoarce la voi ! » meu! »
Si a luat Avraam lemnele pentru Apoi s'a intors Avraam la oamenii
jertfä i le-a pus in carca fiului sau sal i s'au sculat si au plecat cu totii
a luat in mana sa focul i cutitul si au pana la Beerseba. Si a locuit Avraam
pornit amiindoi impreunit. In Beerseba.
Atunci Isaac a deschis gura catre lar dupa aceste lucruri, i s'a adus
Avraam, tatäl sau, si a zis: « Tata! » lui Avraam aceastä veste: « rata, Milca a
Si el i-a raspuns: « Da, fiul meu ! » Apoi naiscut si ea copii, fratelui tau Nahor:
a zis Isaac: e Vad focul i lemnele, dar Pe Ut, intaiul sau näscut, si pe
unde este oaia pentru jertfá ? Buz, fratele lui, si pe Chemuel, tatal lui
Raspuns-a Avraam: « Dumnezeu va Aram,
avea grifa de oaia pentru jertfä, copilul Si pe Chesed si pe Hazo si. pe
meu !» Si au mers inainte, amandoi, im- Pildas si pe Idlaf si pe Betuel.
preunli. lar lui Betuel i s'a nascut Rebeca.
Si a ajuns la locul pe care i 1-a Pe acestia opt i-a nascut Milca lui Nahor,
aratat Dumnezeu ; i a cladit Avraam fratele lui Avraam.
acolo jertfelnic si a asezat lemnele; apoi lar tiitoarea lui, pe care o cherna
a legat pe Isaac, fiul si 1-a pus pe Reuma, a nascut si ea pe Tebah, pe
jertfelnic, deasupra lemnelor. Gaham, pe Tahas si pe Manca.
Apoi Avraam si-a Mina mana si
a apucat cutitul ca sa junghie pe fiul sau. 23.
Dar atunci ingerul Domnului a Moartea Sarei cumpärarea pesterii
strigat catre el din cer i i-a zis: « A- Mac pela.
vraame ! Avraame! s Si el a raspuns:
Iata-ma! » 1. FI a triiit Sara o sutá dotnizeci
Si i-a grait: « Nu intinde mana ta sapte de ani. Atatia au fost anii vietii
asupra copilului i nu-i face nici un rail! Sarei.

www.dacoromanica.ro
21
FACEREA, 24

Si a murit Sara la Chiriat-Arba, gint, ce poate ea sainsemneze pentru noi


adica Hebron, in tara Canaan. Si a por- amandoi ? Deci ingroapä pe moarta
nit Avraam sa jeleasca pe Sara i s'o ta! »
planga. Atunci Avraam a ascultat de Efron
Apoi s'a sculat Avraam de lauga si a cântiírit lui Efron catimea de argint,
moarta sa si a deschis vorba eu fiii lui pe care o spusese in auzul fiilor lui Het,
Het i le-a spus: adica patru sute de sicli de argint, dupa
« Eu aunt strain si acivat printre pretuirea negutatoreasca.
voi. Dati-mi in stapanire un loe de in- Astfel a ajuns tarina lui Efron,
gropaciune in mijlocul vostru, ca sa in- cea din Macpela, la rasärit de Mamre,
grop pe moarta mea. » tarina i petera din ea, precum i toti
Si fiii lui Het au fa:spans lui Avraam copacii care aunt in Orin& de jur-im-
i-au zis: prejur, in tot cuprinsul ei,
« Asculta-ne, doanme! Tu esti, in 18. In stapanirea lui Avraarn, cu stiinta
mijlocul nostru, un principe al lui Dum- fiilor lui Het, &lie& a tuturor care ve-
nezeu ; ingroapa pe moarta ta in cel nisera la poarta cetatii.
mai ales dintre mormintele noastre; nici lar dupa acestea, a ingropat
unul dintre noi nu te va tine de rau, Avraam pe Sara, femeia sa, in pestera
ca sii-ti ingropi pe moarta ta, in mor- din tarina Macpela, la, rasarit de Mamre,
mantul lui. » &died, de Hebron, in tara Canaanului.
Atunci s'a sculat Avraam si s'a in- Astfel au trecut in stapiinirea lui
chinat pana la pamant, inaintea noro- Avraam tarina i petera care este in
dului tinutului, adica inaintea fiilor lui ea, ca mosie de ingropare a lui Avraam,
Het, cumparata de la Hetiti.
Si raspunzandu-le le-a zis: « Daca
vreti din toata mima sa ing,rop pe moarta 24.
din casa mea, dati-mi ascultare i ru- Avraam trimite pe omul sciu de casci, sd
gati pentru mine pe Efron, fiul lui Tohar,
Ca sa-mi dea mie pestera Macpela, pefeasc,c1 sofie lui Isaac. Intednirea cu Re-
care este a lui si pe care o are la ca- beca fi invoirea ei.
patul tarinii lui, i sa mi-o dea pe bani Ci Avraam era batean i inaintat
pesin, ca loo de ingropaciune in mij- In varstä, iar Dumnezeu 11 binecuvantase
locul vostru ». pe Avraarn intru toate.
Ci Efron era de fata, infra fiii Si Avraam a griiit catre slujitorul
lui Het. Atunci Efron Heteul i-a riispuns sau, starostele casei sale i care gospo-
lui Avraam, in auzul tuturor fiilor lui &ilea toata avutia sa: Pune te rog
Het, care venisera in poarta cetatii, mina ta sub coapsa mea,
i-a zis: Si jura-mi pe Domnul Dumnezeul
a Nu asa, doamne, ci asculta-ma! cerului i Dumnezeul pamântului, cum
Tarina dau tie impreuna cu pestera ca nu-i vei lua femeie fiului meu dentro
din ea, ti-o dan tie in fata fiilor popo- fiicele Canaanitilor, in mijlocul carora
rului meu, ea dar: ingroapa pe ,moarta salasluesc,
ta!» Ci te vei duce in tara mea, la nea-
Atunci Avraam s'a inchinat pang murile mele i ca, de acolo peti-vei fe-
la painant, in fata poporului acelui tinut, naeie fiului meu Isaac ! »
Si a rostit catre Efron in auzul po- Si robul i-a raspuns: Poate câ fe-
porului de acolo, zicand: « 0, te rog meia nu va fi bucuroasa a, vie dupa
asculta-ma: iti dau pretul tarinii; pri- mine, in tara aceasta. Sa duc inapoi
meste-1 de la mine, ca sa ingrop pe moarta atunci pe fiul tau, in tara din care tu
mea acolo ». ai purees ? »
Efron i-a raspuns lui Avraam: Dar Avraa.m i-a raspuns: « Ia seama
«Nu, doanme! Asculta-ma! Otarina ea nu cumva sä, duci acolo inapoi pe
care pretueste patru sute de sicli de ar- fiul meu!
22
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 24

Domnul Dumnezeul cerului °are lar dupa ce i-a dat sa bea i-a zis:
m'a luat din casa tatalui meu i din a i pentru camilele tale voi scoate opa,
tara mea de obarsie i care a vorbit pana, cand se vor satura de baut ».
cu mine, si care mi s'a jurat i a spus: Si sprintena varsat ulciorul ei
« Urmasilor tai da-voi tara aceasta » in teica de adapat i a dat iar fuga la
el va trimite pe ingerul sau inaintea fantana, ca sa. scoata. api. Si a scos apa
fetei tale i vei peti de acolo sotie fiu- pentru toate
lui meu, lar omul se uita inmarmurit la
lar daca femeia nu va fi bucuroasit ea, fama sáspuná nici un cuvant i astep-
sä vie dupa tine, atunci slobod sá fii t'Ud sa. Traza: daca, Dumnezeu i-a dat
tu de acest jurámant al meu. Numai izbanda in dilatorio, lui sau nu.
sa, nu duci acolo, inapoi, pe fiul meu! » lar dupà, ce camilele au contenit
Si robul a pus mana sa sub coapsa s'a bea, omul a ecos un inel de aur in
lui Avraam, stapanul sau, si s'a jurat greutate de o jumiltate de siclu i doma
In pricina aceasta. bfát,ä,ri, pentru mainile ei, in greutate
Apoi robul a luat zece camile din de zece sicli de aur.
camilele stapanului san si a plecat, avand Duplo, aceea a intrebat-o: o A cui
cu el tot felul de odoare date de ata- fiica, esti tu ? Spune-mi te rog! Este in
ptinul sau. Deci s'a sculat i a luat dru- casa tatalui tau loe pentru noi ca sa,
mul spre Mesopotamia, spre cetatea lui manern la noapte?
Nahor. i fata i-a ráspuns: s Eu sunt fiica
i a poposit cu cimilele afara din lui Betuel, feciorul Milcai, pe care ea
cetate, langa o fantana, in fapt de seara, nascut lui Nahor s.
când ies femeile sa scoata tipa. Apoi a adaogat: a Avem i paie,
Si el s'a rugat: « Doamne Dum- avem i fan mult i avem i loe pentru
nezeul stapanului meu Avraam, mas noaptea
In cale si fii milostiv cu stapanul meu Atunci omul acela s'a inchinat
Avraam! a cazut la pilmant in fata Domnului,
Jata eu stau lângä fantana acea,sta Si a grait: o Binecuvantat ea fie
fiicele gospodarilor din cetate ies ca Domnul Dumnezeul stapanului meu
scoata apa. Avraam, care n'a departat mila sa
Fie ca fata careia voi zice: credinciosia sa de la stapanul meu, iar
« Apleacâ, te rog, ulciorul ca s'a beau! » pe mine m'a dus Domnul pana, la casa
si ea imi va raspunde: Bea i voi fratilor stapanului meu ».
mapa i ciimilele tale! », ace,ea sa, fie, lar fata a alergat si a spus acasä,
pe care tu ai harazit-o robului tau Isaac. la maicii-sa, cele petrecute.
Si intru aceasta voi cunoaste ca ai i Rebeca avea un frat,e, pe care-I
aratat indurarea ta catre stapanul meu.* cherna Laban. lar Laban a alergat la
Dar mai inainte ca el sil sfarseasca omul care era Mara la Untada.
Cu rugaciunea lui, jata. ca. Rebeca iesea i a vazut i el inelul i bratarile
din cetate, i ea era fata lui Betuel, fe- de la mainile sorei sale i a ascultat isto-
ciorul Milciii, sotia lui Nahor, fratele lui risirea, Rebecai, sora sa, care zicea: e Asa
Avraam; i ducea ulciorul pe umar. a vorbit catre mine omul acela! S't a
Si fata era foarte frumoasa, la chip, ajuns Laban la el si iatá, el statea langa
fecioarä, i nici un barbat nu o cunos- cámile la fantana.
cuse; si ea a coborit la fantana i si-a i Laban i-a zis: « Intra, in casa,.
umplut ulciorul i a dat si plece. tu cel ce esti binecuvântat de Domnul!
Atunci robul a alergat intru in- De ce stai alar& ? Fiindca eu am pregatit
tampinarea ei i i-a spus: Da-mi sa, casa i avem loe pentru
beau, te rog, putina apti, din ulciorul tau!» Atunci omul a intrat in casa, iar
lar ea a raspuns: «Bea, doamne». Laban a descarca,t camilele si a dat paie
degraba pleca in jos ulciorul, pe bratul nutre t camilelor i B.O, de spalat pe
ei, si-i didu si boa. picioare, lui i oamenilor care erau cu el.
23
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 24

Dupii, aceea i-a pus inainte de- lar ea, degraba, a plecat in jos
mancare, dar el a zis: « Nu voi manca ulciorul de pe umar 0 mi-a zis: « Bea,
pana ce nu voi povesti pricina mea voi adapa i camilele tale!'> Atunci
lar Laban i-a zis: Spune ! eu am baut, iar ea a adapat ciimikle.
Atunci el a grait: s Eu sunt robul Pe urmii am intrebat-o 0 am zis:
lui Avraam! « A cui fat& e§ti tu? » i ea mi-a raspuns:
Dumnezeu a binecuvantat cu pri- « Sunt fata lui Betuel, feciorul lui Nahor,
ses pe stapanul meu EA I-a facut mare pe care i I-a riiiscut lui Milca ». Atunci
i-a dat turma i cirezi, EA argint am pus inelul in narile ei i bratarile
aur, i robi i roabe, ciimile i asini. In mâinile ei.
lar Sara, femeia stapanului rneu, Si am plecat capul 0 am cazut la
i-a nascut un fecior in urma, cand era pamant inaintea lui Dumnezeu 0 am pro-
batrana, i i-a dat lui toatit averea sa. slavit pe Domnul Dumnezeul stapanului
lar stapánul meu m'a pus E3£1-i jur meu Avraam, care m'a dus pe calea cea
mi-a zis: « Sa nu iei fiului meu sotie mai dreaptä ca sa petesc pe fiica fratelui
din fetele Canaanitilor, in tara carora stapanului meu, pentru feciorul sau.
eu locuesc, Si acum, daca vá este aminte
Ci tu sit te duci la casa tatdlui vá purtati cu milá, Cu credincio§ie
tneu 0 la nemeturile rnele, ca sa iei de catre stapá'nul meu, spuneti-mi-o; lar de
acolo sotie fiului meu!» nu, spuneti-o iar, ca sa§tiu cum ea ma
Atunci am grait catre stapanul intorc: spre dreapta sau spre stanga!
meu: « Poato ea femeia nu va voi sa Atunci Laban i Betuel au ras-
vie dupa mine ». puns 0 au grait: « De la Domnul a purees
Atunci stapanul meu mi-a zis: lucrul acesta; nu suntem in stare 85.4
« Doinnul, in fata caruia mi-am petrecut vorbim nici räu, nici bine!
viata, trimite-va pe ingerul sau cu tine Iata, Rebeca sta inaintea ta! la-o
0 va da izbandá ctilatoriei tale, ca 0 du-te 0 sa fie sotia fiului stapanului
iei fenceie fiului meu din neamurile mele tau, a§a precum a hotarit Domnul ! »
din casa tatalui meu. lar robul lui Avraam, and a auzit
Atunci vei fi dezlegat de juraman- aceste cuvinte ale lor, s'a inchinat pang,
tul meu, dacti, ducandu-te la rudele mele, la pamant inaintea Domnului.
nu vor voi dea pe fatil. Atunci tu Apoi robul a scos odoare de ar-
vei fi slobod de juramantul meu. gint i odoare de mur o ve§minte §i le-a
Si am sosit astazi la Thalami', 0 dat Rebeciii; i alte scumpoturi le-a &I-
m'am rugat in gandul rneu: « Doainne ruit fratelui ei §i maica-si.
Dumnezeul stapanului rneu Avraam, Si au baut 0 au mâncat, el o
sä fie cu noroc calea pe care eu má ga- oamenii care erau cu el, 0 au mas acolo.
sew dilator! Iar dimineata, s'au sculat i robul a zis:
Tat& eu stau langl aceasta fan- drumul sa ma due la stapa-
tang ; fa a§a ca fecioara care va ie§i sa nul meu! »
scoata apit i careia eu Ii voi zice: Atunci au zis fratele Rebecai
« Da-mi sa beau, te rog, putina maica-sa: « Sa mai stea fata cu noi cil-
uiciorul tau », teva zile, a§a ea vreo zece zile; pe urmá
lar ea imi va raspunde: « Iti voi sa te duci.
da 0 tie apa i voi scoate LTA i pentru Dar el le-a raspuns: « Nu ma zit-
camilele tale », aceea ea fie femeia pe boviti Cad Duinnezeu a dat izbandit
care Donmul a harazit-o fiului stäpa- calatoriei mele. Dati-mi drumul sá ma,
nului meu! » due la stipanul meu! »
lar eu Inca nu ispravisem gandul Au zis ei: « Sa chemam pe fatli i sit
acesta in mima mea 0 iata Rebeca ie§ea intrebam i sa auzim chiar din gura ei!*
din cetate, cu ulciorul pe umar; 0 s'a Deci au chemat-o pe Rebeca 0 au
pogorit la fantana 0 a secs apa. Atunci intrebat-o: « Vrei. ea te duci cu omul
am zis catre ea: o Da-mi ea beau!» acesta ? lar ea a raspuns: Ma duo!
24
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 25

Atunci au ldsat pe Rebeca, sora sdu, spre räsärit, in t,inu-


lor, pi pe doica ei sI plece cu robul turile de la Soare-Riisare.
lai Avraam si cu oamenii care erau cu el. Si acestea sunt zilele anilor vietii
Si au binecuvintat pe Rebeca si lui Avraam, pe care i-a trait: o sutd,
au zis ei: « Tu, sora noastret, set fil mania saptezeei FA cinci de ani.
a mii de zeci de mii. i urmasii thi Si s'a stins si a murit Avraam la
stdpitneasci portile vritjmasilor lor. » bettrfinete fericite, bittrân i situl de zile,
Atunci s'a sculat Rebeca i roabele si a fost addogat la poporul situ.
ei FA s'au suit pe chmile i s'au dus dupi Si 1-au ingropat Isaac (A Ismail,
omul lui Avraam. Astfel robul a luat feciorii sAi, in petera Macpela, in
pe Rebeca si a pornit la drum. lui Efron, fiul lai Tohar Heteul,
Ci Isaac tocmai venea dinspre fitn- la räsdrit de Mamre,
tina Lahai-Roi; eä el locuia in tinutul In silistea pe care a cumpitrat-o
de miazii-zi. Avraam de la fiii lui Het, acolo ingro-
Si el iesise la dump, in faptul serii, patu-s'a Avraam ca i Sara, femeia sa
ca 8á se roage ; FA si-a ridicat ochii lar dupä moartea lui Avraam,
s'a uitat: i iotä niste cämile veneau Dumnezeu a binecuvintat pe Isaac, fiul
spre el. lui, si Isaac a locuit la Beer-Lahai-Roi.
Si Rebeca ridichndu-0 ochii a vd- Iatit urmasii lui Ismail, fiul lui
zut pe Isaac, si s'a dat jos de pe cdmild, Avraam pe care i I-a ndscut lui Avraam
Si 1-a intrebat pe rob: « Cine-i Agar Egipteanca, roaba Sarei,
omul acela care vine pe cimp, intru Si iata numele fiilor lui Ismail,
intampinarea noastrà ? » Iar robul a ras- dupli numele lor i dupti, sirul nasterii
puns : « Acesta e stiipanul meu! » Atunci lor: întâiul niscut al lui Ismail a fost
ea a luat vitlul si s'a acoperit. Nebaiot, apoi Chedar, Abdeel i Mib-
Si i-a istorisit lui Isaac robul sam,
toate imprejurdrile prin care trecuse. Misma, Duma, Masa,
Si Isaac a dus-o pe Rebeca in Hadad, Tema, Ietur, Nafi i Che-
cortul Sarei, maicii-sa; si a mat-o pe dema.
Rebeca si a fost femeia lui, si a iubit-o. Acestia sunt fiji lui Ismail si ace-
astfel s'a mangetiat Isaac, dupet moar- stea sunt numele lor, dupil asezitrile lor
tea maicii sale. si dupe), taberile lor: douetsprezece cd-
petenii, dupâ noroadele lor.
25. Si acestia sunt anil vietii lui Is-
Moartea lui Avraamsi urmasii lui din Che- mail: o suti treizeci i apte de ani ;
tura. Urmasii lui Ismail. Esau si Iacob. si s'a stins si a murit i a fost addogat
la poporul situ.
i Avraam luat altit femeie Si au locuit de la Havila Omit la
numele ei era Chetura. Sur, la ritsäritul Egiptului, chnd mergi
Si Chetura i-a niscut pe Zimran, &Are Asiria. Si el a fost mai puternic
pe Iocsan, pe Medan, pe Midian, pe decia toti fratii
Isbac si pe uah. Iatd, acum spita neamului lui Isaac,
Si Iocsan a test pdrintele lui Seba fiul lui Avraam: Avraam a avut pe Isaac.
si al lui Dedan. Iar urmasii lui Dedan Si Isaac era in virstit de patruzeci
au fost Asuritii j Letusitii i Leumitii. de ani cand si-a luat de sotie pe Re-
lar urmasii lui Midian au fost: Efa, beca, fiica lui Betuel Arameul din Me-
Efer, Enoh, Abida i Eldaa. Toti acestia sopotamia, sora lui Laban Arameul.
sunt fiii Cheturei. Si s'o. rugat Isaac Domnului pen-
Ins& Avraam a läsat toatiti avutia tru femeia sa, 6;6 era stearpd, i Domnul
sa lui Isaac. i-a ascultat rugiciunea, lui si Rebeca,
Si feciorilor tiitoarelor pe care le-a femeia lui, a zetmislit.
avut Avroana, el le-a ditruit daruri i, fiind Dar pruncii se impungeau in pin-
inci in viaá, i-a depiírtat de Isaac, fiul tecele ei, i ea a zis: Daa e asa, de

www.dacoromanica.ro
25
FACEREA, 26

ce mi-a mai venit aceastä sarcinä? » zilele lui Avraam. Atunci Isaac s'a dus
S'a dus s'a caute raspuns la Domnul. la Abimelec, regele Filistenilor, in Gherar.
Atunci Domnul a grait catre ea: Iar Domnul i s'a aratat lui i i-a
« Douä, neammi sunt in pantecele tau zis: « a nu te pogoii in Egipt, ci lo-
doua popoare despärti-se-vor chiar din cueste in tinutul pe care ti-1 voi arata.
märuntaiele tale; si unul din cele dota Ramai vremelnic in tara aceasta
popoare va fi mai zdravan dectit cela- eu voi fi cu tine si te voi binecu-
ba, iar cel mai mare va sluji celui vânta, pentru ca tie i urmasilor tái da-
mai mic ! » rui-voi aceste tinuturi i voi implini
lar eand s'a implinit sorocul ea juriimántul cu care m'am jurat lui
nasa', iata, ea avea in pantece doi gemeni, Avraam, parintele tau.
i a iesit cel dintai roscat, pa- i voi inmulti semintia ta ca ste-
ros peste tot ca un cojoc; i i-au pus lele cerului i voi da semintiei tale toate
numelo Esau. aceste lucruri si se vor binecuvanta intru
i dupa aceea a iesit fratele san semintia ta toate noroadele painantului,
care se tinca cu mana de calcádul lui Pentru euvantul cd Avraam a as-
Esau, i i-au pus numele Iacob. lar Isaac cultat de glasul meu si a pazit oranduie-
era in vársta de cincizeci de ani cand lile mele, poruncile mele, legile mele ffi
Rebeca i-a nascut acesti copii. invätaturile mele !*
i pruncii s'au facut mari; si a Deci Isaac a locuit in Gherar.
fost Esau meter vanktor, un rasco- i 1-au intrebat oamenii din partea
litor al cámpiei, pe cand Iacob a fost locului despre femeia sa, irisa, el a räs-
om pasnic, locuitor in corturi. puns: « Ea este sora mea! », flindca se
Ci Isaac iubea pe Esau fiindca-i t,emea sä, spunä: « Este femeia mea! »,
placea vanatul, iar Rebeca iubea mai ca nu cumvo, zicea el oamenii lo-
mult pe Iacob. cului sa ma omoare din pricina Rebecai.
Tuteo zi, pe cand Iacob îi fierbea Pentru cä ea era frumoasä, la chip.
o fierturil, Esau a venit de pe camp lar dupa ce a petrecut el acolo
sfarsit de oboseala. zile indelungate, Abimelec. regele Filiste-
Atunci Esau a zis lui Iacob: nilor, s'a uitat afara pe fereasträ i iata
o Da-mi sd mananc, te rog, din aceasta di Isaac mangajo, pe Rebeca, sotia sa.
fierturii roscata, caci sunt sfarsit de obo- Atunci Abimelec a chemat pe Isaac
seala! » Pentru aceea s'a numit el Edom. i-a zis: « Para indoiala, ea este sotia ta,
Dar Iacob a räspuns: Vinde-mi atunci de ce mi-ai spus: Ea este sora
astazi mie dreptul täu de intai nascut ». mea? Dar Isaac i-a räspuns: « Fiincica,
Esau i-a raspuns: « Iatä, sunt gata m'ara &ida ca nu cumva sd fiu ucis
sa mor, caci la ce-mi foloseste acest drept din pricina ei ».
de intai nascut ? Atunci i-a zis Abimelec: « De ce
La zis Iacob: FA-mi astazi ju- ne-ai fácut una ca aceasta ? Mitin ar fi
ramant ! » i el s'a jurat v'andut fipsit ca vre-unul din popor sa se calce
dreptul sau de hita nascut lui Iacob. cu femeia ta i ai fi adus peste noi o vira
Atunci Iacob i-a dat lui Esau piine grea !
fiertura de Ente. i el a mancat si a Atunci Abimelec a dat intregului
bäut i apoi s'a sculat si a plecat. Astfel popor porunca aceasta: Oricine se va
a dispretuit Esau dreptul säu de intai atinge de omul acesta si de fenicia lui
lläscut. va fi pedepsit cu moartea.
i Isaac a samanat in tinutul acela
26. si a ecos, in acel an, de o suta de ori
Isaac se muta la Gherar. Arcitarea Dom- mai mult, fiindcá Donmul il binecu-
nului la Beerfeba. Legdnaintul cu Abimelec. vântase.
i omul .s'a imbogatit si a sporit
1. i s'a iscat foamete in tara, afara mereu si a tot crescut pana, ce a ajuns
de foametea coa dintai, care a fost in peste masurii de avut.
26
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 27

Avea turme de oi i cirezi de vita ne-am gandit: sá facem un juramitnt


multa slugärime, aaa Meat Filistenii intre noi, infra noi si tine. Deci vrem
incepuserit sag pizmuiascit. sa incheiem un legamânt cu tine.
De aceea, toat,e fantanile pe care Sä nu ne faci niel un räu, precum
le sä,paserä, slugile tatalui sau, in zilele nici noi nu ne-am atins de tine si nu
lui Avraam, tatiil situ, Filistenii le in- ti-am facut dealt bine si te-am lasat
chisefii si le umplurä cu pämant. sä pleci de la noi in pace. Mai binecu-
Atunci Abimelec a zis lui Isaac: vantat esti tu de Domnul.
« Du-te de la noi, caci ai ajuns mult mai Si Isaac le-a fitcut ospät si au
puternic decal noi! mâncat si au bäut.
Deci Isaac a plecat de acolo si a lar dis-de-dimineatä s'au sculat
täbarit in valea Gherar si a locuit acolo. s'au legat cu jurámant unul fata cu
Si Isaac a säpat din nou fänta- altul, ai Isaac i-a petrecut si au plecat
nile de apa, pe care le säpaserä robii de la el in pace.
tatalui sau Avraam ai pe caro Filistenii lar In ziva aceea, au venit oa-
le astupa,sera chiar clupä moartea lui menii lui Isaac aducandu-i veste despre
Avraam; i le-a dat iaräsi numele pe o fäntanä pe care o säpaseri i spunan-
care le daduse parintele säu. du-i: «Am dat de apa! »
Si oamenii lui Isaac au dipat in Si el a numit fantana Sibea, pen-
vale si au gäsit acolo un izvor cu apä, vie. tru care i numele cetätii este Beeraeba,
Atunci ciobanii din Gherar s'au pitria in ziva de azi.
luat la ceartä cu ciobanii lui Isaac, zi- lar Esau, cand a fost in varstä,
cand: « Izvorul de BT.& este al nostru D. de patruzeci de ani, luat de sotie
Pentru aceea, el a numit fantana Esec, pe Iudita, fiica lui Beeri Heteul, si pe
fiindcg, s'au certat acolo cu Isaac. Basemat, fiica lui Elon Heteul.
Si au sapat un alt pu t ai s'au certat Si ele au cäaunat multá amárit-
pentru el. Pentru aceea, Isaac 1-a ciune lui Isaac si Rebecai.
numit Sitna.
Apoi a plecat de acolo i au säpat 27.
alta fântâni ai nu s'au mai sfädit pentru /acob, pond-Nit de maicd-sa, ajunge sä ja
ea; de aceea, i-a pus numele Rehobot, de la Isaac binecuvdntarea de intdi nd scut.
caci a zis el: « De acum Domnul ne-a Urmdrile
scos la larg i ne vom intinde in tarä, ».
Apoi, de acolo, s'a suit in Beer- Isaac ajunsese la batranete i ochii
aeba. lui släbisefa, ca, nu mai putea sä vadit;
lar Domnul i s'a aratat, in noap- atunci a chemat pe Esau, fiul säu cel
tea aceea, i i-a zis: « Eu stint Durane- mane, si i-a grält: « Fiul meu! u Si Esau
zeul lui Avraam, tatal tau! Nu te teme, i-a faspuns: « !

caci eu sunt cu tine ai te voi binecu- Zis-a el: « Vezi! Am ajuns la bit-
vanta i voi inmulti semintia ta, pentru tranete si nu stiu ziva cand voi muri.
Avraam robul meu ». Deci acum ia-ti ,armele tale, tolba
Si el a zidit acolo un jertfelnic ta cu sageti i arcul tau si iesi pe ca,mp,
si a cheraat numele Domnului vâneaza,-mi ceva vänat,
intins acolo corturile, iar slugile lui Isaac Si fii-mi o mancare gustoasa, cum
au sapat o fäntanii. imi place mie i adu-mi-o mananc,
Atunci Abimelec a venit la el, din ca sufletul meu sä., te binecuvinteze rnai
Gherar, cu Ahuzat, prietenul sau, cu nainte de a muri! »
Picol, c'apetenia oastei sale. Si Rebeca a auzit ce a vorbit Isaac
Si Isaac a zis cä,tre ei: « Pentru ce Cu Esau, fiul situ.Si Esau a pornit
ati venit la mine, o datit ce voi aveti pe camp, ca sä vitneze vánat i su-1
urä, pe mine si m'ati gonit dela voi? aduca.
Dar ei au faspuns: « Noi am vazut Atunci Rebeca a zis lui Iacob, fiu-
proa bine cä, Domnul este cu tine si eau; s Ascultä,! Am auzit pe tat5,1 tau

www.dacoromanica.ro
27
FACEREA, 27

vorbind cu Esau, fratele tau, si spunfin- i s'a apropiat Iacob de Isaac,


du-i asa: tatil Eau, iar ell-a pipait si a zis: « Glasul
a Adu-mi 'gnat i pregateste-mi o este glasul lui Iacob, dar mainile sunt
mancare gustoasa ca sâ miinânc i sä mâínile lui Esau! o
te binecuvintez, in fats. Domnului, mai Astfel el nu I-a cunoscut, fiindca
nainte de a muri » mainile lui erau päroase ca mainile fra-
Ci acum, copilul meu, asculta de telui Eau Esau. Atunci 1-a binecuvantat.
glasul meu i fa asa cum îi voi porunci! i i-a zis: « Tu esti cu adevarat
Du-te la turma i ia-mi de acolo doi fiul meu Esau? » i el i-a raspuns: s Eu
iezi frumosi din care di gatesc mancare sunt ! »
gustoasä, tatälui tau, asa cum Ii place. Apoi a zis: « Vino aproape de mine
Iar tu vei duce-o tatälui tau sä ca sii manâne din vanatul fiului meu
manance, ca el sa te binecuvinteze, mai ca si te binecuvinteze sufletul meu! »
nainte de a muri! » s'a apropiat de el i a mancat. i i-a
Dar Iacob a raspuns maicii sale turnat lui vin si a bäut.
Rebeca: « Vezi ci Esau, fratele meu, este Dupli a,ceea i-a zis Isaac, tatil
paros, pe cand eu stint neted. «Apropie-te si mi särutä, fiul meu!
Tatal meu poate ca ma va pipai i el s'a apropiat si 1-a sarutat.
voi trece in ochii lui drept un in- Isaac a mirosit mirosul vesmintelor
selator i voi aduce peste capul meu lui si 1-a binecuvântat pi a zis: « lath,
Western si nu binecuvantare ». mirosul fiului meu este ca mirosul unei
13. Dar maica lui i-a raspuns: « Ble- tarine pe care a binecuvantat-o Dum-
stemul tau a& vie peste mine, hule, tu nezeu.
nuraai asculta de euvantul meu si du-te Duranezeu sa-ti dea tie din roua
adu-mi! » cerului si din grásimea panatintului si
i el s'a dus si a luat iezii i i-a belsug de grail si de vin.
adus Iar maica-sa a gatit o Noroadele sa-ti slujeasca tie si nea-
mancare gustoasa asa cum Ii placea lui murile si se inchine pan& la pamánt
Isaac. inaintea ta. SA, ffi stipan peste fratii
Apoi Rebeca a luat vesmintele cele tu i sisii so inchine tie feciorii mamei
mai bune ale fiului sau mai mare, Esau, tale. Blestemat si fie cel ce te va ble-
pe care le avea la ea in casa, i a imbracat sterna si binecuviintat sa, fie cel ce te
cu ele pe Jacob, feciorul ei mai mic. va birmeuvanta! »
lar pieile iezilor le-a infasurat pe and Isaac isprivise cu binecu-
mainile lui si pe partea neteda a gatului. vántarea lui Iacob 5j Iacob de-abia iesise
Apoi a dat in mana fiului ei Iacob din fata tatalui eau Isaac, a sosit
mancarea cea gustoasä si painea pe care Esau, fratele Brill, de la vanatoare.
o ficuse. i a facut si el o mancare gustoash
i el s'a dus la tata-sliu i i-a zif3: si a adus-o tatälui eau si i-a spus: «
« Tatä ! Iar el i-a faspuns: s Iatä-ina; se scoale piirintele meu si sa manance
cine esti tu, fiul meu? » din vanatul fiului sàu, ca sii mi bine-
Raspuns-a Iacob tatalui säu: t Eu cuvinteze mima ta ».
sunt Esau, intaiul tau näscut. Am facut, Dar Isaac tatal slim 1-a intrebat:
precum mi-ai zis ; scoala,-te, acum, « Cine esti tu ? lar el i-a räspuns: « Eu
mananeä din vanatul meu, ea sä ma sunt feciorul tau, întâiul tau nascut,
binecuvinteze sufletul tau!» Esau!
Atunci Isaac a zis fiului eau: « Cum Atunci Isaac fu cuprins de spaimä
de ai gasit asa degrabit vitnat, fiul meu ? » si de cutremur mare si grad: «Cine a
Zis-a el: « Filmic& Dornnul Dumnezeul fost atunci acela care a vanat vanatul
tau mi-a scos vanatul inainte ! * si mi I-a adus si am mancat din toate,
i Isaac a zis lui Iacob: « Apro- mai inainte ca sii vii tu, si eu 1-am bine-
pie-te sa te pipäi, fiul meu. Oare tu, euvOntat ? i binecuvantat va ra-
acesta, esti fiul meu Esau sau nu? » manea! o
28
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 28

Auzind Esau cuvintele tatalui salt, acolo, caci de ce sa raman far% de voi
a strigat Cu strigat mare si amarit peste amandoi, inteo singura zi?»
másura si a zis parintelui eau: Bine- i Rebeca a zis lui Isaac: s Mi
cuvinteazà-nak tata, si pe mine!)) s'a urit cu viata din pricina acestor fete
Ci el a ritspuns: « Fratele tau a ale lui Het. Daca Iacob si-ar lua soli()
venit cu viclesug s't a luat binecuvan- din fetele lui Het, ca aceste fete din
tarea ta! tinut, ce rost ar mai avea viata pentru
*i a zis Esau: o Cu drept cuvant mine? »
se numeste el Iacob, &lei m'a inselat
de doua ori cu asta: mi-a luat dreptul de 28.
întâi näscut i iatä, acure, mi-a luat Isaac trintite pe Ia,cob in Mesopotamia
binecuvantarea mea! » Apoi a intrebat: ja sotie din familia lai Laban. Visul
« N'ai piistrat s't pentru mine o bine- fi legdmdntul lui Iacob, la Betel.
cuva.ntare? »
Isaac i-a raspuns si a zis lui Esau: Dupa acestea, Isaac a chemat pe
« Jata, 1-am pus stapan peste tine si Iaeob s't 1-a binecuvantat i i-a dat po-
pe toti fratii lui i-am facut robii lui rune& i i-a zis: Sä nu-ti iei femeie
1-am däruit cu gram i cu vin. Tie acum din fetele Canaanului.
ce pot sa-ti mai fac, fiul meu? Scoala-te s't du-te in Mesopotamia,
Dar Esau i-a raspuns tatalui sau: in casa lui Betuel, tatal maicii tale, si
« Oare numai aceastii singura binecuvan- ia-ti ferneie de acolo, din fetele lui Labatt,
tare ai tu, tata? Binecuvinteaza-mä fratele maicii tale.
pe mine, pärintele meu! » i Esau vi-a lar Dumnezeul Gel Atotputemic sa
ridicat glasul si a plans. te binecuvinteze i sa-ti dea tie rod si
Atunci Isaac, tatil sau, i-a ras- sa te inmulteasca, i sä odrasleasca din
puns si a grait: « Jata, departe de ta- tine sumedenie de popoare.
rinile grase fi-va palosul tau s't departe i sá4i dea tie binecuviintarea lui
de roua cerului de sus ; Avraam, tie Efil sernintiei tale, ca sa sta.-
Cu sabia ta iti vei agonisi traiul, panesti pamantul in care esti pribeag
vei fi rob fratelui tau; si va veni pe care Dumnezeu 1-a daruit lui Avraam.
o vreme cand, adunandu-ti puterile, Astfel a trimis Isaac pe Iacob, Efi
vei scutura jugul lui de pe geumazul el a plecat in Mesopotamia, la Laban,
tau ». fiul lui Betuel Arameul, fratele Rebecai,
Deci Esau a prins lira pe Iacob mama lui Iacob EA a lui Esau.
din pricina binecuvantarii cu care-1 bine- Deci a vitzut Esau ca Isaac a bine-
cuvantase tatal sax, i si-a zis Esau in cuvântat pe Iacob i 1-a trimis in Me-
gändul sau: « Curand veni-vor zilele de sopotamia ia sotie de acolo,
intristare pentru tatäl meu, atunci voi binecuvantii.ndu-1 i-a poruncit: « Sá nu-ti
ucide pe fratele meu Iacob! iei sotie dintre fetele Canaanului »,
i i s'au spus Rebecai vorbele fiu- i a vazut ca Jacob a ascultat pe
lui situ celui mai mare, Esau; iar ea a tatal säu si pe mama sa s't a plecat in
trimis s't a chemat pe Iacob fiul eau cel Mesopotamia,
mic i i-a zis: « Iata, fratele tau Esau i Esau a inteles ca fetele din Ca-
umblá sä se fabzune pe tine si sa te naan au nume Tau in ochii lui Isaac,
omoare. tatal
Ci acum, fiule, asculta cuvii,ntul Atunci s'a dus Esau la Ismail si a
meu: Scoalä, i fugi la Laban, fratele luat de sotie pe Mahalat, fiica lui Is-
meu, in Haran. mail, fiul lui Avraa.m, sora lui Nebaiot,
i stai la el catava vreme, panä peste celelalte femei pe care le ayes.
cand va trece mania fratelui tau, lar Iacob a pornit din Beerseba
Pan& ce se va potoli urgia fra- si a luat drumul spre Haran.
telui tau si va uita ceea ce i-ai fäcut. i a ajtuas inteun loe si a mas
Atunci eu voi trimite i te va lua de acolo, cad soarele asfintise, si a luat o
www.dacoromanica.ro
29
FACEREA, 29

stand de piatrii, din pietrele locului 29.


a pus-o cdpdtili si s'a culcat sd doarmä Intellnirea lui /acob cu Rahila. Iacob r>1-
in locul acela.. mane vremelnic in casa lui Laban ja
i a visat un vis; si iatä, in visul in cas' eitorie pe cele cloml fete ale lui
szin, o scar5, era proptitd de pärnânt, Lia i .Rahila.
iar cu värful ei atingea cerul, iar ingerii
Domnului se suiau i se pogorau pe Apoi Iacob a pornit din nou la
scard. drum i a ajuns in tara flor Rdsdritului.
deodatd Domnul a stat deasu- i uitändu-se el, a vdzut o fântänd
pra ei i a grdit: « Eu sunt Domnul In cämpie si acolo troj turma de oi care
Dumnezeul lui Avraam, piirintele tdu. se odihneau aldturi, cdci din fänt'ana
Dumnezeul lui Isaac. Pilmdritul pe care aceea addpau ciobanii turmele si o piatra
tu stai culcat ti-1 voi da tie i semin- uriasd astupa gura fantanii.
tiei tale. Acolo se adunau toate turmele,
lar semintia ta fi-va ca pulberea ciobanii riisturnau piatra do pe gura
pdmântului si te vei räspändi spre apus fântânii i adäpau oile, apoi puneau,
spre rashrit i spre miazd-noapte pe gura fântänii, piatra la locul ei.
spre miaza-zi si se vor binecuvânta intru i Iacob i-a intrebat: Fratilor, din
tine si intru semintia ta toate neamurile ce loe sunteti voi? u i ei au riispuns:
pamântului. « Din Haran suntem! »
tj iatá eu voi fi cu tine s't te j iar i-a intrebat: Cunoasteti
voi pdzi in toate cdile tale si te voi oare pe Laban, feciorul lui Nahor ? »
duce inapoi in tinutul acesta i nu te ei au riispuns: « fl cunoastem ».
voi pdrdsi phnii, ce nu voi implini Zis-a lor Iacob: «Ji merge bine? s
cele ce ti-am fagaduit. » Iard ei au rdspuns: « li merge bine! »
i s'a desteptat Iacob din som- tocmai iatä Rahila, fata, lui, vine
nul säu si a zis: « Cu adevdrat Dom- cu oile.
nul este in locul acesta i eu n'ara i Iacob zise iar: Tlitati-vd, e inci
stiut ! » ziva mare; nu e vremea de adunat tur-
s'a. cutremurat Iacob si a ro-
i mele; addpati oile i duceti-vä de le
stit: at este de infricosat locul acesta! pasteti
Aici este cu adevdrat casa lui Dumnezeu Dar ei riispunserä: « Nu putem pänd
aici este poa.rta cerului! » ce nu se adund toate turmele; atunci
lar dimineatd Iacob s'a sculat ciobanii rostogolesc piatra de pe gura
a luat piatra care-i slujise de capdtili fäntânii i addpam oile! »
si a pus-o ca stdlp de pomenire si a tur- Pe ciind vorbea el cu ei, Rahila
nat untdelemn in vilrful lui. veni cu oile tatdlui sdu, cid era cio-
i a pus locului accluia numele bitnitd.
Betel, insd numele cetatii, la inceput, Deci, când väzu Iacob pe Rahila,
fusese Luz. fata lui Laban, fratele mamei sale, si oile
i Iacob a facut Domnului aceastd lui Laban, fratele mamei sale, atunci
juruintd: « Daca Domnul Dumnezett va el veni aproape i rostogoli piatra de
fi cu mine si ma va pdzi pe calea accasta pe gura fantänii i addpä oile lui Laban,
pe caro merg si-mi va da paine si ves- fratele mamei sale.
milite sd md imbrac, Apoi Iacob sdrutd pe Rahila
i de md voi intoarce sdnAtos in dändu-si drumul glasului, plânse.
casa tatalui ineu, Dornnul va fi Dum- i lacob spuse Rahilei cti, el este
nezeul meu. ruda tatlilui ei, cd el este fiul Rebecia.
lar piatra aceasta pe care am inal- Atunci fata a alergat si a vestit pe
tat-o stillp de pomenire va ajunge lo- tatd-säu.
casul lui Dumnezeu si din toate cele lar Laban,, auzind aceastii veste
ce imi vei da rnie, iti voi da zeciu- despre Iacob, fiul surorii sale, a alergat
iald. intru intampinarea lui i 1-a imbratisat
30
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 30

l-a sarutat i l-a adus la el acasii. Si Laban i-a dat pe Bilha, roa,ba
Atunci Iacob i-a istorisit lui Laban toate sa, fiicei sale Rahila, ca roaba.
cate petrecuse. Si Iacob a intrat si la Rahila
Ci Laban i-a spus: Negresit, tu a iubit-o pe Rahila mai mult decat pe
esti osul meu si carnea mea ». Si a stat Lia si a slujit lui Laban incá alçi apte
Iacob la el o lunä de zile. ani.
Apoi Laban i-a gräit lui Iacob: Dar vgizand Domnul cl. Lia este
« Oare, fiindca esti ruda mea, o sa ml.. oropsita, a deschis pantecele ei, pe cand
slujesti degeaba ? Spune-mi ce simbrie Rahila era stearpà.
vrei? » Deci Lia a zamislit si a näscut un
Si Laban avea doua feto; pe cea fiu i i-a pus numele Ruben, eaci zicea
mare o cherna Lia, iar pe cea mica o ea: a Domnul a eäutat la jalea mea, ea
cherna Rahila. de acum mil va iubi barbatul meu ».
Dar Lia avea, ochii stinsi, pe cand Si iarasi a zamislit si a näscut alt
Rahila era mandril, la faptura i fru- fiu si a zis: Auzit-a Domnul ca sunt
moasa la chip. oropsitä si mi 1-a diíruit i pe acesta ».
lar Iacob iubea pe Rahila. Deci De aceea i-a pus numele Simeon.
el a rdspuns: IVi voi sluji Vie sapte Si a z5,rnislit Inc. o data, Efi a náscut
ani pentru Rahila, fata ta cea mai mica a. un fiu i a zis: «De astadata bärbatul
Laban a riíspuns: « Mai bine s'o meu se va lipi de mine, fiinclea i-am
dau dupa tine decál s'o dau dup.& altul. näscut trei feciori». De aceea i-a pus
Ramal la mine.0 numele Levi.
Si a slujit Iacob pentru Rahila, Si iaräsi a z5,mislit si. a nliscut Inc.
sapte ani; si au parut in ochii lui acesti un fiu si a zis: t Astádatá, láuda-voi
ani nurnai cateva zile, atat de mult o pe Domnul! » De aceea i-a pus numele
iubea. luda. Apoi s'a oprit i n'a mai nascut.
La urma Iacob a zis lui Laban:
t D5,-mi pe femeia mea, eaci timpul meu 30.
s'a implinit, ca sä ma insor cu ea)>. roabele i copiii lui Iacob. Care
Atunci Laban a adunat pe toVi oi vor fi ale lui Iacob fi care vor reinuinea
oamenii din partea locului si a facut lui Laban.
ospat.
Dar seara Laban a luat pe Lia Iar cand a vazut Rahila ca nu face
fiica sa si a dus-o la Iacob; iar el a copii lui Iacob, ea a prins pizma
intrat la ea. pe sora-sa si a zis catre Iacob: «Dà-mi
Si Laban i-a dat pe Zilpa, roaba copii, iar de nu, eu mor !)>
sa, fetei sale Lia, ca roaba. Atunci Iacob s'a aprins de m'atila
Ci facandu-se ziva, iata: era Lía. impotriva Rahilei si a certat-o: Sunt eu
Atunci Iacob a zis lui Laban: « Ce e oare in locul lui Dumnezeu, care ti-a
aceasta ce mi-ai facut? Oare nu Vi-am oprit roada pântecelui? u
slujit pentru Rahila ? Atunci do ce m'ai Ci ea a zis: 4 Iatä, roaba mea Bilha.
inselat ? » Tutti), la ea si va naste pe genunchii
Irisa; Laban i-a räspuns: « Aici la mei i astfel voi avea i eu copii de la ea.
noi nu este obiceiul s'a märitam pe me- Si i-a dat pe Bilha roaba ei de
zina inaintea celei intai nascute. femeie i Iacob a intrat la ea.
Implineste aceasta saptamana de lar Bilha a zamislit i i-a naseut
nuntá i îi voi da si pe cealaltä pentru lui Iacob un fecior.
slujba pe care vei face-o la mine, Inc. Atunci zis-a Rahila: « Dumnezeu
sapte ani de aci nainto ! » mi-a dat dreptate si a ascultat do glasul
Si Iacob a facut asa si a implinit meu i mi-a daruit mie un fiu »; pentru
anea saptamana de nuntii. lar Laban aceea i-a pus numele Dan.
i-a dat lui pe Rahila, fiica-sa, de fe- Si iar a zlimislit i a nascut Bilha,
meie. roaba Rahilei, al doilea fecior lui Iacob.

www.dacoromanica.ro
31
FACEREA,

$i a zis Rahila: o Lupte pentru Deci a zamislit FA a niiscut un


binecuvântarea lui Dumnezeu am dus fiu i a rostit: Luat-a Dumnezeu ocara
cu sora-mea si am biruit ! » $i i-a pus mea!,>
numele Naftali. $i i-a pus numele Iosif zicand:
Dar vaziind Lia cii a stat i iiu o Sa-mi mai dea Dumnezeu inch un
mai naste, a luat pe Zilpa, roaba sa, fecior!
si a dat-o lui Iacob de femeie. lar dacti a nAscut Rahila pe Iosff,
$i a nAscut Zilpa, roaba Liei, un grait Iacob catre Laban: « Da-mi dru-
fecior lui Iacob. mul sá ma duc la locul meu, in tara mea.
lar Lia a zis: « Noroc ! » $i i-a DA-mi femeile mele, pentru care
pus numele Gad. ti-am slujit, si copiii mei si lasii-mä sa
$i a nascut Zilpa, roaba Liei, al ma duc, fiindca tu bine stii slujba cu
doilea fecior lui Iacob. care te-am slujit. »
lar Lia a zis atunci: o Ferice de Dar Laban i-a raspuns: «De am
mine ciici fetele m5, vor ferici! $i i-a aflat bar in ochii tal, mai famai ! Caci
pus numele Aser. eu am bagat de seam& ca Domnul m'a
$i Ruben s'a dus la camp, la se- binecuvantat in hatarul tau. »
cerisul graului, si a gash merisoare de $i a adaogat: « HotarAste-mi tu
mandragora si le-a adus mamei sale Lia. simbria ta í eu iti voi da-o ! »
Atunci Rahila a zis dare Lia: « Da-mi Atunci a zis Iacob: « Tu bine stii
te rog din mandragorele aduse de fiul in ce fel te-am slujit si ce au ajuns tur-
tau ! mele tale sub mana mea.
Ci Lia i-a riispuns: s Oare nu e Cad putin era ceca ce aveai mai
destul c5, mi-ai luat pe barbatu-men? nainte de venirea mea, f}.1 acum s'a in-
Acum vrei sa iei í mandragorele fiului multit peste masura 0.1 te-a binecuvantat
meu? » Dar Rahila i-a zis: « Bine atunci: Domnul pe tine, de cand am venit eu.
sa doarma cu tine in noaptea acea- acum cand o sa mai fac i eu ceva
sta, in schimbul mandragorelor fiului pentru casa mea? u
tau!» Ci Laban I-a intrebat: s Ce sa-ti
$i Iacob venind seara de la camp, dau? o $i Iacob a zis: « SA, nu-mi dai
Lia i-a iesit intru intiimpinare i i-a spus: nimic, dar dacii, imi vei face lucrul pe
« Intra la mine, caci te-am cumparat care ti-1 voi spune eu, atunci iardsi
cu mandragorele fiului meu! » $i el a voi paste oile tale si le voi pazi.
dormit cu ea in noaptea aceea. Voi trece azi prin toate turmele
lar Dumnezeu a auzit pe Lia tale, despartind din ele orice oaie bru-
ea a ziimislit i i-a nascut lui Iacob al márie j tarcata i once miel sein dintre
cinchen fecior. miei, i tarcat i brumariu intre capre;
$i a zis Lia: Daruitu-mi-a Dum- s't aceasta sä fie simbria mea.
nezeu plata mea, fiindca am dat bkr- Astfel cinstea mea se va dovedi
batului meu pe roaba mea ». $i i-a pus maine-poimaine in fata ta, cand vei veni
numele Isahar. dai simbria mea: tot ce nu va fi
Apoi Lia iarasi a zamislit ,-s*/ i-a brumariu i tarcat intre capre i sein
niscut lui Iacob al saselea fecior. infra miei s5, fie socotit de furat. »
Acum Lia a gait: o Datu-ini-a lar Laban a raspuns: s Bine ! Fie
Dumnezeu odor de mare pret. De data dupa cuvántul tau!»
aceasta, barbatul meu va locui la mine, $i a osebit Iacob, in ziva aceea,
fiindca i-am nascut sase feciori »; de tapii cei vargati i tarcati i toate ca-
aceea i-a pus numele Zebulon. prole cele balate i pätate i oricare
Pe urma a ntiscut o fata, i i-a capra care avea pe ea stropitura de alb
pus numele Dina. si tot ce era sein intre miei, i le-a dat
$i vi-a adus aminte Dumnezeu de In mana fiilor sal.
Rahila, si a auzit-o Dumnezeu pe ea si $i Laban a pus cale de trei zile
a deschis pantecele ei. intre turmele sale si ale lui Iacob. Iar
32
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 31

Iacob patea oile care Ii riimasesera lui piietenos cu mine ea mai daunazi, insä,
Laban. Dumnezeul tatälui meu a ramas cu mine.
Atunci Iacob si-a luat nuiele verzi Ci voi stiti ca., eu am slujit pe
de plop, de migdal si de paltin i a tatal vostru din toate puterile mele,
crestat pe ele crestaturi albe, jupuin- lar tatal vostru m'a inselat si mi-a
du-le de coaje pima, rämineau albe. schimbat simbria de zece ori; dar nu
Apoi a pus nuielele pe care le ju- 1-a ingaduit Dumnezeu sa, ma pagu-
puise, inaintea oilor, in teici, in adapa- beascä.
toarele cu apa, unde veneau oile sä se Cand el zicea: mieii brumarii sa
adape ; si ele se imperecheau cand ve- fie simbria ta », atunci toate oile fätau
neau ea se adape. miei brumarii ; iar and zicea: o mieii
i dad, se imperecheau inaintea vargati sa fie simbria ta », atunci toate
nuielelor, oile nkteau miei brumarii, var- oile fatau miei värgati.
gati i tárcati. Astfel Dumnezeu a lust turmele
lar Iacob osebea acesti miei tatalui vostru i mi le-a dat mie.
pe urma punea oile din turma lui Laban i odata, la vremea marlitului oilor,
cu fata spre cele brumiírii si seine ; am ridicat ochii i m'am uitat in vis
strangea la o parte oile sale si nu le iatä tapii care sareau pe capre erau
punea laolaltä cu turmele lui Laban. värgati, brumärii i baltati.
Apoi de cate ori se imperecheau i ingerul Domnului a grait catre
oile voinice, Iacob punea nuielele crestate mine, in vis: « Iacobe eu am ras-
sub ochii olor, in jghiabuii, ca sá za- puns : a !

misleascit cu ochii la nuiele. Atunci mi-a zis: ochii


lar la oile cele slabe nu punea te uitá: toti tapii care sar pe capre
nuielele ; asa *Meat mieii plapanzi erau aunt värgati, brumaxii i baltati, caci am
ai lui Laban i mieii cei zdraveni erau vazut toate cate Laban a fácut eu tine.
ai lui Iacob. 13. Eu Bunt Dunmezeul din Betel, unde
Astfel, omul acesta ajunse tare tu ai uns stitlpul de pomenire i unde
bogat, aviind turme multe, i roabe te-ai legat cu juruintä fat& cu mine !
robi, i camile i asini. Acum scoala-te, iesi din piimântul acesta
intoarce-te in Ora ta de obärsie. »
31. 14. Atunci au raspuns Rahila i Lia
Iacob pleatii din Mesopotamia gird ftirea i-au zis: « Mai avem noi parte de
lui Lakin. Laban U urmdre¢te, dar apoi mostenire in casa tatalui nostru ?
se impacei cu el i lac impreunei legclmantul Oare nu ne-a socotit el pe noi
de pe muntele Galaad. sträine, o data, ce ne-a vandut si a mâncat
mult i bine banii de pe vanzareanoastra, ?
Dar lui Iacob i-au ajuns la ureche Negresit, toata bogatia pe care a
cuvintele fecimilor lui Laban, care zi- smuls-o Dumnezeu de la tatal nostru este
ceau: Iacob a luat tot ce a avut pa- a noastra, si a copiilor nostri. Deci acum
rintele nostru si din averea parintelui fa tot ce ti-a spus tie Dumnezeu! »
nostru el si-a injghebat toatit chiaburia i Iacob s'a sculat si a suit pe
aceasta ». fill sai si pe femeile sale pe camile.
i Iacob a vizut fata lui Laban i a manat din urma toate tur-
iata nu mai era prietenos cu el ca mele sale si toatit averea pe care si-o
ieri i ca alaltaieri. agonisise cirezile sale pe care le ago-
Atunci Domnul a zis lui Iacob: nisise in Mesopotamia ca sä ajunga
Intoarce-te in tara parintilor tad i la la Isaac, tatal situ, in tara Canaanului.
rudeniile tale i eu voi fi cu tine ». Ci Laban se dusese sä tunda, oile,
i a trimis Iacob si a chemat pe iar Rahila a furat terafimii tatálui ei.
Rahila si pe Lia la camp, la turma sa, Asa Iacob fusel& mima lui Laban
i a zis dare ele: « Eu vad, dupä Arameul, intrucat nu-i dadu de veste
fata tatalui vostru, ca, el nu mai este ca vrea sä fugä.
www.dacoromanica.ro
33
FACEREA, 31

Deci a fugit Iacob cu tot ce era i ea zise chtre tati-sau: o Si. nu


al lui; i s'a sculat i a trecut Eufratul fie cu banat in ochii domnului meu ca,
si-a indreptat fata spre muntele Galaad. nu pot sa ini. scol inaintea fetei tale,
Tocmai a treia zi i s'a spus lui fiindch, tocmai acum mi-a sosit necazul
Laban ca Iacob a fugit. obisnuit al femeilor s. i el a cautat cu
Atunci el a luat cu sine pe rudele de-a-maruntul, dar n'a dat peste terafirni.
sale i 1-a urmarit pe Iacob cale de Atunci Iacob se aprinse de manic
sapte zile i 1-a ajuns la muntele Galaad. si a inceput sä se certe cu Laban
Dar Dumnezeu veni la Laban Ara- i-a spus lui Laban: « Care este vina mea
meul noaptea in vis oral: « Rizeste-te si care este pacatul meu, eh, ma urnaa-
ca nu cumva si. vorbesti cu Iacob altfel resti cu inviersunare?
decht prieteneste!» Acum, duph, ce ai rhscolit toate
i a ajuns Laban pe Iacob, lucrurile mole, ce ai gäsit la mine, din
co Iacob isi infipsese corturile pe munte, toate odoarele casei tale? Pune-le aici
iar Laban cu rudele sale le infipsese pe in fats, rudelor mele i rudelor tale si
muntele Galaad. ei sä ne judece pe arnindoi.
i a zis Laban &are Iacob: « Ce lath aunt douitzeci de ani de când
ispravii e asta di m'ai inselat i ai «tau la tine! Mioarele tale si caprele
nat din urina pe fetele male ca pe niste tale n'au lephdat i berbecii turmei tale
robite cu sabia? nu i-am mâncat!
Pentru ce ai fugit pe ascuns i m'ai Pe oaia sfasiatii, de fiare nu ti-am
amhgit i nu mi-ai dat de veste, ca eu adus-o: eu am indurat paguba; din mina
eh, te fi petrecut cu bucurie i cu can- mea cereai once se fura ziva i once
tece, din daira si din harfh? se fura noaptea.
Ba nici chiar nu mi-ai inghduit Astfel eram: ziva mi. topeam de
si.-mi sitrut nepotii i fetele! De data arsiti i noaptea tremuram de frig; si
asta te-ai purtat ca un nerod ! somnul nu se prindea de ochii mei.
Imi stä in putere sh, va asupresc, Am stat acesti douäzeci de ani in
dar Dumnezeul phrintelui tau vor- casa ta: am slujit paisprezece ani
bit noaptea trecutii, si mi-a spus: a Ph- pentru cele doua fiice ale tale, iar sase
zeste-te sä, vorbesti cu Iacob altfel decht ani pentru turmele tale; i mi-ai schim-
prieteneste! » bat simbria de zece ori.
Ci fie acum ! Ai plecat fiindca th,n- Daca n'ar fi fost cu mine Dum-
jeai dupa, casa tathlui tau; dar de ce nezeul párintelui meu, Dumnezeul lui
ai furat terafimii mei? o Avraa,m si de care se teme Isaac, ne-
i a räspuns Iacob i a zis lui gresit cii, tu mi-ai fi dat drumul cu mina
Laban: « Fiindch, ma, temeam goal.. Dar Dunurezeu a viizut obida mea
gandeam ca nu cumva si. smulgi de truda mainilor mele si te-a judecat
langa mine pe fetele tale. asta noapte. »
La oricine vei gasi terafimii Atunci a raspuns Laban si a zis
acola sit nu mai traiascä! De fata cu lui Iacob: « Aceste fete Bunt fetele mele
rudele noastre, cautä ce este al tau intre acesti copii sunt copiii mei si aceste
lucrurile mele i ja-ti-le! » Dar Iacob nu turrne sunt turmele mele FA tot ceca ce
stia ci. Rahila furase t,erafimii. vezi tu este al meu. *i ce rhu a putea
Deci Laban a intrat in cortul lui sä fac azi fetelor mele, ori copiilor
Iacob i in cortul Liei, i in corturile pe care ele i au näscut?
celor douä roabe, dar n'a gäsit nimic; Deci acum vino sh, facem legh-
si a iesit din cortul Liei si a intrat in mint, eu cu tine, si si. fie marturie intre
cortul Rahilei. tine i mine. »
Ci Rahila luase idolii si-i varise 45.i Iacob lug o starlit de piatrh,
in seaua une camile i se avezase pe o ridich, sthlp de marturie.
ei. i Laban scotoci tot cortul, dar nu 46. Apoi lacob zise rudelor sale: « Adu-
dadu de nimic. nati pietre s, i ei adunarh pietre
www.dacoromanica.ro
34
FACEREA, 32
cladira o magura; i mancara acolo pe Si le-a dat lor porunca aceasta:
màgura. o Asa graieste robul tau Iacob: o Am pe-
Ci Laban i-a pus numele Iegar- trecut vremelnic la Laban i am stat
Sahaduta, iar Iacob a numit-o Ga- panä acum.
laad. Am agonisit bol i asini i turme
Si Laban grai: « Magura aceasta robi i roabe, i trimit solie i veste
sä fie astazi rnarturie intre mine si tine s. domnului meu, ca sa, gases° har in ochii
De ac,e,ea i-au zis Galaad, tail*
Si Mitpa, fiindca, a zis el, Dum- Dar solii s'au intors la Iacob
nezeu sa, vegheze intre mine si tine, cand i-au spus: e Dusu-ne-am spre fratele tau
ne vom despaqi unul de altul. Esau, dar el tocmai vine intru intam-
Dacä vei asupri pe fetele mele, pinarea ta i impreuna, cu el aunt patru
ori daca vei lua alte femei peste fetele sute de oameni ».
mele, desi nimeni nu este langa noi, Atunci Iacob s'a spaimantat foarte
totusi cugeta cii Dumnezeu este martor si a stat in mare cumpana. Si a impartit
intro mine si tine. s gloata care era cu el, turmele i cire-
61. Si mai zise Laban lui Iacob: o Iatä zile i camilele, in douà tabere,
magura aceasta i iatä, acest stalp pe Caci isi zicea: o Dad. Esau naval,-
care I-am ridicat intre mine i tine: lest° impotriva unei ta,bere i o sfarama,
Aceasta, mitgurà ea fie märturie atunci tabitra care a ramas poate sit
acest stalp sa fie märturie, cit nici eu scape ! »
nu voi trece spre tine de mägura Apoi Iacob s'a rugat: o Dumne-
aceasta j nici tu nu vei trece spre mine zeul parintelui meu Avraam i Dumne-
de aceasta magura si de acest stâlp, cu zeul parintelui meu Isaac! Doamne, care
gaud de dusmiinie. mi-ai zis: o Intoarce-te In patria ta
Dumnezeul lui Avraam i Dum- In locul tau de nastere voi anta
nezeul lui Nahor, Dumnezeul parintilor bun/Ad:tile mele»,
lor sii ne fie judecator !» Si Iacob s'a jurat Sunt prea mic fata de toate in-
pe Dumnezeul de care se temea Isaac, durarile i fatit de tonta credineiosia pe
tatal care ai dovedit-o cu robul tau, caci tre-
Si Iacob a adus jertfe pe munte cut-am Iordanul acesta numai cu toia-
si a chemat pe rudele sale la osp4 i ei gul meu i acum am ajuns douä tabere.
au ospatat si au mas noaptea pe munte. Scapa-mi din mina fratelui meu,
din mina lui Esau, caci mi-e frica de
32. el, ca nu cumva sa, vie si mi
Teama lui /acob de fratele sdu Esau pi punä pe mine impreuna, Cu copiii!
darurile pe care i le trimite, ca scl-1 Ci tu ai fagaduit: o Voi gramadi
buneze. liupta de la Peniel. Iacob se va bunátatile mele asupra ta i voi in-
numi de aci inainte Israil. multi semintia ta, ca nisipul mitrii, care
nu se poate numara de mult ce este! »
i Laban s'a sculat dis-de-dimi- Si a mas acolo in noaptea aceea
neatii i a sarutat pe nepotii sii i pe si a osebit din ce i-a venit sub man&
fetele sale Foi. i-a binecuvantat si a plecat, un dar pentru Esau, fratele situ:
s'a intors Laban la vatra sa. Doug., sute de capre i douazeci
lar Iacob a mere mai departe in de tapi; doll& sute de naioare fatatoare
calen sa i s'au intalnit cu el ingerii douitzeci de berbeci;
Donmului. Treizeci de camile mulgatoare cu
Si a rostit Iacob, cand i-a vitzut: puii lor; patruzeci de vaci i zece tauri;
o Aceasta este tabara lui Dumnezeu! douazeci de magiiri0 ì zece magi-
Deci a numit locul acela Mahanaim. rusi.
Apoi Iacob a trimis inaintea sa soli Si a dat aceste vite in mina ro-
dire Esau. fratele siiu, in tinutul Seir, bilor sai, fiecare turma deosebit i le-a
In tara Edomului. poruncit astfel: Trece# inaintea mea
www.dacoromanica.ro
35
1
FACEREA, 33

s't läsati ceva departare infra turma Atunci Iacob a pus acelui Ice nu-
turmä ». mele Peniel, hind* zicea el: 4 Am vitzut
Apoi i-a poruncit celui din frunte pe Dumnezeu fat& care fatä si am scäpat
i-a zis: «De te va intalni Esau, fra- cu viati!»
tele meu, si te va intreba i va zice: Si soarele rasarea in fata lui cand
« Al cui esti tu si incotro te duci si ale el a trecut de Peniel, si Iacob schiopiita
cui aunt aceste vite clinaintea ta ? ». din sold.
Atunci tu s5-i räspunzi: «Ale ro- De aceea fili lui Israil, pânä in
bului tau Iacob ! Este un dar trimis ziva de astazi, nu manancii muschiul
domnului meu Esau; si iat i Iacob de pe incheietura olduiui, pentru cii omul
vine in uima noasträ!» acela a lovit pe Iacob peste muschiul
Tot asa i-a poruncit i celui de de la incheietura
al doilea i celui de al treilea i tuturor
color ce veneau dupg turme, spunan- 83.
du-le: « Unele ca acestea sä spuneti lui Pa;ssnica intellnire dintre Esau fi Iacob.
Esau, cand v yeti gasi cu el; Iacob se a¢eazd la Sucot.
Si veti adhoga: o i Rd& i robul
tau Iacob vine in urma noasträ ! ». Choi Si Iacob ridicandu-si ochii s'a uitat
se gandea Iacob: « Il voi domoli iata. Esau venea impreuna cu patru
acest dar care merge inaintea mea si sute de insi. Atunci Iacob impartit
dupit aceasta voi da ochii cu el; poate copiii: ai Liei, ai Rahilei i ai celor
ca se va insenina fata lui! » douii roabe.
Astfel ploconul a trecut inaintea Si a pus pe roabe s't pe copiii lor
lui, iar el a mas noaptea aceea in tabara. In frunte, apoi pe Lia FA pe copiii ei, iar
Dar s'a sculat nos.ptea si a luat pe Rahila si pe Iosif la urmä de tot.
e cele doua femei ale sale si pe cele Si Iacob a trecut inaintea lor
doua loabe ale sale i pe cei unspiezece s'a inchinat panä la pamant de sapte
copii ai sai i i-a trecut prin vadul ori, pana sä ajungii la frate-dtu.
Iabocului. Ci Esau a alergat intru intampi-
lar dupli ce i-a luat i i-a trecut narea lui i 1-a imbratisat si a cizut pe
dincolo de ritu, a trecut si ce avea cu el. grumajii lui si 1-a sarutat si au plans
Si Iacob a ramas singur. ..ktunci amandoi.
un om s'a luptat cu el pana la revarsatul Si ridicandu-si ochii Esau, a viizut
zoiilor, femeile i copiii lui Iacob i 1-a intrebat:
Si dad, a vazut cii nu poate sa-1 Cine sunt acestia care Bunt Cu tine? »
biruiasca, atunci 1-a lovit peste incheie- Räspuns-a : Sunt copiii cu care a miluit
tura soldului i s'a scrantit incheietura Dumnezeu pe robul tau! »
soldului lui Iacob, in lupta cu acel bárbat. Si s'au apropiat roabele i copiii
Si i-a zis ace's,: «Da-mi drumul, lor i s'au inchinat pang la piimânt,
ciici se lurnineaza de zita ». Ci Iacob a Apoi s'a apropiat i Lia cu copiii
räspuns: Nu-ti voi da drumul, pan& ei i s'au inchinat pan& la piimant, iar
co nu ma vei binecuvanta! » la urmä s'au apropiat Iosif s't Rahila
Atunci acela 1-a intrebat: « Care s'au inchinat panä la pamánt.
este numele tau? » i Iacob a spus: Si a intrebat Esau: « Ce voiai
« Iacob! » faci cu toata turma aceea pe care am
Zis-a acela: « Numele tau nu va intainit-o ?* Zis-a Iacob: Sii anti har
mai fi Iacob, ci Israil, pentru ca te-ai In ochii domnului meu! »
luptat cu Dunmezeu i cu oamenii Dar Esau a intampinat: Erato,
ai biruit! » am berechet! Raman& ale tale cele ce
Dar Iacob a intrebat si a zis: stint ale tale! »
« Spune-mi, te rog, numele tau! » Ras- Iacob ins& a stäruit: Nu asa, te
puns-a: « De ce intrebi de numele meu ? » rog! Dacä am aflat liar in ochii tai,
Si l-a binecuvântat pe el, acolo. primeste darul meu din mama mea, caci

www.dacoromanica.ro
36
FACEREA, 34

am vazut fata ta, ca i cum as fi vazut Si mima lui s'a lipa do Dina, fata
fata lui Dumnezeu, atät de milostiv ai lui Iacob. i i-a cazut draga fata i i-a
fost cu mine. vorbit copilei de la inima.
Ia, te rog, prinosul meu, care ti-a Si a vorbit Sichem cu Hemor, tata]
fost adus, fiinda Dumnezeu mi-a fost astfel: « Peteste-mi de femeie pe
mult milostiv si ara de toate! » Si a aceasta Uta! »
staruit de el pana ce a primit. Ci Iacob a auzit cä Sichem a ne-
Apoi a zis Esau: « Sa pornim i sil cinstit-o pe Dina, fata sa, dar fiindca
mergem, i eu voi merge in pasul tau u. feciorii sai erau cu vitelo pe camp, el
Si Iacob a räspuns: « StapAnul meu a tacut din gura pánä la venirea lor.
stie ea* am copii plapänzi si mai am Atunci Hemor, tata lui Sichein, a
vaci fatate de curänd; de le vor milna iesit la Iacob s'a vorbeasca cu el.
slugile tare numai o zi, ele vor pieri. lar fecicaii lui Iacob venind de la
Sa treacil deci stapanul meu ina- cämp i auzind vestea, s'au rnahnit oa-
intea robului säu, jara eu voi calatori menu i s'au aprins groaznic de mánie,
pe rägaz i domol, dupii pasul turmelor ca -acela fliptuise asa °cara in Israil,
de dinaintea mea si dupa pasul copiilor, culandu-se cu fata lui Iacob, lucru care
pana ce voi ajunge la stilpilnul meu, nu se cuvenea sa-1 silvarseasca.
in Seir ! » Si a intrat Hemor in vorba cu ci
Si a zis Esau: « Ingadueste, atunci, le-a spus: « Sufletul fiului meo Si-
ea las cu tine cativa oameni din ceata chem se sfarseste dupa fata voastra ;
care ma insoteste ! » Dar Iacob a räs- dati-i-o, vA rog, de femeie,
puna: « Pentru ce aceasta, o data ce am Si va incuseriti cu noi ! Pe fetcle
aflat har in ochii stapanului meu? » voastre nouä. .1 pe fetele noa-
Si s'a intors, in ziva aceea, Esau stre luati-vi-le voi,
pe drumul sau, spre Seir. Si locuii cu noi! i pamântul sä
lar Iacob a pornit spre Sucot fie la indemána voasträ ; salasluiti-va in
si-a orada locuintä i turmelor sale le-a el, faceti negot in el si castigati in el
fácut tárle. Pentru aceea s'a numit locul »
acela Suco t. Atunci a grait Sichem catre tata]
Si a ajuns Iacob cu pace la Si- fetei i catre fratii ei: « De as afla har
hem, in tara Canaanulni, la venirea lui in ochii vostri, i orice hui yeti apune
din Mesopotamia si si-a asezat tablira vä voi da.
la rasaritul cetatii. Cereti de la mine cht de mult pret
lar petecul de pamánt unde de rascumparare i daruri de nuntä
infipt tarusa cortului, 1-a cumparat din eu vi le voi da, intocmai cum yeti
mana fiilor lui Hemor, parintele lui Si- spune. Insa dati-mi pe fatà de fe-
hem, pe pret de o sutil de chesite. ineie ! »
Si a ridicat acolo un jertfelnic pe Atunci fili lui Iacob raspunseia
care 1-a numit: Dumnezeu, Dumnezeul cu viclesug lui Sichem i lui Heinor,
lui Israil s. tatal sau, vorbind asa fiindc?i Sichem
necinstise pe Dina, «ora lor.
34. Deci ei au zis catre aceia: « Noi
Rdpirea Dinei tata lai Iacob. Mciceldrirea
nu putem sa, facein acest lucro ca sa
locuitorilor Sihemului de d'are Simeon
diim pe sora noastrá dupa un olla ne-
Levi.
taiat imprejur, flindea ar fi o rusine
pentru noi.
Dina fata Liei, pe cam ea o niscuse Numai inteun fel putem sä ne
lui Iacob, a iesit intr'o zi, ca vaza invoim cu voi, daca yeti face ca noi
pe fetele din partea locului. veti tala imprejur pe toti barbatii
Si vazand-o Sichem, fiul lui Hemor vostri.
Heveul, stapanul tinutului, a ripit-o Atunci va vom da pe fetele noastre,
s'a culcat Cu ea si a umilit-o. iar pe fetele voastre le vom lua noi
www.dacoromanica.ro
37
FACEREA, 35

vom locui impreunä, cu voi i vom Atunci Iacob a zis lui Simeon
ajunge un singur popor. lui Levi: « Ati adus pe capul meu mare
lar de nu ne veVi da itscultare, pacoste, facandu-ma urit locuitorilor ace-
ca sit va Wald imprejur, noi vom lua stui tinut, Canaan4ilor i Perezitílor, iar
pe fata noastrá i vom pleca. » eu am numai o maná de oameni ! Si
Si cuvintele lor placura, lui Hemor doe& se vor aduna impotriva mea si
lui Sichem, feciorul lui [Temor. mä, vor lovi, ma vor nimicí pe mine
Si tanarul nu zábovi sit indepli- si casa mea. »
neasca. lucrul, caci iubea pe fata lui Dar aceia au ráspuns: Iertat,
Iacob i era cel mai cu vaztí din toatä, oare, i-a fost lui sa se poarte cu sora
casa tatálui sau. noastrii cum s'ar fi purtat cu o des-
Deci Hemor i Sichem, fiul sau, frinatii?
au venit in poarta, cetatii lor si au in-
ceput sá vorbeasca cu oamenii cetatii 35.
spunandu-le: Iacob primefte poruncd sit meargcl la Betel.
« Oamenii acestia au gaud bun cu Acolo el tidied un jertfelnic. Alta' ardtare
noi; sá locuiasca deci cu noi in tarit a Domnului. Nafterea lui Veniamin
sá negutatoreasca in ea, cad Ora, cum moartea Rahilei.
vede0, este intinsä, si la dreapta, i la
stanga, in fata lor. Sä ne insuram cu i.*i a poruncit Dunmezeu lui Iacob:
fetele lor, iar pe fetele noastre sa le ma- Scoaht-te, sue-te la Betel si te aseazá
ritam cu ei! acolo si fa acolo un jertfelnic Dumne-
Ins& acesti oarneni se invoiesc sa zeului care ti s'a aratat atunci cand
locuiasca impreuna cu noi i sá facem fugeai dinaintea luí Esau, fratele
un singur popor, numai dacä bärbatii tau!»
nostri se vor tilia imprejur, precum Si Iacob a zis casnicilor sal i tu-
ei sunt tai4i imprejur. turor celor co erau cu el: « Lepildati
Turmele lor i averea lor i toate pe dumnezeii cei straini, care sunt in
vitelo lor nu vor fi oare ale noastre? mijlocul vostru, i vá curatkqi i va pri-
Numai sa no invoim cu ei, i ei se vor meniti vesmintele voastre.
intre noi! Apoi sä, ne sculam i sa ne suim
Atunci toti coi ce ieseau la sfat in la Betel i sá facem acolo un jertfelnic
poarta cot54ii &Aura ascultare lui He- Dumnezeului care m'a auzit in ziva
mor ì lui Sichem, fiul salt, FA se täiarä, stramtorarii mele sí a fost cu mine in
imprejur toti bärbi4ii, tosi cl4i ieseau la calatoria pe care am sitvarsit-o! »
sfat in poarta cetatii. Atunci ei &Aura lui Iacob pe toti
Dar a treia zi, pe and ei se aflau dumnezeii coi stritini care erau in
In duren, coi doi feciori ai lui Iacob, lor i cerceii care erau in urechile
Simeon si Levi, fra0i Dinei, pusera mâna lor, i Iacob i-a ingropat sub un stejar
pe sabio i intrarä cu indrazneala in de länga Sihem.
cetate i ucisera pe toti barbatii, Si au plecat la drum si spaima lui
lar pe Hemor si pe Sichem, Dumnezeu a cazut peste cetatile care
Ii trecura prin ascutisul sabiei; apoi erau in jurul lor i n'au urmarit pe
pe Dina din casa lui Sichem i plecara. fiji lui Iacob.
Feciorii lui Iacob tabarirà, pe cei Astfel Iacob a ajuns la Luz, in tara
ucisi i pradara cetatea, fiindca necin- Canatmului adicil la Betel, el tg toatä
stisera pe sera lor. gloata care era cu el.
Deci Mara turmele i cirezile ion i a crádit acolo un jertfelnic
asinii lor i tot ce gäsira in cetate a pus locului numele El-Bet-El, fiindea
§i tot ce gasira in tarina: acolo i s'a descoperit Dumnezeu când
Toata averea lor; i pe toti copiií fugea de dinaintea fratelui stiu.
lor si pe femeile ion Ii luara robi i pra- Atunci a murit Debora, doica Re-
(lard tot ce era prim case. si a fost ingropatä mai jos de
38
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 36

Betel, sub un stejar pe care 1-au numit Feciorii Liei: Ruben, intäiul
« Stejarul Plängerii s. cut al lui Iacob, Simeon, Levi, luda,
Si Dumnezeu i s'a aratat lui Iacob, Isahar ci Zebulon;
inca o data, dupa venirea lui din Mesopo- Feciorii Rshilei au fost: Iosif si
tamia si 1-a bínecuvântat, Veniamin.
Si i-a zis Dumnezeu: « Numele tau Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au
este Iacob; dar sa nu te mai chemi fost: Dan si Naftali;
Iacob, ci numele tau de aci nainte sä, Si feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad
fie Israil ». i i-a pus nurnele Israil. ci Aser. Acestia sunt fiji lui Iacob, care
Apoi a gräit Dumnezeu cätre Ia- i s'au näscut in Mesopotamia.
cob: « Eu sunt Dumnezeul Cel Atotpu- Si s'a due Iacob la Isaac, parintele
ternic ! Fil rodnic te inmulteste. Un sail, la Mamre in Chiriat-Arba, adica
popor, ba chiar un divan de popoare In Hebron, unde au vremelnicit Avraam
vor inflori din tine, si chiar regi vor iesí si Isaac.
din coapsa ta. i zilele lui Isaac au fost o But&
lar tara pe care am dat-o lui çi optzeci de ani.
Avraam i lui Isaac, ti-o voi da tie Si s'a stíns Isaac si a murit si a
si o voi da si semintiei tale de chip& fost adaogat la poporul sàu, batran si
tine! » sätul de zile, inmormântat feciorii
Si Dumnezeu s'a inaltat de la el, sai Esau si Iacob.
In locul de unde-i vorbise.
lar Iacob a ridicat un stälp cu 36.
pisanie pe locul uncle vorbise Domnul Istoria lui Esau. Soliile lui, plecarea lui
cu el, un stalp de piatra, i a sävärsit din Canaan si urmasii lui. Fiji lui Seir;
deasupra-i jertfa de turnare si a turnat regii Edomului.
peste el untdelemn.
Deci Iacob a numit locul unde Acestia aunt urmasii lui Esau, care
vorbise cu el Dumnezeu: Betel. se mai numeste ci Edom.
Dupa aceea au purees de la Betel, Esau sí-a luat femeile sale dintre
cánd mai era o palmá de loc pan& sa fetele Canaanului, pe Ada, fiica lui Elon
ajungä, la Efrata, Rahila a näscut si a Heteul, si pe Oholibama, fiica lui Ana,
avut chinuri mari la facere. fiul luí Tibeon Horitul,
Si pe când ea se trudea sä Si pe Basemat, fiica lui Ismail, sora
i-a zis moasa: « Nu te teme, cad ai lui Nebaiot.
un fecior ! » Si Ada a nascut Iuí Esau pe Elífaz
Iar and a fost sá-si dea sufletul, s' Basemat i-a näscut pe Reguel.
alai a murit, i-a pus numele: Ben- lar Oholibama a nascut pe Ieus
Oni. Dar tatál sail 1-a numit Venía- pe Ialam si pe Core. Acestía sunt fiii
min. lui Esau pe care i-a avut in Canaan.
Si a murit Rahila si a fost inmor- Si Esau a luat pe femeile sale, pe
mantatä pe calea catre Efrata, adica la fiii si pe fetele sale si toate sufletele
Botleem. casei sale, si turmele sale ci toate vitelo
Si Iacob a ridicat un stalp cu sale si toatä, averea sa, pe care o agoni-
pisanie pe mormântul ei: stalpul de la sise in Canaan, si s'a dus in alta tar&
mormantul Rahilei, care se afla,' si in razna de fratele sän Iacob,
ziva de azi. Din pricina, cii, averile lor erau prea
Si a plecat Iacob si si-a infipt multe ca sä mai poatä, sta la un loo,
cortul sau dincolo de Migdal-Eder. ci tara in care petreceau pribegi nu putea
Iar pe &Ind Iacob locuia in ti- «à-i mai incapá, de multele lor cirezi.
nutul acela,, s'a dus Ruben si s'a culcat De aceea, Esau s'a sälasluit in mun-
cu Biblia, tiitoarea tatalui sau. i aceasta tale Seir. Esau se mai cheamä c Edom.
a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui Iatä, spits, neamului lui Esau, pLi-
Iacob au fost doisprezece. rintele Edomitilor din muntele Seir.
39
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 36

Acestea aunt numele feciorilor lui lat.& feciorii lui Ana: Dison
Esau: Elifaz, feciorul Adei, sotia lui Oholibama, fata lui Ana.
Esau; Reguel fiul Basematei, sotia lui lata i fiii lui Dison: Hemdan,
Esau. Esban, Itran i Cheran.
lar fiji lui Elifaz au fost: Teman, lar fiii lui Eter sunt: Bilhan, Zaa-
Omar, Tefo, Gatam ì Chenaz. van i Acan.
i Timna a fost tiitoarea lui Elifaz, Rita, fiii lui Rison: si Aran,
feciorul lui Esau, FA i-a nascut lui Elifaz 92. lata capeteniile Horitilor: princi-
pe Amalee. Acestia sunt feciorii Adei, pii Lotan, obal, Tibeon si Ana,
sotia lui Esau. Principii Dison, Eter, Rison. Ace-
Tat& feciorii lui Reguel: Nahat, stia sunt principii Horitilor, dup.& voe-
Zerah, sama i Miza; acestia au fost vodatele lor, in pämäntul Seir.
feciorii Basematei, SOtia lui Esau. Jata acum regii care au sta.pit-
Jata feciorii Oholibamei, fats, lui nit tara Edomului, mai nainte ca sa fi
Ana, fiul lui Tibeon, femeia lui Esau, stapanit vre-un rege peste fifl lui Is-
ea anume a nascut lui Esau pe Ieuts, rail:
pe Ialam IA pe Core. Bela, fiul lui Beor, a domnit in
Iatä capeteniile fiilor lui Esau. Edom, iar numele cetiitii sale domnesti
Fiji lui Elifaz, întaiul nitscut al lui era Dinhaba.
Esau au fost principii: Teman, Omar, Dupg, ce a murit Bela, a domnit
Tofo, Chenaz, in locul s'au Iobab, fiul lui Zerah din
Apoi principii: Core, Gatam fOl Botra.
Amalec. Acestia sunt principii pogoritoii Dupä ce a murit Iobab, a domnit
din Elifaz in tara Edomului. Acestia sunt In locul situ Husam din tinutul Tema-
feciorii Adei. nitilor.
Acestia sunt feciorii lui Reguel, Dupil ce a murit Husam, a domnit
fiul lui Esau: principii Nahat, Zerah, In locul situ Hadad, fiul lui Bedad, care
ama i Miza. Acestia sunt principii po- a bätut pe Madianiti in tara Moabului,
goritori din Reguel in Ora Edomului. iar numele cetatii lui domnesti era
Acestia sunt fiji Basematei, sotia lui Avit.
Esau. Dupä ce a murit Hadad, a domnit
Jata i fiji Oholibamei, sotia lui in locul situ Samla din Masreca.
Esau: piincipii Ieus, Ialam si Core. Dup.& ce a murit Samla, a domnit
Acestia fumt principii pogoritori din Oho- in locul säu Saul din Rehobotul de
libama, fiica lui Ana, sotia lui Esau. pe
Acestia sunt fiii lui Esau si ace- Dupit ce a murit Saul, a domnit
stia Bunt voevozii lor, adicä ai Edomi- In locul situ Baalhanan, feciorul lui
tilor. Acbor.
Jata i fiji lui Seir Horitul, care Iar dup.& ce a murit Baalhana,n,
locuiau mai nainte in aceasta tara: feciorul lui Acbor, a domnit in locul
Lotan, obal, Tibeon i Ana. säu Hadar si numele cetätii lui era Pau.
Dison, Eter i Rison. Acestia sunt numele sotiei lui era Mehetabeel, fiica
voevozii Horitilor, feciorii lui Seir, in lui Matred, fiica lui Mezahab.
tara Edomului. Iatti, acum numele capeteniilor
lar fiji lui Lotan au feat: Hori pogoritoare din Esau, dupii familiile lor,
Hemam, iar sora lui Lotan a fost dup.& tinuturile lor, dup.& numirile lor:
Timna. principii Timna, Aleva, Ietet,
Etta fiii lui obal.: Alvan, Mana- Principii Oholibama, Ela, Pinon,
hat, Ebal, efo ffi Onam. Principii Chenaz, Teman, Mibtar,
lar fii lui Tibeon au fost: Aia Principii Magdiel si Iram. Acestia
Ana. Ana este arel care a giísit izvoare sunt voevozii Edomului, dupä asezärile
de apä calda in pustie, pe °and pastes, ion, in tara stapanirii lor. Acesta este
asinii lui Tibeon, pärintele siiu. Esau, pärintele Edomitilor.
40
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 37

87. i Israil a zis lui Iosif: Vezi,


!mil este iubit de tatal sdu, dar urit de fratii tai paso turmele la Sihem. Vino.
frati. Visele lui Iosit i winzarea lui. ea vreau sa te trimit la ei s.Si a raspuns
losif rob in Egipt. Iosif: a Gata sunt! »
Si a mai zis Israil: « Du-te, ro-
Astfel a locuit Iacob in tara unde gu-te, de vezi daca, fratii tai sunt sa-
traise ca venetic i tatal sau, in Canaan. natosi i daca turmelor le merge bine
lata istoria urmasilor lui Iacob: sa-mi aduci riispuns ! » Astfel, 1-a ma,-
Iosif era in vareta de saptesprezece ani nat pe el din vales, Hebronului. Si s'a
impreunii cu fratii siii pastes, oile. dus Iosif la Sihem.
baietandru cum era intre feciorii Bil- Si pe cand umbla el incoace
hei i feciorii Zilpei, femeile lui Israil, incolo pe campie, 1-a gasit un om
el aducea tatálui lor ceea ce spunea lumea 1-a intrebat: « Ce cauti tu? »
rau despre ei. Si a rhispuns: Caut pe fratii mei !
Ci Israil iubea pe Iosif mai mult Spune-mi, te rog, pe unde pasuneaza
decat pe toti fiii säi, caci el era feciorul ei-turmele acum?
biltranetelor sale, i ii facuse o tunica Spusu-i-a acel barbat: « S'au dus
lunga, cu de aici, cá i-am auzit vorbind futre ei:
lar fratii sái, vitzand ca tatäl lor « Sá mergem la Dotan ! s Atunci Iosif
il iubeste pe el mai mult decat pe ei a pornit dupa fratii sai i i-a aflat la
toti, prinserii ura pe el i nu puteau Dotan.
sil mai sibil, cu el vorbiti buna. Si 1-au zarit de departe. Si, mai
Apoi Iosif visa un vis si-1 povesti nainte ca el sil se apropie de ei, au
fratilor ei prinsera i mai mult uneltit impotriva lui sh-1 omoare.
duda, impotrivEt-i. Deci au zis ei unul catre altul:
Si Iosff le-a povestit: s Ascultati Tata ea acel mester visator soseste!
acum visul acesta pe caro 1-am visat! Veniti acum sä-1 omorim i sà-1
Se faces ca, noi legam snopii in aruncam inteo famtana i sá. spunem:
mijlocul tarinii i iata crt snopul meu « L-a mancat o fiará salbaticil! »
s'a ridicat si a stat in picioare, iar snopii vom vedea ce se va alege de visele
vostri, stand jur-imprejur, s'au inchinat lui!»
snopului meu » Cand Ruben a auzit de una ca
Atunci fratii lui au intiimpinat: asta, a cautat sa-1 «cape din mainile lor
o Vrei cumva sil, te faci rege peste noi si a zis: a Sá nu-i luam viata! *
ne stapanesti pe noi? » Deci ei Apoi Ruben a cautat «à-i indu-
urirá, Ffi mai mult, din pricina viselor plece i le-a zis: « Sá nu varsati sange !
lui i cuvintelor lui. Aruncati-1 in fantana aceea din pustie,
Altadata a mai visat Iosif alt vis dar mana di nu v'o intindeti asupra
si 1-a povestit si pe acesta fratilor lui! » Zicea asa, ca sa-1 scape din mana
zicand: s Iatá am visat inca un vis ! So lor i sa-1 aduca inapoi la tatli-sau.
faces, cá soarele fg luna Efi unsprezece Deci, sosind Iosif la fratii sai, ei
stele se inchinau inaintea mea! » 1-au dezbfacat de tunicii de tunica lui
Si povestindu-si visul, tatalui cea lunga, i cu maneci pe care o avea
fratilor sai, tatal sau 1-a certat Si 1-au luat 1-au aruncat in
EA

i-a spus: Ce vis este acesta pe care Untarla. Dar fântana era desarta
1-ai visat tu? Nu cumva veni-vom noi, n'ave& Lipa.
eu i maica-ta i fratii täi, s'a ne inchi- Dupä, aceea, au stat jos ca sa
nam tie pana la pä,mant? irán:luce i ridicandu-0 ei ochii, s'au
Pentru aceasta, fratii sai Il piz- uitat si au vazut o caravana de Ismailiti
muiau, dar tata stiu tinea minte aceste venind dinspre Galaad; iar cámilele lor
lucruri. erau incarcate cu tamaie, cu balsam si
Si inteo zi, fratii sái s'au dus sa cu zmirna; i mergeau, ducandu-le de-
pasea turmele tatálui lor la Sihem. vale «pro Egipt.

www.dacoromanica.ro
41
FACEREA, 38

Atunci luda a grait caro fratii i ea a z5,mislit si a nascut un fiu


shi: # Ce folos vom avea daca von' ucide pe care luda I-a numit Ir.
pe fratele nostru i vom dosi sangele i a zamislit iarasi si a nascut alt
lui? fiu i maica-sa i-a pus numele Onan.
Haideti sa-1 vindem acestor Ismai- i a mai nascut inc5, un fiu i ea
liti si sit nu ne atingem do el, firadca 1-a numit eln. i luda, ciund femeia
este fra,tele nostru o carnea noastrit este i-a nascut acest fiu, era la Chezib.
EA el. » Atunci fratii lui s'au invoit. i luda a luat femeie intaiului s'au
Deci trecand pe acolo negutaori niiscut Ir si numele ei era Tamara.
madianiti, ei I-au tras si 1-au ácos afara Lisa Ir, intaiul näscut al lui luda,
pe Iosif din fant5,n5, si 1-au vandut Is- a fost rau in ochii Domnului i Domnul
mailitilor pe douazeci de arginti. Iar ne- 1-a ucis.
gutä,torii 1-au dus pe Iosif in Egipt. Atunci luda a zis lui Onan: « Infra
Cand s'a intors Ruben la fantaral, tu In femeia fratelui tau si o ja dupa
iata c5, Iosif nu mai era in fantanä. da,toria leviratului i ridica urmasi fra-
Atunci Ruben si-a sfasiat vesmintele, telui tau!»
i s'a inturnat care fratii sa Dar Onan stia ca acesti urmasi nu
le-a spus: « Baatul nu mai este! i eu vor fi ni lui, de aceea, de cate ori intra
incotro s'o apuc? » in femeia, fratelui situ, îi risipea sa-
Atunci au luat tunica lui Iosif má'nt,a, pe pamant, ca sit nu dea urmasi
au junghiat un ied si au tavalit tunica fratelui sari.
in sirage. Ci fapta pe care o facea el a fost
Apoi au trirnis tunica cea lungii uricioas5, in ochii Domnului i Domnul
cu maneci la tata lor i i-au «pus I-a ucis fo'i pe el.
«lata ce am gasit. Vezi dacb," este tu- Atunci Iuda a zis catre Tamara,
nica fiului tau sau nu!» nora sa: « Rama vaduvit in casa tatalui
i dup5, ce s'a uitat la ea, el a tiiu, pang, când se va face mare sela,
rostit: « E tunica fiului meu! O fiar5, fiul rneu! » Caci se &idea el: # Nu cumva
salbatica 1-a mancat! Iosif a fost sfa- sa, mood& si el ca fratii sal!» Deci Ta-
siat, a fost sfasiat !. ..» mara s'a dus si a locuit in casa tatalui ei.
34.i Iacob rupt vesmintele i dupa ce a trecut multa vreme,
a pus sac in jurul coapselor sale si a a murit fata lui sua, femeia lui luda;
jelit pe fiul situ zile mate. iar luda, mangaindu-se, s'a suit In Tinma,
i s'au strans toti feciorii 85,i si la tunz5,torii oilor sale, el si Hira, prie-
toate fetele sale ca 436-1 mangaie, dar el tenul situ din Adulain.
n'a voit s5, primeasca mangaierile lor, i i s'a «pus Tamarei astfel: « Iata,
ci le-a raspuns: « Voi plange pang, ma, socrul tau se sue la Timna, la tunsul
voi pogori la fiul meu, in eol!» oilor !»
tatal sau 1-a plans mereu. Atunci si-a dezbrikat vesmintele
lar Madianitii vandura pe Iosif de vaduvie si s'a acoperit cu un val
In Egipt, lui Putifar, dregaorul lui s'a infasurat in el i s'a asezat la riis-
raon, capetenia garzii imparatesti. pantia satului Enaim, care se allá pe
drumul spre Timna; caci ea vazuse
38. sela s'a Lout mare i ea nu i-a fost
luda seg. Istoria Tamarei. dat5, lui ca sotio.
lar dacii a vazut-o luda, el a
In vremea aceea, Iuda s'a despartit luat-o drept o desfranata, firadca ea
de fratii sal i in urm5, s'a acivat pe acoperise fata.
langit un om din Adulam pe care i el s'a abaut In ea din cale
cherna Hira. a zis: « Haide, vreau sit intru la tine!»
i luda a vazut acolo pe fata unui fiindcit el nu. stia di este nora-sa. Dar
canaanit cu numele ua si a luat-o de ea i-a raspuns: « Ce-mi vei da mie, ca
femeie i a intrat la ea. sa, intri In mine? »
42
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 39
Atunci el a zis: o Ii voi trimito lar dupá ce el si-a tras maim
un ied din caprele turmei mele ». Ea a inapoi, iata, cä, a iesit i frate-sau. Atwaci
adaogat: « Dar sit-mi lasi vre-un zhlog, a zis moasa: « Ce sparturä, ai facut I *
pân ce-mi vei trimet,e ». i-au pus numele Fares.
A intrebat luda: «Ce zalog si-ti Dupä, aceea a iesit fratele sau, care
las ? s Zis-a ea: « Inelul tau cu pecetie avea la man& firul stacojiu, i i-au pus
braul tau i toiagul tau din mâna ta ». numele Zerah.
el i le-a dat. Si a intrat la ea si ea
a ramas grea cu el. 39.
Apoi ea s'a sculat i s'a dus Iosif in casa lui Putilar se fereste de
lepädandu-si valul s'a imbfacat iarasi in pdcat ; este invinuit pe nedrept fi ajunge
vesmintele ei de vaduvie. in inchisoare. Dar Dumnezeu este cu el.
(Ji luda a trimis iedul dandu-1 in
mana prietenului sâu Hira din Adulara, Deci Iosif a fost dus in Egipt,
ca sä, ia zOlogul de la acea femeie. Dar Egipteanul Putifar, dregatorul lui Fa-
el n'a gasit-o. raon, capetenia garzii imparatesti, 1-a
Atunci el a intrebat pe oaruenii cumparat din mama Ismailtenilor care 11
locului zicand: « Unde este acea femeie adusesera acolo.
desfranata care sedea langa Enaim, in Ci Domnul era cu Iosif, asa 'Meat
drum? » Dar ei i-au spus: s Pe aici n'a stand in casa stripanului situ egiptean
fost nici o femeie desfranata! » toat,e Ii ieseau cu bine.
Atunci Hira Adulamitul s'a in- Si stä,panul 65,u vedea c5; Domnul
tors la Judo i i-a «pus: « N'am gasit-o! este ea Iosif, dici once incepea el, Dom-
Ba 'Mc& oamenii din parten locului m'au nul prin mitna lui aducea la bun starsit.
incredintat ca pe acolo n'a fost nici o Deci Iosif a aflat liar inaintea lui
femeie desfranata!» slujea pe langä el, si Putifar 1-a fäcut
Atunci a zis luda: « Sä si le tie ! vechil peste casa sa i toate cate avea
Numai sä nu ma facä de ocarä, caci, le-a incredintat In mana lui.
iata, eu i-am trimis iedul acesta si tu lar din ceasul cand 1-a pus pe el
nu ai gäsit-o! » vechil peste casa sa si peste toate avu-
Insá dupa vreo trei luni de zile, Vile sale, Domnul a binecuvantat casa
i s'a adus lui ludo aceasta veste: « Ta- egipteanului din pricina lui Iosif; ii bine-
mara, nora ta, a cazut in destriinare. cuvântarea Domnului a fost peste toatii,
iatä a ramas grea din destranare. averea lui, in casit i in taring.
Atunci a grait ludo: « Scoateti-o Mara, Astfel el a läsat pe mana lui Iosif
ca sä fie arsa ». tot ce avea i avandu-1 pe el nu se mai
Dar pe °and ea era scoasä, Mara, ingrijea de nimic altceva decat de man-
a trimis socrului sau aceastä vorba: Eu carea pe care o manca. Iar Iosif era
am rainas grea, cu omul care este stà- mandru la faptura i frumos la chip.
panul acestor lucruri s. i a mai zis: Si dup5, toate aceste fapte petre-
« Uita-te, te rog, bine ale cui stint: acest cute, femeia stapanului sau si-a pus ochii
inel i acest brau i acest toiag! pe Iosif i i-a «pus: s Culca-te cu mine !
Si luda s'a uitat bine si a rostit: El ins& n'a voit, ci i-a raspuns fe-
« Ea este mai dreaptä deciit mine, de meii stapanului « lata, stäpanul meu
vreme ce nu am dat-o de sotie lui Sela, do cand ma are pe mine, nu mai duce
fiul meu! » Ins& el nu a mai cunoscut-o. grijä de ce este in casa lui i toate cate
Si cand a fost ea sit nasca, iatä, are le-a dat pe m5,na mea.
In pantecele ei erau doi gemeni. Nu este nimeni mai mare decat
i in ceasul nasterii, unul dintre mine in casa aceasta, si nu m'a oprit
gemeni scos mana afará. Atunci de la nimic, doar numai de la tine, fiindca
moasa a apucat-o si a legat de ea un esti femeia lui. Deci cum sit savarsesc
fir de 45, rosie zicand: « Acesta a iesit eu aceastä, mare nelegiuire pad,-
cel dintai tuesc inaintea lui Dumnezeu?
43
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 40

Si macar ca ea staruia de Iosif, 40.


zi cu zi, el nu-i dadea ascultare si Paharnicul pi pitarul lui Faraon,
se culce ranga ea sau sa stea cu ea. in temnifii, viseaal elite un vis pi Iosil
lar tuteo zi, intrand el in casá kilcueste visul fleta-ruin.
ca sa-si indeplineasca lucrul sau i ¡Ende&
nimeni dintre oamenii casei nu era acolo, lar dupa acestea, paharnicul im-
inlauntru, páratului Egiptului i pitarul lui cazura,
Ea 1-a apucat de haing i i-a zis: in gresalä, fata cu stapanul lor, impa-
o Culca-te cu mine ! Atunci el a lasat ratul Egiptului.
haina in mana ei si a fugit afma. Atunci Faraon se manie greu pe
Dar ea, vázand cá Iosif lasat cei doi dregatori ai lui, pe capetenia pa-
haina in mana ei i a fugit afma, harnicilor si pe capetenia pitarilor,
A strigat pe casnicii casei i le-a Si-i puse sub paz& in casa capita-
spus asa: o Vedeti, el ne-a adus in casa nului gáriii imparatesti, adicil in tem-
pe un evreu ca sa-si bata, joc de noi, nita, unde era si Iosif inchis.
fiindca, a venit la mine sa se culce cu Atunci capitanul garzii imparätesti
mine ! Atunci am strigat din raspu- le randui lor pe Iosif, i Iosif le slujea.
teri, Astfel, Cava timp staturii, in temnita,
Si vazand el di ridic glasul i chem Când, intr'o noapt,e, pitarul i pa-.
inteajutor, si-a läsat haina langa, mine, harnicul imparatului Egiptului, care se
si a luat-o la fuga si a iesit dará! aflau închii in inchisoare, au visat aman-
Si a tinut vesmantul lui Iosif langa doi cate un vis, dar fiecare vis era cu
ea, panal cand a venit barbatu-sau talcuirea lui.
acasá. lar dimineata, cand Iosif a intrat
Atunci ea i-a povestit aceeasi po- si s'a uitat la ei, jata ca, erau turbu-
veste i i-a zis: o A venit peste mine rati.
robul evreu pe care ni 1-ai adus in Atunci Iosif a intrebat pe dregá-
casi, voind sa-si bata joc de mine, torii lui Faraon, care erau cu el sub
Dar cand am inceput ea strig din piza, in casa stapanului sau, i le-a spus:
rasputeri i Esa chem ajutor, atunci el o Pentru ce fetele voastre sunt triste
a liisat haina lui langlt, mine i a fugit astazi ?
!liara! » Atunci ei i-au riispuns: o Am visat
Deci, auzind stapanul lui Iosif cu- fiecare cate un vis i nu e nimeni care
vintele femeii sale, care-i spunea mereu sa ni le talcuiasca!» Dar Iosif a gr5,it catre
zicea: Astfel s'a purtat cu mine ei: Oare talcuirile nu vin de la Dum-
robul tau! », el s'a aprins de mânie. nezeu ? Spuneti-mi visele voastre !
Si a luat Putifar pe Iosif i 1-a Atunci capetenia paharnicilor po-
bigat in temnita, in locul mide erau vesti visul sau lui Iosif vorbind asa:
inchisi intemnitatii imparatului. Asa Iosif o Se facea, in visul meu, cii, in fata mea
a ajuns in temnita. era un butuc de vie,
Irisa Dumnezeu era cu Iosif si a Si butucul aves trei curpeni, FA mi
revársat asupia-i milostivirea sa si-i dadu se parea ea inmugureste i dá floare,
ea afta bar in ochii mai marelui lar ciorchinii ajunsera struguri copti.
sorii, i se facea ea am in mana, cupa
Astfel incát eapetenia inchismii lui Faraon si luam struguri si-i storceam
incredintá in mana lui Iosif pe toti osan- in culi i dadeam cupa in mana lui
ditii care se gáseau in temnita, si nimio Faraon ! »
nu se fácea acolo decat cu voia lui. Atunci Iosif i-a spus: 'ata talcul
lar mai marele inchisorii nu mai visului: Coi trei curpeni de vita sunt
cerceta nimio din cate treceau prin mina trei zile.
lui Iosif, fiindca Domnul era cu el, Peste trei zile Faraon va, Malta
ceca ce Iosif lucra, Domnul sporea si capul tiiu i te va pune iar in dregatoria
intarea. ta, si vei da cupa lui Faraon in mina
www.dacoromanica.ro
44
FACEREA, 41

lui, precum faceai mai nainte, cand erai i mancara, vacile cele unte la ve-
paharnicul lui. dare i uscate la trup pe cele vapte vaci
Ci tu aduli aminte de mine, cand frumoase la vedere i grasa! i Fa-
iti va merge iarhei bine ei aratá-mi-te raon se deetepta.
milostiv, vorbind despie mine lui Fa- Dar adormi din nou i visa al doilea
raon, i scoate-ma, din temnita aceasta ; vis, i iatä i se parea ca, vede eapte spice,
Caci eu am fost furat din tara crescand din acelaai pai, pline i frumoase,
Evreilor, iar aici n'am facut nimio rau, i iatá ca alte eapte spice, firave
devi m'au varit in aceastá temnita. parlite de vántul de rasarit, odrasliril
i vazand mai marele pitarilor ca dupii cele dintai,
talcuirea era bunk a grait lui Iosif: « i inghitira spicele cele firave pe
ruie, in sonmul meu, mi se parea ca cele eapte spice grasa i pline. Atunci
duo pe capul meu trei panere cu paine Faraon se deetepta tfi va,zu ca, fusese vis.
alba. lar a doua zi de dimineatii, duhul lui
lar in panerul de deasupra erau fu in mare zbucium i trimise sa chame
tot felul de lucruri de mancare pentru pe toti vracii Egiptului ei pe toti inte-
Faraon, facute de pitar, iar pasarile ciu- leptii i Faraon le povesti visele sale,
guleau din panerul de pe capul meu. » dar nimeni nu fu in stare sil le tálcuiasca
Atunci Iosif i-a raspuns i i-a zis: lui Faraon.
a lata talcuirea visului tau: Cele trei pa- Atunci marele paharnic vorbi catre
llare sunt trei zile; Faraon astfel: e Astazi trebue sa-mi aduc
Peste trei zile, Faraon va inane, aminte de greeelile mele!
capul tau, i te va pune in spanzura- Faraon se maniase pe robii sal ei
toare, iar pashrile vor sfaeia carnea de inchisese in casa capeteniei garzii
pe tine ! imparateeti i impreunä cu mine i pe
lar a treia zi, fiind ziva de na- marele pitar.
etere a lui Faraon, el a dat un ospat ?i in aceeaei noapte am visat eu
tuturor dregatorilor sai ei a inältat capul ei el cate un vis; am visat fiecare ca,te
marelui paharnic ei al marelui pitar, in un vis cu talcuirea lui deosebita.
mijlocul curtenilor sai: i se afla acolo cu noi un amar
A pus la loe pe marele paharnic evreu, rob al capeteniei garzii imparilteeti.
la pälärnicia lui, ca sa dea cupa in i-am povestit ce visasem, iar el ne-a
mana lui Faraon ; talcuit visele noa,stre dand visului fie-
lar pe marele pitar, 1-a spanzurat, caruia talcul cuvenit.
aea precum Iosif le talcuise lor. i s'a intamplat cI. precum el ne-a
Dar marele paharnic nu vi-a mai talcuit, aea a ei fost: pe mine m'a pus
adus aminte de Iosif, ci 1-a uitat. Faraon iarài in dregatoria mea, iar pe
marele pitar 1-a spanzurat!»
41. Atunci Faraon a trimis s'a cheme
Cele cloud vise ale lui Faraon. Iosif le pe Iosif ; tfi 1-au scos degrabä din in-
tdkueiste. Faraon fi lace fnt2iul dregdtor chisoare; iar el s'a ras i ei-a schimbat
al Egiptului. veemintele i a venit inaintea lui Faraon.
Deci Faraon a grait lui Iosif: e Am
Dupa doi ani de zile, Faraon visa visat un vis ei nimeni nu poate sa mi-1
un vis; ei jata i se parea ca stä pe malul talcuiasca, dar eu am auzit despre tine
Nilului. spunându-se cä daca auzi un vis, poti
i se fama ca din Nil ieeeau eapte sa-1 tálcueeti
vaci, frumoase la vedere i graso la trup, Atunci Iosif a raspuns lui Faraon
ele piieteau prin papuriete. i-a zis: « Nu cc ! Dumnezeu va riis-
Dar iatii ca alte eapte vaci au ieeit punde lui Faraon cele ce sunt de bine. e
din Nil, dup.& cele dintai, i acestea erau Atunci a inceput Faraon sI. isto-
unte la vedere i uscate la trup ei au riseasca lui Iosif: e Se facea, in visul
statut lfinga celelalte pe tarmul Nilului. meu, ea, stateam pe tarmul Nilului,
www.dacoromanica.ro
45
FACEREA, 41

i am väzut ridicandu-se din Nil lar fiindca visul s'a, aratat de


sapte vaci grase la trup i frumos,se la doua ori lui Faraon, acea,sta insemneaza
fapturii; i ele piisteau prin papu- cii lucrul este hotarit in fata, lui Dum-
riste. nezeu i cä Dumnezeu va zori ca sä-I
Dar iatii alte sapte vaci au iesit indeplineasca.
dupa ele i acest,ea erau slabe i foarte Deci acum Faraon sii cauto i sa
unte la vedere i atat de ogarjite, aleaga un om priceput i intelept i sä-1
n'am vazut mai role decat ele in toatä pun& peste tara Egiptului.
Ora Egiptului. Aceasta sä, faca Faraon ; ì sit aseze
i vacile cele uscate la trup ispravnici in tar& i sii ja a cincea parte,
urite mancara pe cele dintai sapte vaci din bucatele árii, in coi sapte ani de
grase. belsug.
Dar cu toate cii le mancasera, nu 35.i sa, adune toata painea acestor
se cunostea deice ca au intrat in pan- ani buni care vor veni, i sii stranga
tecele lor, fiindca, ele erau la infatisare gran' sub mana lui Faraon in jitnitele
tot atat de urite ca i mai nainte. cetatilor pun& sub paza.
Atunci m'arn desteptat. i aceste bucate vor fi stransurii
Dupä, aceea am vazut iar, in visul In tar& in cei sapte ani secetosi caro
meu, sapte spice care se ridicau dinteun vor veni in tara Egiptului, asa, incat
singur pai, pline i frumoase. ta,ra sa, nu piará de foame !
i iatä sapte spice uscative, seci i deslegarea, aceasta fu bine pri-
parlite de vantul de la riishrit, odraslira mitä, inaintea lui Faraon i inaintea tu-
&pa, ele. turor curtenilor sal
i spicele cele sed i inghitirii pe Deci Faraon grai catre curtenii sai:
cele sapte spice pline i am spus visele « Putea-vom care sä gasim un alt barbat
mele vracilor, dar nici unul nu mi-a dat la fel cu acesta, intru care sallislueste
nici un riispuns! Duhul lui Dumnezeu? »
Atunci Iosif a raspuns lui Faraon: 39.i s'alndreptat Faraon catre Iosif:
o Visul lui Faraon este unul; Dumnezeu « De vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit
vesteste lui Faraon ceea ce are de gaud tie toate aceste lucruri, nimeni nu este
sii facii. mai priceput si mai intelept deca,t tine !
Cele sapte vaci frumoase insem- Tu sa fu i carrauitor peste casa mea
neaza sapte ani si cele sapte spice pline si de porunca ta sa asculte tot poporul
insemneaza tot sapte ani. Visul este unul meu; numai cu tronul imparatesc voi
singur. fi mai mare cleat tine! »
Apoi cele sapte vaci slabe i urite i a zis iar Faraen catre Iosif : data,
care au venit dupa cele dintiti aunt te pun pe tine stapan peste tot Eg,iptul! »
ele sapte ani i, tot asa, cele sapte spice Atunci a scos Faraon inelul
Bed, parlite de vantul de räsarit: vor din deget i 1-a pus in mama lui Iosif
fi sapte ani de foamete. si a dat poruncii, sit-1 imbrace pe el in
Acesta este cuvantul pe care i 1-am vesminte de vison i i-a pus colan de
spus lui Faraon! Ceca ce Dumnezeu are aun imprejurul gatului.
de gaud ifa he& i-a arätat lui Faraon. Dupa, aceea, a poruncit sa-I sue
Is,* vor veni sapte ani de mare pe el in a doua trasurä a sa, iar oamenii
belsug in tot Egiptul; lui Faraon strigau inaintea lui: # In ge-
lar pe urmä, urma-vor dupa ei nunchi! » Astfel 1-a pus pe el stäpiin
sapte ani de foamete si tot belsugul va peste toatä Ora Egiptului.
fi uitat in tara Egiptului, fiindeä, foa- i a mai zis Faraon luí Iosif: o Eu
metes va secatui toata tara, sunt Faraon, ins& fara voia ta nimeni
Asa incitt, despre berechetul de si nu ridice mina sa san piciorul eau in
mai nainte nu se va mai simti nimic toata tara Egiptului
In tara, fata, de foametea care va veni *i Faraon 1-a numit pe Iosif: Taf-
In urmá, chici ea va fi cumplita. nat-Paneah, i i-a dat lui de sotie pe
www.dacoromanica.ro
46
FACEREA, 42

Asineta, fiica lui Putifar, preotul cetatii 42.


On. i a iesit Iosif ca ea' cerceteze
Egiptului. Zece frati ai lui Iosif tin in Egipt
Ci Iosif era in \Tanta de treizeci cumpere bucate. Iasi, se lace ai nu-i cu-
de ani cand se infatish inaintea lui Fa- nouge. Simeon rämtine agog. Ceilalti duc
raon, impiratul Egiptului. Apoi Iosif pur- bucatele in Canaan.
cese din fata lui Faraon i ste5,batu tot i a aflat Iacob c5. in Egipt este
Egiptul. grhu. i a zis Iacob feciorilor s5,i: « De
i pitmantul a rodit in cei sapte ce va uitati unul la altul? »
ani de berechet, mare belsug de bucate. Apoi aditog5,: « Iatä, am auzit ca
Deci Iosif stranse in cei Eapte ani In Egipt este grail de vânza,re. Duceti-vä
toate bucatele care se facur5, in tara acolo si cumparati-ne bucat,e, ca sá ne ti-
Egiptului i aduni phinea in jitnitele nem viata i A. nu murim de foame ! o
cetatilor, anurne grämädind phinea hol- Deci zece din fratii lui Iosif au
delor din jurul fiecärei cetati acolo in pornit devale, ea sa cumpere bucate din
cetate. Egipt.
Astfel Iosif aduna gritu mult foarte, Dar pe Veniamin, fratele lui Iosif,
ca nisipul mbrii, Meat nu-i mai tinu nu 1-a trimis Iacob cu fratii ceilalti, chci
socoteala, fiindch, nu se mai putea mäsura. zicea el: a Sa nu i se intimple vre-o ne-
Çli mai nainte ca sit vie intaiul norocire !
an de foamete, lui Iosif i se niiscurit i au sosit in Egipt fiii lui Israil,
doi fii, pe care Ii näscu Asineta, fata ca sá cumpere grim impreuna cu altii,
lui Putifar, preotul din cetatea On. care veneau ca i ei, cáci foarnete ban-
i Iosif a pus celui dinthi nascut tuia in p5,mântul Canaan.
al shu numele Manase, caci, zicea el, Ci Iosif, ca staph,nitor al tar*
Dumnezeu m'a ajutat sit, uit tot zbu- el era cel ce vindea bucate la tot poporul
ciumul meu i toath casa parintelui meu; Deci au venit fratii lui Iosif i i
lar pe cel de al doilea fiu I-a nu- s'au inchinat lui cu fetele la pamant.
mit Efraim, chci, a zis Iosif, Dumnezeu i Iosif vazand pe fratii shi i-a cu-
mi-a dat roadit in pämântul obijduirii noscut, dar el s'a facut strain inaintea
mele. lor i le-a vorbit cu asprime i a intrebat:
i dupa ce s'a.0 ispritvit cei sapte o De unde veniti voi? u Iar ei au räspuns:
ani de belsug care fuseserit in Ora « Din pilmäntul Canaanului am venit sa
Egiptului, cumpar5,m bucate ! »
Incepura cei sapte ani de seceth, Ci Iosif Ii cunoscuse pe fratii
dupit cum prevestise Iosif, i foametea se ei insit nu I-au cunoscut.
inteti in toate thrile, ins& numai in tot i Iosif si-a adus aminte de visele
tinutul Egiptului era pain). pe care le visase despre ei i le-a zis:
Dar cand i tot Egiptul incepu « Voi sunteti iscoade i ati venit ca sa
85, flämitnzeascii, poporul incepu sá strige iscoditi pa:1'We nea,pitrate ale tarii! o
dupit phine, inaintea lui Faraon. lar Fa- Dar ei au raspuns: « Nu, doamne !
ron zise care toti Egiptenii: « Duceti-va Ci robii thi an venit ca sa cumpere
la Iosif si cum va va porunci el, asa bucat,e.
faceti ! » Noi toti suntem feciorii unui om,
In vremea aceea foametea bitn- suntem oameni cinstiti; robii tài nu sunt
tuia pe toata fata phmtmtului. Atunci iscoade ! »
Iosif îi deschise toate jitnitele i vhndu Dar el Ina/raping: o Nu! Ci ati venit
bucate Egiptenilor. i foametea se in- sit iscoditi phrtile neaparate ale thrii.
teti si mai mult in Ora Egiptului. Ci ei zisera iar: Noi robii tai
lar tootá lumea porni inspre eram doisprezece frati, feciorii unui sin-
Egipt, la Iosif, ca sá cumpere grim, &ad gur om, in tara Canaanului. i iata cel
foarnetea bantuia crancen peste tot pit- mai mic este azi langa p5,rintele nostru,
mitntul. iar altul a murit !
www.dacoromanica.ro
47
FACEREA, 42

Iosif Ins le-a räspuns: Asa e, la un han, a dat peste argintul du,
cum v'am spus eu: Voi sunteti iscoade ! care era in gura sacului.
De aceea yeti fi pusi la incercare. Atunci el a zis catre fratii
Pe viata, lui Faraon, nu yeti iesi de aici Banii mi-au fost intorsi, cáci iata sunt
pan ce fratele vostru cel mai mic nu in sacul meu ». Atunci le-a inghetat mima
va veni incoace! cuprinsi de spaima, ziceau unul cate
Trimiteti dintre voi pe unul altul: « Ce e napasta aceasta pe care
aduca pe fratele vostru, iar voi ne-a trimis-o Dumnezeu ? »
ramaneti aici înehii, ca astfel cuvintele Si au ajuns la Iacob, parintele
voastre fie puse la incercare, dad,
BA, lor, in tara Canaanului i i-au istorisit
este adevar in voi; iar dad, nu, pe viata lui toate cele intamplate s't i-au opus:
lui Faraon, voi sunteti iscoade!* « Omul care e stiipanitorul tarii a
Deci i-a pus pe ei sub pad, trei zile. vorbit cu noi iabra i ne-a luat pe noi
lar a treia zi, Iosif le-a zis: « Fa- drept iscoade ale tarii.
ceti asa, ca sä sciipati cu viata, fiindca, Noi ind, i-am ráspuns: « Noi sun-
eu ma tem de Dumnezeu! tem oameni cinstiti fo'i nu suntem iscoade !
Dad sunteti oameni cinstiti, unul Suntem doisprezece frati, feciorii
dintre fratii vostri sä lamina inchis in parintelui nostru; unul a murit, iar ce]
inchisoarea voasträ, de pain); acum, iar mai mic este astazi Fang& tatäl nostru,
voi plecati i duceti gram], ca sá potoliti in tara Canaanului !
foamea familiilor voastre. Atunci onaul acela, stapanitorul
lar pe fratele vostru cel mai mic, tarii, ne-a zis: « Dupa aceasta voi sti
aduceti-1 la mine, ca sá se adevereasca ca sunteti oameni läsati pe unul
cuvin tele voastre i voi sá nu muriti.* din fratii vostri la mine si voi luati
Si au facut asa. graul ea sä, potoliti foamea familiilor
Si ei ziceau unul catre altul: a De voastre i plecati!
bun& seama ca noi ispasim paeatul Dar aduceti-mi pe fratele vostru
värsit fata de fratele nostru, deoarece col mai mic i atunci voi cunoaste
am vazut jalea sufletului lui, dud se nu sunteti iscoade, ci ca sunteti oameni
ruga staruitor de noi i nu 1-am ascultat; cinstiti. Atunci voi da drumul frat,elui
pentru aceea a venit peste noi napasta vostru i yeti fi liberi sá negutatoriti
aceasta!* in tara.*
Atunci Ruben le-a faspuns si a Ind cand ei au desertat sacii lor,
zis: * Nu v'am spus eu you'd, cand va iatä, ca fiecare a gasit punga cu banii
ziceam sa, nu faceti nici un plicat impo- la el in sac ; deci and ei i tatäl lor
triva balatului? Si nu m'ati ascultat! zura, pungile cu banii lor, se spaimantara.
De aceea, iata cá sitngele lui cere raz- lar Iacob, tatid lor, grai: « Voi
bunare I* sáracit de copii: Iosif nu mai este
Dar ei nu stiau cá Iosif intelege, EA Simeon nu mai este, i voiti sä mi-1
caci intro ei era un talmaci. luati i pe Veniamin Toate au venit pe
lar Iosif s'a dosit de ei ia plans. capul meu!»
Apoi venind, iar a vorbit cu ei foi a luat Dar Ruben a räspuns tatilui situ si
dintre ei pe Simeon si 1-a legat pe el a zis: « Sit ucizi pe cei doi fii ai mei,
sub ochii lor. dad, nu voi veni cu el la tine. Da-mi-1
Apoi Iosif a poruncit sá umple In seama mea i eu voi aduce
sacii lor cu grim tA sa le dea inapoi ar- inapoi ! »
gintul lor, fiedruia in sacul lui, Dar Iacob a raspuns: « Nu se va
le mai dea i merinde ca sa BAIA pe drum. pogori cu voi fiul meu, cáci fratele lui
Si au fie-tit asa cu ei. este mort i acesta singur mi-a ramas;
Apoi ei, ineareand bucatele lor pe daca i se intampla vre-o nenorocire
asinii lor, au plecat de acolo. In edlatoria ioastrit, atunci voi yeti
Dar unul dintre ei, deslegándu-si pogori druntetele mele cu jale in
sacul ca si dea nutret asinului situ, Seol! »
www.dacoromanica.ro
48
FACEREA, 43

43. Si luati si pe fratele vostru i por-


Fiii lui lacob vin iari In Egipt, adu- niti i duceti-va inapoi la omul acela.
cand cu ei pi pe Veniamin. Ospdtul din lar Dumnezeu Cel Atotputernic
casa lui và däruiasch in fata acelui om indu-
rare, ca sh, laso sh vie cu voi celhlalt
Si foametea bhntuia strasnic in tara. frate al vostru cum i Veniamin. Ci eu
Si dup5, ce au isprävit de milncat stint ca unul care inteadevär a ramas
bucatele pe care le aduseserit din Egipt, fárá copii ! u
tatal lor le-a grdit: Duceti-vh inapoi Deci oamenii au luat acele da-
cumpEtrati ceva bucate. » ruri, au luat de douä ori pe atfita ar-
Atunci luda i-a rhspuns si a zis: gint in mâinile lor, cum si pe Veniamin,
« Acel om ne-a incredintat cu toatä, aria si au purees si s'au coborit in Egipt,
zicand: « &A nu dati ochi cu mine, (lac& si acolo s'a,u infatisat inaintea, lui losif.
fratele vostru nu va fi cu voi ! » Si Iosif, child a vhzut cu ei pe
Deci, dad, vei lhsa pe fratele no- Veniamin, a poruncit ispravnicului casei
stru cu noi, noi ne vom duce si-ti vom sale: cc Du pe acesti oameni acash, taie
cumphra bucate; ceva pentru mash, si ghteste, chci ei vor
lar dach nu-1 vei läsa-, nu ne vom ospäta cu mine la arniazh ! »
duce, fiindch omul acela ne-a spus: «Sä lar acela a filcut cum i-a poruncit
nu dati ochi cu mine, (lac& fratele vo- Iosif i a dus pe oameni acasii la Iosif.
stru nu va fi cu voi ! » Irish ei, child s'au vazut dusi la
Si Israil a intrebat: « De ce mi-ati Iosif acash, s'au infricosat i au inceput
fhcut acest neajuns i ati desthinuit sh « Ne-a varit in cash, din pricina
acelui om ch mai aveti un frate? » banilor pusi in sacii nostri, de data tre-
Raspuns-au ei: « Acel om a intre- cuth; ei vor sà ne scoath vinovati i sa
bat amhnuntit despre noi i despre fa- tabere pe noi, ea sa ne ja pe noi robi,
milia zichnd: « Mai trhieste cu asini cu tot ! »
tatal vostru? Mai aveti vre-un frate? » Deci ei s'au apropiat de isprav-
lar noi i-am riispuns pe potriva acestor nicul casei lui Iosif si au deschis vorba
intrebäri. De unde era sä tim noi ch Cu el, la usa casei,
o sâ ne spunh: « Aduceti incoace pe fra,- Si i-au zis lui: s Rugamu-te,
tele vostru? » doamne, noi am venit inthiasi data ca
Dar luda a zis chtre Israil, tatäl sa cumphram bucate;
shu: « Lash' pe bhiat cu mine! S5, ne Si s'a intimplat ca poposind la
sculdm deci i sa pornim la drum, ca un han am deschis sacii nostri, i iath
sá ne tinem viata i sh nu minim, nici eh fiecare dintre noi am gäsit banii in
noi, nici tu, nici copiii nostri! gura sacului, argintul nostru, intocrnai
Dau eu chezhsie pentru el. Din milna duph cântáreala lui, i 1-am adus inapoi.
mea sh-1 ceri! Dacà nu ti-1 voi aduce Dar am adus cu noi i alte pa-
inapoi si nu-1 voi pune in fata ta, phcat rale, ea fa cumparhm bucate. Noi nu
am inaintea, ta, in toate zilele vietii mele ! suntem dumiriti cine a pus atunci ar-
Ch de nu ne inthrziam atitta, panh, gintul nostru, in sacii nostri. »
acum am fi venit inapoi a doua oarh! » Ins& omul le-a rispuns: Fiti pe
Atunci Israil, phrintele lor, le-a räs- pace, n'aveti nici o teamh! Dumnezeul
puns: « Dach este asa, atunci faceti ast- vostru i Dumnezeul phrintelui vostru
fel: luati din roadele cele mai de fall v'a pus you& o comoara in sacii vostri.
ale tärii, in sacii vostri i duceti acelui Cat despre argintul vostru, el a venit
barbat in dar: ceva balsam, ceva miere, In mána mea! Si le-a scos ion pe Si-
zmirnä, fisticuri i migdale. meon.
Argint luati cu voi de douh ori Astfel ispravnicul i-a bhgat pe ei
atht, iar argintul adus inapoi in gura In casa lui Iosif i le-a dat aph ca
sacilor vostri, duceti-1 inapoi in mainile se spele pe picioare i a dat i nutret
voastre. Poate cä a fost o gresalh. asinilor lor.
49
www.dacoromanica.ro 4
FACEREA, 44

lar ei au pregatit darul lor, Omit lar cupa mea cupa de argint
cand ea vie Iosif la amiaz5,, caci ei afla- pune-o in gura sacului celui mai tanar
sera ca acolo vor ospata. dintre ei, impreunä cu banii pentru
Deci, cand a venit acasâ Iosif, el a facut intownai dupá cuvantul
atunci ei i-au infatisat, aci in casâ, darul lui Iosif.
care era in mana lor i s'au inchinat Dimineata in zorii zilei, oamenii au
lui pan& la pamant. fost läsati só. piece, ei i asinii lor.
i Iosif i-a intrebat pe ei de sa- Dar abia iesisera din cetate si nu
natate 0 a adaogat: « Tatal vostru cel erau prea departe, cand Iosif a poruncit
batran, despre care mi-ati vorbit, o duce ispravnicului casei sale: « Scoala-te
bine? Mai este el in putero? prinde din urma pe acei oameni i cand
Raspuns-au ei: « Pärintele nostru, Ii vei ajunge sa le vorbesti asa: « Pentru
robul tau, e sanatos i traieste ! » i ei ce ati rasplatit cu rä,u bin ele prima?
plecara capetele si se inchinara. De ce mi-ati furat cupa de argint?
i Iosif ridicandu-0 ochii a vizut Cupa din care bea stapanul mea i cu
pe Veniarnin, fratele sàu, fiul maicii sale, care el ghiceste! Rau ati facut ce ati
si a intrebat: « Acesta este fratele vo- fácut !
stru cel mai ado, despre care mi-ati i i-a ajuns din urma 0 le-a spus
vorbit? » i a adiiogat: Dumnezeu sa-ti aceste vorbe.
fie rnilostiv, fiul meu!» Atunci ei au raspuns: «De ce ne
i Iosif iei degrabä, caci mima spune stapanul meu niste vorbe ca ace-
lui era incinsä de duiosie pentru fratele stea ? Fereasca Domnul ca robii tai s5,
sau. i a cautat un loo wade s5, planga, fi sä.varsit o asemenea faptil!
si a intrat in iata.cul sau si a plans latà, argintul pe care 1-am gäsit
acolo. In gura sacilor nostri, ti 1-am adus
Dupa aceea s'a spalat pe obraz poi din tara Canaanului; atunci cum o
a iesit Mara i stapanindu-0 firea a po- sä furam noi, din casa domnului tau,
runcit: Puneti masa! s argint sau aur ?
*i i-au pus lui bucate deosebi Acela din robii tai, la care se va
lor deosebi i Egiptenilor care mâncau gasi cupa, sa moara! i noi insine robi
cu el iarasi deosebi, fiindca Egiptenii sä fim domnului meu! »
nu pot sa manance impreuna cu Evreii, lar el a raspuns: « Bine! Fie dupa
càci aceasta este uriciune la Egipteni. cuvintele voastre! Acela la care se va
Deci au stat la masa in fats. lui gasi cupa sa-mi fie rob; iar voi sä fiti
Iosif, dela cel dintai nascut, cu cinstea färä nici o vinii !
lui de intai nascut, pan& la cel mai Atunci ei dadurä zor i descar-
tanar, dupà tineretea lui, asa incat oa- cara la pamant fiecare sacul sau si des-
menii aceia se uitau cu mirare unul la facura fiecare sacul sau.
altul. lar acela porni sa caute, incepand
i Iosif le facea tain din bucatele de la cel mai mare 0 sfarsind cu cel
care erau in fata lui, ins& partea lui mai mic. i cupa fu gasita in sacul lui
Veniamin era de cinci ori mai mare de- Veniamin.
cat ale tuturor celorlalti. Astfel ei au Atunci ei ii sfasiara vesmintele
ospatat i s'au veselit cu Iosif. incarcând fiecare asinul sau, se in-
toarserä in cetate.
44. i au intrat luda i fratii sal in
Cupa lui losif este puscl gdsitei in sacul casa lui Iosif, si el era tot acolo, 0 s'au
lui V eniamin. Cuvelntarea lui luda. inchinat in fatz lui pang la pa-
mant.
1. i Iosif a poruncit ispravnicului casei i Iosif a rostit &afro ei: «Ce is-
sale i-a spus: « Umple cu grau sacii
fo'l prava e aceasta pe care ati facut-o?
oamenilor, cat vor putea sätind, i pune Oare nu stiati ca un om ca mine ghi-
banii fiecaruia in gura sacului. ceste fad), gres? »
50
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 45

Atunci Lida a vorbit: 4 Ce 85, spu- sfisiat de fiare, flinch& nu 1-am mai
nem domnului meu ? Ce vorbe ea ale- vazut pan& astazi.
gem i cum sa ne dezvinovatim? Dum- Si daca il yeti lua si pe acesta
nezeu a scos la ivealii, pacatul robilor din fats, mea si i se va intampla vre-o
tai. Iatä-ne, robi suntem donanului meu! nenorocire, atunci yeti pogori dirunte-
noi i acela la care s'a &it cupa! tele mele cu durere in Seol!
Dar Iosif raspunse: « Fereascii-mit Deci acum dac5, má voi duce la
Domnul sa fac una ca aceasta! Omul la robul tau, tatal meu, i biiatul nu ar
care s'a gasit cupa, acela imi va fi rob. fi cu noi, fiindca sufletul batianului este
Cat despre voi, plecati in pace la pa- legat de sufletul baiatului,
rintele vostru! » Când va vedea c5, badatul lipseste,
Dar ludo s'a apropiat de Icsif se va intimpla ca el «I moará i astfel
a graft: s Rogu-te, doamne, ingadueste robii tai vor cobori caruntetele robului
sá graiasca robul Ulu un cuvant in auzul tau, parintele nostru, cu jale in Seol.
domnului meu i sä nu se aprinda mania nude& eu, robul tau, am cheat,-
ta asupra robului tau, Landoll tu esti quit pentru baiat inaintea parintelui meu
intocmai ca Faraon. zicand: « Dam& nu-1 voi aduce inapoi
Stapanul meu a intrebat pe robii la tine, pacat am inaintea pärintelui
tai, zicand: « Mai aveti tat& sau vre-un meu, cite zile voi trai »,
frate? » S5, ramanit scum robul tau in lo-
Si noi am nispuns stapinului meu: cul baiatului, rob domnului ineu, iar
Noi avem pe batranul nostru tata báiatul sa se due& acasa cu fratii s5,i.
un frate mai mic, copil al batranetelor Altfel, cum ma voi sui la pa-
sale. lar fratele drept al acestuia a murit rintele meu, fara ca baiatul sa fie cu
si a ramas el singur de la maica-sa, mine ? Sa nu mai apuc sa v5.d sfasierea
tatii-shu 11 iubeste. care ar da peste parintele meu!
Atunci tu ai zis robilor t5,i: Adu-
ceti-1 la mine, ca 85.-1 vada ochii mei ! » 45.
Dar noi am raspuns domnului meu: Iosif se destalnueste frafilor trimite
Bdiatul nu poate 85, paraseasca pe tata- pe frafi vesteascii aduch pe Israil.
säu, c5ci, de 1-ar parasi pe tata-sau, acesta
ar muri! Dar Iosif, nemai putand sit se sta.-
Ci tu ai rostit catre robii pineascá inaintea tuturor celor ce erau
«Daca fratele vostru cel mic nu va veni de fata, a strigat: Scoateti-i afar& pe
incoace eu voi, «a nu mai dati ochi toti de ling5, mine!» Si n'a mai ramas
cu mine ! langa el nimeni, cind Iosif s'a desco-
Deci, cand am ajuns la robul tau, perit fratilor BM.
tattil meu, i-am «pus lui cuvintele dom- Atunci el a izbucnit in hohote de
nului meu. plans, asa Inca auzira Egiptenii i auzi
Mai pe urma no-a zis p5,rintele 0 casa lui Faraon.
nostru: « Duceti-v5, inapoi ì cumpara- Si Iosif grad fratilor 85,i: « Eu sunt
ti-ne ceva grail ! » Iosif ! Asa dar tatal meu e incii in viata!
Dar noi i-am raspuns: « Nu pu- Dar fratii lui nu putura «â-i dea nici un
tem sa ne coborim in Egipt. Daca ne aspuns, ci st5,teau inmarmuriti in fato
va insoti fratele nostru cel mic, atunci lui.
ne vom pogori, fiindca nu putem sa Deci a zis Iosif catre fratii sai:
vedem fata acelui om, pil,na, nu va fi « Apropiati-v5 vá, rog, de mine! » i ei
cu noi fratele nostru col mic. » s'au apropia,t. Si a zis iar: « Eu sunt
Atunci ne-a zis robul tau, tatál Iosif, fratele vostru, pe care 1-ati vandut,
meu: Voi stiti c5, femeia mea mi-a ca sä fie dus in Egipt.
nascut doi copii; Dar acum nu vä intristati, nici
Unul a plecat de ling& mine si vä fie necaz pe voi Inivá e5, m'ati
eu am zis: De bung, seama ca el a fost vandut aici, fiindeti Dumnezeu m'a tri-
www.dacoromanica.ro
51
4*
FACEREA, 46

mis pe mine inaintea voasträ, spre pi- lar tu ai ponina sa le spui: « Lua-
strama Nieta. ti-vil care din tara Egiptului pentru copiii
Cdci jata, sunt doi ani de cand vostri si pentru femeile voastre si, luand
seceta bintue in tara, i mai sunt pe pärintele vostru, veniti!
vinä inca' cinci ani, in care nu vor fi Si sä nu va para räu dupä gos-
nici aratura, nici seceris. podäriile voastre, cäci parten cea mai
lar Duninezeu m'a trimis pe mine bina din toatil tara Egiptului va fi
inaintea voa,stril, ca sa vii piistieze l'a-- a voastra! »
masita pe painruit i si vi scape viata, Deci fiii lui Israil fácurä, asa. Si
printr'o mantuire minunatà. Iosif le dadu lor care, dupä porunca lui
Deci nu voi m'ati adus pe mine Faraon, si le didu i merinde pentru
aici, ci Dumnezeu, care m'a pus pri- drum.
finte lui Faraon i donan peste toati Apoi le dadu tuturor i fieciirui
casa lui i ociumuitor pesto toatä tara In parte vesminto de schimb, dar lui
Egiptului. Veniamin Ii claclu trei sute de arginti
Grabiti-vä duceti-vä la tatil meu cinci finduri de haine.
spuneti-i: « Asa grideste fiul tau Iosif: Apoi, tatälui säu Ii trimise de ase-
Dumnezeu m'a fäcut stäpan peste tot menea zoca asini inchrcati cu bunätätile
Egiptul. Vino la mine ! Nu zabovi! Egiptului í zece asine inciircate cu grill,
Si vei locui in pämintul Gosen cu paine i cu alte mincari, ca sä, le
si voi fi aproape de mine, tu i fiii tiii aibä, ta,tal säu pe drum.
nepotii tu i turmele tale si cirezile Astfel Iosif a dat drumul fratilor
tale si toate cate sunt ale tale. shi ei au plecat, irisii el le-a «pus:
i
Si eu te voi hräni pe tine acolo «SI' nu vi certati pe drum ! »
cdci vor mai veni inca' cinci ani de foa- Si au pornit din Egipt si au ajuns
mete ca si nu te sfirsesti de foame, In tara Canaanului, la lacob, pärintele
tu si familia ta i toate cite sunt ale tale. lor.
Si iatii ci ochii vostri vad, i ochii Si i-au istmisit lui i i-au spus:
fratelui meu Veniamin tot asa, cii eu o Iosif este inca', in viatä, si el este ocar-
insumi sunt, cel care vorbesc cu voi. muitor peste tot Egiptul s. Insa inima
Deci spuneti pärintelui meu toatä lui Iacob ramase rece, fiincica nu le di-
slava mea cea din Egipt i toate cite dea niel o crezare.
ati vazut; dar zoriti-va i aduceti pe Dar dupä, ce i-au spus lui toate
tatäl rneu aici! » cuvintele pe care Iosif le rostise catre ei
Apoi Iosif cazind pe grumajii lui qi a väzut carele pe care le trimesese
Veniamin, fratele säu, a plâns si Ve- Iosif ca sä-I aduci, atunci duhul lui
niamin plinse si el pe giumajii lui Iosif. Iacob, tatäl lor, prinse viatii.
i el sarutä, pe toti fratii Deci a rostit Israil: E clestul;
planse de gitul lor. Si abia la urmä Iosif, fiul meu, inca traieste! Ma voi
vorbirä, j fratii sii cu el. duce si-1 vid inainte ca sii, mor ! »
Si s'a raspindit zvonul in casa
lui Faraon cii au venit fratii lui- Iosif. 46.
lucrul fu bine primit de Faraon lacob se strantutti in Egipt cu toatci
de curtenii lui.
Si Faraon zise lui Iosif: i Spune lui. Arcitarea Domnului la Beer-
fratilor « Faceti astfel! Incärcati do- oba. IntAlnirea lui Iacob cu seiu Iosif.
bitoacele voastre i plecati I va duceti i Israil a pornit la drum cu tonto
In tara Canaanului; cite avea si a ajuns la. Beerseba si a
Si luati pe pärintele vostru si fa- adus jertfe Dumnezeului parintelui sau
inihile i veniti la mine, si va Isaac.
voi da vota partea cea mai burla din Si Dumnezeu a grait lui Israil,
pämantul Egiptului i yeti manca grä- vedenie, noaptea si a zis: « lacobe, Ia-
simea Lirii. » cebe ! a lar el a rispuns: s Tata-mi! u
52
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 46

Si Domnul a rostit: Eu sunt Dom- Si i s'au nascut lui Iosif, in tara


nul Dumnezeul parintelui tau! Nu te Egiptului: Manase i Efraim pe care i-a
teme sa te pogori in Egipt, caci eu te nascut Asineta, fiica lui Putifar, preotul
voi face, acolo, popor mare. din cetatea On.
Pogori-voi cu tine in Egipt i tot Iar fili lui Veniamin au fost: Bela,
eu de acolo te voi scoate. Iar Iosif Becher, Abel, Ghera, Naaman, Ehi, Ro,
va inchide ochii tai! » Mupim, Hupim i Ard.
Apoi Iacob a pornit din Beerseba. Acestia sunt fili Rahilei, care i-au
Deci fiii lui Israil au dus pe Iacob, fost nascuti lui Iacob: peste tot pai-
rintele lor, si pe pruncii lor si pe femeile sprezece suflete.
lor, in carele pe care le trimisese Fa- Si fili lui Dan: Husim...
raon ca sa-1 aducit. Si fiii liii Neftali: lahteel, Guni,
Si ei au luat vitela lor i agonisita Ieter i ilem.
lor pe care o agonisiserä, in Canaan yi Aceytia aunt fiii Bilhei pe care
au venit in Egipt - Iacob i toatit se- Laban o daduse fiicei sale Rahila;
lui cu el: ea a nascut acesti fii lui Iacob ; peste
Fiji sad i nepotii sài, impreuna cu tot yapte suflete.
el, fiicele sale yi nepoatele sale si toata Toate sufletelo care au intrat cu
semintia sa o aduse cu sine in Egipt. Iacob in Egipt, urmasii ieyiti din emir
Iatä acum numele fiilor lui Israil sele lui Iacob, peste tot au fost sai-
care au venit in Egipt: Iacob i fiii sal; zeci s't yase.
întâiul nitscut al lui Iacob: Ruben. Apoi fili lui Iosif, care i s'au niíseut
i fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Hetron lui in Egipt, au fost doua suflete. Toate
Carmi, sufletele casei lui Iacob care au inti at
Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, In Egipt au fost saptezeci.
Ohad, Iachin, Tohar, apoi Saul, fiul Si Iacob a trimis pe Iuda inaintea
unei cana.anence. sa la Iosif, ca sa-i deschida calea catre
Si fili lui Levi: Gherson, Cahat Gosen. Si au intrat in tinutul Gosen.
Meran. 29. Tar Iosif a pus sä inhame caii la
Si fiii lui Iuda: Jr, Onan, Sela, carul situ FA a pornit intru intampinarea
Peret i Zerah. Lisa Ir i Onan au lui Israil, la Gosen, Si s'a infatisat lui
murit in Canaan. lar fili lui Perot au si a cazut pe grumajii lui y't a plans mult
fost: Hetron sit Hamul. de Will lui.
Si fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iasub Atunci a rostit Israil catre Iosif:
Simron. # De acum pot sa mor, dupa ce am vazut
Si fili lui Zebulon: Sered, Elon fata ta i tiu cit tu traiesti ! »
Iahleel. Apoi Iosif grai catre fratii sai si
Aceytia aunt fiii Liei, pe care i-a catre casa parintelui säu: #
nascut ea lui Iacob, in Mesopotamia, voi vesti pe Faraon voi zice:
precum i pe Dina, fata lui Iacob. Toti « Fratii mei si casa tatalui meu, care erau
impreuna, fiii i fiicele lui au fost trei- In tara Canaan, au venit la mine!
zeci j trei de suflete. Si acesti oameni sunt pastori de
Si fiii lui Gad: Tefon, Haghi, ul*. oi, caci se indeletnicese cu creyteica
Etbon, Eri, Arod i Arel. vitelor; si au adus turmele lor i cire-
Si fiii lui Ayer: Imna, Isva, zile lor s't toate cate au. »
Beria i Serah, sora lor. Iar fili lui Baria: Si daca o fi ea vä, chame Faraon s't va
Heber si Malchiel. zice: o Care este indeletnicirea voastra ?
Acestia sunt fiii Zilpei, pe care o Voi sit raspundeti: Robii.titi sunt
diiduse Laban fiicei sale Lia. Ea a nascut crescittori de vite, din tineretele noastre
pe aceytia lui Iacob - saisprezece su- FA pan& acum, atat noi cat i parintii
flete. nostri - ca voi ea puteti sa, locuiti in
Fili Rahilei, femeia lui Iacob: Iosif pamantul Gosen Caci pentru Egipteni
Veniamin. uriciune este once cioban de oi.
www.dacoromanica.ro
53
FACEREA, 47

47. *i Iosif hranea pe fatal eau si pe


ingifisseaza" lui Faracn pe fratii fi fratii sài i pe toata casa tatalui eau,
pe tatal edu. Foametea aduce in sapd de andu-le bucate dup.& numilrul copii-
lemn pe Egipteni.
lor lor.
Insa bucatele se ispraviserii in toafa
Dupa aceea a venit Iosif i a dat tara, fiincicit foametea era cumplita foarte,
de veste lui Faraon i i-a spus: « Parin- asa 'Meat tara Egiptulid, ca i tara Ca-
tele meu i fratii mei cu turmele lor naanului se istoveau de lipsit.
si cu cirezile lor si cu toate ale lor au i Iosif a adunat toti banii care
sosit din tara Canaan si popositi se gäseau in Ora Egiptului i in tara
in tinutul Gosen ! » Canaanului pe graul pe care-I cumpara
i dintre toti fratii sill, el hi& cinci lumea FA el a adus argintul in casa lui
insi i ii duse in fats, lui Faraon. Faraon.
.5i. Faraon a intrebat pe fratii lui Dar and banii din Egipt kd din
Iosif: « Care este indeletnicirea voastrit Canaan s'au ispràvit, atunci au venit
lar ei au riispuns lui Faraon: Robii toti Egiptenii la Iosif strigánd: « Da-ne
tai sunt plistori de oi ! Asa suntem noi pain° ! De ce sá murim in fata ta ? Fiindca
si asa au fost parintii nostri. » bani nu mai avem! »
Apoi au grait iar lui Faraon: Am Dar Iosif le-a raspuns: Aduceti
venit sit stam vremelnie in tara aceasta, vitele voastre i và voi da vouit gram
fiindcii nu mai este debo pasune pentru pe vitele voastre, daca banii s'au is-
turmele pe care le au robii taj, 66,ci cum- právit ! »
plita este foametea in pamantul Canaa- Deci au adus vitelo lor la Iosif
nului. Deci rugamu-te, ingadueste ca Iosif le-a dat bucate drept pretul cailor
robii taj sit se aseze in pamantul Gosen ! » si al turmelor si al eirezilor si al asinilor.
Atunci Faraon a vorbit lui Iosif Astfel Iosif i-a tinut cu paine in anul
i-a opus: « Tatil tau i fratii tai au acela, in schimbul vitelor lor.
venit la tine! lar cand s'a sfársit anul acebo., au
Pamantul Egiptului eta inaintea ta. venit la el, in anul al doilea, i au gait
Sdlaslueste in partea cea mai manoasa, catre el: o Nu vom ascunde de staptinul
a tárii pe tatal tau si pe fratii nostru ca, o data ce banii s'au ispravit
hisluiasch In tinutul Gosen. i daca stii turmele i cirezile au trecut in mana
ea se afla intre ei oameni destoinici, stápanului nostru, nu ne mai ramtme
pune-i scutari peste turmele de pe mo- altceva in fata luí dead trupurile noastre
side mele! » ogoarele noastre.
Apoi Iosif a adus pe Iamb, pa- De ce sit pierim sub ocbii tai noi
rintele sau, si 1-a infatisat lui Faraon. Cu pamanturile noastre ? Cumpara-ne pe
lar Iacob a binecuviintat pe Faraon. nca i ogoarele noastre, pe bucate, asa
Ci Faraon a intrebat pe Iacob: incat sa firn cu tarinile noastre robi ai
o Cate sunt zilele anilor vietii tale ? lui Faraon, i da-ne dimantit de sámanat,
Rtispuns-a Iacob lui Faraon: « Zi- ca sà traim in loo ea murim, iar ogoarele
lele anilor pribegiei mele Bunt o suta sit ne ramistnit pustiil »
treizeci de ani. Putine f¡i trudnice au Astfel Iosif a cumpárat pentru Fa-
fost zilele anilor vietii mele i n'au ajuns raon tot parrantul Egiptului, caci Egip-
la zilele anilor vietii parintilor mei, in tenii vindeau fiecare ogorul eau, deoarece
zilele pribegiei lor! » foametea Ii bantuia cumplit. i pitmantul
i a binecuvantat Iacob pe Fa- a ajuns al lui Faraon.
raon si a iesit din fata lui Faraon. Cat despre popor, ell-a facut iobag
Astfel Iosif a asezat pe tatal su de la o margine pana la cealalta a Egip-
si pe fratii sai i le-a dat lor stapanire tului.
In tara Egiptului, in partea cea mai ma.- Numai thoiiIe preotilor nu le-a
noasá. a tarii i anume in tinutul Ra- eumparat, caci preatii aveau venituri
meses, precum poruncise Faraon. randuite de catre Faraon i se intreti-
54
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 48

neau din aceste venitmi pe care le da- bolnav! s i Iosif a luat cu sine pe coi
duse lor Faraon. Pentru aceea n'au van- doi fii ai «Ai, pe Manase si pe Efraim.
dut moiile lor. Deci 1-au vestit pe Iacob i i-au
Atunci Iosif a rostit catre popor: «pus: s Iatä ea, feciorul tau Iosif vine
« Iatä, v'am cumparat pe voi astdzi im- la tine! s i Israil, adunändu-si puterile,
preunä cu tarinile voastre, pentru Fa- a sezut pe pat.
raon. lath-, la indemana voasträ, samitnta; i Iamb a zis lui Iosif: « Dumne-
apucati-vä i samanati tarinile! zeul Col Atotputernic mi s'a arätat mie
Ins& la seceris sa dati a cincea la Luz, in tara Canaanului, si m'a bine-
parte lui Faraon, iar patru parti sit fie cuviintat.
ale voastre, pentru sdmanatul ogorului i mi-a graft: « Iatä eu 1i voi
pentru demancarea voasträ si a celor da road& si te voi inmulti si te voi
din gospodariile voastre i pentru hrana face adunare de popoare i voi ditrui
copiilor vostri ! » acest pämii,nt semintiei tale, de dupa
Atunci ei au raspuns: « Tu ne-ai tine, ca stapanire vesnica.
scapat viata! De am gasit har in ochii i acum coi doi feciori ai tad
stapanului meu, sd fim robii lui Faraon ! » care ti s'au nascut tie in Egipt, mai
i Iosif a asezat aceasta ca o pra- nainte de venirea mea in Egipt sunt
vila, care si pang azi are putere in tara ai mei. Efraim si Manase fi-vor ai mei,
Egiptului: sa i se dea lui Faraon a cincea asa cum sunt Ruben si Simion.
parte din rodul tarinii. Numai mosiile Iar copiii pe care ii vei avea dupä
preotilor, ele singure, nu sunt in mama acestia vor fi ai thi; dar se vor numi
lui Faraon. cu numele celor doi frati ai lor, in part,ea
Astfel a ajuns Israil «a salasluiasca lor de mostenire.
In Egipt, in tinutul Gosen. i au castigat Ci mie, °and veneam din Mesopo-
stapanire in el k4 au odriislit i s'au tamia, mi-a murit Rahila in tara Ca-
inmultit sumedenie mare. naanului, pe drum, °and mai era o palmk"
lar Iacob a mai trait in Egipt de loo pa,nd la Efrata, si am inmorman-
saptesprezece ani i zilele anilor vietii lui tat-o acolo, pe drumul catre Efrata, adica
au fost o suta patruzeci isapte de ani. Betleem. »
i când i s'a apropiat lui Israil Atunci Israil s'a uitat la fiii lui
ceasul ca srt moard, a chemat pe fiul Iosif i 1-a intrebat: Cine sunt acestia?»
eau Iosif i i-a zis: « De am aflat bar in i Iosif a raspuns parintelui a:1u:
ochii tad, pune te rog mana ta sub coapsa « Acestia sunt fiii pe care mi i-a daruit
mea si arata-mi mie indurare i credinta Dumnezeu, aici in Egipt ! Iar Iacob a
ea sa, nu ma ingropi in Egipt ! zis: Adu-i, te rog, la mine, ca
Caci vreau ma odihnesc langa binecuvintez ! »
parintii mei! De aceea md duci din Ci ochii lui Israil erau impovärati
Egipt i sä mâ ingropi in mormântul de biltranete i el nu mai putea sä deo-
lor. » lar Iosif a raspuns: « Voi face sebeasa. i Iosif i-a apropiat de el si
dupa cuviintul tau! » Iacob i-a särutat pe ei i i-a imbrä-
Dar lacob i-a räspuns: « Fa-mi ju- tisat.
riimânt ! » i Iosif i-a facut juramánt. $i Iacob i-a «pus lui Iosif: s Eu
Atunci Israil s'a aplecat, inchintindu-se, unul nu mai credeam cd voi mai vedea
spre capätul toiagului säu. fata ta i iata eS. Duranezeu m'a in-
vrednicit «A vad si pe urrnasii
48. Atunci Iosif i-a departat de la ge-
losif cu fui sea afanase îi Efraim, nunchii piírintelui sau i ei s'au inchinat
patul lui Iacob. Iacob binecuvanteazd pe in fata lui pand la pamânt.
liii lui losil. i Iosif i-a luat pe amandoi, pe
Efraim in dreapta sa, de-a-stanga lui
1. lar dupä aceste improjurari i-a venit Israil, si pe Manase in stânga sa, de-a-
vorbit lui Iosif: pLintele tau este dreapta lui Jsrail, i i-a apropiat de el.
www.dacoromanica.ro
55
FACEREA, 49

Dar Israil intins mana dreaptä ce va va intampina pe voi in zilele care


si a pus-o pe capul lui Efraim, care era vor veni pe urmä,.
cel mai tänär, iar mana, stanga a. pus-o Strangeti-vä ca sii ascultati, fii ai
pe capul lui Manase, punándu-si astfel lui Iacob, ca sä ascultati pe Israil, pá-
bratele in cruce, fiindc5, Manase era in- rintele vostru!
taiul näscut. Ruben, tu esti intai näscutul meu:
Si a binecuvtintat pe Iosif si a mandria mea si 'm'irga puterii mele; cel
rostit: Dumnezeu, inaintea eäruia au dintäi in cinste i cel dintai in vartute!
umblat p5,rintii inei Avraam si Isaac, Clocotitor ca marea, nu vei avea
Dumnezeu, care a fost pästorul meu din intilietatea, caci te-ai urcat in patul ta-
tineietele mele i panii, in ziva de azi, thlui tau, i atunci 1-ai pángärit! S'a
16, Ingerul cave m'a izblivit pe mine suit in asternutul meu!
din toate nevoile sil binecuvinteze pe Simion i Levi ce mai frati ! Pa-
accsti copii, ca sil so pomeneascii, intru losele lor sunt sculele cruzimii.
ei numcle meu i numele phrintilor mei Suflete al ineu, nu te baga in pu-
Avraam si Isaac si sä se ininultea,scii nonio lor la cale ! Nu te uni cu adunarea
imbelsugat pe pämánt! » lor, tu slava mea! Caci in mánia lor
Deci, vItzti,nd Iosif cil piirintele sau ucis-au oameni i ca sd-si facä chef ul
si-a pus mana dreaptä pe capul lui Efraim lor, au ologit tauri !
i-a pärut räu si a apucat mana pdrin- Blestematä fie mánia lor, chci a
telui säu ca s'o in de pe capul lui Efraim fost vijelioasä, i turbaren Ion, cäci a
si s'o puna pe capo! lui Manase; fost crancenä I Iinparti-i-voi pe ei intru
Si a zis Iosif ciitre tatal säu: « Nu Iacob voi imprästia intru Israil !
asa, tatä ; fiindcá acesta esto intaiul Po tine, Judo, lauda-te-vor fratii
cut, pune dreapta ta pe capul lui! » täi. Mana ta va sta grea pe grumazul
Dar tatal säu n'a voit i i-a spus: dusmanilor tiii. Iar fiii tatiilui täu in-
« Stiu, fiul rneu, stiu prea, bine. Si acesta china-se-vor tie.
fi-va un popor i acesta va ajunge mare; Pui do leu esti tu, Judo, când te
totusi fratele säu cel mic va fi mai mare ridici de pe pradä, fila meu! El indoaie
clecat el si semintia lui fi-va sumedenie genunchii si se culcii aidoma leului
de popoare ! » leoaicei. Cine ii va scula pe el !
Astfel Iacob i-a binecuvântat in Schiptrul din Inda nu va lipsi nici
ziva aceea si a rostit: Cu numele thu toiagul carmuirii dintre picioarele sale,
poporul Israil va binecuvanta si va zice: pana co nu va veni Inipìíciuitorul si de
Sa te facä. Dumnezeu ce, pe Efraim el asculta-vor popoarole.
si ca pe Manase! # Si a pus pe Efraim El va lega de butucul de vitä
inaintea lui Manase. asinul thu i de coarda vitei manzul
Dupä aceea, Israil a gräit lui Iosif : asinei sale; el va späla in vin vesmantul
Iatá eu sunt la pragul mortii, dar Duin- sätt i mantia ea in stingele ciorchi-
nezeu va fi cu voi i vá, va duce inapoi n i lo r.
In tara pärintilor vostri. Ochii säi vor fi rosii ca vinul
lar eu iti däruesc tie mai- mult dititii säi albi ca laptele.
decát fratilor tai, un umar de munte Zebulon locui-va la tärmul
pe care 1-am luat din mana Amoritilor, el va da corabilior liman si hotaiele lui
cu sabia mea j cu arcul meu. » se vor intinde pana,' la Sidon.
Isahar este ca asinul vtirtos, cate
49. stä culcat futre staule;
lacob binecuvtinteazii pe fiii scii, fi aratei, Väzand ea odihna este bunii.,
in grai profetic ce va lace Domnul cu imasul pläcut, el îi incovoaie umiírul
fiec,are dintre ei. Moartea lui lac,ob. la purtatul poverilor si se face rob de
corvezi.
1. Apoi Iacob a chemat pe fiii säi Dan va judeca pe poporul säu,
le-a zis: Adunati-va ca sá vá vestesc ca pe una din semintiile lui Israil,
56
www.dacoromanica.ro
FACEREA, 50

Dan fi-va, ea un sarpe in cale, Canaan, 0 pe care a cumparat-o Avraam,


ca o viper& in potecii, 0 care inteapa. impreuna cu locul, de la Efron Heteul,
piciorul calului, asa incat caläretul cade ca mosioara de ingropaciune.
peste cap ! Acolo au ingropat pe Avraam
Spre ajutorul tau nadajduit-am, pe Sara, sotia lui. Acolo au ingropat pe
Dom/me! Isaac 0 pe Rebeca, sotia lui. Si acolo
Gad stramtorat va fi de hoarde am ingropat i eu pe Lia!
dusmanoase, dar si el pe urma Ii va Silistea i petera care este in ea sunt
stramtora pan& la cdlcaie. stäpanire cumparata de la fiii lui Het !
Aser avea-va belsug de paine Si dui:A ce a ispravit Iacob aceste
el va da regilor mancari alese. porunci catre füi sai, strans picioa-
Neftali este o cerboaica slobodii; rele in pat 0, dandu-si duhul, a fost
el este rostitor de viers placut. adäogat la poporul tau.
Iosif este un pom plin de roada,
un pom plin de roada alaturi de un 50.
izvor, i ramurile lui se revarsä peste zid.
Daca arcasii 1-au intaratat si au Inmorrnantarea lui Iacob in peVera Mac-
aruncat sageti asupra lui 0 I-au pri- pela. Iosif linisteste si magdie pe frafii
gonit, Moartea lui losif.
Totusi arcul eau a fámas neclintit Atunci Iosif a cazut pe fata ta-
bratele sale si mainile sale au fost thlui sau i s'a tanguit 0 1-a sarutat.
intarite cu ajutorul Celui Puternic al Apoi Iosif a poruncit doftorilor care
lui Iacob, Ce! Ce este pästorul i stânca slujeau sa imbalsameze pe tatil sau
lui Israil. doftorii au imbalsamat pe Israil.
De la Dumnezeul parintilor täi Si dupä ce s'au implinit patruzeci
El sa, fie ajutorul tau! si de la Col de zile, caci atatea zile trebuesc pentru
Atotputernic El sa te binecuvinteze I- imbalsiimare, 1-au plans pe el Egipt,enii
veni-vor asupra ta binecuvantari din inal- saptezeci de zile.
tele ceruri, binecuvântari din adancul col lar dupa, ce au trecut zilele de jale,
de desubt, binecuvantärile sánilor 0 ale Iosif a vorbit catre curtenii lui Faraon
pantecelui ! si le-a zis: «Data am gasit liar in ochii
lar binecuvantarile tatalui tau co- vostri, spuneti, va rog, aceste vorbe in
varsesc binecuvantarile stramosilor mei, auzul lui Faraon:
pana la varfurile colinelor color vesnice! o Tatal meu m'a legat cu juramant
Fie ele asupra capului lui Iosff, asupra si mi-a zis: « Iatä, eu stint gata ea, mor.
crestetului celui ce este principe intro In mormântul pe care mi 1-am säpat
fratii s'ai! in tara Canaan, acolo sa ml ingropi. »
Veniamin este un lup rapitor; di- Si acum ingadue-rna sa ma due i si
mineata, el sfasie prada sa i seara el inmormantez pe paiintele meu i dupt
Imparte ce a hrapit. » aceea voi veni inapoi! s
Toti acestia sunt cele douasprezece Atunci Faraon i-a raspuns: « Du-te
semintii ale lui Israil i acestea stint cu- inmormanteaza pe tatal tau, dupa
vintele pe care le-a rostit dare ei tatal juramantul pe care ti 1-a cenit! »
lor, and i-a binecuvantat pe ei, bine- Deci Iosif s'a suit ca sl ingroape
cuvantandu-1 pe fiecare cu binecuvan- pe tatal eau i s'au suit cu el toti curtenii
tarea cuvenita lui. lui Faraon, batranii casei lui i toti brt-
Apoi le-a dat lor porunca si le-a trânii din tara Egiptului,
spus: « In curand eu voi fi adaogat la Si toatit casa lui Iosif i fratii lui
poporul meu. Ingropati-ma tang& pa- casa tatalui Eau. Numai pruncii lor
rintii mei, in petera din tarina lui Efron turmele lor i cirezile lor, le-au Meat
Heteul, In tinutul Gosen.
In pesters care este in silistea 9. Si s'au suit cu el 0 care Ej. calareti,
IvIacpela la rasarit de Mamre, din tara asa incat era o caravan& uriasii.

www.dacoromanica.ro
57
IESIREA, 1

Si ajungand ei la Goren-Haatad, Apoi au venit i fratii lui i s'au


de cealaltà, parte a Iordanului, au facut inchinat inaintea lui si au rostit: « Iata-ne,
acolo o jelanie mare si de mare prive- stam in fata ta ca niste robi! o
liste si Iosif a tinut acolo, tatälui Ci Iosif le-a raspuns: « Nu va te-
tânguire de sapte zile. meti ! Sunt eu oare in locul lui Dum-
lar locuitorii din tarii, Canaanitii, nezeu?
and au viizut aceastä, jelanie la Goren- E drept cá voi ati cugetat rele
Haatad, au zis: lata, o jale mare la impotriva mea, ina Dumnezeu a po-
Egipteni!» Pentru acees, s'a numit nu- trivit a.sa ea sa iasa bine, pentru ca sä
mele locului: Abel-Mitraim; i locul este se implineasca aceea ce so vede astazi,
dincolo de Iordan. adica: mantuiasca viata a multime
lar liii lui au facut cu el asa cum de norod.
le-a poruncit. Deci acum nu va temeti! Eu va
Si 1-au dus pe el fili lui in tara voi hrani pe voi si pe copiii vostri! »
Canaan si 1-au inmormantat in pestera Iosif i-a imbunat pe ei si a vorbit cu
din silistea Macpela, pe care o cumpa.- ei sufleteste.
rase Avraam impreunii cu locul, ca mosie Astfel Iosif a locuit in Egipt, el
de ingropticiune, de la Efron Heteul si casa tatalui Edil. i Iosif a trait o
care se afla la rdarit de Mamre. sutil i zece ani.
Apoi Iosif, dupii inmormantarea Asa incat Iosif a vazut pe urmasii
tatalui säu s'a intors in Egipt, el si lui Efraim pana la al treilea neam,
fratii säi çi toti cei ce veniserit eu el, fiii lui Machir, feciorul lui Manase, s'au
ca s5, inmormanteze pe tata' au. nascut pe genunchii lui Iosif.
lar fratii lui Iosif, daca, au väzut La lumia, Iosif a zis atre fratii
cà tatal lor a murit, au zis: « Poate säi: apropii do moarte. Tusa Dum-
cà Iosif ne va purta ura, si va cauta cu nezeu va, va cerceta negresit i va va
adevärat ea ne rasprateasca tot l'hui pe scoate din tara aceasta ca sa va duca
care noi i 1-am fäcut lui. » In tara pe care a fagaduit-o cu
Atunci ei au trimis la Iosif pe mânt lui Avraam, lui Isaac si lui
unul cu aceastä solie: « Tatal tan, mai Iacob ! »
nainte de a muri, a poruncit si a zis: Si Iosif a luat acest jurämânt de la
« Asa sä vorbiti lui Iosif: Rogu- fiii lui Israil: « and Dumnezeu va va
mä tie iarta gresala fratilor täi i pa- cerceta pe voi, duceti cu voi oasele
catul lor, cáci ei ti-au facut tie mare mele, de aici ! »
neajuns; dar acum, ma rog tie, iartá Si Iosif a murit in Varsta de o
picatul robilor Durnnezeului parintelui suta i zece ani i 1-au imbalstimat
tau.» Dar Iosif a plans cand i-au vorbit 1-au pus inteun sarcofag acolo in
acestea. E,gipt.

TESIREA
1. Dan, Neftali, Gad i Asen
Inmulfirea Iiilor lui Israil in Egipt. i toti care au fost purces din coap-
vechiului Faraon incep sei-i pri- sebe lui Iacob au fost saptezeci de insi,
goneascei. cu Iosif care era in Egipt de mai nainte.
i a murit Iosif i toti fratii
Acestea sunt numele fiilor lui Israil, toti cei din veacul lui Iosif.
care au venit in Egipt, fiecare cu lar fiii lui Israil s'au präsit fA au
lui impreunit cu Iacob: sporit i s'au inmultit i s'au fäcut tari
Ruben, Simeon, Levi si luda, din ce in ce mai mult i tara s'a umplut
Isahar, Zebulon i Veniamin, de ei.
58
www.dacoromanica.ro
IEIREA, 2
Atunci s'a ridicat stapan in Egipt La urmii, Faraon a dat intregului
un imparat nou, care nu stia de sau popor acerista poruncä: Once baiat
Iosif. de curand näscut aruncati-1 in Nil ! Once
i el a grait catre poporul sau: fata lasati-o sá traiasca! o
« Uitati-va, poporul fiilor lui Israil este
mai numeros (id mai tare decat noi! 2.
Haidem sä ne purtam cu ei cu Imprejurdrile nafterii lui Moise. Ajun-
iscusinta, ca sa nu se inmulteasca glind n'are, Moise vede robia poporului
cand s'ar intampla vre-un razboi, sa nu sclu, ucide un egiptean si fuge in (ara
se dea i ei de partes, vrajmasilor nostri
lupte impotriva noastrit i sä plece Madian.
din tara,! » Un om din casa lui Levi s'a dus
Deci au pus pe ei vätafi de cor- si si-a luat sotie pe o flicá a lui
vada, ca impileze cu muncile lor Levi.
grelo. i Israil a zidit lui Faraon cetatile- j femeia a zlimislit si a nascut
paule: Pitom i Rameses. un copil i, vazandu-1 ca e frumos, 1-a
Dar cu cat Il impilau, cu Mata tinut ascuns trei luni.
el sporea si se raspandea, astfel ea Egip- Dar cand n'a mai putut 0,1 as-
tenii ajunserit sä urasca pe fiii lui Israil, cunda, i-a facut un paner de papurat
injuge pe fill lui Israil la si 1-a smolit cu rasina EA cu smoalä
munci silnice. a pus in el pe copil i 1-a val« in trestie,
i le amarira, viata cu corvezi pe marginea Nilului,
grelo, la lut si la caramizi i la tot felul lar sora lui stätea mai departe, ca
de munci ale campului. i toma' munca sa yaz& ce i se va intampla.
lor, pe care o robeau la ei, era cu ha- Atunci fiica lui Faraon s'a pogorit
rapni cul. Bit se scalde in fluviu, çi fetele care
lar imparatul Egiptului a poruncit o insoteau mergeau de-a-lungul Nilului;
moaselor evreice, una cu numele ifra si ea a väzut panerul in mijlocul tre-
si a doua cu numele Pua, stiilor si a trimis pe o roabä ca sa i-1
i le-a zis: Cand yeti mosi fe- aduca.
melle evreice i cand le yeti vedea, in i 1-a deschis si a vazut pruncul
scaunul de nastere, daca va fi balat, iata era un baiat care plangea, i i s'a
ucideti-1, iar de va fi fatä, lasati-o facut mil& de el si a zis: « Acesta trebue
tritiasca,!* sa fie dintre copiii Evreilor ! »
Dar moasele, temandu-se de Dum- A zis atunci sora lui catre fiica
nezeu, n'au facut precum le poruncise lui Faraon: Sa mil, duc sa-ti chem o
imparatul Egiptului, ci au lasat cu viatä doicä din femeile Evreilor, care sa-ti
pe baieti. alapteze acest copil?
Atunci imparatul Egiptului a che- i fiica lui Faraon i-a raspuns:
mat pe moase si le-a certat: re De ce « Du-te ! » Iar fata s'a dus si a chemat
ati facut isprava aceasta i ati lasat cu pe mama copilului.
viata, pe baieti? » i fiica lui Faraon i-a zis: «Ta acest
Ci moasele au raspuns lui Faraon: copil i alapteaza-mi-1, i eu îi voi da
« Fiinda femeile evreice nu sunt ca fe- plata ce ti se cuvine ! » i femeia a luat
meile egiptence, ele sunt zdravene: mai copilul i 1-a alaptat.
nainte ea s'a vie la ele moasa, ele au i cand copilul s'a facut mare, 1-a
nascut ». adus la fiica lui Faraon, care si 1-a infiat
i Dumnezeu le-a rasplatit cu bine, i-a pus numele Moise, caci zicea ea:
iar poporul spori si se inmulti afara, din «L-am seca din tipa!»
cale, i s'a intámplat in vremea aceea,
i pentru ea moasele fusesera te- când Moise se facuse mare, ca, el a iesit
matoare de Dumnezeu, le-a dat lor Dum- la fratii sal i s'a uitat la muncile lor
nezeu case intregi de copii. cele grele si a vazut pe un egiptean
www.dacoromanica.ro
59
IE$IREA, 3
cum batea pe un evreu, tulio& pe unul $i Dumnezeu a chutat la fiii lui
dintre fratii sä,i. [«rail i i-a vhzut cu indurare.
Atunci el, uitändu-se in toate par-
tile i väzänd cá; nu e nici un om de 3.
faya', a ucis pe egiptes,n si 1-a ascuns Damita i se aratcl, lui Moise In desipil
in nisip. de mcircicini care ardea «i-i por uncq'te
Dar a iesit si a doua zi i iatä ea' scoatil pe E vrei din E gipt.
doi eviei se sfhdeau infra ei! i a
zis asupritorului: « De ce bati pe aproa- i Moise pitea oilo socrului shu
pele tau? », Ietro, preotul din Madian, i odath a
Dar acela i-a riispuns: « Cine te-a mänat turma in fundul pustiei si a ajuns
pus pe tine dreghtor i judecator peste la muntele lui Dumnezeu, adicä la Horeb.
noi ? Gändesti oare sh ni ä ucizi piecum Atunci ingerul Domnului i s'a ariitat
ai ucis pe egiptean ? » Atunci Moise s'a lui in flachra de foc din mijlocul unui
infricosat i 0-a zis: « Cu adovdrat lu- desis de märacini: i s'a uitat Moise
crol a ajuns cunoscut ! » iatà, märiicinii ardeau cu flacära, dar
Deci Faraon, anzind de aceastä, nu se mistuiau.
pricinii, a cäutat sd omoare pe Moise, $i Moise si-a zis: «S5, trec in partea
dar Moise a fugit din fata lui Faraon aceea i sä privesc la aceastä, ardtare
si s'a oprit in tara Madian si a stat nhzdravanii: de ce nu se mistueste
längä, o fäntanh. räcinele ?
$i preotul din Madian avea sapte $i väzänd Domnul eh el a pornit
feto si ele au venit scoatä ap5, i au inteacolo ca s'A se uite, a strigat ciare
umplut teicile, ca adape turmele ta- el Dumnezeu din mijlocul desisului si
thlui lor, i-a zis: « Moise! Moise ! s Iar el a l'As-
Dar alti pästori au vonit i le-au puna: « Iatä-m5,! »
alungat. Atunci Moise s'a dus i le-a $i a zis Domnul: « Nu te apropia
dat ajutor i a adäpat turmele lor. panä, aici! Descaltä-te de sandalele tale,
$i venind ele la Raguel. tata"' lor, fiindch locul pe cale stai tu, in fata
el le-a intiebat: « Pentru ce ati venit azi mea, este párnânt sfänt !
asa devreme ? » $i a zis iar: Eu sunt Dumnezeul
Ci ele au rrispuns: « Un egiptean phrintelui tau, Dumnezeul lui Avraam,
ne-a, luat parte impotriva ciobanilor, ba Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui
incil a scos i apä in locul nostru Iacob! Atunci Moise si-a ascuns fata
a adhipat oile noastre ! » sa, eh:6 s'a temut sá cauta la Dumnezeu.
Atunci el a zis fiicelor sale: « $i Rostit-a Domnul: « Am viizut prea
unde este el? De ce 1-ati liisat asa pe bine obida poporului meu care este in
acel om? Chemati-I, sá m'allane° ceva. » Egipt i am auzit strightul lor impotriva
$i Moise s'a invoit sii rämänä, color ce-i impileaztl. asa eh,' stiu nevoia lor.
la omul acela FA el i-a dat lui 1Vloise Deci m'am pogorit, ca sti-Fintintuesc
pe fiica-sa Sefora. din mäna Egiptenilor i «â-i strämut din
$i a näscut un fin si el f-a pus tara aceea, inteo tara roditoare i largä,
numele Ghersom, cdci zicea: « Ca un oaspe inteo tara unde curge lapte i miere,
am fost eu in pämänt sträin ! in tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-
Dar in aceastä lungä vreme, a ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a
murit imphratul Egiptului, iar fiii lui Iebusitilor.
Israil gemänd de atätea munci i väi- Caci acum iatá strightul fiilor lui
tändu-se, vaietul lor de atátes, naunci s'a Israil a ajuns pänä la mine si am vazut
ridicat panä, la Dumnezeu. destul impilarea cu care-i impileazä Egip-
$i a auzit Dumnezeu jelania lor tenii.
si si-a adus aminte Dumnezeu de legh,- $i acum -vino, sh te trimit la Fa-
mántul shu cu Avraam, cu Isaac si cu raon, ca sä, scoti pe poporul meu, pe
Iacob. fiii lui Israil, din Egipt o
60
www.dacoromanica.ro
IEIREA, 4
Ci Moise a raspuns lui Dumnezeu: de minuni pe care le voi face in mij-
o Cine sunt eu, ca sa mh due la Faraon locul lui i numai dupl. aceea va va da
sit scot pe fiii luí Israil din Egipt ? » you& di um ul.
Atunci a zis Domnul: Dar eu i eu voi da acestui popor liar
voi fi cu tine ! i acesta iti va fi semnul In ochii Egiptenilor, asa incat yeti pleca,
ca eu te-am trimis: dupa ce vei scoate dar nu veti pleca cu máinile goale,
pe poporul meu din Egipt, vii, yeti in- Ci fiecare femeie al ceara dela ve-
china lui Dumnezeu pe muntele acesta! » cina so, si de la aceea cu care petrece
i Moise a grait catre Dumnezeu: In casa, ()dome de argil-, t, si odoare
« latá, eu ma voi duce la fiii lui Israil de aur, i imbr5.caminte cu cal e sit 1m-
si le voi spune: « Dumnezeul pdrintilor br5.cati, pe fiii vostri si pe fiicele voastie,
vostri m'a trimis la voi *; i daca mh vor asa sa pradati pe Egipteni ! »
intreba: « Care este numele lui ? » eu
ce fa le raspund ? » 4.
Atunci Diunnezeu a rostit ciitre Minunile pe care le va face Mojas, ca sci
Moise « Eu aunt cel ce stint ». Apoi a adevereascii trimiterea sa. Moise pleacci de
adaugat: « Asa sti spui fiilor lui Israil : lc2ngei Ietro §i se intfilneste cu Aaron.
Cel ce se numeste « Eu sunt » m'a tri-
mis la voi. » Atunci Moise a rdspuns F}i a zis:
j a zis iarasi Dumnezeu catre « Dar iatii, ei nu ma vor crede si nu vor
Moise: Asa sit spui fiilor luí Israil: asculta de cuvantul meu, ci imi vor
Domnul Dumnezeul stramosilor vostri, spune: «Nu ti s'a aratat tie Durnnezeu! »
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Domnul ins& a zis catre el: « Ce-i
Isaac i Dumnezeul lui Iacob, m'a trimis acela din mana ta? u Raspuns-a Moise:
la voi. Acesta este numele meu in veci 4 Un toiag ! »
i acesta este numele cu care ma yeti Zis-a Domnul: Arunca-1 jos !
cherna in neam de neam ! » el 1-a aruncat jos si toiagul s'a prefacut
Du-te si strange laolalta pe bit- In sarpe i Moise a fugit din fata lui.
tranii lui Israil i spune-le: Domnul Dar Domnul i-a zis luí Moise: « In-
Dumnezeul str5,ni osilor vostri mi s'a arittat tinde mana i apucii4 de coada ». i el
mie, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si-a intins mana i I-a apucat si s'a %cut
si al lui Iacob, si mi-a zis: « V'am cer- iarasi toiag, in mama lui.
cetat pe voi de aproape i am vii,zut « Acum vor erode cá ti s'a arittat
°ate vi se fac vourt in Egipt. tie Domnul Dumnezeul stramosilor lor,
Drept aceea am hotarit sá va, scot Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
pe voi din jalea Egiptului i sá vá duc Isaac si Dumnezeul lui Iacob ! »
In tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo- *i a zis iarasi Dumnezeu lui Moise:
ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a «Vara mama ta in san ! » i Moise a
intr'o tara unde curge lapte va,ritraftna in situ, iar cand a scos-o
miere. Mara, iatä mana lui era alba de lepra,
i &ca vor asculta de glasul tau, ca zäpada.
sa te duci tu si batranii hii Israil la Apoi zise Domnul: «Yard' ilia o data
imparatul Egiptului i sk-i vorbesti asa: mana ta in stin ! » i el îi vari iara
Domnul Dumnezeul Evreilor ni s'a ara- mana in sân, iar cfind o scoase afarii,
tat nouii, deci acum ingadue-ne sit mer- din san, ea, era din nou siinittoasit.
gem in pustie cale de trei zile, ca sa A Deci, (lac& nu te vor credo i nu-ti
a,ducein jertfe Domnului Dumnezeului vor da ascultare dupa semnul cel
nostru.» atunci ei vor crede in puterea semnului
Ci eu stiu ca. imparatul Egiptului al doilea.
nu va va ingadui «a plecati decat nu- lar dad, nu vor crede nici chip&
mai silit cu main"); tare. aceste cloud semne si nu vor da ascultare
Pentru aceea, eu voi intinde mama cuvantului titu, atunci sá iei apa, din Nil
mea si voi bate Egiptul cu tot felul si s'o versi pe uscat i apa aceea pe care
www.dacoromanica.ro
61
IESIREA,

o vei lua din Nil, pe uscat se va preface aminte sa faci inaintea lui Faraon toate
In sang's. » minunile pe care le-am pus in mana ta.
i Moise a zis catre Domnul: «O, Dar eu voi impietri Mima lui si el nu
Doamne! Eu nu stint om meter la cu- va da drumul poporului plece.
vant; n'am fost nici altädata, mai nainte, Atunci sà-i spui lui Faraon: # Asa
nici de cand ai inceput sá vorbesti cu zice Domnul: Israil este fiul meu, In-
robul tau, caci sunt greoi la vorba taiul meu nascut!
greoi la limba. » Deci eu iti poruncesc: Dä dru-
Ins& Donmul i-a raspuns: « Cine mul fiului meu, ea sa mi se inchine, iar
i-a dat omului gura, sau cine face pe daca tu nu vei vrea sa-1 lasi «a plece,
om mut, sau surd, sau cu vedere, sau iatá, eu voi ucide pe fiul tau, intaiul
orb ?... Oare nu eu, Domnul? tau nascut.
Ci acum tu du-te o eu voi des- i pe drum s'a intamplat cä, fiind
chide gura ta i te voi invata ce trebue inteun han, Domnul a dat peste Moise
sä vorbesti. si a cäutat sa-1 omoare.
i Moise a mai zis: cc Rogu-m5,, Atunci Sefora a luat o piatrit as-
Doamne, trimite pe altul pe care vei cutita si a taiat imprejur pe fiul situ
vrea sa-1 trimiti! u atingand picioarele lui Moise, i-a zis:
Atunei s'a apiins mania Domnului « Cu adevarat, tu esti pentru mine un
impotriva.lui Moise si a rostit Domnul: so q de sa,nge ».
Aaron levitul nu este el fratele tau? Atunci Domnul 1-a lasat, iar Se-
Eu stiu ea el graieste cu indemanare o fora a zis: « So t de sang() esti tu, din
tocmai el iati-1 c5, iese intru intampi- pricina tâierii imprejur ».
naiea ta i and te va vedea se va bu- Dupa, aceea, Doinnul a zis lui
cura din toata, Mima. Aaron: Du-te intru intilmpinarea lui
i tu vei vorbi cu el si vei pune 114oise, in pustie ! » i el a pornit i s'a
aceste cuvinte In gura lui, iar eu voi intalnit cu el In nauntele lui Dumnezeu
fi inteajutorul gurii tale si inteajutorul si 1-a s'arutat.
gurii lui i va voi invata pe voi ceea Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron
ce trebue sä faceti. toate cuvintele Domnului cu cam tri-
i el va vorbi In locul tau catre misese i toate rainunile pe care i le
popor i va fi asa ca, el va fi gura ta poruncise sa le faca.
si tu vei fi ea Dumnezeul lui. i au plecat Moise i Aaron si
Dar tu ja In mama ta toiagul acesta au strans pe toti bittranii fiilor lui Israil.
cu care vei face semne minunate ! » lar Aaron le-a spus lor toat,e cu-
i s'a dus Moise inapoi la Ietro, vintele pe care le graise Domnul catre
socrul sau, i i-a «pus lui: « Ingadue-ma Moise si a sävarsit minunile acelea Main-
sä plec, te rog, o sá, má intorc la fratii tea norodului.
mei care sunt in Egipt vád daca i poporul a crezut. lar cand a
mai stint in viata! » Atunci Ietro i-a auzit ca Dunumzeu a cercetat pe fili lui
raspuns lui Moise: Du-te cu sana- Israil i ca a luat aminte la obida lor,
tate! u au elzut la piimant i s'au inchinat.
Ci Domnul i-a zis lui Moise, in
Madian: Du-te inapoi in Egipt, caci 5.
au murit toti acei oameni care ciiutau Faraon nu vrea sci asculte si nu primeste
sa-ti ridice viata! » rola lui Moise si a lui Aaron. El incis-
Atunci Moise a luat pe femeia sa spreste corvezile fiilor lui Israil.
si pe fiji sal i i-a suit calare pe asin
astfel s'a intors in tara Egiptului. 1. Dupa, acestea, Moise rA Aaron au
Moise inea toiagul lui Dumnezeu in venit si au grait lui Faraon: o Asa zice
mana sa. Domnul Dumnezeul lui Israil: dru-
i a vorbit iarasi Domnul cu Moise: mul poporului meu ca sa mà praznuiasca
« Cand vei ajunge iarasi In Egipt, ja in pustie. »
62
www.dacoromanica.ro
IESIREA, 6
Dar Faraon a raspuns: o Cine este Paie nu mai dau debo robilor
oare Domnul, ca sa ascult de porunca totusi ne poruncesc: o Faceti
lui i ea slobozesc pe Israil? Nu cunosc mizi! » Si iatii câ robii tai sunt batuti,
pe Domnul i nici pe Israil nu-1 voi dar vina este a oamenilor tiii.
lama s plece. » Faraon insa le-a raspuns: o Le-
Zis-au ei &afro Faraon: Dumne- nesi sunteti, lenesi! De aceea spuneti:
zeul Evreilor ne-a intimpinat pe noi! « Sii mergem i sa aducem jertfe Dom-
Lasa-ne, te rugam, sa mergem in pustie nului ! »
cale de trei zile i s'a aducem jertfe Si acum plecati la munca! Paie
Domnului Dumnezeului nostru, ca sa nu sa nu vi se mai dea; totusi sa faceti
trimita asupra noasträ ciumä. sau Babie !» tot atitea caramizi!»
Atunci imparatul Egiptului le-a spus: Si viltafii fiilor lui Israil se va-
« Pentru ce voi, Moise i Aaron, stin- zurA la grea stramtoare, fiindca li se
gheriti pe popor de la lucrul sau? Oda- poruncea: « Sit nu micsorati numarul ea-
tati-va de treaba! » ramizilor rinduite zi cu
Si a mai zis Faraon: « Iatä, poporul Si iesind de la Faraon ei s'au in-
s'a inmultit acuru in tafa i voi tâlnit Moise i cu Aaron, care stateau
opriti de la corvezile In drumul lor.
Atunci Faraon a poruncit, chiar in Atunci au zis catre ei: « Dum-
ziva aceea, ispravnicilor poporului i vá- nezeu sä va vada EA sI, vii judece, pe
tafilor lui ì le-a zis: voi care ne-ati facut uriti inaintea lui
« Sa nu mai dati poporului paie, Faraon i a dregiitorilor lui i le-ati dat
pentru facerea caramizilor, ca mai diu- sabie in mina, ca s'A ne ucida.*
nazi, ci sa se duca ei s'a-si adune. Atunci Moise s'a intors la Dornnul
Totusi numärul caramizilor pe care si a zis: « Doamne, pentru ce aduci
le faceau ei pânä acum sa-1 tineti acelasi pasta' peste poporul acesta i de ce m'ai
Ed nu li-1 micsorati, pentru ea Bunt le- trimis pe mine ?
nesi ; de aceea strigii, i sic: «Sii mergem Ciici de clind am intrat la Faraon,
aducem jertfe Dumnezeului nostru!» ca vorbesc in numele tau, el asu-
Sä, apese din greu munca pe acesti preste si mai rau acest popor i de min-
oarneni, ca sii se trudeasca cu ea si sa tuit poporul tau, tu nu 1-ai mantuit!
nu se mai ja dupa vorbe goale !
Atunci ispravnicii poporului
lui au iesit si au zis norodului: Dumnezeu 'intdreste ceitre Illoise Idgaduin-
o Asa porunceste Faraon: Paie nu va (ele sale de alteidatei. Urrnasii lui Ruben
mai dau! Simeon si Levi.
Voi singuri duceti-va i luati-va
paie de unde yeti gasi, dar nimio sa Si Domnul i-a raspuns lui Moise:
nu scadá din munca, voastra!» o Acum vei vedea ce-i voi face eu lui
Atunci s'a risipit poporul in tot Faraon, caci silit de mina puternicii le
Egiptul, ca sa adune trestie in loe de paie. va da drumul i strins cu mina tare
lar ispravnicii Ii zoreau chiar ii va izgoni din tara sa!
« Impliniti lucrul vostru zi cu si, ca Apoi a rostit catre Moise si a Zif3 :
atunci &And erau paie ». « Eu sunt Domnul!
Ci vatafii fiilor lui Israil, pe care Dumnezeul Col Atotputernic care
ii pusese peste ei ispravnicii lui Faraon, m'am arätat lui Avraam, lui Isaac si
erau bituti i dojeniti: « Pentru ce n'ati lui lacob, iar cu numele meu de Domnul,
implinit sarcina voastrii, nici ieri, nici lor nu m'arn descoperit.
astazi, fuíeítnd atitea caramizi ca mai Si am incheiat legamintul meu cu
nainte ? ei, ca BA le dam lor Canaanul, tara pribe-
Atunci ispravnicii fiilor lui Israil giei lor, in care ei au petrecut vrernelnic.
strigara inaintea lui Faraon, De asemenea am auzit i tinguirea
zicb,nd: o De ce te porti asa cu robii Uri? fiilor Jai Israil, pe care Egiptenii Ii in

www.dacoromanica.ro
63
IESIREA, 7

In sable, si mi-am adus amimte de lega- Cahat a fost o Butii, i treizeci i trei
mantul meu. de ani.
Drept aceea spune fiilor lui Israil: Fiji lui Meran i au fost: Mahli
Eu sunt Domnul i va voi scoate pe Musi. Acestea Bunt nearuurile lui Levi
voi din impilarea Egiptenilor i va voi dup5, nasterile lor.
izba.vi din robia lor i va voi mintui lar Amram a luat de sotie pe
pe voi cu brat Malt i cu maxi aratari Iochebed, miltusa sa, i ea i-a nascut lui
ale drept5tii pe Aaron tg pe Moise. i varsta lui Am-
Si v5, voi his, pe voi ea popor al ram a fost o suta treizeci i apte
meu i eu va voi fi Dumnezeu i yeti de ani.
cunoaste ca eu sunt Domnul Dumnezeul lar fill lui Ithar au fost: Core,
ostru, izbavitorul vostru de Bub impi- Nefeg i Zicri.
lad ea Egiptenilor. lar fiii lui Uziel au fost: Misail,
Apoi va voi duce pe voi in pa- Eltafan i Sari.
mantul acela pentiu care am ridicat lar Aaron si-a luat de sotie pe
Juana mea cu juramánt ca-1 voi da lui Elisabeta,, fiica lui Aruinadab, solo, lui
Avraam, lui Isaac si lui Jacob si-1 voi Naason, si ea i-a ndscut lui pe Nadab,
da you& ca mosteniie, caci U sunt pe Abiu, pe Eleazar si pe Raman
Domnul ! » Siliii lui Core au fost: Asir, El-
Când Moise a spus acestea fiilor cana si Ebiasaf. Acestea aunt neamurile
lui Israil, ei n'au dat asculta,re lui Moise Coreitilor.
din pricina desnadejdii si a crancenei Si Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat
lor robii. de femeie pe una din fiicele lui Putiel
Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise si ea i-a nascut lui pe Fineas. Acestia
i-a poruncit: Bunt capii familiilor Levitilor dupa nea-
« Du-te ii spune lui Faraon, im- murile ion.
paratul Egiptului, sii slobozeasc'd din tara Asa dar acestia sunt Aaron si
re fiii lui Israil. » Moise, chrora le-a zis Domnul: « Scoateti
Atunci Moise a fáspuns in fata ostirile fiilor lui Israil din Egipt! u
Domnului si a zis: «Daca nici macar Si ei sunt care au vorbit lui Fa-
fiii lui Israil n'au viut sä, ma auda, cure ron, inaparatul Egiptului, ca si scoata
imi va da ascultare Faraon ? i apoi, pe fiii lui Israil din Egipt; acestia Bunt
eu sunt gangav la vorbd. » Moise si Aaron.
Insa Domnul a grait cu Alois° Deci in ziva cánd a vorbit Donmul
si cu Aaron si le-a poruncit si se due& Cu Meise, in tara Egiptului,
la fiii lui Israil si la Faraon, imparatul Zis-a lui Moise Domnul: Eu sunt
Egiptului, ca sa scoata pe fili lui Israil Domnul! Graieste lui Faraon, imparatul
din Egipt. Egiptului, toate cele ce eu voi rosti
Jata caro sunt capii familiilor lor: catre tine ! »
Fiji lui Ruben, intaiul nascut al lui Israil: Atunei a zis Moise inaintea Dom-
Enoh, Palu, IletIon i Carmi. Acestea nului: s Iota eu Bunt un om trudnic la
sunt neamurile lui Ruben. vorba,, deci cum va ata cu mine de
Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, vorbil Faraon? »
Ohad, Iachin, Tohar i Saul, fiul canaa-
nen cci. Acestea sunt neamurile lui Simeon. 7.
lata i numele fiilor lui Levi dripa
nasterile lor: Gherson, Ca,hat i Meran; ilItnunile lui Noise inaintea lui Faraon.
iar varsta lui Levi a fost o suta i tiei- Freijitorii lui Faraan lac ?i, ei aceleaisi
zed si sapte de ani. minuni. mima lui Faraon se impietrefte.
Fiji lui Gherson au fost: Libni 1. Ci Domnol a rifispuns lui Moise:
si Simei. « lata, te pun si fii Dumnezeu lui Fa-
lar fiii lui Cahat au fost: Amram, raon, i Aaron, fratele tau, si fie pro-
Ithar, Hebron si Uziel. Si varsta, lui fetul tau.
64
www.dacoromanica.ro
IE$IREA, 7
Tu spune-i toate elite ti le voi Las5, poporul meu Si mi priznuiascii
porunci, si Aaron, fratele titu, sä le spunä In pustie, dar iatit cii, pina acum n'ai
lui Faraon, ca sä dea drumul fiilor lui vrut si asculti ! *
Israil, din tara sa. Asa zice Domnu/: « Intru aceasta
Dar eu voi impietri mima lui Fa- vei cunoaste ca eu sunt Doinnul! Iath
raon i voi Inmuli minunile ii faptele eu voi lovi cu toiagul pe care-I tin
mai presus de fire in tara Egiptului. in mâna mea apele Nilului si ele se vor
li Faraon de nu va asculta de voi, preface in singe.
eu voi intinde mhna impotriva Egip- i pestii din fluviu vor muri
tului i voi scoate ostirile rnele, pe po- fluviul va fi puturos i Egiptenii se
porul meu, pe fiii lui Israil din tara vor ingretesa sä mai bea aph din flu-
Egiptului prin mari aritiri ale dreptätii viu!
mele. i Domnul a poruncit lui Moise:
Atunci Egiptenii vor cunoaste eh% Zi lui Aaron: a Ia toiagul tâu i intinde
eu aunt Domnul, chnd voi intinde mâna mina ta peste apele Egiptului, peste
mea impotriva Egiptului i voi scoate Amigo lor, peste fluviile lor, peste he-
pe fiii lui Israil din mijlocul lor. lestaele lor si peste toate ochiurile lor
Deci Moise i Aaron Rime& precum de apä, ea si se prefaca in singe. i va
le poruncise lor Domnul. fi shnge in tot Egiptul, pini i in va-
lar Moise era in virsti de optzeci sele lor de lemn çi in chipurile lor de
de ani si Aaron de optzeci i trei de ani, piatrh ! »
cand au stat de vorbi cu Faraon. j Moise si Aaron au fiicut asa
Apoi Domnul a zis lui Moise precum le-a poruncit Domnul. i Aaron,
lui Aaron: ridichnd toiagul, a lovit apa Nilului
« De vh va spune Faraon: « Ara- inaintea ochilor lui Faraon i inaintea
tati-ne nouit o minune ! », atunci tu sh, ochilor dreghtorilor lui, i toati, apa Ni-
gräieti lui Aaron: « Ia toiagul tàu i lului s'a preficut in singe.
rundi-1 inaintea lui Faraon » si el se i pestii care erau in fluviu au
va preface in arpe! » murit i Nilul s'a imputit, asa incht
i au intrat Moise si Aaron la Egiptenii nu mai puturh si bea apa din
Faraon si au filcut asa precum le-a fost fluviu i gauge fu in tot Egiptul.
poruncit Donmul, i a aruncat Aaron Dar vrijitorii Egiptului ficurit la
toiagul sin inaintea luí Faraon i inaintea fel, cu farmecele lor, i íníma luí Faraon
dregitorilor shi si s'a preficut in sarpe. se invartosä si el rimase neinduplecat,
Atunci a chemat i Faraon pe in- intocmai cum le spusese DomnuL
telepti si pe vfajitori i fàeurâ i ei, lar Faraon îi intoarse fata i porni
vracii Egiptului, la fel, cu vrijile lor: spre palatul sin i nu puse la inimi nimic
aruncarii jos toiegele lor nici din aceasta.
ele se prefilcurit in serpi, dar toiagul lui i toti Egiptenii din preajma Ni-
Aaron inghiti toiegele lor. lului s'au pus si sape, ca si dea de apä
i se invartosa mima lui Faraon de baut, fiinda nu mai puteau sa boa
nu-i ascultä, dupä cum le spusese de din apa Nilului.
mai nainte Domnul. i s'au implinit sapte zile, dupi
Atunci Domnul a zis lui Moise: ce Domnul a bitut Nilul.
Impietritu-s'a mima lui Faraon 0 nu Dupii accea, a zis Domnul lui
vrea ea base poporul si plece, Moise: « Inträ la Faraon i spune-i: « Asa
Deci du-te la Faraon mune di- griieste Domnul ! Dii drumul poporului
mineati, cand tocmai iese la Nil, i stai meu ca si mi se inchine !
in calca lui, pe tirmul fluviului i ja lar de nu vei vrea si-i dai drumul,
In mana ta toiagul care s'a preficut iatä eu voi bate cu broaste tot cu-
In sarpe, prinsul stipinirii tale !
i spune-i: « Domnul Dumnezeul i Nihil va misuna de broaste care
Evreilor m'a trimis la tine ca si-ti spun: se vor sul i vor intra in palatul tau
www.dacoromanica.ro
66
5
IESIREA, 8

si in iatacul ttiu de dormit, i in patul Ci Faraon vazand ea este la larg,


tau, si in casele dregatorilor tal, si ale lasat mima grea si nu le-a dat as-
norodului tau, si in cuptoarele tale cultare, asa precum spusese de mai
In capisterele tale ! nainte Domnul.
29. Astfel broastele se vor sui pe tine Atunci a zis Domnul lui Moise:
si pe norodul tau si pe toti slujitmii « Spune lui Aaron: « Intinde toiagul tau
tai ! u loveste pulberea pämantului ca sa se
prefaca in tantari, in tot Egiptul. »
8. Si ei au facut asa. Si Aaron a in-
Plaga a doua, a treia si a patra broafte, tins mana sa tinând toiagul si a lovit
Idnfari i tduni.
pulberea pamantului si au navalit tan-
tarii pe oameni si pe vite ; toatá pul-
Si Domnul a grait lui Moise: Zi berea pamantului s'a prefacut in tan-
lui Aaron: « Intinde mana ta, cu toiagul tari, in tot Egiptul.
tau peste fluvii, peste canale i peste Atunci vrajitorii cu farmecele lor
helestae i adu broaste in tara Egip- incercara si faca la fe!, sä, so:Ata tan-
tului ! » tari, dar nu putura. lar tantarii
Deci Aaron si-a intins mana peste luiau pe oameni si pe vite.
apele Egiptului si s'au starnit broaste Deci vrajitoiii au grait lui Faraon:
si au acoperit tara Egiptului. « Acesta este degetul lui Dumnezeu!
Dar au facut la fel i vrtijitorii cu Dar mima lui Faraon s'a impietrit EA
fermecatoriile lor i au adus broaste in nu i-a ascultat, asa precum spusese mai
tara Egiptului. nainte Domnul.
Atunci Faraon a chemat pe Moise Si iarasi a grtiit Domnul catre
si pe Aaron si le-a zis: o Rugati-va Dom- Moise: « Scoalá-te maine dis-de-dimi-
nului sà duca departe broastele de la neata i stai in drumul lui Faraon, caci
mine si de la norodul meu i eu voi el iatä va iesi la Nil si vorbeste-i: « Asa
da drumul norodului vostru ca FUI aducti rosteste Domnul: e Da drumul poporului
jertfe Domnului! » meu ca sa mi se inchine !
Ci Moise i-a rtispuns lui Faraon: lar de nu vei vrea «ti slobozesti
Porunceste-mi cand sa ma rog Dom- pe poporul meu, iata voi triraite peste
nului pentru tine si pentru robii tai, tine s't peste slujitorii tài i peste po-
pentru norodul tau, sil nimiceasca porul tau si in casele tale roiuri de
broastele de la tine si din casele tale tauni.
sa ramb,nä numai in Ni'? o Ci voi osebi, In ziva aceea, ti-
Zis-a Faraon: « Maine ! s Raspuns-a nutul Gosen, in care locueste poporul
Moise: « Fie dupa cuvântul tau, ca sa meu, ca sa nu fie acolo roiuri de tauni,
cunosti cá, nu este altul ca Domnul Dum- iar tu sä, cunosti ca eu Domnul sunt
nezeul ostru! in acel tinut.
Atunci departa-se-vor broastele de la Si voi face osebirea, intre poporul
tine si din casele tale si de la dregátorii meu i poporul tau. Maine implini-se-va
tai si de la poporul tau i numai in Nil minunea aceasta ! »
vor ramanea! » lar Domnul a facut intocmai
Apoi Moise si Aaron au iesit de la s'au starnit Toiuri dese de tauni, in pa-
Faraon, i Moise a strigat catre Domnul latul lui Faraon i in casele dregatorilor
ea ja broastele pe care le adusese sal si in toata tara Egiptului, incat s'a
peste Faraon. pustiit tara de multimea thunilor.
lar Domnul a fa:cut precum 1-a ru- Atunci a chemat Faraon pe Moise
gat Moise i au murit broastele de prin si pe Aaron si le-a zis: « Duceti-va
case, de prin curti i de prin tarini. jertfiti Dumnezeului vostru aici in tara! o
Si Egiptenii le-au strans gramezi- Si Moise a grita « Nu este cu cale
grämezi i parnantul s'a umplut de du- facem asa, pentru ci. jertfele pe care
hoarea lor. le aducem noi Domnului Dumnezeului
www.dacoromanica.ro
66
IEIREA, 9
nostru sunt grozävie pentru Eg,ipteni. iar dintre vitele fiilor lui Israil n'a murit
iatä, daca vom jertfi inaintea ochilor nici una.
lor ceea ce pentru ei este uriciune, nu i Faraon a trimis sa-i aducä stire
ne vor ucide oare cu pietre ? iatä nu murise dintre vitelo lui Isra,i1
Ne vom infunda cale de troj zile in nici macar una. Dar Mima lui Faraon
pustie i vom aduce jertfe Domnului Dum- se impietri si nu a dat drumul poporului.
nezeului nostru, precum ne-a dat poruncit.» i hui).* a zis Domnul catre Moise
Raspuns-a Faraon: « Eu và voi si catre Aaron: Luati din cuptor un
slobozi pe voi, ca sà aducqi jertfe Dom- pumn de funingine i Moise s'o zvarle
nului Dumnezeului vostru, in pustie, nu- »pro cer, inaintea lui Faraon.
mai sa nu và duceti prea departe. Ru- *i se va intinde ca un colb subtire,
gati-va pentru mine ! » peste tot Egiptul, care va starni pe oa-
i Moise a zis: « Iatä indatä ce meni si pe dobitoace arsuri piicinuitoare
voi iesi de la tine, ma voi ruga Dom- de buboaie, in toata tara Egiptului »
nului sä plece maine roiurile de täuni Deci ei au luat funingine din cup-
de la Faraon i de la dregatorii lui si de la tor si au venit inaintea lui Faraon, iar
poporul tau. Numai ca Faraon sä nu Moise a zvárlit-o spre cer ea a starnit
ne mai insele inca', o data, nelasand po- pe oameni i pe vite arsuri, care casunau
porul sa aducii jertfe Domnului ! buboaie.
i Moise iesind din fata lui Fa- lar vrajitorii n'au mai putut s'a
raon s'a rugat Domnului, se infatiseze lui Moise din pricina bu-
lar Domnul a fácut dupä rugaciunea boaielor, caci i vrajitorii aveau bube,
lui Moise i roiurile de tauni au plecat de ca i toti Egiptenii.
la Faraon, de la dregatorii lui i de la Ci Domnul a invártosat Mima lui
poporul lui si n'a mai rimas nici unul. Faraon i nu i-a ascultat, asa precum
Dar Faraon vi-a invartosat iMma Domnul spusese de mai nainte lui Moise.
si de data aceasta, i n'a lasat poporul i iarasi a grait Domnul catre
sä se dual'. Moise: Scoalà-te mitin() dis-de-dimi-
neatä i stai inaintea lui Faraon i spu-
9. ne-i: « Asa zice Domnul Dumnezeul Evrei-
Plaga a cincea, a pasea pi a Vaptea : lor: Dii drumul poporului meu, ca sä
ciuma vitelor, bubele rele pi grindina. mii präznuiascä !
Caci, de nu, voi trimite toate
Dupii acestea Domnul a gräit lui pedepsde mele peste tine si peste dre-
Moise: « l'Ara la Faraon i vorbeste-i: gätorii tai si peste poporul tau, ca sä
o Asa rosteste Domnul Dumnezeul Evrei- cunosti di nu este altul ea mine, in
lor ! Da drumul poporului meu sa-mi tot piimantul.
slujeascii! CA i acum, daca' mi-as fi intins
lar daca nu vei vrea dai dru- mana mea si te-as fi lovit pe tine si pe
mul, ci-1 vei impiedica, poporul tau cu ciuma, ai fi pierit de
Jata mana Domnului va fi peste pe fata pamántului.
vitela tale, care sunt pe clamp: peste cai, Ba dimpotrivä ! De ac,eea te-am
peste asini, peste camile, peste cirezi läsat sit tralesti anume ea ta-mi arat
peste t'irme, i va fi o ciumii cumplitä. vartutea mea i sä se vesteasea numele
Dar Domnul va face osebire intre meu in tot pämitntul.
vitelo lui Israil i vitelo Egiptenilor Daca tu te vei grozävi meren impo-
nu va muri nici una din toate cate stint triva poporului meu, sä nu-1 la,i «a plece,
ale fiilor lui Israil. Uta eu, rniiine pe vremea aceasta,
*i Domnul i-a hotarit un rastimp: voi porni o grindinii atilt de tare, cum
t Maine va adeveri Domnul amenintarea n'a mai fost la fel in Egipt, din ziva
aceasta, aici in tara! » descälecatului si pana azi.
i Domnul a M'out intocmai a doua Deci, acum, trimite «a adune vi-
zi si au murit toate vitele Egiptenilor, tele tale si tot ce ai pe camp, fiindca
67
www.dacoromanica.ro 5.
IESIREA, 10

toti oamenii i toate vitelo care se vor Insg graul i miizarichea nu s'au
giisi pe amp i nu vor fi acivate pe stricat, pentru cä, ele sunt mai tarzii.
la odgi, vor fi lovite de grinding, si vor Deci Moise, iesind de la Faraon
muri! » afarg din cetate, intins mfidnile cätre
Cei care dintre dregatorii lui Fa- Domnul i tunetele au contenit si grin-
raon s'au temut de amenintarea Domnu- dins la fel i ploaia nu s'a mai vä,rsat
lui, au acivat pe la °dad slugile i vitele, peste pánafint.
lar acei care nu si-au muiat Mima Dar cand Faraon a väzut ca ploaia
la amenint,a,rea Domnului si-au läsat slu- grinclina i tunetele au contenit, el
gile i vitele in camp. a pachtuit inainte i si-au impietrit Mima,
Si Domnul a gräit lui Moise: « In- el si sfetnicii lui.
tinde mana ta spre car si va cadea grin- Astfel Faraon a stgruit in invar-
dinâ in toatii tara Egiptului, peste oa- tosarea inimii lui i n'a dat drumul fiilor
meni, peste dobitoace si peste toate fa- lui Israil, precum vestise Dumnezeu prin
netele de pe camp, in Ora Egiptului ! gura lui Moise.
Si a intins Moise toiagul sau spre
cer i Domnul a slobozit tunete i grin- 10.
ding, i fulgere cutreerau pamantul; ast-
fel Domnul a plouat Cu grindina pe pa- Lcicuste si intuneric in fara Egiptului.
mantul Egiptului. Si iarilsi a grait Domnul dare Moise:
Era grinding i foc i fulgere ne- « Intra la Faraon, cä eu am impietrit
contenite printre grindina, atat de cam- inima lui si Mima sfetnicilor lui, ca sg
cenh, cum nu mai fusese alta la fel in stivarsesc in mijlocul lor minunile mele,
tot Egiptul, de cand se injghebase acolo Si ca sä povestiti, in auzul fiilor
un popor. vostri si al nepotilor vostri, cele ce am
Si a bhtut grindina in toatg tara savarsit in Egipt i rninunile mele pe
Egiptului, tot ce se gdsea pe camp, de la care le-am facut cu ei i sâ cunoasteti
oameni i paná la dobitoace; de asemeni cä eu sunt Domnul! »
a batut grindina toate fanetele i a dej- Atunci Moise si Aaron au intrat la
ghinat toti pomii de prin livezi. Faraon i i-au spus: « Asa zice Domnul
Numai in pämântul Gosen, unde Dumnezeul Evreilor: Cât vei stdrui sä
se aflau liii lui Israil, nu a citzut grindina. nu te smeresti inaintea mea ? Dâ dru-
Atunci a trimis Faraon si a chemat mul poporului meu ca sä mâ práznuiasca.!
pe Moise i pe Aaron foi a rostit: De lar dacii, nu vei voi sá slobozesti
rändul acesta am pg.cgtuit; Domnul este poporul meu, eu voi aduce miline sto-
drept, dar eu i poporul meu suntem luri de lacuste in cuprinsul titrii tale,
vinovati. Si vor acopen i twit& fata pämän-
Rugati-vä Domnului, cad acum tului, asa Mat pamantul nu se va mai
este destul, ca sä nu mai fie tunete vedea i ele vor manca ramiisita care a
grinding, iar eu va voi läsa sâ plecati scapat i v'a famas de la batada grin-
si nu vä voi mai tine in loe! » dinei i vor manca i toti copacii, care
Atunci Moise i-a raspuns: Indatg vä creso pe camp.
ce voi iesi din cetate, voi intinde mii- i ele vor umplea palatele tale si
nile mele &Are Domnul i tunetele se easel° tuturor robilor tgi i casele tu-
vor curma i grinclina nu va mai cädea, turor Egiptenilor, lucru pe care nu 1-au
ca sä cunosti ca pámantul este al Dom- väzut nici pgrintii tái, nici stramosii
nului. de &And au venit pe pgmânt pânii in
lar despre tine si despre dregi- ziva de astäzi. o i s'au intors si au iesit
torii tal, eu stiu ca voi nu va temeti de de la Faraon.
Domnul Dumnezeu! Atunci dregatorii lui Faraon au
Ci inul orzul au fost nimi-
tF;ii gräit &titre el: s Pan& cänd omul acesta
cite, fiindca orzul daduse in spic, lar va fi noug piazà rea ? Dh-le drumul
inul era in floare. acestor oameni ca sâ se inchine Dom-
www.dacoromanica.ro
68
IESIREA, 11
nului Dumnezeului lor. Oare tu tot nu-ti nului Dumnezeului vostru ca sa alunge
dai seama ca Egiptul st s piara? de la mine acest praptid de moarte ! o
Atunci au fost adusi inapoi Moise Atunci el a iesit de la Faraon
si Aaron inaintea lui Faraon i el le-a s'a rugat Domnului.
zis: o Duceti-vii i vi inchinati Domnului Si Domnul intoarse vantul, aducand
Dumnezeului vostru. Dar cine amume stint un vant de la apus, puternic foarte, care
acoja care vor sa mearga ? ridicä stolurile de lacuste i le aruncii, in
Atunci a räspuns Moise: o Vom pleca Marea Rosie, asa Judd nu mai ramase
cu flaciiii icu batranii nostri, cu fe- nici o lacusta in tot cuprinsul Egiptului.
ciorii si cu fetele noastre. Vom merge Dar Domnul invartosa inima lui
cu turmele noastre i cu cirezile noastre, Faraon si tot nu voi sii dea drumul
caci prianuim praznicul Dumnezeului fiilor lui Israil.
nostru! » i lar a poruncit lui Moise Domnul:
Zis-a Faraon catre ei: « Domnul Intinde mana ta »pro car i ea fie in-
sä, fie cu voi, precum và voi lina eu tuneric in tara Egiptului, atat de des in-
pe voi s'a pe copiii votii. Vedeti ca cat sä-1 pipiii cu mama. »
aveti ganduri rele ! i Moise a intins mana sa »pro
Nu asa! Ci mergeti voi barbatii cer i s'a facut intuneric bezna in toata
si-i slujiti Domnului, cad aceasta a fost Ora Egiptului timp de trei zile,
vrerea voastrii. * i i-au gonit pe ei Asa 'Meat nu se mai vedea orn
de dinaintea lui Faraon. cu om i nimeni nu s'a mai clintit din
Atunci Domnul i-a poruncit lui locul sau trei zile; bash toti fiii lui E»-
Moise: Intinde mana ta peste tara Egip- rail avura lumina' in casele lor.
tului, ea ea vie stoluri de lacuste ii sa Atunci Faraon chemä pe Moise si
niiväleasca asupra tarii Egiptului i sä zise: o Duceti-va slujiti Donanului nu-
roada toate fanetele si tot ce a mai mai voi, iar turmele voastre i cirezile
ramas de pe urma grindinei. s voastre sii ramanä, pe loc. Sit mes,rgli
Deci Moise a intins toiag,u1 sau cu voi i pruncii vostri. »
peste tara Eg,iptului i atunci Domnul lush,' Alois° a raspuns: « Nu nu-
a pornit un vant de la fasárit, care a mai ta tu insuti trebue sá no d'aruesti
biitut toata, ziva aceea i tonta noaptea; jertfe i arderi de tot ca «a le aducem
iar cand s'a luminat de ziuä, vantul Domnului Dumnezeului nostru,
de la rasiírit a adus stoluri de la- Dar si vitelo noastre trebue sit vie
custe. cu noi, fara aici niel macar
i au niivalit stolurile de lacuste o unghie de-a lor, fiincica din ele vom
In tot Egiptul fOl s'au asezat in tot cu- lua jertfe ea sa cinstim pe Domnul Dum-
prinsul peste mäsurä de multe, cum n'au nezeul nostru ; insä noi nu stim in ce
mai fost niciodata inaintea lor atatea chip no vom Inclina Domnului, pana ce
lacuste si nu vor mai fi in viitor nici- nu vom ajunge in locul acela. »
odata atatea. Ci Donmul inaspri inima lui Fa-
Si ele au acoperit toatä fata pa- raon si el nu se invoi sit-i laso sil piece.
mantului de s'a intunecat tot locul Deci Faraon zise &Litre Moise: Fugi
au mancat toate fánetele i teat& roads de dinaintea mea i fereste-te sä, mai dai
pomilor, pe care o mai la,sase ochi cu mine, fiinda, in ziva cand vei
incát n'a mai ramas nici o frunzä verde vedea fats, mea, vei mini!
In copaci i nici un fir de iarba pe ogoare, Dar Moise i-a raspuns: « Drept ai
In toatii tara Egiptului. graft ! Nu voi mai vedea fata ta!
Atunci Faraon a chemat in grab&
pe lVfoise FA pe Aaron si le-a zis: Pii- 11.
catuit-am inaintea Domnului Dumnezeu- V estirea pedepsei a zecea.
lui vostru i inaintea voastra!
Ci acum, te rog, iarta' gresala mea 1. Apoi Domnul a gait catre Moise:
numai aceasta data i rugati-vii Dom- o Aduce-voi 'Mc& o plagii asupra lui Fa-
69
www.dacoromanica.ro
IE$IREA, 12

raon i asupra Egiptului; dupg aceea el Luna aceasta sa fie la voi ince-
va va da drumul de aici. Dar cand putul lunilor ; ea sâ vâ fie intaia luna
va rasa sâ plecati de-a-binelea, el Ira va dintre lunile anului.
goni de aici cu indadire. Spuneti la toatä, obstia lui 'grail
Ci indeamnii acum, in auzul poporu- o In ziva a zecea a acestei luni
lui, ca fiecare om sâ cearâ cu imprumut sa-si ja fiecare cate un miel de fie-
de la vecinul eau i fiecare femeie de la care familie, cate un miel de fiecare casa.
vecina sa scule de argint i scule de aur. $i daca o casa va fi proa mica
$i Dornnul a dat poporului har in pentru un miel intreg, atunci capul fa-
ochii Egiptenilor, iar insusi Moise ajun- miliei sâ se intovaraseascii Cu vecinul
sese la mare vaza in pamantul Egip- sau cel mai apropiat de casa sa, -Orland
tului, atat in fata dregatorilor lui Fa- socoteala de cate suflete sunt si de cat
raon, cat si in fata poporului. poate sa manance fiecare. Asa sa va
$i Moise a rostit: « Asa graieste socotiti la un miel.
Domnul: o La miezul noptii trece-voi lar mielul sä fie Eta racila, parte
prin mijlocul Egiptului, barbateasca, de un an si sa-1 luati fie
6. $i vor rnuri toti intaii niiscuti din din oi, fie din capre.
tara Egiptului, de la intaiul nascut al $i sa-1 pästrati pang, in a paispre-
lui Faraon care stä pe tronul lui zecea zi a acestei luni i atunci toata
pan& la intaiul näscut al roabei care adunarea obstiei lui Israil sa-1 injunghie
sta in dosul rasnitei i toti intaii rids- intre cele doua seri.
cuti ai dobitoacelor. Apoi sa ja din sangele mielului
$i va fi jelanie mare in toata tara sa unga, amtIndoi usorii usii i praaul
Egiptului, cum n'a mai fost la fel inainte cel de BUS, in casele in care Il vor
si cum nu va mai fi la fel in viitor. manca.
Dar impotriva tuturor fiilor lui Es- $i sit miinânce in noaptea aceea
raíl nici un dine nu va maral, nici la carnea mielului fripta pe foc EA anume
oameni, nici la dobitoace, ea ea cunoa- cu azime i cu ierburi amare, asa sa-1
steti ce osebire va face Domnul intre manânce !
Egipteni i Israil. Si sit nu-I mancati nici crud, nici
lar toti acesti dregatori ai tâi vor fiert in apa, ci fript pe foe, capul,
veni la mine si se vor inchina pan& la maruntaiele lui.
pamant inaintea mea si vor zice: o $i sa nu hisati nimic din el pe
tu si t,ot poporul care sta la picioarele a doua zi, FA daca va ramanea ceva din
tale si dupa aceea en voi iesi. $i el pe a doua zi, sa-1 ardeti in foc.
astfel Moise a plecat aprins de mttnie $i astfel: anume avand
din fats lui Faraon, coapsele voastre incinse, incaltati cu in-
Caci Domnul zisese catre Moise: caltamintele voastre i cu toiegele in mana
« Faraon nu vâ va asculta pe voi, ca voastrii, i sa-1 mancati in toatä graba,
minunile mele sä, se inmulteasca in tara fiincica este Pastele Domnului.
Egiptului ! » $i in noaptea aceea voi trece
Deci Moise si Aaron au tcut toate prin tara Egiptului i voi ucide pe
aceste minuni inaintea lui Faraon, ins& toti întAii näscuti din tara Egiptului
Domnul impietrise mima lui Faraon, ca de la om i pan& la dobitoc i voi ju-
nu dea drumul din tara sa fiilor lui Israil. deca pe toti dumnezeii Egiptului, caci
eu sunt Domnul.
12. $i sangele acola va fi you& semn
Asezarea sdrbatorii Pastelui si mielul pas- la casele in care locuiti, iar and voi
cal. Moartea int4ilor neisculi ai Egipteni- vedea Maple voi trece pe MO voi
lor. Fiji lui Israil sung gonifi din Egipt. si nu va va ajunge plaga ucigasa, and
voi lovi tara Egiptului.
1. $i Domnul a vorbit cu Moise i cu lar aceasta zi sa va fie you& spre
Aaron in tara Egiptului si a zis: pomenire, ca s'o praznuiti ca sarbatoare

www.dacoromanica.ro
70
IE$IREA, 12
a Domnului; ca pravi15, vesnic5, s'o prhz- a figaduit, voi si phziti riinduiala a-
nuiti in neam de neam. masts,.
$apte zile sii mancati azime, 26. $i când o fi sii vii In trebe
ea o zi inainte sii dati la o parte din vostri: « Ce este ninduiala aceasta ? s,
casele voastre once dospituri, pentru 27. Voi sii le rispundeti: Aceasts, este
oricine va nihnca paine dospità din ziva jertfa pentru Pastels:, Domnului, caro a
Intâia phnit in ziva a §aptea, sufletul trecut in Egipt pe 1ngi easele fiilor
acela sii fie starpit din Israil. lui Israil, cand a lovit el Egiptul, iar
Apoi in ziva cea dintai 85, tineti casele noastre le-a crutat. » Atunci po-
adunare sfintit si in ziva a qaptea sit pond a citzut la p5,mânt i s'a inchinat.
tineti iarrisi adunare sfintei; nici o munch: 28. $i s'au dus fiii lui hrail si au ft.:tout
sii nu faceti in acele zis, fiirâ numai precum a poruncit Domnul lui Moise
ceea ce trebue sä mänfince fiecare om, lui Aaron, asa au fitcut.
numai athts, sii, fie manca voastri. 29. lar la miezul noptii, Domnul a
Voi deci eh% pìízii praznicul azi- lovit pe toti inthi naseutii din tara Egip-
melor, ffindc5, eu in aceastit zi am nos tului, de la inttli nitscutul lui Faraon, stit-
ostirile voastre din tara Egiptului, i si titer pe tronul lui, piing; la intitinitscutul
phziti ziva aceasta pentru neamurile vii- intenanitatului, care sti in temnitä,
toare ca pravilä vesnich. toatä pfirga dobitoacelor.
In luna inthia, in ziva a paispre- 30. $i s'a sculat noaptea Faraon, el
zecea a lunii, incepand de cu sean, toti sfetnicii shi i toti Egiptenii,
sii mincati azime pink' in seara din a fost jelanie mare in Egipt, chci nu
ziva a douizeci si una a acestei luni. era nici o ea,sii In care si nu fie un mort.
$apte zile el nu se afle aluat in 31. $i a chernat Faraon pe Moise
casele voastre, fiindch oricine va mitnca pe Aaron, atunci noaptea, si a rostit:
dospiturh, sufletul acela si fie sthrpit « Sculati-vi! Iesiti din norodul meu! $i
din obstia lui Israil, fie striin, fie bil- voi i fiii lui Israil! Duceti-vit i slujiti
stinas. Domnului, preeum ati zis!
Nimio dospit sä nu rnineati, ci 32. Luati-vi i turmele i cirezile voa-
In toate locuintele voastre sii mincati stre, cum ati cerut, dar duceti-vi! $i
azime. u mi binecuvintati ffi pe mine! »
Apoi Moise a chemat pe toti 33. $i Egiptenii d5,deau zor poporului
lui Israil i le-a zis: Gribiti-vi si iasi mai degrabit din tarti, chei zi-
13.1 luati-vit cite un miel pentru fiecare ceau: « Murim cu totii!
din familiile voastre ffi junghiati Pastele. 34. $i poporul a luat, pe amen, frit-
Apoi luati un minunchi de isop mfintittura sa, mai inainte ca si se dos-
mui4i-1 in sitngele mielului, adunat peas* in cipisterele infitsurate in hai-
inteun blid i ungeti pragul de sus ffi nele lor.
cei doi usori ai usii, cu singele din blid, 35. Pe de alti parte, fiii lui Israil
iar voi sii nu iesiti nici unul din usa co.sei dup5, cuvantul lui Moise: ceruri
lui, ph,n5, diraineata,, ca imprumut de la Egipteni vase de ar-
Chci Domnul va trece, ea 85, lo- gint si vase de aur i vesminte.
veascä pe Egipteni. $i chnd va vedea 36. Iar Domnul a dat poporului har
sitngele la pragul de sus si la cei doi In ochii Egiptenilor, ea si le dea ce au
usori, Domnul va trece pe laugii usi cenit. $i astfel au jefuit pe Egipteni.
si nu va ingAdui ea ingerul pierzhtor 37. $i au pomit fiii lui Israil din Ra-
sii intre in casele voastre i sii vi lo- meses spre Sucot, ca la sase sute de
veascit. mii de piotasi, afari de copii.
lar voi si phziti datina aceasta 38. $i a mai plecat ca ei gloat5, mare
ea o lege pentru tine i pentru fiii tu, amestecati, turme i cirezi, vite foarte
pururea. multe.
lar dupi ce yeti intra in tara pe 39. $i din aluatul pe care 1-au sops
cate Domnul va ditrui-o voui, precum din Egipt, au copt turte de azimi, chci

www.dacoromanica.ro
IEIREA, 13
n'apucase sii dospeasca, iar ei fiindcit pantecele, de la om panä la dobitoc, caoi
erau goniti de Egipteni n'au putut si intaiul nascut este al meu! »
zäboveasca i nici de merinde n'au putut lar Moise a zis catre popor: « Adu-
sa faci rost. ceti-vä aminte de ziva aceasta in care
lar vremea cat au locuit fiii lui ati iesit din Egipt, din casa robiei, cad
Israil in Egipt a fost de patru sute si Domnul cu mana tare v'a scos pe voi
treizeci de ani. de acolo; in aceastii, zi si nu mancati
cand s'au incheiat cei patru
i nimic dospit.
sute F i treizeci de ani i anume chiar Astizi voi iesiti in luna lui Abib.
In ziva aceea, au iesit din tara Egip- lar cand te va duce pe tine Domnul
tului toate ostirile Domnului. In tara Canasmitilor, a Hetitilor, a Amo-
i aceasta a fost o noapte de ve- ritilor, a Hevitilor si a Iebusitilor, pe
ghe pentru Domnul, cand i-a scos pe care el cu jurimant a fagaduit-o pkin-
ei din Oman tul Eg-iptului; este noaptea tilor tai, ci ti-o va da tie, adici tara
pe care toti fiii lui Israil cuvine-se s'o in caro curge lapte i miere, atunci tu ea
petreaca in veghe in neam i in neam. pazesti aceasta randuialä in aceasta lunä:
Apoi a zis Domnul lui Moise Timp de sapte zile si mänânci azime,
lui Aaron: o Aceasta este randuiala Pa-. iar ziva a saptea si fie ziva de präznuire
nici un strain sa nu se infrupte
stelui ; a Domnului.
din Paste; Ázimo sii mancati in cele FApte zile
Insii erice rob, cumparat Cu bani, si sit nu se &ease& la tine paine dospitii
dad, il yeti tija imprejur, sa, manance. nici mäcar aluat dospit sa nu se gli-
Veneticul i simbriasul sip', nu ma- seascil in -tot cuprinsul tirii tale.
nance din el. i tu sa, liimuresti pe fiul tau in
In aceeasi familie di fie mâncat; ziva aceea spui: aceasti datinä
si nu scoti din cad', afar& nimio din este spre pomenirea color ce a fäcut
carnea mielului si os din el sä nu zdrobiti. Domnul pentru mine, cand am iesit din
Toatii obstia lui Israil sä tie aceasta Egipt.
pravilii. i aceasta si fie ca un semn pe
lar °lac& vre-un strain va locui cu mina ta i ca araintire inaintea ochilor
tine i va voi sä, priznuiasca Pastele pentru ca legea Domnului sä, fie in
Domnului, sii se taie imprejur toti bär- gura ta, caci Cu man& tare te-a scos
batii din familia lui i atunci si se pe tine Domnul din Egipt.
apropie ca sa praznuiasci Pastele i si lar tu sä pizesti pravila aceasta
fie ca unul dintre bastinasi, insii nici un la vremea hotaritä, a ei, an de an.
notaiat imprejur sit nu minince Pastele. lar °and te va duce Domnul in
Aceeasi pravilä si fie pentru bit- pamantul Canaan, precum jurat tie
tinas ca i pentru stráinul acivat la voi parintilor tii, cii ti-1 va da tie,
i au facut toti fiii lui Israil pre- Atunci sit pui de o parte, pentru
cum a poruncit Domnul lui Moise i lui Domnul, pe toti întâui näscuti caro vor
Aaron ; asa au fiicut. deschide pantecele: toati parga pe caro
i chiar in ziva aceea, Domnul a vei avea-o de la vitelo tale, partea bar-
scos pe fili lui Israil din Ora Egiptului, bateascii, si fie a Domnului.
cu toate cetele lor. i once intai näscut al asinei si-1
riiscuraperi cu un miel; si de nu-1 vei
13. rascumpára, si-i frangi gatul; si pe toti
S fintirea celor intâi näscuti. Inceputul intaii niscuti din oameni, intre
ldtoriei prin pustie. sii-i fiscumperi!
i in viitor, cand te va intreba
Apoi Domnul a zis catre Moise fiul tau si va zice: «Ce insemneaza
i-a poruncit: aceasta ? », tu raspunzi: o Cu man&
o sfintesti pe tot intaiul nascu t tare Domnul ne-a scos pe noi din Egipt,
din fiii lui Israil care va deschide frith, i din casa robiei.
www.dacoromanica.ro
72
IESIREA, 14
Sí pentru eft Faraon se impotrivea Fiindeä, Faraon va zice despre fiii
sá ne dea drumul, atunci Domnul a ucis lui Lsrail: Ei s'au ratiicit in tarä
pe toti întft näscuti din tara Egiptului, pustiul i-a inchis
de la intaiul nriscut al omului, pitnii, la Eu atunci voi invärtosa mima lui
Intâiul nä,scut al vitelor; pentru aceea Faraon si el va porni in urmä,rirea lor.
jertfese eu Domnului tot ce este parte lar eu imi voi arata slava mea impo-
barb5,teascä EA deschide lntâi pantecele. triva lui Faraon impotriva intregii
lar pe toti întâii nrIscuti intro fili mei lui otiri, i Egiptenii vor cunoaste
Ii räscumpä,r1 eu aunt Domnul!* i fiji lui Israil
Si di, fie aceasta ca un semn pe fä,cut asa.
mh,na ta i ca un talisman intre ochii Când i s'a dat de stire impriratului
täi, cäci cu mânii tare ne-a scos pe Egiptului c5, poporul a fugit, mima luí
noi Domnul din Egipt! * Faraon si a dregrItorilor lui se schimbä
lar dupl.. ce Faraon a dat drumul In privinta poporului i ziserä: *Ce is-
poporului, Dumnezeu nu I-a indrumat pravá fricuriim noi de am dat drumul
pe calm tärii Filistenilor, desi ar fi fost lui- Israil din robia noasträ !
mai aproape, cäei a zis Dumnezeu: *Nu Atunci Faraon a pus si inhame
cumva poporul, cand va vedea räzboiul, carul säu i 1u5, oastea cu sine.
sä-i par& räu si iaräsi sä, se intoarcä Si mai lug sase sute de care alese
In Egipt n. precum i toate celelalte caro ale Egip-
Deci Dumnezeu a dus poporul im- tului i in toate erau luptritori víteji.
prejur pe cala pustiului, spre Marea lar Domnul invärtosä mima lui Fa-
Rosie. Iar fili lui Israil au iesit oameni raon, impiiratul Egiptului, F0.1 porni pe
liberi din tara Egiptului. urma fiilor lui Israil. Ins& fiii lui Israil
Atunci Moise a fost luat cu sine iesiserä, ocrotiti de mini inaltii.
osemintele lui load, fiinde Iosif legase Astfel Egiptenii ii urmärira cu toti
cu jurämânt pe fill lui Israil si le spusese: eau i carele lui Faraon i cu toti cä-
Durnnezeu vä. va cerceta pe voi, deci läretii i armata lui i Ii ajunserä acolo
luati cu voi de aici osensintele unde erau tabiriti aproape de Pi-hahirot,
mele bluer, mare, in fata Baaltefonuluí.
Apoi ei au pornit cu tabltra din lar cänd Parson se apropie, fiii
Sucot i au poposit la Etam, care vine lui Israil îi ridicarri, ochii i vrizurá
la capirtul pustiei. Egiptenii veneau in urma lor. Atunci
lar Domnul mergea inaintea lor, se spírimäntara groaznie fiii lui Israil
ziva in chip de stalp de nour, ea sä le strigaré, &Are Domnul,
arate calea, iar noaptea in chip de stälp Apoi ziserä atre Moise: a Oare nu
de foc, ea sä, le lumineze, asa inclt ei mai erau morminte in Egipt de ne-ai
sö poatä, s meargä, ziva i noaptea. scos pe noi ea sä, murim in pustie? Ce
Nu se depärta stalpul de negurä. ai fä,cut tu cu noi, cä, ne-ai scos din Egipt ?
In timpul zilei, iar in timpul noptii nu Nu este acesta, cuvantul pe care
se depärta sttlipul de foc de dinaintea ti I-am spus tie in Egipt, cri,nd iti ziceam:
poporului. Lasii-ne in pace ca eh. slujim Egipte-
nilor? Choi ar fi fost mai bine pentru
14. noi sà, slujim pe Egipteni cleat sä, mu-
Trecerea prin. Marea Bqie. rim in pustia aceasta! »
Dar Moise a rostit cä,tre popor:
Si Domnul a vorbit lui Moise a Nu vä fie fricii, stati locului i priviti
i-a poruncit: rnäntuirea cea de la Domnul, pe care vä
e Spune fiilor lui Israil 8ä se in- va face-o you& astazi, fiindcä acesti Egip-
toarcii, inapoi aseze tabára inain- teni, pe care ii vedeti astä,zi, nu-i veti
tea Pi-hahirotului, intro Migdal foi Mare, mai veden in veci!
la rästrrit de Baaltefon: e Tábariti in Domnul se va lupta pentru voi,
dreptul lui, Mug& mare ! iar voi fiti linistiti I 4
73
www.dacoromanica.ro
IESIREA, 15
Si Domnul a zis lui Moise: De Si Moise a intins mânasa deasupra
ce strigi c5tre mine ? Spune fiilor lui iar marea, in faptul diminetii, a
Israil sä porneascii, nOvalit puternic inapoi la locul ei, iar
lar tu ridic5, toiagul titu i in- Egiptenii in fuga lor au intrat in ea ;
tinde maim, ta deasupra miirii i des- astfel Domnul i-a aruncat pe Egipteni
picii-o in douä, ca fiii lui Israil sä treaci In mijlocul m5,rii,
prin mijlocul m5,rii pe pämänt uscat. lar apele venind inapoi au ace-
lar eu, iatä voi invartosa mima pen it carel i pe cAläreti i toatä oa-
Egiptenilor, ca sit se ia dupä voi. Si stea lui Faraon, care intrase dupä Israil
eu imi voi arOta slava mea impotriva In mare, si din ei toti n'a mai
lui Faraon i impotriva intregii lui ostiri nici unul.
impotriva carelor lui i alaretilor lui. Ci fiii lui Israil au trecut ea pe
Atunci vor cunoaste Egiptenii uscat prin mijlocul miírii gi apele stateau
eu sunt Domnul, ciind imi voi araa ca un zid de-a-dreapta si de-a-stänga lor.
slava mea, impotriva lui Faraon i a Asa a mântuit Domnul in ziva
carelor lui si a cOliiretilor lui.* aceea pe Israil din mana Egiptenilor, iar
i ingerul lui Dumnezau, care mer- Israil i-a vitzut pe Egipteni morti pe
gea inaintea taberei lui Israil, a purees tarmul
si a mere in urma lor i stalpul de nour Si Israil a väzut rninunea can, mare
s'a ridicat de dinaintea lor si s'a asezat pe care a sitvitrsit-o Domnul impotriva
In urma lor. Egiptenilor si s'a temut de Domnul
Deci a venit intre tabOra Egip- a crezut in Domnul i in Moise, sluji-
tenilor ffi tabära lui Israil. S'r era nour torul shu.
intuneric pentru unii, iar pentru cei-
lalti noaptea era lumina* i asa nu s'au 15.
apropiat unii de altii toatii noapt,ea.
i Moise intinse mana sa peste Cantarea lui Moise. Apele amare de la
mare ffi Domnul a impins marea inapoi Mara. lzvoarele de la Elim.
printr'un vánt puternic de la riisOrit, care, Atunci Moise si fiji lui Israil au
bätând toatà noaptea, a preficut marea cantat Domnului cântarea aceasta si au
In uscat. Atunci apele s'au despicat, gräit cäntand: « SO antam Domnului
i fiii lui Israil au intrat prin mij- ea intru slavii s'a prosliivit ! Pe cal EA
locul märii ca pe uscat, iar apole se ri- Po chliiret i-a aruncat in mare !
dicau ca un zid, de-a-dreapta i de-a- Värtutea mea si psalmul meu este
stânga. Domnul, cad el este izbavirea mea. El
Atunci Egiptenii, urmarindu-i, au este Dumnezeul meu voi preamOri,
intrat dup5, ei cu toti caii lui Faraon Dumnezeul pärintelui meu voi prea-
cu carel lui i cu calitretii lui, in inalta!
mijlocul Domnul este mare fázboinic ! Dom-
lar c5nd a fost in straja diminetii, nul este numele sau!
Donmul a cäutat, din salpul de foc fo'r Carele lui Faraon i ostirea lui le-a
de nour, spre ta,bdra Egiptenilor si a aruncat in mare si coi mai alesi din
umplut oastea lor de spaimii. vitejii siii s'au cufundat in Marea
i le-a scos roatele de la care, *In- Rosie.
ca le duceau cu mare greutate. Atunci Adâncurile märii i-au acoperit; s'au
Egiptenii au inceput sä zic6: « Sä fugim due in jos in striifunduri, ca o piaträ.
din fats, lui Israil, pentru cti Domnul se Dreapts, ta, Doamne, este pea, m5,-
lupt5, pentru ei impotriva Egipteni- reatO prin puterea ei,mána ta cea dreaptii,
lor ! Doamne, a sfiírämat pe vriíjmas,
Domnul atunci a poruncit luiMoise: S'r cu multimea slavei tale ai do-
Intinde mana ta asupra märii, ea apele borit pe protivnicii tiii. Tu dai drumul
sit se intoarcit peste Egipteni, peste ca- mâniei tale care-i mistueste ca pa o mi-
role lor EA peste cäläretii lor riste.

www.dacoromanica.ro
74
IESIREA, 16
La suflarea narilor tale, apele s'au pustiul Sur si au mers prin pustiu trei
ridicat grtimada i valurile au increme- zile, dar n'au dat de spa,.
nit ca un zid i puhoaiele s'au inchegat Si ajungand la Mara, n'au putut
In Mima marii. sa boa din apa de la Mara, fiindca apele
Dusmanul zicea: voi urmari eran amare ; pentru aceea s'a numit nu-
si-i voi ajunge, voi imparti prada, mele locului Mara.
pofta mea se va satura cu ei, voi trage Si poporul a rains a ctirti impo-
sabia mea, mana mea îi va sttirpi! » triva lui Moise zicand: « Ce vom bea ? *
Dar ai trimis duhul tau si marea Atunci el a strigat catre Domnul,
i-a acoperit; s'au dus la fund ca plum- Domnul i-a afátat un lemn i Moise
bul, in apele naprasnice. 1-a aruncat in Ewa si apele s'au indulcit.
Doamne, cine este asemenea cu tine Acolo. Dornnul a dat poporului randuieli
intre duranezei, cine e la fel cu tine: porunci, si acolo 1-a pus la incercare.
maret intru sfintenie, infricosat intru Si a rostit: N Dacii vei asculta cu
fapte slavite i facator de ruinuni ? luare aminte de glasul Domnului Dum-
Intins-ai dreapta ta i piimantul nezeului tau i vei face ceea ce este
i-a drept in ochii lui, i vei asculta de po-
Calliuzit-ai cu rnila ta acest popor runcile lui i vei plizi toate legile lui,
pe care 1-a mantuit ; indreptatu-l-ai cu eu nu voi aduce &supra ta nici una din
putrea ta, catre sfantul tau locas. bataile pe care le-am adus asupra Egip-
Auzit-au neamurile i s'au cutre- tului, câci eu aunt Domnul, cel ce te
=rat ; frica i-a cuprins pe cei ce lo- vindeca pe tine.
cuesc in Filisteia. Si au ajuns la Elitn i erau acolo
Späimantatu-s'au atunci capete- douasprezece izvoare de apli i apte-
niile Edornului; cutremur i-a cuprins pe zeci de palmieri. i ei si-au asezat tabara
voevozii Moabului ; toti locuitorii Camas, acolo 'hug& &pa..
nului vi-au pierdut cumpatul. 16.
Groaa i irk& mare cazut-au peste
ei ; inaintea maretiei bratului tau au stat Domnul cleiruefte poporului mind
muti ea piatra, pan& ce era sit treaca ,sí propel*.
poporul tau, o, Doamne, pana ce era Dupa aceea au pornit din Elim,
sä treaca poporul pe care tu 1-ai castigat. toata obstia fiilor lui Israil a ajuns
Duce-l-vei pe el kai-1 vei sildi in in pustiul Sin, care este intro Elim
muntele mostenirii tale, in locul pe care Sinai, in ziva a cincisprezecea a lunii a
1-ai gätit tie spre locuintä, Doamne, in doua, de la iesirea lor din tara Egiptului.
locasul [giant, pe care, Doanane, mainile Ci toata obstia fiilor lui Israil carti,
tale 1-au zidit. In pustie, impotriva lui Moise si a lui
lar Domnul imparati-va in veac Aaron.
In veacul veacuhii. A,stfel fiii lui Israil ziceau catre ei:
Cad au intrat in mare caii lui « Mai bine muream de mana Domnului,
Faraon, cu carele i cu calaretii lor ; in- In Ora Egiptului, cand sedeam laugh
tors-a Domnul valurile märii asupra lor, oalele cu carne i mancam paine de ne
in vreme ce fiii lui Israil au umblat saturam ! Dar voi ne-ati adus in pu-
pe pamant uscat, in mijlocul stietatea aceasta, ca sä moara de foame
lar Maria proorocita, sora lui Aa- toatä gloata. »
ron, a luat dairaua in mana, i toate Atunci Domnul rostit-a catre Moise:
femeile au iesit dupa ea cu dairale « lata eu voi ploua peste voi paine din
da.n Wind. cer, iar poporul sa jasa zilnic A-0 adune
Si Maria le &idea raspuns; « Can- cat Ii trebue pentru o zi, cad voiesc
tati Domnului ell s'a prosavit intru slay& ! sa-i pun la incercare, dad, au sa umble
Pe cal si pe calaret i-a aruncat in mare !* In legea mea, ori nu.
Apoi Moise a pornit cu fiii lui Is- lar in ziva a sasea, sa masoare
rail de la Marea Rosie si au intrat in ceea ce au adunat, si se va afla de
75
www.dacoromanica.ro
IESIREA, 16

don& ori mai mult decat ce adunau lar fiii lui Israil au facut intocmai
In fiecare zi. » ai au adunat unii mai mult i altii mai
Si M0i130 ai Aaron an gait &Are putin.
toti fiji lui Israil: s Asta searä, veti cu- Dar cand au masurat cu omerul,
noaate ca Domnul este cel ce v'a scos nici cel ce stransese mai mult n'a avut
pe voi din tara Egiptului, de prises, nici cel ce stransese mai putin
lar maine de dimineata yeti vedea n'a, avut lipsti, ci fiecare adunase pe
slava Domnului, fiindca el a auzit car- potriva nevoii lui.
tirea impotriva Domnului! lar noi ce Dupa aceea Moise i-a indemnat:
suntem, de cartiti impotriva noastra?* Nimeni sa nu opreasca din ea pe a
i Moise adaoga: o Vedea-veli doua zi! »
Domnului, cand asta seara Domnul Dar n'au ascultat de indemnul lui
vi va da carne s'a mancati ì maine di- Moise, ci unii au pristrat din ea pe a
mineata paine sä, vá saturati, fiindca doua zi, dar a Lout viermi ai a inceput
Domnul a auzit cartirile pe care voi le ea puta. i Moise s'a mániat pe ei.
rostiti impotriva lui. Dar noi ce suntem? Deci ei au strans manä, in fiecare
Murmurele voastre nu stint impotriva dimineata, fiecare dupä, gurile ce aves
noasträ, ci impotriva Domnului! de saturat; dar °and soarele incepea
Apoi Moise zise lui Aaron: o Spune dogoreasca, ea se topes.
tare catre toata obatia filler lui Israil: lar cand a fost ziva a peep., le-a
o Apropiati-va de Domnul, ca el a auzit ieait la masuratoare panä, de dour', ori
cartirea voastra mai mult, cate douä, ornere de fiecare.
lar pe cand vorbea Aaron catre Si au venit toti voevozii obatiei sa-] in-
teat& obE,stia fiilor lui Israil, au cautat atiinteze pe Moise,
spre pustie i iatâ marirea lui Dumnezeu Si Moise le-a raspuns: ceea
s'a aratat in nour. ce porunceate Dornnul Maine este zi
lar Domnul a grait lui Moise de odihna, odihna ces rant& in cinstea
a zis: Domnului; coaceti ce aveti de copt
o Auzit-am cartirea fiilor lui Is- fierbeti ce aveti de fiert, ai tot coca ce
rail! Vorbeate cu ei i le spune: s In va prisosi puneti de o parte, la pastrare,
faptul serif manca-veti carne ai dimi- pa,na maine dimineata! »
neata va veti satura de paine, i astfel Si ei au pus prisosul lor la o parte
veti cunoaate ca eu sunt Domnul Dum- pana a doua zi, precum le poruncise
nezeul vostru s. Moise, si nu s'a stricat i nici n'a, facut
lar cand s'a inserat, au venit pre- viermi.
pelite ai au acoperit tabara, iar a doua Atunci Moise le-a zis: « Mancati
zi dimineate, imprejurul taberei cazuse mana astäzi, cad azi e Sambata, in
un strat de roxfá. cinstea Domnului, cäci azi nu o yeti
Ci, dupii, ce s'a ridicat stratul de gasi pe campie.
mud', iata pe fate pustiei ceva maruntel Sase i1e di o culegeti, dar in ziva
gräuntes, rnaruntel ca chiciura, and a §aptea e Sambätit ai in ziva aceea nu
este pe piimant. va fi. »
Deci, viizand-o fili lui Israil, au Si s'a intamplat ca In ziva a aap-
zis unii catre altii: s Co e aceasta ? », tea au ieait cativa din popor ca
clici nu atiau ce este. Dar Moise le-a adune, dar n'au gäsit nimio.
raspuns: s Aceasta este painea pe care Atunci grait-a Domnul catre Moise:
Dumnezeu v'a dat-o vouä s'o mancati! Pana child va yeti incapiatana sa nu as-
Si acesta e cuvantul pe care-1 po- cultati poruncile male ai oranduielilemele ?
runceate Domnul: Strangeti din ea fie- Vedeti ca Domnul v'a d'aruit ziva
care cat ii trebue pentru hrana sa, cate Sambetei ; pentru aceea el va da in
un omer de cap de om, dupa numarul ziva a aasea demlincare pentru doua zile.
sufletelor voastre, cate are fiecare in Fiecare sá stea acasii; sti, nu iasii, ni-
cortul eau, atata sa strangeti meni din cortul sau In ziva a aapteal
www.dacoromanica.ro
76
IESIREA, 17, 18
Deci s'a odihnit poporul in ziva toiagul tau cu care ai lovit Nilul in-1
a saptea. In man& si !
Si fiii lui Israil i-au pus numele Si. iatä eu voi sta, in fata ta, acolo
mana a, i ea semana cu samanta de pe stifles. Hoiebului, iar tu loveste stanca !
coriandru: era alb& i avea gust de tuft& Si din ea va tasni apa i se va adapa
Cu miere. poporul. Moise facu intocmai, in vii-
Si Moise a gait iar: o Tat& ceea zul batranilor lui Israil.
ce porunceste Domnul: o Umpleti un omer Deci s'a numit numele locului acela
cu manä, ca sit se pastreze pentru ur- Masa si Meriba, din pricina gâlcevei fiilor
masii vostri, sá vaza ei painea cu care lui Israil si din pricina ispitirii Domnului
v'am hranit in pustie, &Ind v'am scos &Ind au zis: o Este oare Domnul in mij-
pe voi din tarn Egiptului. » locul nostru sau nu ? s.
Si a rostit Moise catre Aaron: o Ta Atunci au venit Amalecitii si au
un vas si pune in el un omer plin, de inceput lupta cu Israil, la Rafidim.
aseaza-linaintea Domnului, spre Si Moise a zis lui Iosua: o Alege-ti
pastrare urmasilor vostri! » ba-rbati i iesi de te luptii cu Arnalecitii !
Si precum a poruncit Domnul lui Maine eu voi sta pe varful dealului
Moise, astfel 1-a pus Aaron inaintea chi- Cu toiagul Domnului in mâna!
votului legii sa se pastreze. Si Iosua a facut precum i-a zis
Iar fiii lui Israil mancara' man& Moise si a intrat in luptá cu Amalecitii ;
patruzeci de ani, pan& ce au ajuns in iar Moise, Aaron si lIur s'au suit pe
tara locuitii; mancarti mana pang ce au deal.
sosit la hotarele Canaanului. Si asa era: and Moise isi ridica
lar omerul este a zecea parte mainile, birnia Israil, iar când ii lase,
dinteo efä. mainile In jos, biruiau Amalecitii.
Dar obosind mainile lui Moise, au
17. luat o lespede si au pus-o sub el si el a
Noise lovefte Cu toiagul stdnca din care sezut pe ea, iar Aaron si Hur ii spriji-
(dgnefte apd. Lupia cu Amalecifii la neau mainile, unul de o parte si altul
Rafidim. de alta, astfel ca mainile lui staturä ne-
clintite, pan& la apusul soarelui.
Apoi, dupa porunca Domnului, toatii lar Iosua, a trecut pe Amaleciti
obstia fiilor lid Israil a pornit din pu- si pe poporul lor prin ascutisul
stiul Sin, mergand din popas in popas, Apoi Domnul a rostit cätre Moise:
si a tabilrit la Rafidim. Dar poporul nu Serie aceasta Jute° carte spre pome-
avea ETA,' de Wait. nire i vara-i in urechi lui Iosua ea
Si poporul a prins a se certa cu voi qterge cu totul pomenirea Amale-
Moise si-i zicea: Dit-ne spa sa bem ! » citilor, de sub car ! »
lar Moise le raspundea: o De ce va cer- lar Moise a clä,dit un jertfelnic
tati cu mine ? De ce ispititi pe Dum- i-a pus numele o Domnul este fla-
nezeu ? mura mea! a,
Deci, fiindcä poporul insetosa aci Si a zis: o Luati in man& fiamura
dupii apa, carti impotriva lui Moise si-i Domnului! Domnul se luptä. impotriva
zise:o De ce ne-ai luat din Egipt, ca Amalecitilor, din neam in neam ! »
ni ne omori de sate pe noi i pe copiii
nostri i vitele noastre ? 18.
Atunci Moise a strigat catre Dom- Ietro la Moise. Sfatul lui Ietro.
nul si a gait: lt Ce sa 1/16, fac ca poporul
acesta? Oä putin a lipsit sä nu ma ucidit 1. Ci auzind Ietro, preotul din Madian,
cu pietre ! » socrul lui Moise, despre toate cate sä-
Atunci Domnul a riispuns lui Moise: vársise Dumnezeu pentru Moise i pentru
Traci pe dinaintea poporului i ja eu Israil, poporul eau, cum 11 scosese Dom-
tine cativa din batranii lui Israil, iar nul pe Israil din Egipt,
www.dacoromanica.ro
77
IESIREA, 18

Ietro, socrul lui Moise a luat pe Illispuns-a Moise socrului sgu: # Po-.
Sefora, femeia lui Moise, dupg, ce el a porul vine la mine, ca sá afle indreptii-
fost trimis-o acasg, rile lui Dumnezeu.
Si pe cei doi fii ai ei; unul se nu- Cand s'a iscat vre-o pricing, intre
mea Gherom cäci Moise zisese: # Ca ei, ei yin la mine si eu judec intre parte
un oaspe am fost in Orb: striling ! », si parte i le fac cunoscute poruncile
lar celalalt se numea Eliezer, lui Dumnezeu i legile sale !
zisese Moise: Dumnezeul pgrintelui meu Ins& socrul lui Moise a zis ciitre
mi-a fost inteajutor si m'a sc5,pat de el: « Ceea ce faci, nu faci bine!
sabia lui Faraon ! * Te istovesti din cale afar& si tu
Si a venit Ietro, socrul lui Moise, poporul acesta de Igngä tine, caci
Cu fiii i cu femeia lui Moise, in pustiul sarcina aceasta este prea grea pentru
unde îi avezase tabgra, adicg langg mun- tine i nu vei putea s'o scqi la capat
tele lui Dumnezeu. tu singur.
Si i-a trimis vorbi lui Moise: <(Eu, Ascultg, acum ce-ti grgesc eu: eu
socrul tgu Ietro, am venit la tine cu îi voi da un sfat s't Dumnezeu sit fie
femeia ta i cu cei doi fii ai ei ! » cu tine! Fii poporului mijlocitor la Dum-
Atunci a iesit Moise intru intám- nezeu i adu inaintea lui Dumnezeu pri-
pinarea socrului situ i i s'a inchinat cinile lor ;
pAng la pgmant si 1-a sitrutat i, dupg InvaIg-i poruncile i legile Dom-
ce s'au intrebat unul pe altul de sang- nului, aratii-le calea pe care sit meargii
tate, au intrat in cort. faptele pe care sä le facg.
Apoi Moise a istorisit socrului dui lar tu alege-Vi, din tot poporul,
toate citte Domnul fácuse lui Faraon oameni de nádejde, teragtori de Dum-
Egiptenilor din pricina lui Israil nezeu, oameni de credinVii, care di, urascii
toate necazurile care au dat peste ei in hicomia, i pune-i pe ei citpetenii peste
drum EA de care Domnul i-a izbgvit. mii, cápetenii peste sute, cgpetenii peste
Si Ietro s'a bucurat de tot binele cincizeci i cäpetenii peste zeci!
pe care Domnul 11 Louse lui Israil, sea- Ei sg, impart& dreptate,a poporului
pandu-1 din mane, Egiptenilor. In teat& vremea ; i numai pricinile grele
Atunci a rostit Ietro: Binecuviin- sit le aducii, la tine, iar pe cele mai mici
tat fie Domnul care v's scgpat pe voi sá, le descurce ei. Astfel povara ta va
din milna Egiptenilor si din mitna lui fi mai usoará, ciici ei vor purta-o im-
Faraon FA care a scos acest popor de preung, Cu tine.
sub impilarea Egiptenilor! Dad, vei face asa i Duranezeu
Acum canes° i eu eä Domnul iti va da deslegare, atunci vei putea
este mai mare decilt, toti Dumnezeii, pre- sg ram& teafär si tot poporul acesta va
cum s'a dovedit acuma, când Egiptenii pleca mulVumit la casa sa!
s'au purtat trufas cu Israil. » Si Moise a ascultat de cuvantul
Apoi Ietro, socrul lui Moise, aduse socrului sgu i a fitcut toate elite i le-a
lui Dumnezeu arden i de tot si jertfe. zis.
Si au venit Aaron s't tori bátrânii lui Astfel Moise alese din tot Israilul
Israil sh, ospateze cu socrul lui Moise, bgrbati destoinici i i-a pus clipetenii
inaintea lui Dumnezeu. peste popor: chpetenii peste mii, citpe-
lar a doua zi a stat Moise sä, im- tenii peste sute, capetenii peste cincizeci
part& dreptate poporului i poporul a stat cgpetenii peste zeci.
In fa0, lui Moise de dirnineata piing seara. Si acestia judecau poporul in toatg
Deci veizand socrul lui Moise toatà vremea i aduceau pricinile cele mai grele
striidania lui cu poporul, i-a grait: « Ce la Moise, iar pe toate cele mici le ju-
e aceasta ce faci tu cu poporul? Pen- decau ei.
tru ce stai tu singur, i tot poporul tgu Apoi Moise si-a luat rgmas bun
stg, imprejurul tau de dimineate, de la socru-sgu i acesta s'a intors in
sears? » Ora sa.
www.dacoromanica.ro
78
IESIREA, 19
19. Sa nu puneti mans, pe el! Col
Pregeitirile pentru primirea legii. care se va atinge de el sit fie ucis cu
pietre sau sit fie sträpuns cu sageata:
In luna a treia de la ieairea fiilor nici dobitoc, nici om sit nu mai tritiasca!
luiIsrail din tara Egiptului, chiar in Numai cand cornul va suna prelung,
aceeaai zi, au ajuns in pustiul Sinai. se urce pe munte! »
Ci ei plecasera din Rafidim fo'i au Si s'a pogorit Moise din munte,
ajuns in pustiul Sinai ai au tabarit in la popor, ai a sfintit poporul i ei si-au
pustiu; tdbarit-a Israil acolo, in fats, spalat veamintele.
munt,elui. Apoi a rostit &are popor: s Fiti
Si Moise s'a suit in muntele lui gata pe poimäine ! Nu vit apropiati de
Dumnezeu, iar Domnul 1-a strigat din femeie!»
munte i i-a zis: « Aaa sä vorbeati casei lar a treia zi, când s'a fiicut ziva,
lui Iacob i sa dai in atire fiilor lui s'au pornit tunete i fulgere i nouri
Israil: grei au acoperit muntele i sunetul cor-
Voi ati vitzut cele ce am fäcut nului a clocotit vajnic; iar tot poporul
Egiptenilor ai cum v'am purtat pe voi caro era in tabitrit tremura de spaima.
ca pe aripi de vultur i v'am adus la Atunci Moise scoase poporul din
mine! tabdfa, intru intämpinarea lui Dumnezeu,
Acum, de yeti asculta intocmai de ei amasera la poalele muntelui.
glasul meu ai de yeti pazi descoperirile lar muntele Sinai fumega tot, caci
legämâritului meu, dintre toate neamu- Domnul se pogorise in foc pe munte
rile voi veti fi norodul meu, cdci al meu fum se ridica de pe el, ca fumul din-
este tot pamantul! tr'un cuptor, EA tot muntele se cutre-
Si voi imi yeti fi mie imparatie mura grozav.
preoteasca i neam Brant! s Acestea sunt Si sunetul cornului ritzbatea
cuvintele pe caro sit le spui fiilor lui clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dum-
Israil. » nezeu Ii raspundea cu glas de tunet.
i dup.& ce s'a dat jos, Moise a Astfel Domnul s'a pogorit pe mun-
chemat pe batanii poporului i le-a im- tele Sinai, pe vilrful muntelui; IA Dom-
pärtaait lor toate poruncile pe care le nul a chemat pe Moise pe varful mun-
poruncise Domnul. telui i Moise s'a suit la el.
Atunci tot poporul a riispuns in- lar Domnul a rostit dare Moise:
tr'un glas ai a zis: « Tot ceea ce ne-a Pogoarit-te i indeamna staruitor po-
gait Domnul vom face ». S't Moise porul sa nu navaleascit spre Domnul
a adus Domnului cuvintele poporului. sit-1 yacht, ca sit nu piará cu gramada!
Apoi Domnul a rostit cittre Moise: Chiar i preotii care se apropie
o 'at& eu voi veni la tine in nour des, de Domnul sii, se sfinteascit pe sine,
ca sit audit poporul cand voi vorbi cu ca nu cumva Domnul sá facá papad
tine ai aaijderea sä, tab& credinta in tine printre ei!
pururea. » far Moise a spus Domnului cu- S't Moise a gait catre Domnul:
vintele poporului. Poporul nu poate sa se sue pe muntele
Zis-a Domnul lui Moise: Du-te Sinai, cä.ci tu ne-ai pus oprealä i ne-ai
la popor i poartä, de grija ca azi q't mitine spus: Pune hotar in jurul muntelui,
sá se sfinteasca spele veamintele, ca sit nu se poatil apropia nimeni de
i sr), fie gata pe poimiline, caci el!
poimaine se va pogori Domnul, in vitzul Atunci rispunsu-i-a Domnul: « Du-
poporului intreg, pe muntele Sinai. te, coboarit-te i apoi urcit-te, tu EA cu
i sit pui poporului hotar impre- Aaron ; lar preotii i poporul sit nu dea
jurul muntelui i sit-i spui: Feriti-vä navald sa se sue la Doinnul, ca sit nu
sit nu vit suiti pe acest munte, nici sá faca prapad in ei!
vá atingeti de poalele lui! Oricine se Si Moise s'a coborit la popor
va atinge de munte sá moarii,! i-a vorbit.
www.dacoromanica.ro
79
IESIREA, 20, 21

20. nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici


boul lui, nici asinul lui i nimic din toate
Darea celor zece porunci. cate stint ale aproapelui tau!»
Atunci Dumnezeu a rostit toate Si tot poporul era martor la tu-
aceste cuvinte ffi a zis: netele al la fulgerele si /a sunetul cor-
« Eu stint Domnul Dumnezeul tau, nului si la privelistea muntelui fume-
care te-am scos pe tine din tara Egip- gaud, i privea poporul i se cutremura
tului, din casa robiei. státea departe.
Sti nu ai alti dumnezei afara de mine. Si au zis catre Moise: « Vorbeste
Sa nu-ti faci tie chip cioplit i nici un tu cu noi i noi te vom asculta, dar
fel de asemanare Cu cele ce sunt In cer, sa nu vorbeasca Dumnezeu cu noi, ea
sus, sau pe pamint, jos, sau in apele ne e team& ea murim. »
de sub pimant. Ci Moise a rostit catre popor: «Nu
Sit nu te inchini lor, nici sii slujesti va temeti, ctici Dumnezeu a venit toe-
lor; caci eu stint Domnul Dumnezeul mai ca sii va pun& la incercare i ca
tau, Dumnezeu ravnitor, care pedepsesc frica de el ea' fie mereu in fate. voastra
pacatele parintilor care mit urasc pe &I nu piicatuiti !
mine, in copiii lor, pinä la al treilea Deci poporul a statut departe, iar
si al patrulea neam, Moise s'a apropiat de intunecimea unde
Si mii milostivesc pana la al miilea era Dumnezeu.
neam, catre cei ce ma iubesc i pazese Si a rostit Domnul catre 1VIoise:
poruncile mele. Spune asa fiilor lui Israil: s Voi ati
Sa nu iei in desert numele Dom- vitzut ca eu am vorbit cu voi din
nului Dumnezeului tau, caci Domnul nu cer.
va cruta pe acela care va lua numele Sit nu va faceti dumnezei Mara
sau in desert. de mine, dumnezei de argint ori de aur,
Adu-ti aminte de ziva Sambetei, sa nu vi faceti.
ca Bii o sfintesti pe ea. Sa-mi faci jertfelnic de ptimant
Sase zile lucreaza i fit toate lu- sii jertfesti pe el arderile de tot ale tale,
crurile tale, jertfele tale de pace din turmele EA din
lar ziva a §aptea este Stunbtits,, irezile tale. In orisice loo unde te vei
ziva Domnului Dumnezeului tau. Sa nu inchina mie, voi veni la tine si te voi
lucrezi in ea, nici un lucre, nici tu, nici binecuvanta.
fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, lar dad., imi vei faca jertfelnic de
nici roaba ta, nici dobitocul tau, nici piatra, sii nu-1 cladesti din pietre cio-
strainul tau care locueste inläuntrul plite, caci daca intrebuintezi la ele diilti
cetatilor tale, de fier, le pangaresti.
Ca in sase zile facut-a Domnul ce- Si a& te sui la jertfelnicul meu,
rul i pan-An-dui, marea si toate cate pe trepte, ca ski nu se descopere acolo
sunt, lar in ziva a saptea s'a odihnit. goliciunea ta!»
De aceea a binecuvantat Doinnul ziva
a §aptea si a sfintit-o. 21.
Cinsteste pe tatill tau si pe mama Felurite rdnduieli pentru robi pi pentru
ta, ca sa-ti fie tie bine i sä ucideri.
zile multe pe ptimantul pe care ti-1 va
da Domnul Dumnezeul tau. lath acum legiuirile pe care stt le
Sti nu ucizi. pui inaintea lor:
Sa nu fi desfranat. De vei cumpara rob evreu, el sa-ti
Sa nu furi. slujeascit sase ani, iar in al saptelea an
Sa nu marturisesti stramb impo- sii iasiL slobod, fara fiscumparare.
triva aproapelui tau, Dacti a venit singur, singur sit iasa;
Sii nu poftesti casa aproapelui tau, dacti a venit cu el sotie, sit iasa i sotia
nu poftesti femeia aproapelui tau, lui cu el.
www.dacoromanica.ro
80
IEIREA, 21
Daci stäpanul lui i-a dat femeie despig,ubeascri, de timpul ziicut
aceasta, i-a Miscut lui fii sau fiice, fe- poarte de griji pan& ce se va in-
meia i copiii si fie ai stapinulai ei, sanatosi.
iar el si iasä, singur. lar de va lovi careva pe robul
lar ciao& robul va rice sus si tare: sau pe roaba sa cu toiagul si va muri
« Iubesc pe stapanul meu, pe femeia sub 'liana lui, fapta trebue negresit raz-
pe copiii mei fo'r nu vreau sl má liberez », bunatà.
Atunci sa-1 due& stäpanul säu Ci de va mai tad o zi sau doui,
tea lui Dumnezeu i sit-1 pun& laugh, friptuitorul sä nu fie pedepsit, fiindci
risk sau HMO, usor i stipanul siiu este averea lui.
gäureasci urechea Cu o suli; iar el sä-i Dacit se vor bate doi oameni
fie rob deapururi. vor lovi pe o femeie insircinati si ea va
Dad, cineva va vinde pe flick-ea lepäida pruncul, far& altä, viitámare, vi-
roabi, ea nu se va libera, cum se libe- novatul sá fie silit sä dea ispasa pe care
reazä robii. i-e va cere bilrbatul femeii, i asa sa
Data, nu va fi pe placul stäpanului pliteascii leplidarea pruncului.
ei, drip& ce si-a filcut-o sotie, sä-i in- lar data' Ii va fi pricinuit vatit-
cuviinteze id se fiscumpere, dar si n'aibi mare fard lean, atunci EA, dai viatá pentru
dreptul s'o varlet la neam sträin, dupä viatá.
ce i-a fost necredincios. Ochi pentru ochi, dinte pentru
lar dad, se hotáriste s'o dea fiului dinte, 'nand pentru mân5, picior pentru
se poarte cu ea ca un pärinte pretor,
cu Arsuri pentru arsurä, rani pentru
Data,' insi isi va lua altä sotie, rank vânàtae pentru vanätae.
el sä nu-i scadi nimio nici din hrana ei, i de va lovi cineva in ochi pe
nici din imbräcdmintea ei, nici din traiul robul säu sau va lovi in ochi pe roaba
impreuni. sa, Foii va präpädi ochiul, lase liber
lar cand aceste trei lucruri nu i le ea despägubire pentru ochi.
va implini, atunci sá iasii de la el, in j de va sari dintele robului sdu
dar, firi riiscurnparare. sau dintele roabei salo, sa-1 laso liber ca
De va Iovi cineva un om i acesta peritru dinte.
va muri, fätptuitorul sä, fie dat mortii. 28.Daci un bou va impunge un oni
despan°mbire
Daci nu 1-a pandit, ci Dumnezeu sau o femeie si va muri, boul sä fie ucis
i 1-a dat in mar* îti voi hotäri un loo cu pietre i carnea lui sh nu se minance,
unde BA, fugi ucigasul. iar stipanul boului sä ramânii nepedepsit.
Dad, ins& cineva se inversu- 29. lar (lac& boul era närdvas de mai
neadt impotriva aproapelui säu ucide nainte i i s'a adus la cunostinti sti-
cu viclesug, sit-1 smulgi chiar de la jert- panului si el nu I-a pizit, i boul a ucis
felnicul meu dai birbat sau femeie, boul «a fie ucis cu
Cel ce va bate pe tatäl situ sau pietre, dar i stiipanul lui si fie dat
pe mama sa si fie omorit. mortii.
Cel ce va fura un om va vinde 80. Daci este silit numai sä pläteasci
sau se va gäsi in mana sa, «A fie dat ispasi, el trebue sä dea riscumparare
mortii. pentru viata sa, atát la cat Il vor pune.
Cel ce va blestema pe tatiil säu i data boul va impunge un bilat
sau pe mama sa sä fie dat sau o fatä, tot dupa aceasta lege sa, so
Data so vor certa doi oameni dea deslegare.
unul va lovi pe celalalt cu o piatra sau i dad', boul va impunge un rob
cu pumnul, i acesta nu va muri, ti va sau o roabät sä, se plateasci stapinului
clidea la pat, lor treizeci de sicli de argint, iar boul
i cand se va scula, va umbla si fie ucis cu pietre.
pe afar& rezemandu-se in cftrjä, del ce Dad, va läsa cineva o fantana
1-a lovit si rámanit nepedepit, dar s'i4 descoperiti, sau dad), va stipa cineva o
www.dacoromanica.ro
81
IESIREA, 22
fântana si nu va acopeni-o si va diclea In orice imprejurare de furtisag, fie
in ea un bou sau un asin, bou, fie asin, fie oaie, fie vesmânt, fie
Stiipiimil fantanii sä dea ispasä; once lucru pierdut, despre care va zice
si despagubeased Cu bani pe stapanul cineva: Acesta e al nieu! o pricina
vitei, iar vita moaita ra,mana, color (Iota parti sii, fie adus5, inaintea
lui. lui Dunmezeu, i acela pe care Dumnezeu
Si (lac& boul cuiva va impunge il va osandi sa dea indoitit ispasa aproa-
boul altuia i boul va muri, stapanii 85, pelui sax.
vanda boul cel viu i pretu1 sa-1 im- Dacä cineva incredinteazá aproa-
parta in deua si tot asa sa, imparta pelui sal), spre paza, asin, sau bou, sau
boul ucis. oaie, sau orice aká vit5,, si ea va muri
Sau de s'a stiut ca boul este na- sau se va schilodi, sau va fi hrapita
lava§ do mai nainte FA stapanul sail nu nimeni n'a fost martor,
l-a pazit, el sa dea ispasa bou pentru Atunci, intre cele cloud, parti sit
bou, iar col ucis sii-i ramana lui. hotarasca juramantul Domnului, ca sa
De va fura cineva un bou sau o se stie (lac& nu cumva pazitorul
oaie si o va junghia sau o va vinde, intins mama asupra avutului aproapelui
sa dea ispasit cinci bol pentru bou salt. Stapanul 85, primeasca juramântul,
patru oi pentru oaie. iar pazitorul sit nu dea nici o ispasa,
lar daca i s'a furat din casa lui,
22. sá dea ispasa. stapanului.
leurtif iguri, zeiloage, iniprumuturi fi al/lee. Si daca vita a fost sfasiata, sa
aduca chept ruarturie ce a lamas din
Daca furul va fi prins la o spargere ea i sa nu dea ispasa.
lovit asa bleat s'a i se tragii, moartea, Daca va lua cineva cu imprumut
nu e la mijloc varsare de sange. o vita, de la vecinul sau si ea va ramanea
Iar daca soarele era rasarit cand schiloada sau va muri, foirä ca stapanul
I-au prins, atunci este virsare de sange. ei sti fie de fata, atunci cel co a luat-o
Furul trebue sá des aspra ispas5,. Si cu imprumut sá des ispasa.
daca nu are avere, sa fie vandut el pentru lar dacá, stapanul a fost de fatit,
plata celor furate. sit nu dea ispasa. Iar daca, vita fusese
Si daca dobitocul furat, fie bou, luata cu curie, paguba intra in pretul
fie asin, fie oaie, se va afla inca viu chiriei.
in mama furului, el sá dea ispasa indoita. Daca cineva va amagi o fecioara
Dad), cineva va strica vre-o taring inca nelogoditá si se va culca cu ea,
sau vre-o vie, Fásand vitele slobode fad), zestre EA s'o ja de sotie.
pang tarina altuia, sa dea ispasa ce e lar daca tato ei nu voeste cu
mai bun in tarina sa si ce e mai bun nici un prat sa i-o dea lui, atunci el sa
in via sa. plateasca atati bani cat este hotärit pen-
De va izbucni foc, care sa, cuprincla tru zestrea fete/or.
spinii i s'a mistuiasca graul cladit in Pe vrajitoare sa n'o liisati cu
clai, sau Incá nesecerat sau un camp Col ce se va impreuna cu vita,
intreg, sá dea despagubire cel ce a aprins sa fie dat mortii.
parjolul. Cel ce jertfeste la alti durnnezei,
De va da careva vecinului eau ar- dart)", de Donmul, Eta fie ucis.
gint sau odoare ca sá le pastreze, i au Pe strain sit nu-1 obijduesti
fost furate din casa omului, daca furul nu-1 a,supresti, ciici i voi ati fost straini
se va afla, s5, dea indoita, in tara Egiptului.
lar de nu se va afla furul, atunci Pe viiduva, i pe orfan sa nu-i
stapanul casei sa se infatiseze inaintea obijduiti,
/ui Dumnezeu, ea ad so lamureasca daca lar daca ii yeti obijdui i ei vor
nu cumva intins mana asupra lu- striga cittie mine, eu atunci voi auzi
crului aproapelui sau. strigarea lor,
www.dacoromanica.ro
82
IESIREA, 23
Si mania mea se va aprinde Fereste-te de once vorbä, minci-
pe voi va voi ucide cu sabia, iar fe- noasa; pe cel nevinovat i drept si
meile voastre raminea-vor viduve i fiii nu-1 dai mortii, iar pe col vinovat
vostii orfani. nu-1 lai nepedepsit.
De vei da bani cu imprumut po- Daruri si nu primesti, caci daru-
porului meu, adica säracului care sta rile orbesc pe cei ce vad i strambeaza
Mugâ tine, sö, nu te po4i ou el ca un pricina color care au dreptate.
camatar i sä, nu-i pui nici o do- Pe col strain sa nu-1 asupresti, ca
banda,. stiti ce simte sufletul sträinului, caci
Daca vei lua zillog vesmantul a- straini atá fost i voi in tara Egip-
proapelui tau, sä, i-1 dai inapoi, pana tului.
la asfiqitul soarelui, Sase arri sä sameni tarina ta
Caci acesta este singurul lui aco- sO aduni roadele ei,
peramant, singura Imán& pentru goliciu- lar in anul al saptelea s'o lasi sa
nea lui, i atunci in ce va dormi? Iar se odihneasca i sa filman& parloagii;
daca va striga catre mine, eu il voi si m'inane° din ea saracii poporului tau,
auzi, caci milostiv sunt eu. iar ce va niai raminea, sO manance fia-
Pe Dumnezeu s'a nu-1 hulesti role salbatice; tot asa sO faci cu via ta
pe nici un voevod al poporului tau sil cu mOslinii t'AL
nu-1 defaimezi. In sa.se zile sa-ti faci munca ta,
l'irga de la aria ta si de la teascul iar in ziva a saptea sä, te odihnosti, ca
tau sa, nu intirziezi si mi le aduci, iar si se odihneasca i boul tau i asinul
pe intaiul nascut dintre fiii tOi sa mi-1 tau, si ca sä, rasufle fiul roabei tale si
harizesti mie. strainul care e cu tino.
Cu vitelo tale mari i cu vitele PäziVi toate cite v'am poruncit
raid asa s'a faci: sapte zile sä, stea cu vota, iar numele altor dunmezei ea nu
mama lor, iar in a opta zi sa, mi le le pomen4i i sil nu se auda din gura
dai mie ! voastrá,.
lema voi sa-mi fii mie popor sfant De troj mi pe an sa tii sarbatori
si carnea vitei sfásiate pe cimp si n'o In cinstea mea:
mincaVi, ci s'o aruncgi la caini. 16. Sä, tii sarbatoarea azimelor. Sapto
zile sä, manânci azime, in timpul lunii
23. Abib, asa cum Vi-am poruncit, caci atunci
Felurite porunci i oranduieli. ai iesit din Egipt, i nimeni sa nu vie
inaintea mea cu mina goala.
SO nu porti din loo in loc zvonuri SO praznuesti i sarbatoarea seco-
mincinoase; sa nu dai mina cu cel vi- adici a pargei roadelor muncii tale
novat, ca s'a fii martor minemos. din cite ai semanat pe camp; si Barba-
Sä, nu te dai de partea celor mu4i toarea culesului, la sfad situl anului, can('
la vre-o fapta res; si la judeator sä, cules roadele tale de pe camp.
nu miirtmisesti pe placul color mu4i, ca De troj ori pe an s'a se infaViseze
sO strâmbezi dreptatea. toti coi de parte barbateasca, ai tai,
Pe boier sa nu-1 partinesti la ju- inaintea Domnului Dumnezeului tau.
decati. Cand imi voi aduce o jertfa,
Daca vei Intâlni boul dusmanului nu-mi aduci sangele ei cu paine dospitä,
tau, sau asinul lui, ratacind pe camp, sa nu ramana pana a doua zi grasimea
ea i-1 aduci inapoi sesea. jertfei aduse la praznicul meu.
Daca vei vedea asinul dusmanului Fruntea pargei din tarina ta s'o
tau doborit de povara, fereste-te sa-1 aduci la casa Domnului Dumnezeului
napustesti, ci ajuti-i ca sa-1 scoale de tau. Sä. nu fierbi iedul in laptele
jos.
Si nu faci strambata.te saracului lata, eu voi inaintea ta
la judecatä. pe ingerul meu, ea sä, te pizeascä, pe
www.dacoromanica.ro
83
G
IESIREA, 24

tine in cale si sa te dud, in pamántul 24.


pe care 1-am pregatit. Dumnezeu incheie pe muntele Sinai lega-
Fii cu pazit in fata lui i asculta mantad seiu Cu
de glasul lui, nu fi indaratnic fat& de
el, ciici nu va ierta fáradelegile tale, de 1.i Domnul a zis catre Moise: « Sue-te
vreme ce numele meu este intru el. la Domnul tu si Aaron si Nadab i Abiu
lar de vei asculta de glasul lui q.aptezeci dintre batranii lui Israil,
vei face toate cate am poruncit eu, inchinati-va de departe !
atunci voi fi dusman dusmanilor tai Si Moise sa se apropie singar catre
protivnic protivnicilor tad. Domnul, iar aceia sa nu se apropie si
Caci ingerul mea va rnerge inain- poporul sii nu se sue impreunit cu el! »
tea ta ai te va duce pe tine la Amoriti, Atunci a venit Moise i a spus pe
la Hetiti, la Pereziti, la Canaaniti, la sir poporului toate cuvintele Domnului
Heviti i la Iebusiti, voi starpi pe ei. toat,e legue; iar tot poporul a rdspuns
SA. nu te inchini la dumnezeii ace- inteun glas si a zis: « Tonto poruncile
stora i sit nu le slujesti lor i sit nu pe care le-a rostit Domnul, le vom im-
faci dupa faptele lor, ci sa-i sfarami cu plini ! »
hotariie i sä nimicesti stalpii lor cu Si Moise a scris toate cuvintele Dom-
pisanii. nului FA s'a sculat dis-de-dimineatá si a
Ci sa slujiti pe Domnul Dumne- zidit un jertfelnic la poalele muntelui
zeul vostru si el va binecuviinta pitinea doisprezece stalpi, dupa cele douilspre-
ta i apa ta i va indeparta molirna zece semintii ale lui Israil.
din mijlocul vostru. Si a trimis tineri dintre fiii lui Is-
S'r atunci nu va fi femeie care sa rail, care adusera arden i de tot i jertfirá
lepede, sau femeie stearpà in pamantul Domnului tauri drept jertfá, de pace.
tau, si numarul zilelor vietii tale il voi Apoi Moise lua jumátate din sango
implini. si-1 puse in vase, iar cu cealalta juma-
Voi trimite frica mea inaintea ta tate din sango stropi jertfelnicul.
voi turbura pe toate popoarele im- A luat, dupa aceea, cartea legal-
potriva clirora yeti merge i voi pune mantului si a rostit-o in auzul poporului.
pe fuga pe toti protivnicii VAL lar ei au zis: « Toate cate a grait Dom-
Trimite-voi tauni inaintea ta, care nul, le vom face si le vom urma! »
vor alunga pe Heviti, pe Canaaniti In sfarsit, Moise a luat sangele
pe Hetiti din fata ta. a stropit poporul zicand: « Acesta este
Dar nu-i voi alunga dinaintea ta sangele legamantului pe care il incheie
inteun singur an, ca Ora sä nu ajunga Domnul cu voi pe temeiul tuturor ace-
pustie i ea nu se inmulteascii impotriva stor cuvinte.
ta fiarele salbatice. Dupii, aceea Moise si Aaron, Nadab
Incetul cu incetul Ii voi alunga de Abiu i aptezeci dintre batranii lui
dinaintea ta, pang ce tu te vei Israil s'au suit in munte.
vei lua tara in staptinire. Si au vazut pe Dumnezeul lui Is-
Si voi statornici hotarele tale, rail ; i sub picioarele lui era ca un pod
de la Marea Rosie pana la marea Fili- de strdlucitoare safire i ca mima ce-
stenilor si de la marginea pustiei pana rului celui mai Benin.
la Eufrat, iar eu voi da in mainile Insá asupra acestor alesi dintre
tale pe locuitorii tarii voi goni de fili lui lsrail, Domnul nu si-a intins mana
dinaintea ta. lui, ci ei privirá pe Dumnezeu, iar dupii
SA, nu faci nici un legamant, nici aceea au mancat si au baut.
ou ei, nici cu dumnezeii lor. Apoi Domnul a zis catre Moise:
Sit nu locuiasca mai departe in « Sue la mine in munte i stai acolo
tara ta, ca sä te tag& pe tine la *teat, si-ti voi da table de piatra, aclica le-
impotriva mea, caci de vei sluji dumne- gea i poruncile, pe care le-am seria pen-
zeilor lor, ei iti vor fi tie cursa. tru invatatura ion!
www.dacoromanica.ro
84
IESIREA, 25
Deci Moise sculändu-se impreunä Si si-1 fereci cu aur curat, sipe dinä-
cu Iosua, slujitorul sàu, s'au suit in mun- untru FA pe dinafarii si-lfereci, iar sus si-i
tele lui Dumnezeu. faci o ghirlandä, de aur de jur-imprejur.
lar batra,nilor le-a zis: o Ramâneti Si si torni pentru chivot patru
aici NITA ce ne vom intoarce la voi, verigi de aur i si le prinzi la cele patru
iatä Aaron si Hur sunt cu voi; de colturi de jos ale lui, douil verigi de o
va avea cineva vre-o pricinii, sa se due& parte si douä verigi de cealaltä, lature.
la ei. » Si si faci pArghii de lemn de sal-
Deci Moise s'a suit in munte cam i si le imbraci cu aur.
un nour a acoperit muntele. Si ai väri parghille prin verigile
Si slava Domnului s'a pogorit pe de pe laturile chivotului, asa Meat sä,
muntele Sinai, iar nourii 1-au acoperit se poati duce ehivotul cu
sase zile. Iar in ziva a saptea 1-a strigat lar pArghiile sà. Amami in veri-
Domnul pe Moise din mijlocul nourilor. gile chivotului i sit nu fie scoase din ele.
lar inaintea ochilor fiilor lui Israil, 16. Dupii aceea sit pui in chivot legea
chipul slavei Domnului pe värful mun- pe care-ti voi da-o.
telui era ca un foc mistuitor. Si faci pe urma un capac de aur
Si Moise a intrat in mijlocul nou- curat: lungimea lui si fie de doi coti
rilor i s'a urcat pe munte si a stat jumAtate, iar latimea hii de un cot
Moise in munte patruzeci de zile si pa- fji jumatate.
truzeci de nopti. Si mai faci doi heruvimi de aur
sà-i faci din aur cecinit, räsarind din
25. cele douti, copete ale capacului.
Rtinduieli pentru lacerea cortului descope- Si faci sä, iasä un heruvim din
ririi i pentru odoarele dintr'insul. capätul acesta si un heruvim din capatul
ceklalt; din capacul de aur si faci
Atunci a gräit Domnul lui Moise iasä heruvimii la cele doua, capete ale lui.
fA a zis: lar heruvimii si fie cu aripile in-
o Spune fiilor lui Israil sä-mi aduci tinse i ridicate acoperind cu ele capacul
daruri; de la tot omul pe care-1 indeamna, chivotului, i si stea unul in fata, al-
mima sii dea, sii primiti daruri pentru tuia, cu fetele inspre capacul chivotului.
mine. Si sä, pui acest capac deasupra
Tat& darurile pe care ea, le primiti chivotului, iar in chivot sa pui legea pe
de la ei: aur i argint i aroma; care-ti voi da-o.
Porfira violeti, stacojie si visinie, Si acolo mi voi descoperi tie si
vison i par de caprá; voi grai cu tine de sus de pe chivot,
Piei de berbec vopsite rosu i piei dintre cei doi heruvimi care stau pe chi-
de vitel de mare si lemn de salcâni; votul legii, toate cite îi voi porunci
Untdelemn pentru candele, mirezme cu privire la fiii lui Israil.
pentru mir i pentru tämitia ceo bine Dupi aceea 85, faci o masä de
mirositoare; lemn de salcám, lungä, de doi coti, Iota
Pietre de onix i pietre scumpe de de un cot si inalti de un cot si jumatate.
pus la efod si la hosen. Si s'o imbraci cu aur curat i si-i
Si si-mi faci locas. sfânt ca sii lo- faci imprejur o cununii din aur impletit.
cuesc in mijlocul lor, Si mai faci imprejurul ei un rervaz
Intocmai cum iti voi arito eu: lat de o paling, si pe pervaz, de jur-
chipul locasului çi chipul tuturor odoa- imprejur, sii impletesti o cununä, de aur.
relor lui intocmai sä, le faci. Si sä, faci i patru verigi de aur
Asa dar sa-mi faci un chivot de s'a le prinzi in cele patru colturi uncle
lemn de salchm ; lungimea lui si fie de stint cele patru picioare ale mesei.
doi coti i jumatate, lätimea de un cot Si aceste verigi, menite si pri-
jumatate i inAltimea lui tot de un measci parghiile care vor duce masa,
cot si jumatate. si le pui chiar längA pervaz,
www.dacoromanica.ro
85
IESIREA, 26
lar parghiile 85, le faci din lemn cu heruvimi; lucro de meter
de salckm i sä le imbraci cu aur, i cu Vesittor, sä le faci pe ele.
ele sä se duc5, masa. Lungimea unui covor sit fie de douä-
a sä Lei pentru mash,' talgere, zeci i opt de coVi, lar laVimea lui
niistrape, potire i cupe ca sä torni cu fie de patru coVi, i toate covoarele
ele, i 86, le faci anume din aur curat. ea& aceeasi
Iar pe masä sit pui pâinile pu- Cinci covoare sä fie incheiate inteo
nerii inainte, care sii stea pururea Main- f5,sie mare si celelalte cinci covoare sä
tea mea. fie iaräsi incheiate inter) altä, f5,,sie mare.
Si sit faci un candelabru do aur Apoi sii pui cheotori de podia vio-.
curat. Acest candelabru, cu piciorul letä, pe marginea covorului, de la capiltul
cu fusul lui, sa fie din aur cedinit; iar celei djntiuj fäsii si tot asa sii pui cheo-
cupele lui cu caliciurile i cu florile tori la capittul celei de-a doua
lor sä fie trup cu el. S5, pui cincizeci de cheotori la in-
Sase brate sii se desfaci din la- tiiul i cincizeci la capätul celui
turile lui, troj brate ale candelabrului din urmä, covor din fiisia a doua, asa
sit fie pe o parte i trei sä fie pe cea- ca cheotorile sä villa una in dreptul
laltá parte. alteia.
Candelabrul sii ai.135, la un braV S5, faci cincizeci de copci de aur
troj cupe in chipul florii de migdal, 86, inchei cele douä fäsii una cu alta,
caliciurile i cu florile lor, EA la alt bra,V, cu copci, ca astfel cortul sä fie o singurä
tot asa, troj cupe in chipul florii de bucatit.
migdal, cu caliciurile i cu florile lor ; asa a 85, mai faci i covoare din pär
sä fie lucrat fiecare din cele sase braVe de caprà pentru acoperisul cortului,
care se desfac din fusul candelabrului. anurne s5, faci unsprezece covoare.
Fusul candelabrului sa aibii patru Lungimea unui covor 86 fie de trei-
cupe in forma florii do ruigdal, cu ca- zeci de coVi i litVimea de patru coti ;
liciurile i cu florile lor: cele unsprezece covoare s5, oak, aceeasi
36. Un caliciu sä, fie sub intitia pe- masur5,.
reche de brate care ies din candelabru, Sä coi impreung cinci covoare de o
un caliciu sä, fie sub a doua pereche parte si celelalte sase covoare de alta
un caliciu sä fie sub a treia pereche de parte si sti indoiesti pe cel de al aaselea
brat°. Asa sit fie lucrate cele sake brat° covor in parten de dinainte a cortului.
care se desfac din fusul candelabrului. a sä faci cincizeci de cheotori pe
Caliciurile i braVele sä fie dinteo marginea covorului de la capatul
bucat5, cu candelabrul i tot candelabrul fitsii i cincizeci de cheotori pe marginea
sä fie lucrat din ciocan, dinteo singur5, covorului de la capátul celei de a doua
bucat5 de aur curat. fa
a pe urmä sh-i faci sapte candele Si mai faci cincizeci de copci de
sä le asezi inteinsul, asa ca ele sä, wain& i sii pui copcile in cheotorile
arunce lumina lor inaintea candelabrului. lor i si inchei cele dou5, fàii, ca astfel
1VIucarile i tävitele pentru scrum cortul sä fie unul singur.
sii fie din aur curat. lar ceca ce intrece din covoarele
Candelabrul cu toate aceste unelte cortului jumiktatea covorului caro in-
sä fie dinteun talant de aur curat. trece sii acopere parten de dinapoi a
a vezi sä le faci toate dupii, chi- cortului.
pul caro V s'a arätat Vie in munte. » Si coVii de la o lature si de la cea-
laltit lature, caro vor fi de prisos din
26. lungimea covoarelor cortului, sä cadä pe
Alcdtuirea cortului descoperirii. cele cloud laturi ale cortului, inteo parte
intealta, ca sä-1 acopere.
1. o lar cortul s5,-lfaci din zece covoare i la mai faci peste cort un alt
de vison i de porfirit violetä, stacojie acoperis de piel rosii de berbec i incit

www.dacoromanica.ro
86
IE8IREA, 27

un acoperis, pe deasupra, de piei de nelele si le faci de aur i manelele


vitel de mare. le imbraci tot Cu sur.
Si faci apoi, pentru locas, scan- 8i astfel siinjghebezi locasul dupa
dud de lemn de salcam, de pus in pi- chipul care ti s'a aratat in munte.
cioare. Sit faci o perdea de porfira vio-
Lungimea fiectirei scii,nduri sit fie de Iota, stacojie i visinie si din vison,
zece coi i lätimea fiecarei scanduri sa fie saturit midastra, cu heruvimi cusuti pe ea.
de un cot si jumatate. 8i si asezi perdeaua pe patru stalpi
8i fiecaie scandura ea aibti cate de lemn de salcam, imbracati cu aur,
doi cepi care &a prindit scandurile de care sit sib& carlige de aur i sa stea pa
tälpile lor; asa sit faci la toate scandu- patru talpi de argint.
rile locasului. 8i sit prinzi perdeaua, de carlige.
8i asemenea scanduri pentru locas Chivotul legii si-1 pui in dosul perdelei
sa faci doutizeci, pentru laturea dinspre perdeaus, aceea sä fie pentru voi ca
un perete despirtitor intro Man.
8i sii faci patruzeci de talpi de Sfanta Sfintelor.
argint de pus sub cele doutizeci de scan- 8i si pui capacul pe chivotul legii,
duri, cate doll& ttilpi sub o scandura, acolo in Sfanta Sfintelor,
pentru cei doi cepi ai ei, i douti talpi 8i ea pui masa dincoace de per-
sub alt.& scandurit, iarâi pentru cei doi dea, iar candelabrul sä-lpui in fata mesei,
cepi ai ei. In partea de miazà-zi a cortului, iar masa
Tot asa i pentru laturea a doua s'o pui in partea de miazä-noapte a cor-
a locasului, cea dinspre miaza-noapte, tului.
faci douäzeci de scanduri, lar la usa cortului si faci o per-
Cu cele patruzeci de tälpi de ar- dea de porfira violeta, stacojie
gint ale lor, cite doll& talpi sub o scan- si de vison, tesufa cu alesaturi.
durit i douii tälpi sub o altti scandura, lar perdelei sit-i faci cinci stalpi
lar pentru partea de dinapoi a loca- din lemn de &dam i sit-i imbraci in
sului, care vine spre asfinft, sii faci sase aur, i carligele si fie tot de aur i si
scan du ri. torni pentru stalpi cinci talpi de arama.
8i di mai faci douit scanduri la
cele cloud unghiuri din fundul loca- 27.
sului.
Ele si fie incheiate de jos si petal Jertlelnicul i curtea eldntului
sus, pant): la intaia scoabit, i amandouit # Sit faci un jertfelnic din lemn de
asa si fie puse, ca sit facä cele doll& salami, lung de cinci coi f0.1 lat de cinci
unghiuri. coti. Jertfelnicul si fie pittrat
Si fie deci opt scanduri, i cele lui sit fie de troj coti.
saisprezece talpi de argint ale lor, cate 8i sti-i fad patru coarne la cele
doult ttilpi sub fiecare scandura. patru colttni ale lui; coarnele sit fie
8i si faci manele de lemn de sal- dinteo bucatit cu el si si-1 imbraci in
cam: cinci pentru scandurile de pe o la- a ram it.
ture a locasului, Apoi sti-i fad cenusare de pus ce-
Cinci manele pentru scilndurile de nusa, lopeti, talgere, furculite i lighene
pe cealalta lature a locasului i cinci pentru piratic; toate uneltele lui sä, le
roanele pentru scandurile din partea di- faci de aroma.
napoi a locasului, care vine spre as- Si faci imprejurul jertfelnicului o
fintit. gratie de anima in chip de retea i la
lar manela de la mijlocul scan- aceasta, gratie sä, faci patru verigi de
durilor si treacti de la un copra pang aramit, la cele patru colturi ale ei.
la celillalt al locasului. 8i sa, pui gratia aceasta jos la te-
8i scitndurile si le imbraci cu aur melia jertfelnicului, iar gratia sa, ajunga
scoabele lor prin care vei petrece ma- pant): la jumittatea inilimii jertfelnicului.
87
www.dacoromanica.ro
IEIREA, 28
Sä faci apoi parghii jertfelnicului, In cortul descoperirii, dincoace de
parghii de lemn de salearn, si sit le fereci perdeaua care ascunde chivotul legii,
cu arama; Aaron si fiii sai sa aseze candelabrul care
i parghille sit le vari prin verigi sá arda, de seara pánä dimineata, inaintea
parghiile sä, fie de amandoua laturile Domnului. Aceasta sit fie pravilä, vesnica,
jortfelnicului, ca. sä poatä fi dus. In neam de neamul lor, pentru fiii lui
i jertfelnicul sä-1 faci din scanduri Israil.»
si gol pe clinauntru, precum ti s'a arätat
tie in munte, asa sa-1 alcatuesti. 28.
Dupil aceea sa-i faci locasului o Ddeljdfile sfinte.
curte. Pe parten dinspre miazit-zi a curtii
pui perdele de vison, i lungimea ,Iar tu ja 'Aug& tine pe Aaron, fra-
unei laturi sa fie o sutil de coti. tele tau si pe fiis lui impreuna cu el,
Apoi douazeci de stalpi, cu doua- din mijlocul fiilor lui Israil, ca sa-mi
zeci de talpi de aroma, iar carligele la fie mie preoti, adica Aaron, Nadab
stalpi si vergelele sa fie de argint. Abiu, Eleazar i Itamar, fiii lui Aaron.
Tot asa ad fie laturea dinspre miaza- i sit faci sfinte odajdii lui Aaron,
noapte: sä, pui perdele de o But& de fratele tau, spre cinste i podoaba.
coti, apoi dourizeci de stalpi cu talpi de i tu sa vorbesti cu toti cei ce au
iar carligele la stalpi i vergelele mimI inteleapta, pe care eu i-am um-
lor s'a fie de argint. plut cu duhul intelepciunii, ca sa-i facii lui
lar in lat, in parten dinspre apus Aaron vesniinte pentru ziva sfintirii lui,
a curtii, sä, pui perdele de cincizeci de cänd va fi fa-mi slujeascii, mie ca preot.
coi lungime, agatate pe zece stalpi i acestea sunt vesmintele pe care
stalpii întäiii pe zece talpi. ea le faca: hosen, efod, mantie, tunicii,
largimea curtii, in partea din- mitra i bräu; deci sa le faca aceste
spre rashrit, sa fie de cincizeci de coti, sfinte odajdii lui Aaron, fratelui tau si
i anume: de o parte a usii sa, fiilor lui, ca sa-mi slujeasca mie ca preoti.
agati cincisprezece coti de perdele, cu trei Pentru aceasta sä, in aur i porf irá
stalpi i Cu trei talpi, violetiti, stacojie, visinie i vison.
i de cealalta parto a usii, iarasi i sá fad, efodul din aur, din por-
cincispiezece coti de perdele, cu troj stalpi fira violeta, stacojie i viinie si din vison
Cu trei talpi. tesut cu maiestrie.
lar la poarta curtii sa fie o perdea El sä,' aiba, douä umerare cu care
de douazeci de coti de porfira violeta, sä se lege la cele douil," capote de sus
stacojie si vijnie i de vison, lucru de ale lui.
meter Osator, cu patru stalpi, spriji- i bräul care va trece peste efod,
niti pe patru talpi. ca sa-1 strânga, BA fie lucrat ca i efodul
Toti stalpii de jur-imprejurul curtii dinteo bucata cu el; sit fie din aur, din
vergele de argint, carligele sa fie porfirti violetá, stacojie i visinie si din
de argint i talpile de arama. vison.
Lungimea curtii eh' fie de,-o suta Apoi sá iei douä pietre de onix
de coi i largimea de cincizeci de coti. sa sapi pe ele numele fiilor lui Israil.
lar inaltimea ei sa fie de cinci coti, ase aim:re pe o piatrit si pe cea-
anume din perdele de vison, atarnate lalta piatra alto saso, in sirul nasterii lor,
pe stalpi cu talpi de aramii. Asa cum fac säpatorii in piatra,
lar toate odoarele locasului, pentru ea o scripturii pe pecetie, asa, sa sapi
tonta slujba lui, i toti tdrusii lui i toti numele fiilor lui Israil pe cele douä pietre,
tarusii curtii sa fie de arama. si pe urma sä fereci pietrele in fermi-
$i tu porunceste fiilor lui Israil tura de aur.
sit-ti aduca, pentru candelabru, unt- Dupa, aceea sá pui aceste doua
delemn curat, stors din masline, ca pietre pe umeraiii efodului ca pietre care
arda candelele pururea. 85, aminteasca pe fiii lui Israil; iar Aaron
88
www.dacoromanica.ro
IESIREA, 28
sii poarte numele lor pe cei doi umeri ai gile efodului, ca si stea tapan pe britul
8E, inaintea Doinnului, spre neintrerupta efodului, asa Meat hosenul sa nu se miste
pomenire. de pe efod.
Si mai faci sponci din fir de aur, Si Aaron sii, poarte, °and va intra
Si doua läntujele de aur cuiat in cortul descoperirii, pe hosenul jude-
Ed le faci ca o skim* adica impletite, catii, deasupra inimi.i sale, numele fiilor
aceste lantujele impletite sa, le pui lui Israil, spre neintreruptit amintire,
In sponci. inaintea Domnului.
Si faci dupg, aceea hosenul jude- Apoi sit pui in hosenul judecatii:
&Atli, tesut cu maiestrie, la fel cu efodul, Urim i Tumim, care sa, stea pe mima
din fire de aur, din porfirit violeta, lui Aaron, cánd va intra in cortul des-
cojie i visinie si din vison. coperirii, inaintea Domnului. Astfel Aaron
Si fie patrat, indoit, lungimea lui sa poarte neincetat pe mima sa jude-
fie de o palma i läimea lui tot de o paling, cata fiilor lui Israil, inaintea Dom-
Si si-1 acopen i cu o podoabä, de nului.
pietre scumpe asezate in patru Apoi ea faci mantia de sub efod,
In sirul intai si fie un rubin, un topaz intreagä, de porfirit
si un smaragd; acesta este sirul intai. Si mantia si MIA la mijloc o
In al doidea ír fa fie un carbuncul, gura, pe mid° sii intre capul si gura
un safir si un diamant. sa Dad de jur-imprejur o tivitura trai-
In al tmilea sir si fie un opal, nic tesuta, ca gura unei platose, asa
o agata si un ametist, inctit mantia sa nu se sfaBie.
lar in al patrulea ir fa fie un lar la poalele mantiei, sii pui de
beril, un onix i un jaspis. Aceste pietre jur-imprejur canafi de porfirli violeta,
sä, fie legate in ferecaturi de aur. vihie si stacojie, si intre ei clopotei de
Si pietrele acestea sa fie in numar aur de jur-imprejur.
de douisprezece, dup.& numele fiilor lui Si pui deci un clopotel de aur
Israil; la fel cu sapaturile de pe peceti, si un canaf, un clopotel de aur si un
fiecaie cu numele sau, dupa cele doua- canaf, pe poalele mantiei de jur-imprejur.
sprezece semintii. Aaron sa, se imbrace cu ea cand
Apoi si faci pentru hosen lantu- va sluji, ca sa se auda sunetul clopo-
jele de aur curat si impletite ca sfoara. teilor cand va intra in cortul sfant,
Sit mai fa,ci pentru hosen dota inaintea Domnului, i asijderea °and va
verigi de aur i sä, le prinzi de cele doua ca sä nu moara.
colturi de sus ale hosenului. Dupa aceea sii faci o tablita de aur
Apoi si petreci cele dour), läntu- curat si sii sapi pe ea, cum ai face o sa-
jele de aur in cele doua verigi de la patura pe pecetie: o Sfintit Domnului».
colturile hosenului; Si si o legi cu un § nur de porfiri
Si celelalte douä, capote ale lan- violeta de mitrii, asa incat sa vie in
tujelelor impletite, sit le prinzi de celo partea dinainte a ei.
dota sponci si pe acestea de umerarele Si tablita sii stea pe fruntea lui
efodului, in partea lui de dinainte. Aaron, si Aaron si ja asupra luí toate
Si si mai faci douä, verigi de aur greselile savarsite de fiii lui Israil, la
ca sa le prinzi de colturile de jos ale aducerea darurilor sfinte si la toate sfin-
hosenului, pe marginea dinlauntru, in- tele prinoase, i tablita si stea necontenit
toars5, spre efod. pe fruntea lui, ea ei si afle indurare de la
Sa mai faci, iara, douit verigi de Domnul.
aur i sit le prinzi de cele doua umerare lar tunica s'o fad de vison si tot
ale efodului, dedesubt i in partea de de vison si faci si mitra, iar braul sa-I
dinainte, chiar la local lor de legittura, faci cu alesaturi.
deasupra braului efodului. Si faci de asemenea pentru fiii
lar verigile hosenului sa, le prinda lui Aaron tunici si brae, asemeni si mitre
ca un snur de porfira violetá de veri- sa le faci spre cinste si podoabii.
89
www.dacoromanica.ro
IESIREA, 29

S't sh-i imbraci cu ele pe Aaron Si sâ iei din shngele vitelului i sh


fratele tán i pe fiii lui, apoi sh-i ungi pui, cu degetul tau, pe coarnele jertfel-
cu mir pui in slujbit i sit-i sfin- nicului, iar sangele tot versi la te-.
testi, ca sa-mi fie mie preoti. melia lui.
i sh, le faci lor pantaloni de in, SA' iei apoi toe& gräsimea care
ca sh acopere goliciunea trupului lor acopere mgruntaiele i praporul de pe
di fie lungi de la coapse la genun- mai EA amandoi rárunchii, cu gräsimea
chi. lor, i sä le arzi pe jertfelnic.
poarte si Aaron si fiii lui Insä carnea vitelului, pielea lui
chnd vor intra in cortul descopeiirii, sau necurätenia lui sh le arzi pe foc, afard
cand se vor apropia de jertfelnic, ca sä din tabärk ciici e jertfa pentru pitcat.
slujeasch in locul sfänt, asa Inca sit nu Sh iei apoi unul din cei doi ber-
se incarce de phcate i sh moarh. Aceasta beci, i Aaron si fiii sii sh-si punii mái-
sh be fie pravilii vesnich, pentru el si nile pe capul berbecului.
pentru urmasii lui. Si duph ce ai junghiat berbecul,
iei sh,ngele lui i sii stropesti jertfel-
29. nicul de jur-imprejur.
Sfintirea lui Aaron i a /ido? sdi. Jerefele Apoi sá tai berbecul in buchti
de fiecare zi. sit-i spell mitruntaiele i picioarele
le pui laugh, celelalte bucitti i lh,ngh
s lath, ce trebue sá shviIrsesti asupra chpäthnii.
lor, când Ii vei sfinti pe ei ca sh-mi fie i sii arzi berbecul intreg pe jert-
mie preoti: Sá iei un vitel i doi berbeci felnic, cici este ardere de tot a Dom-
fhrh, cusur. nului, jertfit cu miros de bung, mireazmh,
Apoi, phini nedospite, azime frh- adusä Domnului.
mhntate cu untdelemn i tuft() iaritsi Pe urmh si iei al doilea berbec
nedospite unse cu untdelemn. Toate ace- si.-qi punä Aaron si fiii sai mâinibe lor
stea, sir, le faci din lamurh de fdinii. pe capul berbecului,
Si pune-le inteun paner Si junghiind berbecul sii iei din
o dath cu viçelul Cu cei doi berbeci. silngele lui f}i sá ungi sfärcul urechii
Duph aceea, sá aduci pe Aaron si drepte a lui Aaron i sffircul urechii
pe fiii luí la usa cortului descoperirii diepte a filler shi i degetul cel mare
sh-i imbhiezi, de la mhna lor dreapth i degetul eel
Si ia odajdiile i imbrach pe Aaron, mare de la piciorul lor drept, iar cu Ban-
Cu tunica i cu mantia efedului i cu gale rhmas sit stropesti jertfelnicul de jur-
efodul i Cu hosenul, incinge cu imprejur.
efodului. i sá iei apoi din sängele de pe
Si sit pui mitra in capul lui i sit-i jertfelnic si din mir i s'a stropesti pe
prinzi pe mitril diadema sfhntä. Aaron si vesmintele lui si pe fiii lui
Ia apoi mirul s't toarnit-1 pe capul vesmintele fiilor lui, ca el i vesmintele
lui i unge-I cu el. lui i fiji lui i vesmintele fiilor lui
Pe urmd sii aduci si pe fiii lui se sfinteasch.
imbraci cu tunici. Pe urmil si. iei grhsimea berbe-
Si sit incingi cu bilie pe Aaron FA cului, anume coada lui s't gritsimea
10'1

pe fiii siii i sh le pui mitre in cap, si care acopere mhruntaiele i gritsimea de


preotia sh fie a lor ca o pravilh vesnich. pe mai i amilndoi fárunchii, cu gritsi-
Si pune pe Aaron si pe fiii shi in slujbä. mea de pe ei, isoldul drept cad acesta
r 10. Duph aceea sii aduci vitelul Main- este berbecul de inschunare si de sfin-
tea cortului descoperirii i sh-si punh tire in slujba preotiei
Aaron si fiii sai mhinile lor pe capul lar din panerul cu azime, care
este inaintea Domnului, sit mai iei o
11. i sii junghii vitelul inaintea Dom- phine, o azimh framfintath cu untdelemn
nului, la usa cortului descoperirii. si o turtit,
90
www.dacoromanica.ro
IE$IREA, 30
$i pe toate acestea si le pui in De asemenea sä aduci in fiecare
mâinile lui Aaron EA in mâinile fiilor lui zi jertfä pentru pleat un vitel, ca is-
s'r ea le legeni ea prinos leg6,nat inaintea ridicänd astfel picatul jertfelni-
Domnului. cului; apoi unge-I cu mir ca sfin-
i sii, iei acestea din milinile lor testi.
sä le arzi pe jertfelnic, längä, arderea $apte zile sä aduci jertfe de ispi-
de tot, intru miros de bunä mireazmä, sire pentru jertfelnic ii si-1 sfintesti ea
inaintea Domnului, cad acesta este pri- astfel jertfelnicul sil fie lucru prea sfänt
nos adus Domnului. ro'r tot ce se va atinge de el sit se sfin-
Si, iei pe urmä, i pieptul berbe- teasci.
cului de insciunare i sfintire, care este Iatä acum i cesa ce trebue sä
pentru sfirrtirea lui Aaron, si legeni jertfesti pe jertfelnic: doi miei de alto
ca jertfá legä,natii, inaintea Domnului. un an, zi de ni, jertfi, necontenitit.
Aceasta sä fie partea ta. Un miel sä-1 aduci dimineata
$i sä socotesti ca sfinte pieptul al doilea miel si,-1 aduci intro cele doll&
leginat i oldul ridicat, care au fast le- seri.
ginate si au fost ridicate din berbecul $i si adaogi la intaiul miel a zecea
de inscaunare si de sfintire, adus pentru parte dintr'o efä, de frente de fiinit,
Aaron si pentru fill sii. främäntati, cu a patra parte dinteun
$i acestea sä, fie pentru Aaron si hin de untdelemn, stors din misline,
pentru fili siti, din partea fiilor lui Is- iar ca jertfä de turnare, a patra parte
rail, dajdie intäritä prin lege vesnicä, dintr'un hin de vin.
fiindcä este jertfá, ridicatä; i jertfa ri- lar pe al doilea miel sä-1 aduci
dicatà, pe care au adus-o fili lui Israil in faptul serii, tot Cu prima de fäinä
din jertfele lor de pace, se cade sà fie ea si pe eel de dirnineatä i tot cu tur-
a Domnului. nare de vin, sä-1 aduci jertfri, Domnului,
lar vesmintele sfinte ale lui Aaron, intru miros cu bung mireazmi.
silfie ale fiilor lui, dupä, el, ca ea se $i aceasta sä, fie jertfä, vesnicii, in
imbrace cu ele când vor fi unsi i in- neam de neamul vostru, la usa cortului
scäunati i sfintiti preoti. descoperirii, inaintea Domnului, uncle mil
Timp de sapte zile sá stea im- voi descoperi tie pentru ca sä-ti dau
bricat cu ele acela dintre fiji lui care acolo poruncile mele.
va fi preot in locul lui, si va intra in In acest loe má voi descoperi
cortul descoperirii, ca sä, slujeasci, in lo- fiilor lui Israil si el se va sfinti cu mä-
cul rirea mea.
Dupä, aceea, sá iei berbecul de sfin- $i voi sfinti cortul descoperirii
tire si carnea lui s'o fierbi in ice rant. jertfelnicul si pe Aaron si pe fill sii
$i Aaron si fiii lui sä mä,nânce sfinti-i-voi, CO 86,-mi fie mie preoti
carnea berbecului precum i pftinea din si-mi slujesecti,
paner, la usa cortului descoperirii. $i mä voi shläslui in mijlocul
Sä, le minânce acestea, prin tare fiilor lui Israil si voi fi Dumnezeul lor,
s'a fäcut ispiisirea cänd au fost inscriu- lar ei vor cunoaste ci eu sunt
nati si au fost sfintiti, i nici un sträin Domnul Dumnezeul lor care i-am secs
sä nu mi,nânce din ele, pentru ch sunt pe ei din tara Egiptului, CO Sil locuesc
lucruri sfinte. In mijlocul lor, eu, Domnul Dumne-
$i de va rämänea ceva din aceastä, zeul lor ! »
come de sfintire si din piiine, pfinä a
doua zi, sä arzi rämisitele pe foe si 80.
nu se miinance, ca este lucre sfânt. Jeri!elnicul timdierii i alte onludifirs.
Asa dar sä faci cu Aaron i cu
fiii lui intocmai dupä cele ce ti-am po- 1. t Sil-mi mai faci un jertfelnic pentru
runcit; timp de sapte zile sil tie sfin- arderea támâii, i anume sfi, mi-1 faci din
tires lor. lemn de salcâm,
91
www.dacoromanica.ro
1E$IREA, 30

Si. fie lung de un cot, si fie lat Domnului pentru rascumpararea sufle-
de un cot, sa fie patrat i inalt de doi telor voastre.
coti, lar coarnele lui si fasà din trupul lui, Deci si. iei argintul de riiscumpa-
i si-1 imbraci cu aur curat, atftt rare de la fiii lui Israil i si.-1 dai pentru
partea de BUS Crl,t i peretii de jur-im- trebuintele eortului descoperirii, ca
prejur i coarnele lui; impletesti fie fiilor lui Israil spre pomenire inaintea
imprejur o cununa de aur. Donmului i spre rascumpararea sufle-
Apoi si-i pui sub cununii don& ve- telor voastre !
rigi de aur pe cele doua latmi, adica in i iariísi a grait Domnul lui Moise
douä párti, ca si slujeasea de toarte, si i-a zis:
pentru párghiile cu care va fi dus. « Sa-mi faci o baie de arama
Si-i faci deci doua parghii de lemn scaunul ei si fie de anima', pentru spalat,
de saleam i si le imbraci cu aur. s'o asezi intre cortul descoperirii
i si. pui jertfelnicul tamftierii ina- jertfelnic i FA torni apa in ea.
intea perdelei care acoperd chivotul legii, i Aaron si fill säi spele, in
inaintea capacului care st5, re chivotul baie, mail-tile i picioarele lor.
legii, acolo unde mi. voi descoperi tie. C5,nd vor intra in cortul descope-
lar Aaron si era pe altar tamale ririi sa se spele cu apa, ca si. nu-i lo-.
bine mirositoare ; i in fiecare diminea,tä veasci moartea, sau cand se vor apropia
and va aprinde candelele si. arda timaie. de jertfelnic, ca si. slujeasca i ca sa
De asemenea, child Aaron va aprinde arda, jertfe inaintea Domnului.
candelele in faptul serii, si. ardä i ta- Atunci ei trebue sa-0 spele mai-
maie: jertfä vesnica de tamilie inaintea nile i picioarele, ca si nu-i loveasca
Domnului, in neam de neam. moartea. íi aceasta si le fie ion pravila
Pe acest jertfelnic sa nu ardeti vesnicd, lui Aaron 0 semintiei lui, in
maie straina, nici ardere de tot, nici pri- neam de neam! »
nos de paine, nici jertfa de turnare sit i iardsi a grait Domnul catre
nu turnati pe el. Moise 0 a zis:
Ci numai o data, pe an, Aaron si « Is..-ti din mirodeniile de frunte
savarseascii asupra coarnelor lui jertfa cinci sute de sicli de smirna aleasa ; pe
de ispisire ; cu sangele jertfei pentru jumatate, adica doua, sute cincizeci de
pacat si-1 curete o data pe an. Asa sa sieli scortisoara mirositoare i doua sute
faceti din neam in neam. Acest jertfelnic cincizeci de sicli trestie cu bun mires.
este proa sfant pentru Domnul. » i cinci sute de sicli de casia, dupa
Dupi amen. Domnul a gräit catro siclul sftint, 0 un hin de untdelemn de
Moise si a zis: mäsline.
« °and vei face numaratoarea fii- i si faci din acestea mir pentru
lor lui Israil, a acelor care trebue si fie ungere sfantii, mir alcatuit dupa meste-
numarati, si dea fiecare Domnului ras- sugul ficatorilor de aromate; acesta
cumparare pentru sufletul sau, asa ca fie mirul pentru sianta ungere.
numaratoarea lor sa nu le casuneze i sit ungi cu el cortul descoperirii
vre-o nenorocire. chivotul legii,
Fiecare din cei care vor veni i masa cu toate vasele ei si can-
numaratoare si dea cite o jumätate delabrul cu toate uneltele lui i altarul
de siclu, dupii siclul sfant, care are doua- tam itie rii.
zeci de ghere, o jumatate de siclu, dajdie i jertfelnicul arderii de tot, cu
pentru Dornnul, toate uneltele lui i baia i temeria ei.
Once ins care vine la numaratoare, Deci sa le sfintesti pe acestea, ca
In virsta de doutizeci de ani EA mai in sa fie pica sfinte. Tot ce se va atinge de
sus, sa dea dajdie Domnului. ele se va sfinti.
Cel bogat sa nu dea mai mult Tot asa si ungi cu mir pe Aaron
cel same a, nu dea mai putin decat o pe fiii lui i sa-i sfintesti pe ei ca
jumatate de siclu, cand veti da dajdie si.-mi fie mie preoti.
92
www.dacoromanica.ro
IEIREA, 31
Apoi sit vorbesti cu fiii lui Israil mintia Dan, si in inimile tuturor celor
sa, le spui: Acesta sa, fie pentru voi cu mima inteleapti am pus pricepere,
mirul sfintei ungen i in neam de neamul ca si aduci la indeplinire toate cite
vostru. ti-am poruncit tie:
Peste nici un om de rand si nu Anume, cortul descoperirii i chi-
turnati din el si nici dupa cum este el votul legii i capacul cu heruvimi de
pregatit si nu faceti vre-un mir la fel, deasupra i toate odoarele cortului,
caci el este dint si sfant si fie pentru voi. Masa cu toate sculele ei i cande-
Oricine va face vre-un mir la fel labrul cel din aur curat i toate cele de
sau oricine va da din el unui strain, trebuintii ale lui i altarul tamaierii,
fie starpit din poporul meu! »
acela sib', Si jertfelnicul pentru arderea de tot,
Apoi Domnul a gräit lui Moise: cu toate uneltele lui, baia i temelia
mirodenii bine mirositoare: bal- ei,
sam, unghisoara cu bun miros, galba- Si vesmintele de slujblt, adicii odaj-
num, si pe langa, aceste mirodenii: tamale diile sfinte ale lui Aaron, arhiereul,
curata, din toate aceeasi masurit, vesrnintele fiilor lui, cele pentru slujba
Si din ele toate fi tamaie de tit- preoteasca,
maiat, un amestec precum il face me- i mirul pentru ungere i tämäia
sterul de mirezme, cu adaos do sane, bine mirositoare pentru locasul sfant. Pe
curat i pentru sfanta intrebuintare. toate si le faca asa precum ti-am po-
1Si o parte din aceasta tamaie s'o runcit tie ! »
pisezi marunt i si pui din ea inaintea Si Domnul a vorbit iarasi cu Moise
chivotului, in cortul descoperirii, acolo i-a zis:
undo ma, voi descoperi tie. Si ea si s Vorbeste ou fiii lui Israil i spu-
fie prea sfänta pentru voi. ne-le: « Luati aminte si paziti zilele de
lar tamaie pregatita dupa ame- Sambata ale mele, caci ele sunt semn
stecatura aceasta, si nu va, faceti pentru intre mine si voi in neam de neam, ca
voi, ci s'o socotesti lucru sfânt al Dom- si stiti ci eu stint Domnul care vi
nului. sfinteste.
Si cine-si va face asemenea tamitie, Asa dar paziti ziva Stimbetei,
ca si se bucure de mireazma ei, acela fiindca ea este sfanta pentru voi ; ori-
sa fie starpit din neamul » cine va pingan-o si fie pedepsit cu
moartea, flindca oricine va savarsi in-
31. teinsa vre-o lucrare, meia trebue si fie
Me,sterii Betaleel si Oholiab. Präznuirea starpit din mijlocul poporului sau!
Sanzbetei si tablele legii. *me zile si fie zile de lucre, iar
ziva a saptea este Sambata, zi de
Dupä aceea Domnul a vorbit cu odihni sfantä, pentru Domnul. Oricine
Moise i i-a zis: va face vre-o name& in ziva Sambetei
« lati, eu am chemat anume pe si fie pedepsit cu moartea.
Betaleel, fiul lui Un, fiul luk Hur, din Deci fiii lui Israil sa, ptizeasca Sam-
semintia lui luda, bata, ziva de odihnä, in neam de neam,
Si I-am urnplut pe el cu duh durn- ca vesnic legiimant.
nezeesc, dandu-i intelepciune, iscusinta Si ea fie aceasta intre mine si fiii
Ftiintii, si tot felul de indemanare, lui Israil, semn vesnic, fiindei Domnul
Ca si izvodeasci lucruri mestere, fiicut in sase zile cerul i pimantul,
intruchipandu-le in aun, in argint i in iar in ziva a §aptea a contenit i s'a
arama, odihnit
Ca si slefuiasca pietre scumpe i si Si Domnul a dat lui Moise, dupa
le feroce i ea ea sape in lemn, alcatuind ce a sfarsit vorbirea cu el, pe muntele
tot felul de lucruri. Sinai, cele doua table ale legii, table
i iata, eu i-am dat lui ca ajutor de piatra, serse cu degetul lui Dum-
pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din se- nezeu.

www.dacoromanica.ro
93
IESIREA, 32

32. Egiptului, cu putero more si cu brat


vanj os ?
Vife/u/ de aur. De ce ea zica Egiptenii: « I-a scos
lar poporul viizand c Moise za- din tar& cu gand ram, anume ca sa-i
boveste 86, se coboare din munte, s'a prapadeszca in munti i sa-i stearga de
adunat in preajma lui Aaron EA i-a pe fata pamintului »? Intoarce-te de la
Scoali-te i ne f dumnezei, care sa aprinderea mániei tale EA schimba gandul
mearga inaintea noasträ, caci lui Moise de prapad cu care arneninti poporul tau.
acesta, omul care ne-a scos din tara Adu-ti aminte de Avraam, de Isaac
Egiptului, nu stim ce i s'a intam- de Israil, robii tai, cárora le-ai jurat
plat. o pe tine insuti i le-ai filgaduit: 4 111111111-
Atunci Aaron a rostit catre ei: 0-voi semintia voastra co stelele ce-
Scoateti cerceii de aur din urechile rului, lar tot acest pamant despre care
femeilor voastre si ale feciorilor vostri ti-am vorbit, 11 voi da urmasilor tai,
si ale fetelor voastie i aduceti-i la mine. » ca sa-1 stapaneasca pururea! »
Si tot poporul scoase cerceii de aur Atunci Domnul s'a chit de pra-
din urechile lor aduse lui Aaron. padul pe care cugetase sä-1 aduca peste
Si Aaron a luat acest aur din mai- poporul
nile lor i dupa ce a inchipuit chipul cu Dupg acestea, Moise se intoarse
dalta, le-a fácut lor un vitel turnat. si se pogori de pe munte avand in mama
Atunci ei au strigat: lata, Israile, dum- cele doua table ale legii, serse pe aman-
nezeul tan, care te-a scos din tara Egip- douá, partile; caci erau serse si pe o
tului ! » parte si pe alta.
Si Aaron, vilzand idolul, a cladit Si tablele erau lucrul lui Dum-
un jertfelnic in fata lui, si a strigat Aaron nezeu, scriptura era scriptura lui Dum-
si a zis: a Maine va fi sarbatoare in cin- nezeu sapata pe table.
stea Domnului.* Si auzind Iosua zarva poporului,
i s'au sculat a doua zi dimineata pe °and striga, a zis catre Moise: In
si au adus arden i de tot si au jertfit tabara e strigat de razboi! »
jertfe de pace i apoi poporul s'a pus Ci Moise i-a raspuns: 4 Nu e nici
jos ca sa manance i sa bea,, apoi s'a glasul color ce striga cii, au biruit, nu e
sculat ca ai se zbenguiasca. nici glasul celor ce striga, ca au fost
Atunci Domnul a gräit lui Moise: infrânti; ce aud eu e glasul unora care
Coboara-te degraba, cáci poporul tau, zbiar5,.*
pe care 1-ai sees din tara Egiptului, a lar cand s'au apropiat de tabära
apucat pe druin gresit. si a vazut vitelul i danturile, atunci
Degraba s'au abatut din calea pe a izbucnit mania lui Moise o a zvârlit
care le-am fost poruncit-o eu; i si-au din man& tablele i le-a facut tandari,
facut un vitel turnat i i s'au inchinat la poalele muntelui.
i-au adus jertfe si au zis: « Acesta este, Apoi a luat vitelul pe care-1 fa-
Israile, dumnezeul tau, care te-w scos din cusera si 1-a ars In foc FA 1-a sfaramat
pamantul Egiptului ! pana I-a facut pulbere; chip& aceea 1-a
S'r Domnul a mai zis catre Moise: risipit in rya i cu apa aceea a adapat
« Ma uit la poporul acesta i vad ca este pe fiii lui Israil.
un popor tare de cerbice! In sfarsit, Moise a zis catre Aaron:
S'r tu, acum lasa-ma ca mania mea « Ce ti-a facut tie acest popor de 1-ai
sii izbucneascit impotriva lor si pril- varit inteun pacat atat de more? e
padeasca. Iar pe tine te voi face po- Atunci Aaron a faspuns: « Sit nu
por mare ! » se aprinda mania domnului meu; tu stii
Atunci Moise s'a rugat de Dotnnul cii poporul acesta este pornit spre role.
Dumnozeul i-a zis: «De ce, Doamne, Cad ei mi-au cerut: Fii-ne dum-
sa se aprinda mania ta impotriva popo- nezei, care sit meargá, inaintea noastra
rului tau, pe care 1-ai scos din tara cad acest Moise, omul care ne-a ecos
www.dacoromanica.ro94
IESIRtA, 33
din tara Egiptului, nu stim ce a 33.
tit. Domnului Impotriva roporului.
Atunci eu le-am spus: Cine are Domnul se aratii lui Noise.
aur sh-lscoata afarii. » i ei mi 1-au adus
eu 1-am turnat In foc si a iesit Dupd acestea, Donmul a zis lui
acesta. » Moise: Haide, porneste de aici, tu foi
Atunci Moise, väzilnd cä, poporul poporul pe care 1-ai scos din tala Egip-
esto fära frau, fiindca Aaron li slähise tului, »pro pamantul pe care 1-am fa,-
frOul, spie batjocura protivnicilor sai, gaduit cu juramant lui Avraam, lui Isaac
S'a dus Moise in poarta taberei lui Iacob, cand le-am spus: « 11 voi
si a rostit: « Cine este cu Domnul sti därui semintiei tale.
vinä, langil mine ! » i s'au adunat la Si eu voi trimite inger inaintea
el toti fiji lui Levi. ta i voi alunga pe Canaaniti, pe Amo-
Si Moise le-a gräit: « Asa porun- riti si pe Hetiti si pe Pereziti i pe He-
ceste Domnul Dumnezeul lui Israil: « Fie- viti i pe
care din voi sa-si punä, sabia la sold Si to voi aduce in tara unde curge
si sii sträbateti i sii va invartiti prin lapte i miele; dar eu nu voi mai merge
tabilra, de la o poartit pan& la cealaltii, In mijlocul vostru, ea sa nu vii nimicesc
si sit ucida fieca,re pe fratele sau si fie- pe cale, pentru eä, voi sunteti un popor
care pe aproapole säu, fiecare pe ruda sa ! tare la cerbice! »
Iar fiii lui Levi fiicurit dupä cu- Si auzind poporul acest cuvant cum-
vantul lui Moise, i cazurii, din popor, plit, s'a umplut de jale si nimeni n'a
In ziva aceea, ca la trei mii de oa- mai pus pe sine podoabele ce avea.
meni. Cdci Domnul ZiE$080 lui Moise
Dup.& aceea a zis Moise: s Intrati Spune fiilor lui Israil: « Voi sunteti un
astäzi in slujba Dornnului, ca preoti ai popor tare la cerbice ; o singurä,
lui, ea astäzi sä vii dea binecuvantare, (lac& as mai veni in mijiocul vostru,
caci fiecare a fost impotriva fiului sau v'as präpädi. i acurn, aruncati de pe
si a fratelui eau. » voi podoabele voastre j voi vedea co
lar a doua zi Moise a vorbit po- am de Lout cu voi ! »
porului: « Voi ati sä,varsit un piicat mare ; Deci fiji lui Israil au aruncat po-
ci eu acum mii voi sui la Domnul, doabele de pe ei cand au plecat de la
poate voi dobandi iertare pentru pa- Muntele Horebului.
catul vostru! » i Moise a luat cortul i i 1-a in-
Apoi Moise s'a intors la Domnul tins afar& din tabira, departe de ta-
si a grait: « 0, poporul acesta a savarsit bar& i i-a zis Cortul descoperirii »,
pica greu, cad i-a Lout un dumnezeu oricine voia sa afle poruncile Doninului
de aur. se ducea la cortul descoperirii, care
Si acum, te rog, iartit pficatul lor ! era afar& din tabärii.
Iar de nu, te rog, sterge-rui din cartea lar ciad Moise iesea sit se due& la
ta, din cartea pe care ai scris-o ! cort, tot norodul se scula in picioare
Dar Domnul i-a rä,spuns lui Moise: statea fiecare la usa cortului sOu si se
Pe acela care a pilcatuit impotriva uita dup& Moise, panä ciind intra in
mea, pe acela Il voi sterge din cartea cortul descoperirii.
mea. Si dup& ce Moise intra in cort, stal-
lar acum du-te si dililuzeste po- pul de nour se pogora i statea la usa
porul spre locul ce ti-am poruncit tie! cortului; iar in vremea aceasta, Domnul
ingerul meu va merge inaintea, ta, vorbea cu Moise.
ins& in ziva in care Ii voi cerceta, atunci Si tot poporul tinca ochii la stal-
voi pedepsi nelegiuirea lor ! » pul de nour care stätea la usa cortului,
Asa a lovit Donmul pe popor, apoi tot poporul se scula in picioare
pentru cii, facuser& vitelul pe care-1 tur- se inchina pan& la piimant, fiecare la
nase Aaron. usa cortului eau.
www.dacoromanica.ro
911
IE$IREA, 34
Si Domnul vorbea Cu Moise fata 34.
catre fata, precum vorbeste un om cu Al doilea rand al tablelor legii.
prietenul eau. Si pe urm5, Moise se In- Poruncile ci sdrbdtorile sant din nou
toreen in ta,biira. Dar Iosua cel tanar, amintite.
fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, nu so
departa de cort. i a grait Domnul catre Moise:
Dupa aceasta Moise a zis catre « Ciopleste-ti dou5, table de piaträ ase-
Domnul: Jata, tu mi-ai poruncit mie: meni color dintai i eu voi serie pe
# Du pe poporul acesta! » Ins& tu nu mi-ai aceste table cuvintele care erau pe cele
descoperit pe acela, pe care 1-ai harazit dintal, pe care tu le-ai sfarilmat.
sa ma insoteascit. Si iarasi tu ai mai zis: Si fii gata mäine dimineala, ca
« Te stiu bine i ai aflat har in ochii mei ! » te urci in faptul zilei pe muntele Sinai
Si acum, daca am aflat har in si ea te infatisezi inaintea mea, acolo
ochii taj, descopere-mi telurile tale ca pe varful muntelui.
sa te pricep i ca sit% aflu har inaintea Ins& nimeni 85, nu se urce impreuna
ta; i ja aminte cá aceasta gloat& este cu tino, ba chiar nimeni 85, nu se iveasch in
norodul tau! » tot cuprinsul muntelui; i nici turma,
Atunci Domnul i-a raspuns nici cireacla sa nu pan& in preajma
« Ochiul meu te va insoti si te voi ea- acestui munte! »
lauzi la tinta ta ! Si Moise a cioplit dou5, table de
Ci Moise a gait: o Daca, ochiul täu piatra, la fel cu cele dintai i s'a sculat
nu ne calauzeste, nu ne mai porni de aici. dis-de-dimineatii si s'a suit pe muntele
Cad dupä ce oare se va cunoaste Sinai, dupa porunca Domnului, si a luat
ca am aflat har in ochii täi, eu i poporul in mána sa cele doua table de piatra.
tau, daca nu dupii, aceasta, cii, tu ne Atunci Domnul s'a pogorit in nour
vei ins* pe noi, i numai asa ne vom Moise a stat acolo Pang& Domnul
osebi, eu i poporul tau, dintre popoa- a chernat numele Domnului.
rele de pe fata piimantului! » Si Domnul a trecut pe dinaintea
Atunci Domnul i-a raspuns lui lui si a strigat: « Domnul ! Domnul este
Moise: « i lucrul acesta pe care mi-1 Dumnezeul indurator i milostiv, zabav-
ceri, voi face, caci tu ai aflat har nic la mimic i bogat in bunatate
in ochii mei si te cunosc prea bine ! credinciosie,
Dar Moise 1-a rugat: « Atunci El pastreaza, mila lui la mii de nea-
rog arata-mi slava ta! o muri; iarta gresala, pacatul i nelegiui-
Domnul 1-a intampinat cu vorba: rea, dar nu eruta pe nimeni, ci pedep-
« Desfasura-voi maretia mea in fats, ta seste farädelegea parintilor in fis i in
voi striga numele Domnului inaintea nepoti, pang la al treilea si al patrulea
ta, caci sunt indurator cu cine vreau neam ! »
sá fin indurator i miluesc pe cel pe care Si Moise degrab5, a cazut la pa-
vreau sä-1 miluesc. » mant si s'a inchinat.
Apoi a zis Domnul: o Tu- nu poi Apoi a grait: o Daca am aflat har
sa vezi fa0 mea, cad nu se ponte om in ochii tad, o, Doanane, binevoiaseil
care sa ma vaza i sa faulting viu. » Domnul meu sit yin& in raijlocul nostru,
Si a mai zis Domnul: «Tata aici cad suntem un popor tare la cerbice ;
un loe, in preajma mea. Tu sa stai intro ci tu ne iarta färadelegile noastre i pa-
stanci, catele noastre i ne fa pe noi moste-
Si cand va trece slava mea, te nirea ta! »
voi pune in capiitura unei stanci Atunci Domnul a zis: voi
voi pune mana mea in dreptul tau, face cu tine legamant. De fata cu tot
pang ce voi trece. poporul tau, voi savarsi rninuni care
lar dup5, ce voi lua mama mea, nu s'au mai savarsit in tot p5,mantul
atunci tu ma vei vedea din spate, dar la nici un alt neam, ca tot norodul,
fata mea nu poate s'o vaza nimeni. » In mijlocul citruia esti tu, ea vaza lu-
www.dacoromanica.ro
96
IESIREA, 34
°raffle Domnului, cad infricosat esto De troj ori pe an sä se infiitiseze,
ceea ce eu voi savársi cu tine! inaintea, Domnului Dumnezeului lui Is-
Pitzeste coca ce ti-am poruncit rail, toti cei de parte barbitteascä din
astazi; iata, eu voi alunga de dinaintea norodul tau,
ta pe Amoriti i pe Canaaniti, i pe Re- Choi eu voi goni neamurile di-
titi, si pe Pereziti, si pe Heviti si pe naintea fetei tale si voi largi hotarele
Iebusiti. tale, si nimeni nu va pofti tara ta, cand
Fereste-te ca nu cumva sä faci le- te vei sui ca sä te infatisezi inaintea
gal/Ant Cu locuitorii tärii aceleia in care Domnului Dunanezeului tau, la cele tiei
tu vei intra, ca sa nu fie o cursit in mij- rástimpuri de peste an.
locul vostru, Si. nu aduci sangele jertfei mele
Ci, dimpotrivä, si. d5,rhmati jert- cu phine dospith sa nu fie phstratä
felnicele lor, ea sfarhmati sthlpii lor de seara Ora dimineata, jertfa Barba-
sh, taiati aserele lor. torii Pastelui.
C5, tu nu trebue sa te inchini la Fruntea phrgai din tarina ta set
alt Dumnezeu, fiindcä Domnul care se o aduci in casa Domnului Dunanezeului
cheamä « Rhvnitorul s inteadevär este tau. Si. nu fierbi iedul in laptele ma-
Dumnezeu rilvnitor. mei sale. »
Nu cumva ea faci vre-un leghinânt Apoi Domnul a vorbit iaräsi lui
cu locuitorii acolei täri, fiindch ei, des- Moise: « Scrie euvintele acestea, chei pe
franfind dupä dumnezeii lor i jertfind temeiul acestor cuvinte am incheiat eu
dumnezeilor lor, te vor cherna si pe tine leghmant cu tine i cu Israil !
BA, mdritinci din jertfele lor. Si Moise a ramas acolo cu Domnul
lar ciao& ai lua din fetele lor femei patruzeci do rile i patruzeci de nopti;
pentru fiii thi, fetele lor, desfritnilnd dupa phine n'a máncat i apa n'a baut.
dumnezeii lor, ar aduce si po fiii tai Si a scris pe table de piatra cuvintele
ca si. desfrhneze i ei dup.& aceiasi dum- legamhntului: cele rece porunci.
nezei. lar cand Moise s'a pogorit din
Si. nu-ti faci tie claipuri turnate muntele Sinai i cele douti table ale legii
idolesti. erau in mina lui, pogorindu-se din munte
Si. ii sarbh,toarea azimelor; f}apte Moise, el nu stia eh, obrazul lui strain-
rile sh m5,nanci azime, asa precum ti-am ceste, fiindcä vorbise Durnnezeu cu el.
poruncit, la vremea riinduith in luna Deci viizhndu-1 pe Moise Aaron si
Abib, fiindcit in luna Abib ai iesit din toti fiii lui Israil, iatä ca obrazul lui
Egipt. strdlucea. Atunci ei s'au tomut sii se
Once inttti nascut, de parte bär- apropie de el.
bateasca, este al meu; si tot asa cel Dar Moise i-a chemat i atunci
dîntM näscut de parte barbateasch din Aaron i toti fruntasii obstiei s'au in-
turmele i cirezile tale, fie bou, fie tors la el i Moise a inceput sa vor-
oaie. beasch cu ei.
lar intitiul nascut al asinului si.-1 Si s'au apropiat toti fiii lui Israil
rhscurnperi cu un miel, iar dacii nu-1 vei Moise le-a poruncit tot ceca ce
ráscumpitra, sit-i frângi gátul. Pe once orânduise Domnul, in muntele Sinai.
inthi náscut dintre fiji tái, trebue sti-1 Si dupa ce a ispritvit Moise de
äscumperi i nimeni di nu se infatiseze vorbit cu ei, si-a pus pe fat& un ribranic.
inaintea mea Cu mama goalä. Si ori de cáte ori Alois° intra ina-
Sase rile lucreara, iar in ziva intea Domnului ea si. vorbeasch, cu el,
saptea odihneste-te ; chiar in vremea ara- lephda zitbranicul Omit chnd iesea din
tului si a seceratului sit te odihnesti. fata Domnului, ì dupit ce iesea,
Si. tii de asemenea i sarbatoarea tasea fiilor lui Isi ail ceca ce i se porun-
siipthmanilor, sarbatoarea phrgiti, la se- cise.
cerisul grttului, i sarbittoarea culesului, Si fiii lui Thrall vedeau ch. obrazul
la sfitrsitul anului. lui Moise straluceste. Iar el Ii panca
www.dacoromanica.ro
97
IE$IREA, 35

valul la loe pe obraz, pana and venea Apoi jertfelnicul arderilor de tot
vremea 85, intre iar, sa vorbeasca cu si gratia de aroma care-1 inconjoara,
Domnul. parghiile lui Fji toate uneltele lui, baia
de spalat i temelia ei;
35. Perdelele curtii cu stalpii si. tal-
pile lor £1 perdeaua de la poarta curtii;
Sdndu'ita. Darurile aduse pentru Cortul Tarusii cortului d'ha i arusii
deseo peririi. Befaleel fi Oholiab, mef eri curtii i franghiile lor;
iscusiti, c1zernai la lucrul cortului. Odajdiile scumpe, pentru slujba
din locasul sfant, i vesmintele «finte
Dupa acestea Moise a strans toata pentru Aaron, arhiereul, i vesmintele
ohstia fiilor lui Israil i le-a zis: « Tata hilor sii, pentru slujba preoteascä! »
ceea ce a poruncit Dumnezeu sä, faceti: Dupii, aceea toatä, obstia fiilor lui
ase zile sa lucrati, iar ziva a saptea Israil s'a dat la o parte de dinaintea lui
a, o sfintiti, ca este Samba,ta, zi de Moise.
odilmä, intru cinstea Domnului. Oricine 1$i a venit fiecare pe care-1 in-
va lucra ceva in ea, sa fie dat mortii. demna Mima i fiecare pe care-1 imbia
Sa n'apiindeti foc in ziva Sambetei, cugetul, aduand daruri Domnului, pen-
nicaieri in locuintele voastre ! » tru chidirea cortului descoperirii i pen-
Iarasi a gräit Moise catre toata tru oranduirea tuturor slujbelor lui ca
obstia fiilor lui Israil si a «pus: « 'ata pentru facerea sfintelor vesininte.
ceca, ce a poruncit Domnul si ce a zis. i au venit bärbati ca i femei,
Aduceti din averile voastre prinos toti pe cale Ii lisa Mima, i aduceau agrafe
Domnului, fiecare cát Il va lisa Mima cercei, melo, salbi si tot felul de lucruri
sa adua prinos Domnului, fie aur, fie de aur ; filmare care voia sä, afieroseasa
argint, fie aramii un dar de aur Domnului, 11 aducea.
Porfirä, violeta, sta,cojie i toti la care se gasea porf irá
vison par de mirras,
1.1 violeta stacojie i viinie, ori vison, ori
i piei de berbec vopsite cu rosu par de caprä ori piel de berbec vop-
piei de vitel de mare si le= de salara, site rosu, ori piei de vitel de mare, le
i untdelemn pentru candelabru aduceau.
mirezme pentru mir i pentru pregatit Toti cei ce voia,u si aduca in dar
thmaia ceo bine rnirositoare, argint sau aroma, aduceau darul lor
i pietre de onix i alte pietre scumpe Domnului; i toti la caro se afla lemn
de pus la efod si la hosen. de salcarn pentru facut vre-unul din lu-
lar toti cei iscusiti dintre voi sil crurile de trebuinta, Il aduceau.
vina i sä pregateasca toate cate a po- i toate femeile mestere torceau
runcit Domnul, cu mainile lor i aduceau ceca ce te-
Adicä, locasul sfant, cortar] lui suserä: porfia violeta, stacojie i visinie
acoperamántul lui, verigile lui i sean- trambe de vison.
durilc lui, parghiile, stalpii tálpile lui; i iardsi toate femeile care se sim-
Chivotul legii ffi parghiile lui, ca- teau impinse de indemanarea lor au te-
pacul cu heruvimi i perdeaua de di- sut parul de capra.
naintea ehivotului; lar c5,peteniile au adus pietrele de
Masa cu parghiile ei i cu toate onix i alte pietre scumpe de pus la
lucrurile ei i painile punerii inainte; efod si la hosen,
*i candelabrul pentru luminat Asemenea i mirezme untdelemn
uneltele lui i candelele lui, i untde- pentru candelabru, mir de ungere i ta-
lemnul de ars in candele; mal° bine mirositoare.
i jertfelnicul tamaierii i parghiile Astfel toti barba-0i i femeile din
lui i untdelemnul ungerii i tamal& bine fiji lui Israil, pe care i-a indemnat Mima
mirositoare i perdeaua de la intrare pen- si dea cate ceva pentru avarsirea celor
tiu usa locasului. ce Domnul poruncise sil se faca, prin
www.dacoromanica.ro
98
IEIREA, 36
mana lui Moise, au adus daruri de huna i graira catre Moise, spun&ndu-i :
voie Domnului. Poporul aduce mai mult decitt trebue
Pe urmä, Moise a grait catre pentru savarsirea lucrului pe care a po-
lui Israil: Vedeti, Domnul a chemat runcit Domnul sa-1 facem ! »
anume pe Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Deci Moise a poruncit i ei au purtat
Ilur din semintia lui luda, porunca in tabard zicand: « Nimeni, bar-
i 1-a umplut pe el cu Duhul lui bat ori femeie, s'a nu mai lucreze nici un
Dumnezeu, dandu-i intelepciune i iste- lucru de daruiala pentru sfantul locas! »
time si stiinta, pentru tot felul de lucrari, Astfel poporul a contenit cu adusul
Ca sil näscoceasca izvoade i sä prinoaselor,
le lucreze in aur i in argint i in arama, Fiinclea ceea ce se stra'nsese era
i sä slefuiasca pietrele scumpe destul pentru toate lucrurile ce trebuiau
pentru incrustat; ca sä sape in lemn facute, ba inca i prisosea.
sä infiripeze tot felul de lucruri Atunci toti acei mesteri iscusiti,
iscusit lucrate. printre cei ce savärsisera lucrarea, au al-
34.i a mai pus in Mima lui i darul catuit sfantul locas din zece covoare de
de a invata pe altii, atat lui cat i lui vison i de porfira violet5,, stacojie
Oholiab, fiul lui Ahisamac din semintia tesand in ele heruvimi, cu me-
lui Dan. stesug de tesator.
35. Umplutu-i-a pe ei cu maiastra iscu- Lungimea unui covor era de doud-
sinta ca sä savärseasca toste lucrarile, zeci si opt de culi, iar largimea lui era
ale slefuitorului, ale tesatorului in gher- de patru coi; toate covoarele erau de
ghef, ale izvoditorului de alesaturi pe aceeasi masura.
porfira violeta, stacojie i visinie si pe i cinci covoare le-au incheiat inteo
vison, ca si ale tesatorului de rand, ca fasie mare s't cinci covoare le-au incheiat
unfi ce sunt mesteri sa, savarseasca orice iarasi inteo
fel de lucru i sa intruchipeze iscusite Apoi au facut cheotori de porfira
7amisliri violet5,, pe marginea celui din urma co-
vor din intilia fasie si tot asa au facut,
36. pe marginea celui din urma covor din
Inceperea lucrului la Cortul sldnt. a doua fdsie.
Cincizeci de cheotmi au facut pe
Deci Betaleel i Oholiab i toti marginea intaiului covor i cincizeci de
cei priceputi, carora Domnul le-a dat cheotori pe margines celui din urma co-
intelepciune i indemanare ca Eta stie vor, din a doua fasie, asa inca cheoto-
faca toate lucrarile de trebuinta pentru rile räspundeau una cu alta.
sfantul locas, s5, savarseasca toate, asa Au facut apoi cincizeci de copci de
cum a poruncit Domnul! » aur, i cu copcile au incheiat fdsiile de
Deci Moise a chemat pe Betaleel covoare una cu alta, astfel ca tot acope-
si pe Oholiab si pe toti barbatii iscusiti, risul s'a fácut o bucata.
In a caror inima Dumnezeu pusese de- Au mai facut apoi cortului co-
steptaciune si pe toti aceia pe care voare de par de caprii, de pus deasupra
imbia cugetul sa pasease& la lucru sfantului locas, anume au facut unspre-
sa-1 implineaseä, zece covoare.
i au luat de la Moise toate acele Lungimea unui covor era de trei-
prinoase pe care le adusesera fiii lui Is- zeci de coti, iar lärgimea unui covor
rail pentru lucrul sfantului locas. i po- de patru coti, cele unsprezece covoare
porul le aducea mereu daruri de bunä, aveau aceeasi masura.
voie, in fiecare dimineata. i au incheiat cinci covoare la-
Atunci toti iscusitii mesteri, care se olalta, s't sase covoam laolalta.
indeletniceau cu felmits lucrari la lo- i au facut cincizeci de cheototi pe
casul sfânt, lazara fiecare indeletnicirea marginea celui din urmä covor din in-
cu care se nevoia, thia fäsie i cincizeci de cheotori pe mar-
www.dacoromanica.ro
99 .70
IEIREA, 37
ginea celui din urna covor din a doua, manele pentru sandurile laturii dinspre
fdsie. apus a locasului.
Au mai fäcut apoi si cincizeci de lar manolo, de la naijloc au fäcut-o
copci de anima cu care sa, se incheie aco- asa ca sit treaca pe la mijlocul sandu-
perisul cortului ca sil, fie unul singur. rilor peretului de la un capa la celalalt.
Pe urma. au facut cortului un aco- i sandurile le-au imbnicat cu aur
pen de piei de barbeo vopsite rosu si si scoabele lor le-au fácut tot din aur,
alt acoperis din piei de vitel de mare, ca sa se petreacit manelele prin ele,
ca sa-1 puna pe deasupra. manelele le-au imbrAcat de asemenea cu
Dup5, acestea, au fäcut pentru aur.
sfantul locas sanduri din lemn de sal- Apoi au flicut perdeaua: de por-
ara de pus in picioare. firit violeta, stacojie i visinie si de vison,
Lungimea unei sanduri era de izvodind pe ea alesiitura, de heruvimi.
zece coti si latimea unei sandmi era de lar pentru agiitat perdeaua, au
un cot i jumátate. fitcut patru stälpi din lemn de salam
i fiecare sanduril avea jos doi i-au in3brilcat cu aur §i arligele lor
cepi, asezati unul In dreptul celuilalt. erau de aur si au turnat pentru ei patru
Asa au fdcut la toate sandurile locasului talpi de argint.
sfänt. Apoi, la usa cortului, au fäcut
ai au orânduit astfel sandurile lo- o perdea de porfira violeta, stacojie
casului: doultzeci de sandun pentru la- visinie si de vison, lucrata cu ales&
turea de miaza-zi, turi.
i au facut patruzeci de talpi de lar pentru aghtatul perdelei au
argint co sit le puna, sub cele douazeci facut cinci stälpi cu carligele lor si au
de scanduri, ate dota talpi sub o san- imbrAcat capetele lor s't vergelele lor cu
pentru coi doi cepi ai ei si iarasi aur ; iar tälpile lor, cele cinci, le-au faca
dota, talpi sub scandura urnatoare, pen- de aroma.
tru cei doi cepi ai ei.
Tot asa, pentru cealaltit lature a 37.
locasului, cea dinspre miazit-noapte, au Cortul descoperirii, masa pdinilor punerii
fiicut doudzeci de scânduri, inainte, candelabrul jertf elnicul tdmdierii.
Precum si patruzeci de tiilpi de
argint ale lor, ate dota' tälpi sub o scän- Dula aceea, Betaleel a facut chi-
durit i dota talpi sub sandura urna- votul din lemn de salcam ; lungimea lui
toare. era de doi coti si jumätate, lätimea lui
lar pentru partea din fund a lo- de un cot si jumätate si inaltimea lui
casului, cea dinspre opus, au facut sase basa* de un cot FA junatate.
sanduri. i 1-a imbrilcat cu aur curat pe
Au mai fiicut douä scanduri pentru dinäuntru si pe dinafara si 1-a incins
cele dota unghiuri ale locasului, in partes, cu o cununa de aur de jur-imprejur.
din fund. 0, i-a turnat patru verigi de aur
i ele erau, atät jos cht §i sus, si i le-a pus la cele patru picioruse:
deopotrivii intregi pana la prima scoablt ; douä verigi pe o parte i douä verigi pe
astfel au facut cu amandouti, la cele cealalth parte.
douli unghiuri. A facut apoi pärghii de lemn de
Erau deci opt sanduri cu cele salcam i le-a imbracat cu aur.
saisprezece talpi de argint ale lor, ate i a petrecut pärghiile prin veri-
clouit tälpi sub fincare sandurii. gibe de pe laturile chivotului, ca sâ ducii
Au fácut apoi manele din lemn chivotul cu ele.
de salam, cinci pentru sandurile In- A fäcut apoi capacul chivotului,
tâii a locasului, din aur curta, cu o lungime de doi coi
i cinci manele pentru sandurile jumätate cu o littime de un cot
celei de a doua laturi a locasului §i cinci si junaätate.
www.dacoromanica.ro
100
IEIREA, 38
A facut apoi doi heruvimi de aur, Venea un caliciu sub intaile doua
lucrati din ciocan i fasarind din cele brate ale lui, alt caliciu sub celelalte
doull capote ale capacului, doua brate ale lui i alt caliciu sub cele
Un heruvim la un wat i un heru- din urma douii brate ale lui; asa era
vim la celalalt capat, asa incat, la cele la cate sase bratele care ieseau din el.
doua capete, heruvimii 86, faca una cu Caliciurile lui o bratele lui cre-
capacul. steau din el si el intreg era dintel) bu-
lar heruvirnii aveau aripile ridicate cata, lucrat din aur curat i cecanit.
in sus, acoperind cu aripile capacul chi- i i-a facut i candelele, sapte la
votului i stand unul in Uta celuilalt, numar, cu mucarile lor i cu tavitele
dar cu fetele inspre capac. lor pentru scrum, din aur curat.
A facut, pe urma, masa din lemn Un talant de aur curat a bagat
de salcam; lungimea ei era de doi coti in candelabru i in toate cate mai tre-
latimea ei de un cot si inaltimea de buesc la el.
un cot i jumatate, A facut, dupa acestea, jertfelnicul
i a imbracat-o cu aur curat tamaierii, din lo:miau de saldan; lungimea
i-a pus de jur-imprejur o cununa de lui era de un cot i latimea lui de un
aur. cot, adica era patrat, iar inaltimea lui era
La facut dupa aceea, imprejur, de doi coti i coarnele lui erau una cu el.
un pervaz lat de o palma, iar pe pervaz i le-a imbficat cu aur curat, par-
a impletit o cununa de aur. tea de deasupra i peretii lui de jur-im-
A turnat, pentru masa, patru ve- prejur, cum Ffi coarnele lui, i 1-a incins
rigi de aur si a prins verigile la cele cu o ghirlanda de aur;
patru colturi, deasupra celor patru pi- I-a mai facut i doua verigi de
cioare ale mesei. aur, dedesubtul ghirlandei, la cei doi
i verigile veneau prinse strans de pereti, de cele dou5, parti ale lui, verigi
pervaz, ca sa apuce parghiile, pentru de petrecut parghiile, ca sa-1 poata duce.
dusul mesei. i parghiile le-a fácut din lemn de
*i parghiile de dus masa le-a fa- salcilm si le-a imbracat cu aur.
cut din lemn de Baleam i le-a imbracat A facut mirul ungerii sfinte FA t'a-
cu aur. maja curata cea cu bun miros, dup5,
A fácut apoi i lucrurile trebuin- mestesugul spiterului de mirodenii.
cioase mesei: talgerele, cupele i nästra-
pele i ibricele pentru turnat, toste din 38.
aur curat. Jertfelnicul arderilor de tot. Curtea cor-
Dupil aceea, a facut candelabrul tului. Cum s'au intrebuinfat prinoasele
din aur curat; din aur cectinit, cu pi- aduse de popor.
ciorul lui i cu fusul lui, iar cupele lui,
cu caliciurile i cu florile lui, faceau Dupä aceea, a facut jertfelnicul ar-
trup Cu el. derilor de tot din lemn de salcarn; lun-
j din laturile lui ieseau sase brate: gimea lui era de cinci coti, i latimea
trei brate ale candelabrului dintel) la- lui de cinci coti, era in patru colturi
ture a lui i trei brate ale candelabrului inaltimea lui era de troj coti.
din cealalta lature a lui. i i-a facut coarne la cele patru
La un brat erau trei cupe in chip colturi ale lui aceste coarne erau din
de floare de migdal, cu caliciurile i cu el; apoi 1-a imbracat cu aramá.
florile lor, si la alt brat iar trei cupe i a facut o toatii vasaria jertfel-
in chip de floare de migdal, cu caliciu- nicului, oalele, lopö4elele, lighenele, fur-
rile i cu florile lor; asa era la cate culitele i tigaile pentru carbuni, toate
sase bratele care ieseau din candelabru. uneltele lui le-a ficut de aramä,.
Pe fusul candelabrului erau patru A mai fácut pentru jertfelnic o gra-
cupe in chip de floare de migdal, cu tie, ca o retea de anima, care imbrica
caliciurile cu Eorile lor. partes, lui de jos pana la mijloo.

www.dacoromanica.ro
101
IEIREA, 38
A turnat apoi patru verigi de arara, carligele lor erau de argint si tot de ar-
pentru cele patru colturi ale gratiei de gint era imbraditura capetelor si ver-
arana); ca sä petreaca pärghiile prin ele, gelele stälpilor.
i parghiile le-a fácut din lemn de i ai
i toti tttrusii sfttntului 1oca
saldan i le-a imbrdcat cu anima. curtii, de jur-imprejur, erau de argint.
i petrecea pärghiile prin verigile Acesta este izvodul lucrurilor sfän-
de pe laturile jertfelnicului duc,ea tului locas, locasul descoperirii injghebat
asa cu ele. Jertfelnicul 1-a facut de sean- dupä, porunca lui Moise, prin osttrdia
duri, iar pe dinhuntru era gol. levitilor i cu indrumarea lui Itamar,
Dupä, aceea a facut spälatorul de fiul lui Aaron, arhiereul.
aramt, i temelia lui tot din ara,ma lar Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui
anume din oglinzile femeilor slujitoare, Hur, din semintia lui luda, a sävärsit
care fäceau slujba la usa cortului des- toate cate poruncise lui Moise Domnul.
coperirii. Cu ajutorul lui Oholiab, fiul lui
Apoi a Eicut curtea; in partea din- Ahisamac, din semintia lui Dan, ca sä-
spre miazá-zi, curtes, avea perdele de pdtor in pietre scumpe, meter in gher-
vison in hingime de o mita de coi. ghef i esator de flori tu porfirá violeta,
Perdelele se agiltau de douazeci stacojie i visinie i in vison.
de stälpi cu douitzeci de tàlpi de arara& Tot aurul intrebuintat pentru
ale lor ; iar chrligele lor i vergelele lor pentru toate cele facute sfäntului
erau de argint. locas, a fost aur daruit i anume douä-
La fel, in partea de miazli-noapte, zeci Efi nourt de talanti i apte sute
a faca perdele lungi de o sutä de coti treizeci de sicli, dupii siclul sfânt.
agätate pe doulizeci de stälpi cu doud- lar argintul däruit de coi numa-
zeci de talpi de arama, având cärligele rati ai obstiei a fost o mita de talanti
vergelele lor de argint. si o mie sapte sute saptezeci i cinci de
In partes, dinspre asfintit, a flicut sicli, dup.& siclul sfant.
perdele lungi de cincizeci de coti, agat,ate Gato o beca de cap de om, sala,
pe zece stalpi cu zece talpi de arama, o jumittate de siclu, dup.& siclul sfânt,
avänd cttrligele i vergelele lor de argint. a fost birnic fiecare cap care a trecut
In partea dinainte, dinspre rashrit, prin numtiratoare, de la douazeci de
a fäcut perdele lungi de cincizeci de coti. ani in sus, i ei au fost sase sute trei
Perdelele dintr'o lature erau de rnii FA cinci sute cincizeci de oameni.
cincisprezece Coi, Cu trei stälpi i cu trei i acei o sutil de talanti de argint
talpi de aramä. s'au intrebuintat la turnarea talpilor
Tot asa de cealalta lature ; asa cortului si a tälpilor perdelei, o suta de
dar de amandouä, laturile, erau agätate tälpi dinteo sutä de talanti, ate un
perdele lungi de cincisprezece coi, pe trei talant de talpä.
stälpi i cu talpile lor. lar din coi o mie sapte sute apte-
Toate perdelele curtii, de jur-im- zeci i cinci de sicli au facut crtrligele
prejur, erau de vison. stälpilor, au Imbracat capitelurile lor
Tälpile stâlpilor erau de árama FA au fiicut vergelele stälpilor.
chrligele i vergelele lor erau de argint Arama adusä, in dar a fost s'apto-
capetele lor erau imbräcate cu argint zeci de talanti i doug mii patru sute
toti stftlpii curtii de argint. de sicli
lar perdeaua de la poarta curta i din ea au fiicut tälpile stälpilor
era tesuta cu alesäturi din porfira vio- de la poarta cortului descoperirii
leta, stacojie i visinie si din vison, lun- jertfelnicul de anima cu gratia lui de
gimea ei era de douazeci de coti i inal- anima i toate uneltele jertfelnicului.
timea ei, adica latimea ei era de cinci Asemenea i talpile stälpilor din
coi, dupa masura perdelelor jurul curtii i tälpile stälpilor de la in-
i stâlpll lor coi patru i cu cele trarea curta i toti tarusa sfäntului locas
patru tälpi ale lor erau de aramä, iar toti Vtrusii curtii, de jur-imprejur.
www.dacoromanica.ro
102
IEIREA, 39
39. mele lor i sapate ca o scripturli de pe-
Sfintele cetie, fiecare cu numele ei, dupà, cele
douasprezece semintii.
lar din porfira violeta stacojie Dupit aceea au facut hosenului
visinie, au facut odajdii tesute maiastru, lantujele impletite ca sfoara, impletitura
pentru slujit in sfántul locas, i odajdii alea* din aur curat.
sfinte pentru Aaron, asa precum porun- Au mai facut douä sponci i doua
cise lui Moise Domnul. verigi de aur si au cusut cele dona ve-
Au facut efodul din fire de aur, rigi la cele douit colturi ale hosenului.
din porfira violeta, stacojie Dupa aceea au pins cele doll&
din vison. lantujele impletite de aur de cele doll&
Au batut aurul in foi subtiri verigi din colturile de sus ale hose-
le-au taiat in fire, ea sa le teasä printre nului,
firele de porfirti violeta, stacojie i vi- lar celelalte doua capete ale Ian-
sinie i piintre firele de vison, inteo tujelelor impletite le-au agatat de cele
iscusitä esatura. douä sponci, legandu-le astfel de partea
Au facut efodului umerare legate dinainte a urnerarelor efodului.
de el si anume legate de cele doná ca- Au fácut apoi inch doua verigi
pete de sus ale lui, de aur, pe care le-au prins la cele doug
lar brául efodului care vine deasu- colturi de jos ale hosenului, pe marginea
pra lui iesea din el si era lucrat la fel, de dinliluntru intoarsa spre efod,
din fire de aur, din porfirá violetä., sta- Apoi iaräsi doua verigi de aur pe
cojie i visinie i din vison, asa cum care le-au prins de cele doll& umerare
poruneise Domnul lui Moise. ale efodului, dedesubt i In partea di-
Au pregatit apoi cele doll& pietre nainte, chiar la locul lor de legatura,
de onix, prinse in ferecaturi de aur deasupra brflului efodului.
säpate, cu sapatura ca de pecetie, dupa lar hosenul cu verigile lui 1-au le-
numele fiilor lui Israil. gat cu un snur de porfia violet& de ve-
i au inschunat aceste pietre pe rigile ca sa stea tapan pe braul
umerarele efodului, intru pomenirea fiilor efodului i ca hosenul sit nu se miste
lui Israil, asa precum poruncise lui Moise de pe efod, asa cum poruncise lui Moise
Domnul. Domnul.
Au %cut apoi hosenul, din leg- Au facut i mantia de sub efod,
tura cu alesaturi, lucrat ca i efodul, tesutii din porfirä violetä.
adica din fire de aur EA din porfirà vio- 23 Mantis avea la mijloc o gura
'eta, stacojie i visinie si din vison. asemenea cu gura unei platose si de jur-
Hosenul era pä.trat si 1-au in- imprejurul gurii o tiviturit tare, ca
doit in doll& i, asa indoit cum era, mantia sit nu se sfasie.
lungimea lui era de o palmá i latimea Mantiei i-au pus pe poale ca-
lui tot de o palma. nafi de porfira violeta, stacojie
i 1-au instelat cu patru ritnduri si de vison.
de pietre scumpe, un rand: un rubin, Au mai fileut i clopotei de aur
un topaz i un smaragd ; acesta era pri- curat FA au pus clopoteii printre canafi,
raul rand. pe poalele mantiei de jur-imprejur:
Al doilea rand: un carbuncul, un Un clopo.tel si un ca.naf, un do-
safir si un diamant. potel si un canaf, pe poalele rnantiei de
Al treilea rand: un opal, o egaá jur-imprejur, pentru slujba preoteaseä,
si un ametist. asa precum Ii poruncise lui Moise Domnul.
i al patrulea rand: un beril,unonix Au facut i tunici de vison, tesute
si un jaspis. Aceste pietre erau ferecate in cu alesaturi, pentru Aaron si fiii
ferecatui de aur, puse in rosturile lor. i mar& de vison i frumoase
i aceste pietre, cu numele fiilor scufii, tot de in subtire i pantaloni de
lui Israil, erau douasprezece dupg nu- vison.

www.dacoromanica.ro
103
IEIREA, 40
Apoi brau de vison si de por- 40.
i visinie, tesut Cu
fir& violeta, sta.cojie Inatarea cortului. Slinfirea lui. Afezarea
alesäturi, precum poruncise lui Moise kiuntric,ei a odoarelor 59i a lucrurilor.
Domnul.
Dupa aceea au flout o tablita, Apoi Domnul a vorbit cu Moise
ca diademä. sfanta, de aur curat si au si a zis:
serie pe ea, ca o scriptura pe pecetie: « In ziva intaia a lunii intaia sä.
Sfintit Domnului ». inalti locasul cortului descoperirii.
i au prins do tablita un snur de i sa pui inteinsul chivotul legii,
porfirá violeta, ca. s'o lege peste mitra, dinaint,ea chivotului sa atarni per-
asa precum poruncise lui Alois° Domnul. dea,ua ;
Asa s'a sfarsit toata luerarea la Apoi sa aduci masa si sâ oranduesti
sfantul locas al cortului descoperirii, iar pe ea lucrurile care stau pe ea; dupä,
fiji lui Israil facura toate intocmai cum aceea sa aduci candelabrul i s& pui can-
poruncise lui .Moise Domnul. delele inteinsul.
Dupl. acestea, au adus la Moise i jertfelnicul de aur pentru tä-
sfantul locas: cortul i toate uneltele lui, máiere s5,-1 asezi inaintea chivotului legii
carligele lui i scandurile lui, parghiile si atárni perdeaua la usa
lui, stâlpii lid i tälpile lui;
Acoperamantul de piei de berbec i «a asezi jertfelnicul arderilor de
vopsite rosu, acoperämantul de piei tot in fata uii cortului descoperirii,
do vitel de mare perdeaua din mijloc;
.%ti lar baia de spalat s'o pui intro
Chivotul legii i parghiile lui cortul descoperirii i jertfelnic, si s'o
capacul cu heruvimii; umpli cu spa.
Masa s't toate lucrurile de pe ea Dup& aceea sit imprejmuesti curten
punerii inainte; de jur-imprejur si sit pui perdeaua la
Candelabrul col de aur curat, cu poarta curtii.
candelele lui, candelele puse la rand si Apoi sit iei mirul ungerii mi-
toate cele ce mal erau de trebuinta, ruesti locasul i toate cate sunt in el
precum i untdelemnul cel de ars; astfel sä-1 sfintesti pe el si toate
Jertfelnicul cel de aur, mirul pen- lucrurile lui, ca sfant sa fie.
tru ungere, mirezmele pentru tamaiere Sa miruesti apoi jertfelnicul arde-
perdeaua de la usa cortului; rilor de tot si toate sculele lui i astfel
Jertfelnicul de arama cu gratia lui «a sfintesti jertfelnicul, ca jertfelnicul
de aroma, parghille lui i tonto cele tre- proa Brant sa fie.
buitoare pentru el, baia i temelia ei; SI. mai miruesti baia de spalat
Perdelele curtii, stalpii ei çi tal- temelia ei si s'o sfintesti i pe ea.
pile lor, perdeaua de la poarta, curtii, Pe urmil sà-1 aduci aproape pe
franghille, tarusii i tonto sculele tre- Aaron si pe fiii lui la intrarea cortului
buitoare pentru slujba din locasul cor- descoperirii i «â-i imbaiezi,
tului descoperirii. imbraci pe Aaron cu «fin-
Vestnintele scumpe pentfu slujba tele odajdii i eh-1 miruesti i sä-1 sfin-
preoteasca in sfantul loca, odajdiile luí testi, ca «â-mi fie mie preot.
Aaron arhiereul i vesmintele fiilor lui, i sI. aduci dup.& aceea pe fiii luí
pentru slujba preoteasca. «&-i imbraci cu tunici,
Tot ceea, ce poruncise lui Moise i «â-i miruesti precum ai miruit
Domnul, asa au indeplinit fiü lui Israil, Po tatill lor, ca sa fie preoti ai mei, si
facand tonta lucrarea. aceasta Iniruire a lor s& le dea vred-
Dupa acestea, a privit Moise toate nicia preoteasca, in vecii vecilor i in
cele lucrate i iata ei le facuser& asa neam de neam!»
cum poruncise Domnul,intocznai asa le fit- Deci Moise a savarsit toate pre-
cuserit. Atunci Moise i-a binecuvantat cum i-a fost poruncit Domnul, intocmai
pe ei. asa le-a savarsit.
www.dacoromanica.ro
104
LEVITICUL, 1

i in ziva inthia a lunii lar jertfelnicul arderilor de tot 1-a


din anul al doilea, locasul stánt a fost asezat la usa locasului cortului deseo-
pus pe picioare. peririi i a adus pe el arderi de tot si
Moise a asezat sfitntul loca j i-a prinoase, asa precum poruncise lui Moise
pus tälpile, i-a asezat scindurile, i-a pe- Donmul.
trecut manelele i i-a infipt A asezat baia de spilat filtre cortul
A intins apoi cortul deasupra lo- descoperirii i jertfelnic si a turnat in
casului, punind acopertimintele cortului, ea apä pentru sptilat,
cum poruncise lui Moise Doranul. Gici din ea ¡si s'alba Moise
A luat si a pus legea in chivot, Aaron si ffii lui munite i picioarele,
a petrecut parghille prin verigile chi- Cand intrau ei in cortul descope-
votului i a pus capacul deasupra chi- ririi i când se apropiau de jertfelnic ;
votului. se spilau asa precum poruncise lui Moise
A fiágat chivotul in locas si a Domnul.
atirnat perdeaua care a acoperit chi- La urmi, el a ridicat imprejurul
votul legii, precuin Ii poruncise lui Moise locasului i imprejurul jertfelnicului im-
Domnul. prejmuirea curta si a atirnat perdeaua
Duplo", aceea a pus masa in cortul la poarta ei. Astfel a sfitrsit Moise toati
descopetirii, in laturea dinspre lucrarea.
noapte a locasului, dincoace de pardea; Atunci nonti a acoperit cortul des-
lar pe ea a asezat in rind, coperirii si slava Domnului a umplut
punerii inaintea Domnului, asa cum po- locasul,
runcise lui Moise Domnul. Asa incilt Moise nu putea intre
A mai pus in cortul descoperirii In cortul descoperirii, eici norul odihnea
candelabrul i anume in fata mesei, in peste el si slava Domnului umplea sfin-
laturea locasului cea dinspre tul locas.
A asezat apoi candelele inaintea lar când norul se ridica deasupra
Domnului, precum poruncise lui Moise locasului, fiji lui Israil porneau din loe
Domnul. si asa au ficut in toati cillätoria lor.
A asezat apoi jertfelnicul de aur lar clac& norul nu se lidies, nici
In cortul descoperirii in fata per- ei nu porneau, asteptand pinâ in ziva
delei, ciad se ridica nonti.
i a aprins pe el timiie bine mi- Ctici norul Domnului stittea ziva
rositoare, asa precum portmcise lui Moise deasupra sfintului locas, iar noaptea lu-
Domnul mina in el foo, inaintea ochilor intregii
A atirnat perdeaua la intrarea lo- case a lui Israil, in tot timpul cit a
casului, cilitori t.

LEVITICUL
1. Daci darul lui va fi ardere de tot,
Rdnduiala aducerii jerf telar. din cireadi, sä4 aduci la usa cortului
descoperirii; si, fie parte birfiiteasclt
i Domnul a chemat pe Moise firit cusur, sà-1 aducti la usa cortului
a vorbit cu el, din cortul descoperirii descoperirii ca sil fie bine primit inaintea
i-a zis: Domnului.
o Vorbeste fiilor lui Israil si le spune : puni, mana pe capul jertfei
oDacil cineva dintre voi vrea sil aductl pentru ardere de tot, ca fie bine
Domnului jertfi din dobitoace, aduci, primiti si si i se ierte picatele.
jertfa din cireada sau din turma voa- Apoi junghie juncul inaintea
stri. Domnului, iar preotii, fili lui Aaron, sil

www.dacoromanica.ro
105
LEVITICUL, 2

aduci singele lui i sä, stropeasci cu el 2.


de jur-imprejur jertfelnicul cel de la usa Prinoasete de pdine.
cortului descoperirii,
Sd jupoaie jertfa arderii de tot si Fr daci cineva va aduce Domnului
13'0 taie In buciti. In dar prinos de pftine, si fie darul lui
Fi flu lui Aaron, preotii, sä aprindä din frunte de Mina i sä toarne peste ea
focul pe jertfelnic si ed puni, lemne pe untdelemn i sä, adaoge tämfile.
foc, FL s'o aducii, la fili lui Aaron, la
Pe urmä, preotii, fiü lui Aaron, sit preoti, i preotul si ja un pumn de
aseze bucitile, capul i gräsimea, pe fàind amestecati cu untdelemn i toati
lemnele aprinse care ard pe jert- tämäis, s'o ardi pe jertfelnic, spre po-
felnic, menire ea jertfli cu miros de bung mi-
lar märuntaiele i picioarele jertfei reazmi, adusi Donanului,
si le spele cu api i preotul sä, ardi t,otul lar ceea ce rimfme din piinos sä
pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfi fie partea lui Aaron i a fiilor sui, ca lucru
cu miros de bunä, mireazmä, adusä, Dom- prea dint intre jertfele arse aduse Dom-
nului. nului.
lar daci darul pentru arderea de lar dacä vei aduce Domnului pri-
tot va fi din turmä, din oi sau din capre, nos de pftine care a fost coapti in cuptor,
atunci sd aducii, parte bärbiteasca, fair& sä fie turte nedospite din frunte de fhini,
meteahn if, friimantate cu untdelemn sau turte azime
Fi ed junghie jertfa inaintea Dom- unse cu untdelemn.
nului, in portea dinspre naiazti-nos,pte a Fi dacti piinosul täu va fi prinos
jertfelnicului lui Aaron, preotii.
i fiji de pftine copt in tavii, sá fie din frunte de
sä stropeasci jertfelnicul cu singele ei nedospit, frimintat cu untdelemn.
de jur-imprejur. rupi in buciti, ed torni unt-
Apoi s'o taie in buditi i preotul delemn peste el, acesta este prinos do
si le aseze impreunä, cu capul i cu phine.
simea pe lemnele aprinse de pe jert- lar dacä, prinosul tliu va fi prinos
felnic, de pitine priijit In tigaie, sä fie din frunte
lar märuntaiele i picioarele ea le de fáini, pregfitit cu untdelemn.
spele cu apä, i preotul ed aducä, toate Deci darul pregitit din acestea
acestea i sä, le ardä pe jertfelnic, ca aduci Domnului i sh-1 dai In mina
ardere de tot, jertfi cu miros de buni preotului ca si-1 aducä pe jertfelnic ;
mireazmä, adusä, Domnului. Fi preotul ed ja din prinosul de
Daeä ins& darul ce aduce Dom- pain°, partea spre pomenire i s'o ardi
nului ca ardere de tot este din pe jertfelnic: pianos are in foc intru miros
atunci ed aducä, darul lui din turturele de bun& mireazmä, Donmului.
eau din pui de porumbel, lar ce a rämas din prinosul de
Ft preotul ed aduci jertfa la jert- sä, fie partea lui Aaron si a fiilor
felnic, sä-i frangii, gâtul i s'o aril& pe ca lucru prea dint intre jertfele
jertfelnic, iar singele steer-eh-, re pe- arse aduse Domnului.
retele jertfelnicului. Niel un prinos de pique pe care-I
i gua i penele sä, le scoatä yeti aduce Dornnului, sä nu-1 faceti din
eh le arunce ldngd jertfelnic, in partea pâme dospiti, cad nimio dospit i ni-
dinspre räsirit, unde e mormanul de mic cu miere si nu ardeti ca jertfä,
cenusä. fnaintea Dornnului.
Dupi aceea sä-i dezbirneze ari- Ca prinos de pârgá puteti ed adu-
pile, dar färä sä i le desprindi cu totul, ceti si de acestea Domnului, dar sit nu
preotul s'o ardi pe jertfelnic, pe lem- le Inältati pe jertfelnic, ca jertfä cu miros
nele ce sunt pe foe, ea ardere de tot, de bun& mireazmi.
jertfä cu miros de bunä, mireazmä,, adusi Toate prinoasele tale de pfidne sa-
Domnului. ri-le cu sare, si nu Iasi si lipseascli,
www.dacoromanica.ro
106
LEVITICUL, 3, 4
sarea legg,mgatului tau cu Duranezeu de spingrii, grgsimea de pe mitruntaie
pe prinoasele tale; la toate prinoasele toatä griisimea dinläuntru,
tale sit aduci sare. Apoi amilndoi riirunchii, gräsimea
lar daca vei aduce Domnului pri- de pe ei i cea de pe coapse, piitura de
nos din cele dintai roade ale tale, atunci gräsime de pe mai, pe care sil., o des-
ea aduci, din spicele coapte, boabe prinda, o data, cu ritrunchii.
prajite la foc i sfá,ramate, ca prinos din i preotul sg, arda acestea pe jert-
parga ta, felnic, ca jertfg, de bucate arse in foc
lar peste ele sil torni untdelemn adusg Domnului;
si sil, adaogi tómale: acesta este prinos. lar daca, darul pe care-I va aduce
1L preotul sá arda parten de po- va fi o caprä, s'o aducg, inain tea Dom-
menire din boabe si. din untdelemn nului.
toatit tiongia, ca jertfa arsá Domnului. $i sg, pung, m'Ana pe capul jertfei
s'o junghie inaintea cortului descope-
3. ririi, iar fiji lui Aaron, preotii, sg stro-
Anta de pace. peascg cu sângele ei jertfelnicul de jur-
imprejur.
lar daca prinosul lui va fi jertfit lar din ea sg, aducg prinos ars in
de pace i daca o va aduce din cireadii, foc Domnului grasimea care acoperit
fie parte barbiteasca, fie parte femeiascii, mgruntaiele precum i tosta gräsimea
s'o aducit faz& cusur, in fata Donmului. dinlauntru.
Sil4 pung mana sa pe capul jertfei i cei doi rgrunchi cu gritsimea lor
si s'o junghie la usa cortului descoperirii, ii grgsimea de pe coapse cea car3
lui Aaron, preotii, sa stropeascit acoperg maiul, pe care o va scoate o data
jertfelnicul cu sitngele ei de jur-imprejur. cu rárunchii.
i din aceastá, jergá de pace, jertf5, i preotul s'a le arza pe acestea
ara& in foc Domnului, s educa grdsimea pe jertfelnic, jertfit de bucate arse in
cs,re acorerg máruntaiele i toatit gra- foc cu miros de bung mireazmg.
simea dinlguntru; gritsirnea este a Domnului.
i cei doi rgrunchi cu grlisimea de Pravilit vesnicg Bit vil, fie aceasta
pe ei, grAsimea de pe coapse, pii,tura In neam de neamul vostru, in toate ase-
de grasime de pe mai, pe care sil o des- zgrile voastre: sil, nu mancati delco
prindg o data cu ritrunchii. nici gräsime, nici 'Auge.
Iar flu lui Aaron, preotii, s'a le arda
pe jertfelnic, hingg arderea de tot, care 4.
este plisa pe lemnele aprinse, ¡el-U& ama
intru miros de bung mireazmit adusit Jertfele pentru pdcat.
Domnului. Vorbit-a Domnul catre Moise
lar daca darul pe care-I va aduce a zis:
Dommului, ca jertfit, de pace, este din « Gritieste catre fiii lui Israil i spu-
turma, fie parte bitrbateasca, fie parte ne-le: o Daca va pacittui cineva din ne-
femeiascii, sit-1 aducit fiind fgrä nici o stiintg, impotriva vre-uneia din porun-
meteahna. cile Domnului si va calca una din ele,
Daca ceea ce el aduce in dar va hita pravila de urmat:
fi un miel, sit-1 aduca in fata Domnului, Daca insusi arhiereul miruit a pg-
i sg-si puna mana sa pe capul cittuit si a bggat pe popor in piicat, el,
jertfeii s'o junghie inaintea cortului pentru pacatul ce 1-a silvársit, sa educa
descoperirii, iar fili lui Aaron, preotii, Domnului, ca jertfil, pentru pgcat, un
sá stropeascg, cu stuigele ei jertfelnicul vitel färg cusur.
de jur-imprejur. i sg aducit vitelul la usa cortului
i din aceastá jertfil de pace sit descoperirii, inaintea Domnului fA
aduca ardere Domnului, gritsimea ei puna, mana pe capul vitelului i s'a jun-
toatá coada, retedind-o chiar din osul ghie vieIu1 inaintea Domnului.

www.dacoromanica.ro
107
LEVITICUL, 4

Apoi preotul cel miruit sá ja din Domnului, in cortul descoperirii, iar tot
sangele vitelului i sa-1 dud", in cortul sangele ce a mai ramas toarne la
descoperirii; temelia jertfelnicului arderilor de tot,
ipieotul sa-si moaie degetul in de la usa cortului descoperir
sange i sa stropeasca cu sang) de sapte lar toatät grasimea s'o scoatä, din
inaintea Domnului, inaintea perdelei vit,e1 i s'o ardä, pe jertfelnic.
sfinitului locas. Deci sit facii cu vitelul intocmai
Dupii aceea preotul sá unga cu cum a facut cu vitelul adus jertfa pentru
sange inaintea Domnului, coarnele jert- pacatul arhiereului, asa sät facrt i cu
felnicului támaierii bino mirositoare, care acesta; astfel preotul sil faca ispa-
se aflät in cortul descoperirii, iar tot an- sire pentru obstie i pacatul li se va
gel° care a mai rätmas toarne la ierta,.
teinelia jertfelnicului arderilor de tot, Dupil acestea, sa care Mari', din
aflator la usa cortului descoperirii. tabara vitelul i sa-I arda asa precum
lar toata, grasimea vitelului adus a ars vitelul cel dintai. Aceasta este
ca jertfä pentru pacat sa o scoata din el: jertfa pentru pacatul obstiei.
gräsimea care acopera maruntaiele lar ciao& vre-o capetenie va pactitui
toata grasimea dinlauntru. si va calca din nestiinta vre-una din po-
Asijderea cei doi rarunchi, cu grit- runcile Domnului Dumnezeului situ ai
simea de pe ei, grasimea de pe coapse prin aceasta s'a facut vrednic de osanda,
si cea care Marna pe mai, impreunä, Cu Daca plicatul pe care 1-a savarsit
rarunchii, sa lo scoata, i se va da pe fata, atunci sil aduca drept
La fel cum le-a scos din vitelul jertfa a lui pentru pacat, un tap far&
jertfei de pace, 0 preotul sa le ardä, pe nici o meteahnit.
jertfelnicul arderilor de tot. i sa-si puna mama sa pe capul
Ci vitelului i toata carnea tapului i sät-1 junghie in locul unde se
cui impreuna cu ca,pul cu picioarele, junghie arderile de tot inaintea Dom-
lu maruntaiele lui i cu necuatenia lui, nului. Aceast,a este jertfa pentru piicat.
Asa dar tot vitelul rätmas: sa-1 i preotul sii ja cu degetul din
scoata afara din tabara, la un Ice curat, sángele jertfei pentru picat i sa unga
acolo unde se arunca cenusa, i sil-1 arda coarnele jertfelnicului arderilor de tot,
pe foc de lemne. 85,-1 arda acolo unde se iar sangele care a limas, sa-1 toarne la
aruncä cenusa. temelia jertfelnicului arderilor de tot.
Daca insa toata obstia lui Israil i toatit grasimea tapulni s'o ardi
va piicatui din nestiinta si fapta va fit- pe jertfelnic intocmai ca grasimea jertfei
mane°, tainuitá, de ochii obstiei, 0 va de pace 0 asa, preotul sa faca ispasire
cälca vre-una din poruncile Doinnului, pentru pacatul lui, i i se va ierta.
se va face vrednica de °Audit, lar dacä, cineva din poporul de
Gaud se va afla de pacatul rand va pacatui din nestiinta, si va calca
varsit impotriva poruncii, atunci obstia vre-una din poruncile Domnului si se va
sá aduca un vitel ca jertfa pentru pacat, face astfel vrednic de osánda,
sä.,-1 aducá inaintea cortului déscoperirii. Dacá pacatul pe care 1-a savlirsit
lar batrânii obstiei sil-vi punä mai- i se va da pe fati, atunci el sa aduca o
nile pe capul vielu1ui, inaintea Dom- caprä, farl cusur, ca jertfa, pentru pa-
nului, i di injunghie vitelul, inaintea catul pe care 1-a sitvarsit,
fetei Domnului. i said pun& mana sa pe capul
Apoi preotul miruit sii aduca din jertfei pentru pacat i ea injunghie jertfa
sangele vitelului, in cortul descoperirii. la locul arderilor de tot.
i preotul sit-0 moaie degetul in lar preotul si ja cu degetul din
sang() si sá stropeasca de sapto ori, ina- sangele jertfoi i sa unga coarnele jert-
intea Domnului, inaintea perdelei sfinte. felnicului ardorilor de tot, iar tot can-
i pe urmil sá unga cu dingo coar- gele care a mai ramas, sa-1 toarne la
nele jertfelnicului, care este inaintea temelia jertfelnicului.
www.dacoromanica.ro
108
LEVITICUL, 5
i toatä gräsimea jertfei s'o scoati Deci daci el a cilzut in pacat prin
precum s'a scos grasimea de la jertfa de vre-unul din aceste chipuri, atunci si
pace i s'o aril& preotul pe jertfelnic ca turiseascá pacatul sävärsit,
mhos de bun& mireazmä Domnului. Ast- i sä aduci, Domnului ca ispasä
fel preotul sä facä ispàire i päcatul pentru pacatul savOrsit, o mioara, din
i se va ierta. turmä, sau o capri, ca jertfá, pentru
lar dad, cineva vrea sä aducä o pazat, i preotul si fad, ispisirea pä-
oaie ca jertfä, pentru pacat, atunci catului i pä,catul Si va fi iertat.
aduca o mioar& färi de cusur, lar daca nu-i va da mina si aducei,
Si s&-si pun& mina sa pe capul jertfä, o oaie, atunci sa, &clued Domnului,
jertfei pentru p&cat ffi si injunghie jertfa pentru piicatul pe care 1-a savarsit, cloud
la local unde se injunghie arderile turturele sau doi pui de porumbel, unul ca
de tot. jertfä pentru pacat i altul ca ardere de tot.
Apoi preotul si ja Cu degetul din Sä le aducä preotului i preotul si
sOngele jertfei i sii ungä coarnele jert- jertfeascii, mai intai pe cea pentru päcat.
felnicului arderilor de tot, iar tot Fan- El sa-i frang& gâtul de lang& ceafa, dar
gele care a mai rimas, si-1 toarne la firä si i-1 zmulgä.
temelia jertfelnicului. Si sä stropeaseä, cu sangele jertfei
Si toatá grisimea jertfei s'o dea pentru pacat, peretele jertfelnicului, iar
la o parte, precum a scos griísimea rnie- ce a mai rimas din ange, si fie store
lului pentru jertfa de pace i preotul la temelia jertfelnicului; aceasta este
s'o ardä pe jertfelnic, alaturi de celelalte jertfa pentru pacat.
jertfe arse in cinstea Domnului. Astfel Cealaltä, pasare s'o aduci ardere
preotul a& facä, ispäsire pentru pacatul de tot, dup& ránduiali. Astfel preotul
pe care 1-a siivarsit i i se va ierta si facá ispiisirea pentru picatul savOrsit
lui. si el va fi iertat.
Daci ins& nu-i dä, mina si aducti
5. dolt& turturele sau doi pui de porumbel,
Jertle pentru felurite vinovcIfii. atunci si aduce., pentru picatul pe care
I-a s&vOrsit, a zecea parte dinteo
1. COnd cineva, chemat fiind martor, de lamurä de fitini, ca jertiä pentru
a auzit cuvintele juramântului si a cazut pacat, dar sä, nu toarne peste ea unt-
In pacat, fiindci n'a märturisit ce a WI,- delemn, nici si-i adaoge tamale, ffinda
zut sau ce a stiut, el isi va porta vino- aceasta e jertfä pentru
vatia sa. Si s'o aducä, la preot i preotul
2. Sau dac& cineva se va atinge de ea ja un pumn plin din ea, spre pome-
vre-un lucru spurcat, fie stfirvul unei nire si s'o ardä, pe jertfelnic, linge. cele-
fiare necurate, fie stOrvul unui dobitoc lalte jertfe arse Domnului. Aceasta este
necurat, fie stOrvul unei tä,ritoare necu- jertfa pentru picat.
rate, si el nu si-a dat seama, totusi el Astfel preotul si-1 curateascä, de
va fi necurat i vinovat. pacatul pe care 1-a sivOrsit, in vre-unul
3. Sau dacä, se va atinge cineva de din aceste chipuri i pacatul i se va ierta.
spurcäciune omenease& si de once fel lar ce a mai rimas din fiini 6, fie
de spurciciune care spurc& si el nu si-a patea preotului, ca la prinoase.
dat seama, dar pe urmá, a prins de Apoi Domnul a vorbit clitre Moise
veste, el va fi vinovat; i-a zis:
4. Sau dad), cineva,, in apriuderea ma- o Daci cineva va aldea in piicat,
niei, se va jura cu gura sa ea faca rau furfind din nestiinti, din cele afierosite
sau sä fax, bine si orice ar putea Domnului acela sa aducii Domnului is-
spun& un om la mânie, cu juramânt, pasá, din turma, un barbeo far& cusur,
fia& si-si des, seama, iar mai pe urmit jertfa pentru vina, sau, dup& pretui-
isi vine in fire, in toate aceste impie- rea ta, doi Bich de argint, dupä pretul
juriri el va fi vinovat. siclului cant.
109
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 6

Si fiindcii, el a pacatuit ffi a dosit 6.


din cele cuvenite sfantului locas, sit in- Rtinduiala scivarfirii diferitelor jerife.
toarcit inapoi, adaogand la prO a cincea
parte, i s'o dea preotului, iar preotul Dupit aceasta Domnul a grait catre
85,1 curitteasca prin berbecul jertfei pen- 1Vloise si a zis:
tru yin& j vina i se va ierta. Porunceste lui Aaron si fiilor
Daca cineva va cadea In pacat urmatoarele: Iata, randuiala arderilor de
calca'nd din nestiinta vre-una din porun- tot! Arderea de tot sa ramana pe vatra
cile Domnului, el s'a facut vinovat jertfelnicului toata, noaptea, panit dimi-
poartä. vina. nea0 i focul jertfelnicului sa, fie in-
Atunci el sa aduca un berbec fara to4it, pe el, necontenit
cusur din turma dup.& pretuirea ta, ca Si preotul sa se Imbrace cu yes-
jertfa pentru ving, i sa.-1 inf#iseze preo- mantul sax de in si cu pantalonii de
tului ì preotul sä-1 curitteasca de pa- in si sa curi4e cenusa in care focal a
catul savarsit din nestiinta, i din ne- preficut arderea de tot de pe jertfelnie
bagare de seamit i i se va ierta si s'o puna langa jertfeLnic.
lui. Apoi sä se dezbrace de vesmintele
Aceasta este jertfá, pentru lui o sâ ja alte vesminte de rand i sil
caci se facuse vinovat In fats. Domnului1» care cenusa Mara, din tabarii, intr'un
Apoi iarasi a vorbit Domnul cu loo curat;
Moise i i-a zis: lar focal de pe jertfelnic sa, fie in-
a Dacit va pacatui cineva sit.var- tetit mereu i sit nu se stingit. Preotul
sind o nelegiuire inaintea Domnului sit puna lemne pe foc in fiecare dimi-
va tagadui fata, de vecinul sau un lucru neaVa i sit aducti, arderea de tot, cea
dat in pitstrare, sau dat ca zalog, sau de dimineatii, i sa ardit pe el grasimea
furat, sau luat cu japca de la apros,- jertfelor de pace.
pele sari, Focal sá stea meren aprins pe jert-
Sau ceva care fusese pierdut 1-a felnic i sit nu se sting&
gäsit si va tagadui, sau va face jurit- lath', acum, pravila prinosului de
mant mincinos in privinta, vre-unui lucru paine: Fiii lui Aaron, sa-1 aducit de
dintre toate cu cate omul poate sit f4a cu Domnul, inaintea jertfelni-
cada in pacat, cului.
Daca, el astfel va pacatui i se Sa ja preotul un purnn plin de la-
va face vinovat, atunci el sa, intoarcii mura fainei acestui prinos de paine FA
inapoi lucrul pe care 1-a furat, sau ceea din untdelemnul ei i toatii tamaia de
ce a luat cu japca, sau lucrul ce a lost Po prinos i sa ardil total pe jertfelnic,
dat in piistrare, sau odorul pierdut mireazmit cu bun miros, spre pomenire,
pe care I-a gasit, inaintea Domnului.
Sau once alt lucro pentru care el lar ramasita din prinos sit o mit-
a jurat stramb: sa intoarcit inapoi preul nance Aaron si fiii sài i anume nedos-
intreg si sit mai pun& 1;;*1 a cincea parte pitä; si s'o maritime° In loo dint, in
sit i-1 dea aceluia care esté stiipanul curtea cortului descoperirii.
lucrului, in ziva cand va aduce jertfa Dar sa n'o coacit dospit. Le dau
sa pentru vind. lor aceasta ca parte din jertfele mele;
Si ca jertfa pentru vina sa aducii e lucro prea sfant, ca i jertfa pentru
Domnului un berbec far& cusur din turma, pacat i ca i jertfa pentru vinä.
sau, dupii pretaluirea ta, prqul lui in Orice biírbat dintre fiji lui Aaron
sicli, dupa siclul sfant; aceasta va ti ponte sá mar-lance din ea. Aceasta sa,
jertfa, pentru viná, adusa preotului. fie lege vesnica in neam de neamul vo-
lar preotul sa-1 ourilleasca inain- stru, pentru jertfele in cinstea Domnului.
tea Domnului i i se va ierta lui ori- Once se va atinge de ele se va sfini. »
care ar fi fost fapta, cu care s'a fa:cut Si iaräsi a grait Domnul cittre
vinovat.» Moise i a zis:
www.dacoromanica.ro
110
LEVITICUL, 7
« Acesta sa fie prinosul lui Aaron In locul unde se va junghia jertfa
si al fiilor sai pe care sä-1 aduca Dom- arderii de tot, acolo si se junghie
nului, in ziva când unul dintre ei va jertfa pentru vinä; iar cu sangele ei,
fi miruit: a zecea parte dintr'o efä, de preotul sä stropeasca altarul de jur-im-
frunte de faing, ca prinos vesnic, jumä- prejur.
tate dimineata E0.1 jumätate seara. lar cel cu jertfa aduca toatä,
S'o pregiiteasca in tavä, cu unt- grIsimea ei, adicá coada i toatii, grä-
delemn si s'o aduca bine präjitä; i sfä- simea care inveleste maruntaiele.
rtimand-o, sä aduci prinosul in bucktele Apoi cei doi riirunchi cu gräsimea
priijite, mireazma cu bun miros, Dom- de pe ei, gritsimea de pe coapse si grit-
nului. simea de pe ficat, pe care sit le scoatii
Si preotul care va fi miruit in impreunä cu riírunchii.
locul lui Aaron, dintre fiii lui, ea pre- Si preotul sä le arda pe jertfelnic,
gäteascä prinos. Aceasta este pra- ca jertfä, arsä Domnului. Aceasta este
vila vesnicii, a Domnului. Prinosul sä fie jertfa pentru vinä.
ars in intregime, Tot biirbatul, dacä, este preot, poate
Cad once prinos de päine al preo- milnânce din ea, dar in loe sfant
tului sä fie ars in intregime i sal, nu se o inä,nânce, ciici este lucru proa sfânt.
mänfince ! o La jertfa pentru pitcat, ca si la
Si iariisi a vorbit Domnul cu Moise jertfa pentru vinä, este aceeasi pravilä
i-a zis: ele sä fie ale preotului, care savarseste
a Gräieste &titre Aaron FA catre fiii ispasirea cu ele.
sal i spune-le: « Iatä, i pravila jertfei Si preotul care aduce arderea de
pentru paca.t: in locul unde se junghie tot a cuiva cade-se sa ja pielea jertfei
jertfa pentru arderea de tot, sit se jun- de el adusä,.
ghie inaintea Domnului i jertfa pentru Once prinos de Sine copt in cuptor
pleat; este lucru prea sflint. orice pfinos OAR in tavii sau in tigaie
Preotul care va aduce jertfa pentru sä, fie al preotului care 1-a adus.
piicat, acela s'o mä,nance in loe sfilnt, s'o Dar orice prinos de p'aine främan-
mä,nance in curtea cortului descoperirii. tat cu untdelemn i once prinos uscat
Once se va &tinge de carnea jert- «a fie al tuturor fiilor lui Israil, deo-
fei se va sfinti i daca va täsni din potrivä,.
sangele ei pe un vesmant, vesmäntul Tata acum pravila jertfei de pace,
care a fost stropit fie spälat in locul care se aduce Domnului:
sfânt. Dad, aducätorul o aduce ca jertfä,
Oala de hit in care s'a fiert carnea de multumire, atunci sä aduca, la jertfa
sit fie spartä, iar dad, a fost fiarta in- sangeroaset, de multumire, pläcinte ne-
tr'un vas de anima, vasul sa fie frecat, dospit,e framantate cu untdelemn i turte
apoi sit fie spälat cu stropite cu untdelemn i turte de faint),
Once bàrbat din neamul preotesc framanta.te cu untdelemn.
poate sä mitt-lance din ea; este lucru Pe langä, aceste turte, aducii
proa sfânt. si un prinos de phine dospitä, la
Si once jertfit pentru pacat, din jertfa sa sä,ngeroastl, de multumire
al ciirei siinge se va aduce in cortul des- de pace.
coperirii, spre ispasire, in sfantul locas, Si anume sa aducil din toate acento
si nu se manânce, ci sä, fie arsä in foc. daruri ale o bucatä Domnului, ca dar
inältat; i aceasta sä, fie partea preo-
7. tului care stropeste cu sängele jertfei
Jertlele pentru rind, jertfele de pace ; sdn- de pace.
gele i graisimea jertfelor.
Si carnea jertfei de multumire
de pace trebue sä, fie mancatii chiar in
1. Iatä i pravila jertfei pentru ziva aducerii ei; «a nu riimitnil nimic
este lucru prea sfänt. din ea pe dimineata urmittoare.
111
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 8

i daca, jertfa adusi este din fa- Cu insesi mainile sale sa aducä,
gliduinta sau de bung, voie, sa fie man- partile care trebuesc arse Domnului
cat& tot in ziva aducerii ei; totusi, anume grasimea cu pieptul impreuna,
daca va ramanea ceva din ea, preotul ca pieptul «a fie leglinat: jertfa leganata
sa o manance a doua zi. inaintea Domnului.
lar de va mai fi ramas din carnea i preotul sa ardá grasimea pe
jertfei pe a treia zi, sâ fie aria.' in foc. jertfelnic, iar pieptul fie al lui Aaron
Daca insti cineva va euteza, sit ma- al fiilor sta.
nance din carnea jertfei sale de pace EA i oldul cel drept, din jertfele
treia zi, nu va fi placut Domnului voastre de pace, sa-1 dati preotului, ca
aducatorului nu i se va tine in seama, dar inaltat.
ctici este spurcilciune i col ce va mánca Ace's, dintre fiji lui Aaron care a
din ea va savarsi un pacat. adus sangele ì grasimea jertfei de pace
Apoi carnea care se va atinge de soldul drept ca parte a lui.
ceva necurat sa nu fie mincatà, ci lar eu voi lua de la fiji lui Israil
fie area in foc. Ina carnea jertfei, ori- pieptul leganat isoldul inaltat, din jert-
cine este curat poate s'o manance. fele ion de pace, si le voi da lui Aaron
Dar acela care va manca din car- arhiereul i fiilor sai, ca venit vesnic
nea jertfei de pace a Domnului avand din partea fiilor lui Israil.
necurtitie asupra-i, acela sa fie starpit Acesta este dreptul preotesc al lui
din poporul sau. Aaron i dreptul preotese al fiiilor sai,
Tot asa, acela care se va atinge din jertfele arse Domnului, din ziva in
de vre-un lucru spurcat, sau de spurca- care Moise i-a infatisat pe ei Donanului,
ciune omeneasca, sau de dibanie spur- ca sit-i fie preoti.
cata, sau de once taritoare spurcatä, Acest venit poruncit-a Domnul sé,
va manca din carnea jertfei de pace a se dea lor, de catre fili lui Israil, din
Domnului, unul ca acela sa fie stilrpit ziva ungexii lor, ca dajdie vesnica,
din poporul stiu! neam de neamul lor !
i iarasi a vorbit Donanul catre Aceasta este pravila arderii de tot,
a zis: a prinosului de paine, a jertfei pentru
Spune asa fiilor lui Israil: « Nici pacat, a jertfei pentru vina, a jertfei
un fel de grasime, nici de bou, nici de pentru inscaunare i sfintire si a jert-
oaie, nici de capra «a nu mancati! felor de pace,
lar grasimea vitei care a murit Pe care a dat-o Domnul cu po-
grasimea vitei sfasiate de fiare di slu- runca, lui Moise, in muntele Sinai, atunci
jeasca la once nevoie, dar de máncat ca,nd a poruncit fiilor lui Israil sa aducti
n'o mancati. Domnului prinoasele lor, in pustiul
Deci oricine va manca grasimea Sinai.
acestor vite, care se aduc jertia arsa in
foc Domnului, acel care a mancat sa 8.
se starpeascä, din poporul Slinfrea arhiereului Aarcm, fi a fiilor sdi.
Asemenea sä, nu mancati debo
sange, in toate asezarile voastre, nici Dupa, acestea, Domnul a vorbit ca-
de pasare, nici de vita. tre Moise i i-a spus:
Oricine care va manes stinge, unul « la pe Aaron si pe fi sâí cu el,
ca acela di, se starpeasca din poporul odajdiile fA mirul de miruit i vitelul
sail! o jertfei pentru pacat i doi berbeci
Dupa acestea Domnul a vorbit panerul cu azime,
dare Moise i i-a spus: i aduna toata obstia, la usa cor-
a Gráieste catre fiji lui Israil: Col tului descoperirii!
ce va aduce Domnului jertfa de pace, lar Moise a facut asa cum i-a po-
sa-i aducti Domnului partea cuvenith, runcit Domnul i obstia s'a adunat la
din jertfa sa de pace. usa cortului descoperirii.
www.dacoromanica.ro
112
LEVITICUL, 8

Atunci Moise a gräit catre obstie: lar Moist), dupii, ce 1-a injunghiat,
Iatä, ceea ce mi-a poruncit Doninul a stropit Cu angele lui jertfelnicul de
facem ! » jur-imprejur.
i a adus Moise pe Aaron si Po Apoi a täiat berbecul in bucliti,
fiii sái i i-a spälat cu apä. Moise a ars capul i bucâile talate
Apoi Moise a pus pe Aaron tunica grasimea berbecului.
1-a incins cu brOul i I-a imbracat cu lar märuntaiele i picioarele le-a
mantia, a pus pe el efodul i 1-a incins spalat cu apa si le-a ars cu tot berbecul
cu brául efodului, pe care I-a legal pe jertfelnic, ca ardere de tot, tam
bine, miros de bun& mireazmä, jertfä arsä in
Dupii aceea, i-a pus hosenul, iar in foo, adusa Domnului, asa precum po-
hosen i-a pus Mira i Tumim. runcise lui Moise Domnul.
I-a pus apoi mitra in cap, i pe A adus apoi berbecul al doilea,
miträ, In partea dinainte, i-a prins berbecul de sfintire, i fili lui Aaron
blita de aur, diadema sfinteniei, dupä si-au pus mainile lor pe capul berbe-
cum poruncise lui Moise Domnul. cului.
Apoi Moise a luat mirul de mi- i Moise, dupä ce 1-a injunghiat,
ruit si a miruit sfântul loca i toate a luat din sfingele lui si a uns sfiircul
ate erau inluntru, si le-a sfintit. ureehii drepte a lui Aaron si degetul
Dupä aceea a stropit jertfelnicul cel mare de la mama lui cea dreaptä
cu mir, de sa,pte ori, i a miruit jertfel- degetul cel rnare de la piciorul lui cel
nicul i toate lucrurile lui i baia de drept.
spälat i temelia ei i astfel le-a Apoi a adus Moise i pe fiii lui
sfintit. Aaron si le-a uns cu sangele berbecului
Apoi a turnat din mirul de mi- sarcul urechii drepte i degetul cel
ruit pe capul lui Aaron si I-a uns mare de la mana lor cea dreapta i de-
1-a sfintit. getul cel maro de la piciorul lor cel drept ;
Pe urma, Moise a adus pe fiii lui iar cu stingele ramas, Moise a stropit
Aaron FA i-a imbracat cu stiharele i i-a altarul, de jur-imprejur.
incins cu braele si le-a pus mitrele in cap, Apoi a luat gräsimea, adica coada
asa preoum poruncise lui Moise Domnul. berbecului i toatä, gräsimea de pe ma-
Dupä acestea, a adus vielul jertfei runta,ie I gräsimea de pe ficat i coi doi
pentru pacat, i Aaron si fiii sai si-au rinichi cu seul lor, cum si soldul drept.
pus mainile pe capul vitelului jertfei lar din panerul cu azime care era
pentru päcat. inaintea Domnului, a luat o azimii,
i dupa ce Moise 1-a injunghiat, o turtä pregatita, cu mAdelemn si. o pai-
a luat cu degetul din sOngele lui a Foi nisoaril, si le-a pus ltingä bucatile grace
uns de jur-imprejur coarnele jertfelni- laugh'," soldul drept.
cului si a curatit jertfelnicul; iar can- lar bate acestea le-a dat in mid-
gele care a rämas 1-a varsat la temelia nile lui Aaron si in mâinile fiilor sai i
jertfelnicului, sfintindu-1 astfel i cura- le-a leganat, ea dar leganat, inaintea
tindu-I. Domnului.
Apoi Moise a luat toati gräsimea Pe urmä, Moise le-a luat din mai-
de pe märuntaie i cea de pe ficat nile lor i le-a ars pe jertfelnic, pe langd
cei doi rarunchi cu seul lor, i le-a ars arderea de tot, ea dar de inschunare
pe jertfelnie. sfintire, intru miros de bung, mireazmä,
lar vitelul raimas, adica pielea lui, jertfit arc& in foc, aducä Domnului.
carnea lui i necuratenia lui, le-au ars Pe urmii, Moise a luat pieptul
In foc, °Jeri din tabara, asa precum I-a legänat, ea dar leganat, inaintea
poruncise lui Moise Domnul. Domnului. Din berbecul jertfei de in-
Apoi a adus berbecul arderii de trare in slujbä, acea,sta era partea cuve-
tot, ksi. Aaron §d fill sai si-au pus Judi- nitä, lui Moise, precum poruncise lui
nile pe capul berbecului. Moice Domnul.
www.dacoromanica.ro
113
LEVITICUL, 9

Dupa acestea, Moise a luat din Domnului i prinos de paine framântat


mirul de miruit si din sangele de pe cu untdelemn, ctici astäzi Domnul ara-
jertfelnic 0 a stropit pe Aaron si ves- ta-se-va voua! u
mintele lui si pe fili lui i vesmintele Atunci au adus inaintea cortului
fiilor lui, impreuna cu el, sfintind astfel descoperirii ceea ce poruncise Moise
pe Aaron 0 vesmintele lui si pe fiii lui s'a apropiat toata obstia 0 a stat in
vestnintele fiilor lui, impreuna cu el. fata Domnului.
i a mai zis Moise cätre Aaron i Moise a rostit: « Aceasta este
catre fili lui: s Fierbeti carnea la usa ceea ce a poruncit Domnul si faceti:
cortului descoperirii i mancati-o acolo, iota! i slava Domnului se va anta
o data cupainea din panerul jertfei pentru you& ! »
intrarea in slujba, asa precum am primit Apoi Moise a gräit lui Aaron: s Apro-
porunca 0 mi s'a spus: Aaron 0 pie-te de jertfelnic i stivitrseste jertfa
lui sa le manance! n ta pentru pacat i arderea ta de tot
lar ramtisita din carne 0 din paine 0 fa ispasire pentru tine si pentru popor ;
sa fie wart in foe. adu i darul poporului i curateste
Insä de la llfpl cortului descoperirii poporul, asa precum a poruricit Dom-
sa nu va clintiti sapte zile, pan& eänd nul !»
se vor implini zilele sfinÇirii voastre, Atunci s'a apropiat Aaron de jert-
pentru cii sfintirea voasträ tine sapte zile. felnic si a junghiat vitelul pe care 1-a
Asa precum s'a savarsit a,stäzi, asa adus pentru sine ea jertfa pentru pácat.
porunceste Dornnul sit se savarseasca lar fui lui Aaron aducandu-i sin-
in zilele urmatoare pentru curatirea voa- gele vitelului, el si-a muiat degetul in
strä. sAnge si a uns coarnele jertfelnicului, iar
Deci la usa cortului descoperirii, ceea ce a mai rimas din sange, 1-a vársat
staruiti ziva i noapt,ea, timp de sapte la temelia jertfelnicului.
zile i paziti ceea ce a poruncit Domnul Pe urma griisimea i rinichii
sii paziti, altfel yeti muri, etici asa am gräsimea de pe ficatul jertfei pentru pa-
primit porunca! cat, le-a ars pe jertfelnic, asa precum
lar Aaron si fiii sai au indeplinit poruncise lui Moise Domnul.
toate aceste lucruri, pe care le porun- lar carnea 0 pielea le-a ars pe
cise Domnul, prin graiul lui Moise. foc, afar& din tabiiia.
Dupä aceea, a injunghiat jertfa
9. arderii de tot, iar fi lui Aaron intin-
Jertfele /ui Aaron pentru sine pi pentru zandu-i sangele, a stropit jertfelnicul de
'popo?. Moise ?i Aaron binecuvinteaili po- jur-imprejur.
porul. Focul Damnului pogoarci pe jert- I-au intins apoi i jertfa arderii
de tot, taiata in bucati, precum i capul,
0 le-a ars pe jertfelnic.
lar a opta zi, Moise a chemat pe i spalilnd märuntaiele i picioa-
Aaron 0 pe fiii lui si pe Isátranii lui rele le-a ars 0 pe ele pe jertfelnic, o data
Israil, cu toatä, jertfa arderii de tot.
i a zis lui Aaron: Ia un vitel Dupti acestea, a adus prinosul po-
ea jertfa pentru paeat ffi un barbeo ea porului: a luat tapul cal adus pentru
ardere de tot, amandoi fara de racilà, picatele poporului i, injunghiindu-1, 1-a
adu-i inaintea Domnului. adus jertfi pentru pticat, in acelasi fel
lar bittranilor lui Israil sa le spui ea mai sus.
acestea: s Luati un tap ca jertfä pentru A adus, la fel, i arderea de tot
pacat, apoi un vitel 0 un miel de eat° si a jertfit-o dupa randuialä,.
un an, amandoi fin g cusur, ca ardere Dupä aceea, a adus prinosul de
de tot. paine i luand din el o mama piing., 1-a
Apoi un taur 0 un barbeo pentru ars pe jertfelnic, in Mara de arderea de
jertfa de pace, ca si fie junghiati inaintea tot cea de dimineatä.
www.dacoromanica.ro
114
LEVITICUL, 10

La urma a injunghiat taurul g'r lar ei s'au apropiat i i-au scos,


berbecul, adugi pentru popor, ca jertia aga imbracati in stihare cum erau, afar&
de pace, iar fiii lui Aaron i-au adus san- din ta,bara, dupa porunca lui Moiso.
gele jertfelor i el a stropit jertfelnicul i noise a grait atunci lui Aaron
jur-imprej ur. lui Eleazar i lui Itamar, feciorii care
Bucatile grase, din ta,ur, precum Ii ramasesera lui Aaron: « Nu vä smul-
coada, grä,simea de pe märuntaie, geti párul din cap gi nu sfagiati veg-
grasimea de pe ficat, ale berbecului, rnintele voastre, ca «a nu muriti i ca
Toate aceste p5,rti graso, le-au pus Domnul sh: nu se intarate impotriva
deasupra piepturilor; apoi aceste piirti gtiei intregi. Ins& fratii vogtri, toata casa
graso le-au ars pe jertfelnic. lui Israil, pot ea planga acest prapäd,
lar pieptul i oldul drept le-a le-. pe care 1-a adus focul Domnului.
ganat Aaron, ea dar leganat inaintea Ci voi sa nu iegiti din up, cortului
Domnului, aga precum Ii porunciso lui descoperirii, ca sä nu va loveasca rnoar-
Moise Domnul. tea, fiindca aveti pe voi mirul ungerii
Dupà, toate acestea, Aaron vi-a ri- Domnului!* Iar ei au facut intocmai
dicat mainile spre popor i i-a binecu- chip& cuvantul lui Moise.
vantat. Apoi a pogorit de la jertfelnic Atunci Domnul a vorbit cu Aaron
dupi ce a sivargit jertfa pentru pacat, gia rostit:
arderea de tot jertfa de pace.
Fo'r s Vin g'r bautura ametitoare sä nu
i Moise gi Aaron au intrat in beti, nici tu, nici fiii tai, child intrati
cortul descoperirii, iar cand au iegit au In cortul descoporirii, ca sä, nu muriti
binecuvantatpoporul. Atunci slava Dom- g'r aceasta Bâ va fie pravila vegnica, in
nului s'a aratat intregului popor. neam de neamul vostru,
j flacarä, de foc a tagnit din fata Ca sa puteti face osebire intre cele
Domnului i a mistuit jertfa ardefi de «finto i cele lumegti, i intre cele ne-
tot si grasimile de pe jertfelnic. Iar po- curate si cele curate,
porul, care privea, a strigat cu bucurie *i ca da,ti invatatura fiilor lui
mare i a chzut cu fata la pa,mant. Israil, despre t,oate legile pe care le-a
griiit Domnul vonâ, prin mijlocirea lui
10. Moise!*
Pdcatul si moartea lui Nadab si Abiu. Dup.& acestea, vorbit-a Moise lui
Randuieli pentru preoti.
Aaron gi lui Eleazar i lui Itamar,
care ii ramasesera: « Luati prinosul de
i fili lui Aaron, Nadab i Abiu panic ramas din jertfele arse Domnului
vi-au lust fiecare catuia sa, au pus foc mancati-1 nedospit, langa jertfelnic,
tam'aie inteinsele i au adus inaintea caci este lucre proa sfant.
Domnului foc strain, lucre pe caro Dom- Dar mancati-1 in loe rant,
nul nu-1 poruncise lor. aceasta este partea cuvenitä, tie gi fiilor
Atunei a iegit foe clinaintea, Dom- tal din jertfele arse Domnului, eaci aga
nului i i-a mistuit i ap murit acolo mi s'a poruncit.
In fata Doranului. lar pieptul leganat igoldul inaltat
Ci Moise a zis lui Aaron: « Aceasta sä le mancati la loe curat, tu i fiii tai
este ceea ce a zis Domnul, &and a ro- fiicele tale, cad acestea-ti sunt
stit: Intru coi ce se apropie de mine riizite tie, parte din jertfele do pace ale
aräta-voi sfintenia mea gi in fata, po- fiilor lui Israil.
porului intreg aräta-voi miírirea mea!* 15. Acest gold inaltat i acest piept
Iar Aaron n'a, zis nici un cuvant. leganat, trebue sä, le aduca impreuna ca
Dupä. aceea, Moise a cheniat pe grasimile jertfelor arse, ca «Et fie legit-
Misail gi pe Eltafan, fiii lui Uziel, mogul nate, ca dar leganat, inaintea Domnului;
lui Aaron, i le-a poruncit: s Apropiati-vä, aceasta «a fie, pentru tine gi pentru
duceti pe fratii vogtri din fata santului fiji tai ca tine, porunca vegnica, drip&
loca, Mara din tabara! s cum a poruncit Domnul !*

www.dacoromanica.ro
115
8.
LEVITICUL, 11

Si cand 1VIoise a intrebat de tapul Apoi, din toate vietitile care stint
adus jertfa pentru picat, iati cä, II ar- In ape, si le mancati pe toate cate au
sese ; atunci Moise s'a maniat pe Eleazar aripioare de innotat i solzi, in ape, in
si pe Bomar, fiii care Ii riimasesera lui mirisi in fluvii ; pe acestea sä, le mancati.
Aaron, i a rostit: lar toate cate, in maxi FA in fluvii,
o Pentru ce n'ati mAncat jertfa pen- nu au aripioare o nici solzi, din tot
tru picat in loo sfânt? Cad este lucru ce foieste in ape si dintre toate jivinele din
prea sfant i vi s'a dat voila ca sä, ri- baltä, a cestea spurciciune si fie pentru voi.
dicati picatul obstiei i si-1 ispasiti ina- Si spurciciune va fi pentru voi!
intea Dotrinului. Din carnea lor a nu mancati si star-
Intrucat singele jertfei n'a fost vurile lor si le urgisiti!
adus inläuntrul sfintului locas, voi tre- Orice vietate din apa, care nu are
buia s'o mancati negresit, in loo sfint, aripioa.re i solzi, spurciciune si fie pen-
asa cum v'am oranduit! tru voi.
Aaron Insit i-a risplms lui Moise: Si dintre pásäri, pe acestea sit le
« Iaté astizi ei si-au adus jertfa lor uriti i si nu le mancati, cici sunt
pentru pticat i arderile lor de tot, inaintea spurcate: vulturul, zgriptorul i vulturul
Domnului si mi s'au intamplat unele de mare,
ca acestea! i dad, as fi man cat astäzi Gaia, soimul cu soiurile lor,
jertfa pentru Thicat, ar fi fost oare lucru Toti corbii, cu toate neamurile lor,
plicut inaintea Domnului? u Strutul, ciuhurezul, chlifarul
lar Moise auzind acestea, a visit toate soiurile de ereti,
raspunsul indreptitit. Bufnita, pelicanul i ibisul,
Lebäda, bátlanul cormoranul,
FA

11. Barza, cocostarcul, cu toate nea-


Dobitoace curate fi necurate. murile lui, pupaza i liliacul.
Toate jivinele cu aripi si care umblä
Dupi aceea, Domnul a grilit lui In patru picioare spurcate si fie pen-
Moise o lui Aaron si le-a spus: tru voi.
« Cuvantati astfel &are fifi lui Israil: Totusi, dintre toate aceste jivine
«Teti vieti4ile pe care putetisi le mancati, cu aripi s't care umbla in patru picioare,
dintre toate dobitoacele de pe pimant: sä, le mancati pe acelea care au fluierele
Once dobitoe din-tie cele cu patru picioare/or de dinapoi mai lungi, ea sa
picioare, care are copita despicatit, asa poatá sari cu ele pe pimânt.
dar douä, unghii la picior, i care si ru- Pe acestea, dintre toate celelalte,
meg5 pe acesta. mancati. puteti di le mancati: licusta i soimile
Totusi pe acelea care numai rumegi ei, solamul i soiurile lui, hargolul
pe acelea care au numai copita despi- soiurile lui, hagabul i felurile lui.
cat& si nu le mâncati: cámila care, desi Once alti jivni cu aripi i cu
runnegi, dar nu are copita despicata, sa patru picioare spurcati si fie pentru voi.
fie necuratä pentru voi; Prin acestea ajungeti necurati: ori-
Safanul care, dei rumega, dar nu cine se atinge de mortliciunea lor va
are copita cu totul despicatä,, necurat fi necurat pan& seara.
si fie pentru voi; Si oricine va cara o asemenea mor-
Iepurele de camp care, desi rumegi, ticiune va trebui spele vesmintele
dar nu are copita Cu totul despicati, s't si fie necurat pan& seara.
necurat 85, fie pentru voi; Asa dar toate dobitoacele care au
Porcul care, dei are copita des- copitil, dar nu au piciorul infurcat
picata si are piciorul infurcat, nu ru- nici nu rumegi, sä, fie spurcate pentru
megit, necurat si fie pentru voi. voi ; oricine se va atinge de hoitul ion
Si nu mancati din carnea lor se va spurca.
de starvurile lor ea nu vi atingeti. Spur- Si din toate fiarele cu patru pi-
cate si fie pentru voi. cioare, acele care calca pe labe necurate
www.dacoromanica.ro
116
LEVITICUL, 12

sä. fie pentru voi; oricine se va atinge lar cel ce va mânca din morti-
de starvul lor necurat va fi pang seara. ciunea lor spele vesmintele i va
Si. cine va cara hoitul lor sa-si spele fi necurat piing sears; tot asa cel ce va
vesmintele i necurat va fi pang. Beare. ciira mortachmea sa-si spele vesmintele
Toate acestea spurcate sa, fie pentru voi. si va fi necurat pana sears.
Dintre jivinele mici care misuna, Orice taritoare, care se taritste pe
pe pamant, iatä care trebue sa vit fie pamant, este spurcaciune; sit nu se ma-
necurate: nevastuica i oarecele si so- nance.
parla cu soiurile lor, Toate jivinele care se tarilso pe
Ariciul, gusterul, salamandra, pantece i toate cate umblà,' in patru
melcul i cameleonul. picioare i toate alto au mai multe pi-
Acestea si fie spurcate pentru voi, cioare dintre toate táritoarele care se
dintre toate micile jivine; oricine se va táritsc pe pamant, sit nu le mincati, caci
atinge de ele, dupa ce au murit, sä fie stint spurciiciune.
necurat plait seara. Sit nu va spurcati cu nici una din
Si once lucru peste care va cadea aceste taritoare i sa nu va' intinati Cu
ceva din mortticiunile lor este necurat: ele, luand &supra-v.6 necurittia lor.
orice scula de lemn, sau vesminte, sau Ciici eu sunt Domnul Dumnmeul
piele, sau sac si once vas care slujeste vostru, deci ca sá fiti sfinti,
la vre-o trebuinta ; el trebue pus in apli cad sfant stint eu; nu va
IA va fi necurat Omit seara i dupa cu nici un fel din aceste taritoare care
aceea va fi curat. se Ufa's° pe pamitnt.
Asijderea once vas de lut, intru Ciici eu stint Domnul, cel ce v'am
care ar ciidea vre-una din ele, tot ce scos pe voi din piimantul Egiptului, ca
este in vas s'a spurcat, iar vasul trebue sà fiu Dumnezeul vostru; deci sä fiti
sit-1 spargeti. sfinti, fiindca sfant sunt eu.
Once máncare ce poate fi man- Aceasta este pravila despre vite,
dacit nu e uscata, de cade in ea despre prishri, despre toate vietatile care
o jivina moartä, se spurca; tot asa miunâ In ape si despre toate jivinele
orice bautura care poste fi bautit, ori- care se Units° pe pamant,
ca,re ar fi vasul ei, se spurca. Ca sa faceti osebire intro ceca ce
Si once fel de lucru pe care va este necurat i coca ce este curat
cadea ceva din morticiunea lor, va fi intro vietuitoarele care sunt de mancare
spurcat, chiar cuptorul de copt, chiar vietuitoarele care nu sunt de man-
vatra de fiert: sit fie sfirtImate, caci care!
sunt spurcate i spurcate trebue sä fie
pentru voi. 12.
Totusi o fantana sau o cisterna, Curätirea femeilor dupci na,stere.
In care este adunata apa, de va &idea
In ea o jivinit moarta, va rilmanea cu- Dupa aceea, Domnul a grait catre
ratä., dar col ce s'a atins de, mortdciunea Moise i i-a spus:
lor ca s'o scoata va fi necurat. « Vorbeste asa dare fiii lui Israil:
Si dad.' va ciidea ceva din hoitul Dacii o femeie va zamisli si va naste
lor, pe once fel de samanta care urineaza un copil de parte bärbateasci,, ea eh
&a fie semanatit, ea va raminea curata. fie necuratä, sapte zile; sit, fie necuratä
Dacit ilia, a turnat careva ca in zilele slabiciunii sale femeiesti,
peste sämânta i cade pe ea ceva din lar in ziva a opta, pruncul sit fie
hoitul lor, atunci sa,mánta sä, fie spur- taiat imprejur.
cat& pentru voi. Apoi lehuza sii stea in casii trei-
Si. dad, va muri vre-unul din do- zeci i troj de zile, intru curatirea san-
bitoacele caro vit sunt spre hranit, cel gelui ei; sii nu se atinga de nimic sfant
ce se va atinge de hoitul lui va fi ne- si in sfantul locas ea nu intre, pana cand
curet pan& seara. nu se vor implini zilele curatirii ei,
www.dacoromanica.ro
117
LEVITICUL, 13

De va naste insä fatá, sä fie ne- cingine i cel ce a avut-o sa-ifi spele
curatit dourt saptamani, ca la slabicitmea hainele i va fi curat.
fireasca, i sa, stea acasa saizeci i ase lar daca buba se va intinde pe
de zile, intru curatirea sängelui ei. pide, dupa ce el se aratase preotului
lar cand se vor implini zilele co- si-1 declarase curat, sa, se arate a doua
ràtirii fie dupa bitiat, fie dupa fatá, oarä preotului.
ea sä aduca preotului, la 11WI, cortului lar preotul sil, se uite bine si va-
descoperirii, un miel de un an, ca ar- zand ca pata s'a intins pe piele, atunci
dere de tot si un pui do porumbel sau el sà-1 declare necurat, fiinddi este lepra.
o turturea, ca jertiä pentru pacat. Daca se va ivi la un om boala
i pteotiil s'a le aducä inaintea Dom- leprei, atunci omul sa fie adus la preot.
nului j sa o careto; si ea va fi curatitil, lar preotul sa-1 cerceteze çi daca
de curgerea sangelui ei. Aceasta este pra- umflatura de pe piele va fi alba si parul
vila pentru femeiea care naste, fie baiat, de jur-imprejur se va fi albit, sau daca
fio fata. umflátura a ajuns carne vie,
lar daca' nu-i va da mana sa aducit Atunci este lepra veche pe pielea
un miel, atunci sä aduca douâ turturele, trupului san, çi preotul sä-1 declare ne-
sau doi pui de porumbel, unul pentru curat si s'a nu-1 mai osebeascii, fiindca
ardema de tot si altul jertfit pentru necurat este.
cat, i preotul sil, o curateascii, si va fi lar daca lepra va inflori pe plebe
curata. » si se va intinde pe toatil, pielea celui
atino, de la cap pana la picioare, ori in-
13. cotro s'ar uita preotul,
Lepra. Preotul sä-1 cerceteze çi daca vede
cä lepra s'a intins pe tot trupul lui,
Dupii, acestea, a vorbit Domnut ca- atunci sa-1 declare curat, si fiindca s'a
tre Moise i catre Aaron si le-a spus: albit pe de-a'ntregul, este curat.
« Daca la un om se va ivi pe pielea Dar in ziva cand se va ivi pe el
trupului o umflittura sau bubá sau pata carne vie, este necurat.
alba, si ea, pe pielea lui, incepe s'a O. de indata ce preotul va vedes,
semene a buba, de lepra, atunci el sa fie aceastä carne vie, sä-1 declare necurat,
adus la Aaron, arhiereul, sao la altul caci carnea vie este necuratá; este lepra.
din fiii sái, preoti. Ci dacit aceasta, carne vie se va
i preotul s'a vadit rana de pe pielea schimba si se va albi, cal atine sä, so
trupului celui atino, si daca, parul de pe ducá la preot.
rana, s'a albit si rana la vedere este i iarasi uitändu-se preotul si vii-
mai aclama decat pielea trupului, atunci zand ca buba a ajuns alba, preotul s1-1
este buba de lepra; iar preotul dupà, declare curat pe col atine, caci curat este.
cercetare sa-1 dea in vileag ca necurat. Apoi, daca pe pielea trupului cuiva
Daca' *lusa pata cea alba de pe se va ivi o buba, si se va vindeca,
pielea trupului lui nu este la vedere mai i pe locul unde a fost buba va
achina decht stratul pielii, iar parul de iesi o umflatura alba, ori o pata alba
pe ea nu s'a albit, atunci preotul sa-1 caro bate in rosu, sa se arate preotului.
osebeasca pe cel cu rana sapte zile. i uitándu-se preotul çi vitzand cit
i cercetandu-1 preotul dupit sapte pata e mai &Maca decat grosimea pielii,
zile, daca i se va parea ca rana a stat iar párul do primprejur s'a albit, preotul
pe loe si nu s'a intins pe piele, preotul sa-1 declare necurat, caci e buba de lepra
sa-1 oseboascit pe cel atino inca o data, care a inflorit in locul acelei bube.
sapto zile. lar dacil se va uita preotul çi pa-
i iarasi sit-1 vadá preotul dupit rul n'a albit pe locul atino si nu va fi
sapte zile i daca rana a palit si nu s'a nici o gropitä in piele, ba incä pata
intins pe piele, atunci preotul sa-1 de- a palit, atunci preotul sa-1 osebeasca
claie po om curat. A fost numai o pe- sapte zile.
www.dacoromanica.ro
118
LEVITICUL, 13
Daui irisa rana se va intinde pe Apoi preotul sá cerceteze
piele, preotul si-1 declare necurat, pata de chelbe in ziva a kiaptea i, iati,
este lepri. dad pata de chelbe nu s'a intins pe piele
lar dacà pata va ata pe loe pi pi pe c'át se vede, n'aro nici o adáncituri
nu se va mai intinde, e semn ci buba In piele, atunci preotul si-1 declare pe
se usuck iar preotul si-1 declare pe om om curat kfi el si-pi spele hainele i curat
curat. va fi.
Sau dad,' cineva va avea pe pielea lar daci, dup.& aceasti arittare
sa o arsuri de foc p*i pe carnea vie va e curat, pata se mai intinde pe piele,
iesi o patii albà ropioari, sau numai alba, Atunci preotul trebue s'o cerceteze
Si dad preotul va vedea cá pi- iatá, daca' pata de chelbe s'a intins
rul de pe pati, s'a albit i dup.& infiti- pe piele, preotul si nu se mai uite la
parea ei e mai adema, decit stratul piefii, pär daca este ropeat, cáci omul este ne-
atunci este leprii, care a inflorit in locul curat.
arsurii, i preotul si-1 declare pe om ne- Totupi, daci, dupi judecata lui,
curat; dci a izbucnit lepra. pata de chelbe stá pe loe pi a inceput
Irisa dad preotul, dupi ce a cer- sá crease& pe ea pär negru, atunci chel-
cetat pata, va vedea ci n'are párul alb bea a trecut, omul este curat i preotul
nici adâncituri, in piele, ci dimpotrivi, si,-1 declare curat.
a pálit, atunci preotul osebeascá pe Dad, un om sau o femeie va avea
timp de @apto zile. pe pielea trupului unele peto pi anume
Si uitándu-se preotul la el in ziva pote albe,
a paptea pi dad, s'a intime pe piele, Atunci preotul si le cerceteze
preotul si-1 declare necura,t, cici este daca petele de pe pielea trupului lor vor
buba leprei. fi pete albe pi inchise, atunci este vorba
Totupi, daeá pata cea albil a stat de o spuzealá, care a inflorit pe piele;
pe loe pi nu s'a intins pe piele, ba inca' omul este curat.
a pi pálit, atunci e verba de bà5icà din Dad unui bärbat i-a càzut pirul
arsuri, i preotul si-1 declare pe om curat, din cap, el este plepuv i incolo e curat.
fiindd este cojirea acelei arsuri. Si dacá i-a cizut pärul din partea
Clind se va intámpla ca un om dinainte a capului, el este plepuv din
sau o ferne'e sit aibb, o raná, la cap sau fati, iar incolo e curat.
la Várbie, Iar daca,' pe plepuvia lui cea de la
Atunci preotul si, cerceteze rana ceda sau pe plepuvia lui cea din fati
pi dad vede cá este mai adânci decit se va ivi o bubi albá ropiatid, atunci
stratul pielii i phrul de pe ea este sub- este lepra', care inflorepte pe plepuvia
tire gilbui, atunci preotul sizi-1 declare capului siu, fie de la ceafi, fie de din
necurat, fiindcit este bolnav de chelbe,
odie& lepra capului, sau lepra barbii. Preotul si-1 vadi pi daca umfiá-
Dad, însà preotul cercetánd pata tura acelei bube, pe plepuvia lui de di-
de chelbe nu i se aratá niei o scobiturá napoi sau de dinainte, va afila alba
In piele i nici un fel de par ropcat, atunci ropiatici, apa cum aratá lepra de pe
osebeascit pe cel cu pata de chelbe, pielea trupului,
timp de papte zile, El este lepros pi deci necurat;
lar in ziva a aptos preotul preotul si-I declare pe dati de necurat.
vadi din nou aceasti pata i dad, pata Are leprii, la cap.
nu s'a intins pi pe ea nu este pär ropcat lar leprosul peste care a dat le-
iar la vedere pata nu aratá niel o adanci- pra si, se poarte cu vepmintele sfkiate
turá in piele, cu pàrul nepieptinat 5i acoperindu-se
Atunci el si se tundä, Insá locul pina la mustiiti si strige mereu: Ne-
chelbos si nu-1 tundä, iar preotul si curat ! Necurat ! »
osebeascà pe cel chelbos fue& o datá pe Tot timpul cit va avea lepra pe
timp de papte zile. el, el va fi necurat, cid necurat este ;
www.dacoromanica.ro
119
LEVITICUL, 14

el sa stea singuratic; silasul lui sa fie lepra va pieri de pe el, si% fie spglat
afarit din talara. inca o data, i apoi va fi curat.
Daea. lepra se va ivi la un ves- Iota, care este pravila, privitoare
mant, fie vesmant de lana, fie vesmint la pata de lepra, la vesmintele de Una
de in, sau de in, sau la tesaturi, sau la imple-
Sau pe vre-o esatura sau pe vre-o tituri, sau la once fel de lucre de piele,
impletitur5, de in, sau de lana, sau pe dupa caro se pot socoti curato sau ne-
vre-o piele, sau pe once lucru de piele, curate. »
Si daca pata va fi verzuie sau
roscatá, pe vesmant, sau pe piele, sau 14.
pe tesaturá sau pe impletitura, sau pe Cur'dpirea celor vindecati de lepra.
once lucru de pide: este pata de lepra Lepra caselor.
trebue aratatti. preotului.
lar preotul, dupit ce va vedea pata, Dupà," acestea, Domnul a grgit lui
sa puna de o parte vesmantul pe caro Moise si a rostit:
s'a ivit pata, sapte zile, s Aceasta, sa fie pravila celui lepros
Si dupa sapte zile s vadä, pata In ziva când va fi declarat curat: Intii
si daca pata s'a intins pe vesmant, sau s'a fie adus la preot,
pe tesatur5 sau pe impletitura, sau pe Si preotul sä ias5, Mara' din tabara
piele, sau pe once lucru de folos facut sa cerceteze pe cal lepros, si, iatä, daca
din piele: pata este de lepra care roade; lepra s'a vindecat de pe cel lepros,
lucrul este necurat. Atunci preotul sà", dea porunca
Preotul sa arda, vesmantul sau te- sä i se aducä, pentru cal ce se curateste,
situra, sau impletitura de lana, ori de doua pasäri curate, apoi lemn de cedru,
in, sau once fel de odor de piele, pe care arnici stacojiu i isop.
s'a ivit pata, fiindca este vorba de lepra Apoi preotul sä porunceasca s'a
rozatoare i lucrul sä fie pus pe foc. junghie una dintre pasari deasupra unui
Daca irisa preotul, cercetand, va blid de lut plin cu api, de izvor.
vedea ea pata nu s'a intins pe vesmânt, Dupa aceea sá ja pasarea cea vie
sau pe tesiitura sau pe impletitura, sau lemnul de cedru i arniciul stacojiu
pe arel lucru de pialo, oricare ar fi el, isopul i sa le moaie impreuna cu pa-
Atunci preotul sä porunceascii sä, tarea, in singele pasarii celei junghiate,
se spele lucrul pe care s'a ivit pata si din blidul cu apa de izvor
si dea deoparte lucrul, incit sapte zile. Si preotul sä stropeasci cu isopul
Si preotul va cerceta lucrul de sapte ori, pe cel ce se curateste de
ce pata a fost spalata, i, iatä daca,' pata lepra, si ta-1 declare curat; iar pásaii
nu E,;i-a schimbat coloarea, chiar daca celei vii sa-i dea drumul pe cimp.
nu s'a mai intins, lucrul este necurat Si cel ce se curäteste sa-si spele
trebue sii-1 arzi in foc, fiindeä, are vesmintele, sa-si radá tot parul de pe
lepra, fie pe fatil, fie pe dos. el si sa, se scalde i atunci va fi curat.
lar daca preotul cercetara va ve-. lar dupa aceasta sa intre in tabar5 dar
dea c5, pata a palit, dupa ce lucrul a sà st,ea dará, din cortul lui, sapte zile.
fost spälat, atunci el s'A rupa partes lar in ziva a saptea, rada tot
patata, fie din vesmant, fie din piele, pärul de pe el: capul, barba, sprtince-
fie din tesatura, fie din impletiturii. nele si tot parul si% si-1 rada, si sa-si
Daca insa va iesi din nou pe vet,4- spele vesmintele i ea se scalde; iar dupi
mint sau pe tesatura sau pe impleti- aceasta va fi curat.
tura sau pe odorul de piele, micare ar In ziva a opta sa ia doi miei
fi el, lepra a izbucnit din nou, sä pui fara cusur si o mioarli de un an, fara
pe foc lucrul cel cu pata. cusur i troj zecimi dintr'o efe-, de /a,-
lar vesmintul sau tesätura, sau mufa de faina, frarnantate cu untdelemn,
impletitura, sau acel lucru de pielo, ori- pentru prinosul de paine si un log de
care ar fi el, pe carel vei spala, daca untdelemn.

www.dacoromanica.ro
120
LEVITICUL, 14

i preotul care-I va cur5,ti sä aduca Apoi doug turturele sau doi pm


pe omul care se curdteste i toate aceste de porumbel, dui:a cum ii va da mana,
lucruri, in fata Domnului, la usa cor- asa incat unul si fie jertfá, pentru piicat
tului descoperirii. altul ardere de tot.
Apoi preotul sg, ja un miel si sa-1 Acestea si le aduci preotului in
aduca. jertfa pentru vinà, asemenea ziva a opta, pentru curitirea sa, la usa
logul de untclelemn. leginandu-le pe cortului descoperirii, in fata Domnului.
amandoug, ca dar leggnat, inaintea Dom- i preotul si ja mielul jertfei pentru
nului. yin& precum i logul de untdelemn
Apoi sit junghie mielul in acelasi si le legene inaintea Domnului.
loo uncle se junghie jertfa pentru pacat Apoi si junghie mielul adus jertfa
arderea de tot, adica in locul cel ¡dint, pentru Nina i preotul si ja din sangele
cad, precum jertfa pentru pacat, tot asa jertfei i si unga, sfarcul urechii celei
jertfa pentru villa este a preotului, drepte a celui ce se curdteste, i degetul
fiind lucru proa sfânt. cel mare de la mána-i dreaptg i degetul
i si ja preotul din sangele jertfei cel naare de la piciorul drept.
pentru yin& i sä ung5, sfärcul urechii lar din untdelemn, preotul sii toarne
drepte a celui ce se curateste i degetul In palma stanga.
cel mare de la mâna dreaptii, i degetul Apoi preotul si. stropeasca. cu de-
cel mare de la piciorul drept. getul de la mäna dreapta, din untdelem-
Apoi preotul srt ja din logul de nul din palma stanga, de sapte ori, in
untdelemn toarne in mama stanga. fata Domnului.
Pe urmi sg-si moaie degetul de i si ungi cu untdelemnul din
la mina dreapti in untdelemnul din palm& sfárcul ureeldi di-opte a celui ce se
mána stángà i sii stropeasca, cu unt- curateste i degetul cel mare de ls, mama
delemn, cu degetul, de sapte ori in fata dreapta i degetul cel mare de la piciorul
Domnului. drept acolo unde a fost manjit cu sin-
lar din untdelemnul rimas in mang gele jertfei pentru
ungi preotul sfárcul urechii celei lar ce a mai rimas din untdelemn
drepte a celui ce se curäteste i degetul In palma preotului, J(1;4 toarne pe capul
cel mare de la mana lui dreapti si de- celui co se curateste, spre ispasirea lui,
getul cel mare de la piciorul lui stang, In fats, Domnului.
peste siingele din jertfa pentru Apoi din turturelele sau din puii
lar ce a mai rimas din untde- de porumbel, pe care a putut aduci,
lenund din mana preotului, sa-I toarne sii jertfeasch:
pe capul celui ce se curäteste. Asa sa Una ca jertfa pentru pleat si alta
fach preotul ispäsirea inaintea Domnului. ca ardere de tot afar& de prinosul de
Dupg aceea, preotul sii adueà jertfa paine. Astfel si faci preotul ispasirea
pentru pdcat FA a curitteasci pe cel ce inaintea Domnului, pentru care omul a
a venit sä se curete de necuratia lui, vonit la curittire.
iar pe urmii, sii junghie jertfa arderii Aceasta si fie pravila pentru le-
de tot. prosul care nu poate ridica cheltuielile
i preotul sii pima pe jertfelnic cele pentru curatirea sa.»
jertfa arderii de tot si prinosul de pain°. Dap& acestea, Domnul a grilit lui
Asa 85.-I curateasca preotul, ea el sä, Moise i lui Aaron si le-a spus:
fie curat. « Cand yeti intra in tara Canaan,
lar dacä omul va fi same i nu pe care eu vi voi da-o you& in OA-
va putea sa ridice cheltuiala, s5, ja un panire, daca va fi si loveso cu
miel de un an ea jertfit pentru vin5,, vre-o casä, din tara stipänirii voa-
dar leganat pentru ispirsire, si o zecime stre,
dinteo di de frunte de fdinä Stdpinul casei si se ducä, i ea
tat& cu untdelemn, ca prinos de paine, dea de veste preotului spunfindu-i: In
cum si un log de untdelemn, casa mea s'a ivit o path! s
www.dacoromanica.ro
121
LEVITICUL, 15

lar preotul, inainte de a intra In Sti taie una din plishri, deasupra
casi pentru a cerceta cu luare aminte unui blid de lut, cu apii, de izvor.
pata, sh porunceascä, sä se scoatä. tot Apoi sä ia lemnul de cedru, isopul,
de acolo, asa incht sit nu fie declarate arniciul ropu i pasärea cea vie pi si
necurate lucrurile din cask i apoi sä cer- le moaie in shngele päsärii tiiiate i in
ceteze. apa de izvor sh stropeascit apoi casa
13.1

Si el sh se uite cu luare aminte capte ori,


la pata aceea i (lac& va vedea cä pata de 52. Si sit curet° casa cu slingele
pe pereti are gropite verzui sau ropia- Cu apa de izvor, cu pasitrea cea
sä,rii,
tice care par scobite In perete, vie, cu lemnul de cedru, Cu SO i cu
Preotul sit iasit din casii. la wit arniciul col rocu.
sh inchidit casa capte zile. lar pasärii celei vii dea dru-.
lar dupä apte zile, preotul sit vie mul afa.r6 din cetate, pe cam*. Apo,
sä se uite iar, i (lac& pata s'a intins si curete el casa ca ea si fie curatii.
pe peretii casei, lata. rânduiala pentru once patä
Atunci preotul sä dea poruncä sit de lepra., ori de chelbe,
fie scoase pietrele pe care s'a intins pata 55. Pentru lepra vemintelor i a ca-
sit le arunce afarä, din cetate, inteun selor,
loe necurat. 66. Pentru umflä,turi, bube i pecin-
Apoi sii dea porund, sä se fáza- gini,
luiaseä, pe dinituntru toatä casa, de jur- 57. Ca si ptie preotul chnd este cineva
imprejur, i sii arunce molozul pe care necurat i cOnd este curat. Aceasta si
I-au rhzäluit, Mará din cetate, Intr'un fie rAnduiala pentru leprit! u
loo necurat.
Dupit aceea, sii ia alte pietre 15.
sä le punä, in locul pietrelor scoase, Ordnduieli pentru vremea ednd barbarii f
sä ja altä tencuialtt si sit tencuiasca din femeile sunt necurafe.
nou casa.
i dad., pata se va ivi din non Dupä acestea gräit-a Domnul lui
pi va inflori In casii pe pereti, dupä, ce Moise i lui Aaron pi le-a zis:
a scos afarä, pietrele i dupit ce a räzit- e Spuneti fiilor lui Israil i le gräiti
luit peretii ci casa a fost tencuitä din nou, apa: Dacä, un bärbat va avea curgere
Atunci preotul sii vinä i sii cer- din trupul sä,u, aceastä curgere este ne-
ceteze, i, iatä, dad,' pata s'a intins pe curatit.
pereti, atunci in cad); este leprii, Si iati ce este cu necurä,tia de pe
toare i casa este spurcatit. urma curgerii lui: ori cä trupul situ va
i sä dirime casa, iar pietrele ei curge neincetat, ori ei se va mai opri, tot
lenmäria ei s'a tot molozul ei Fsii fie necurittie este.
duse afarit din cetate inteun lee necurat. Once pat in care se va culca cel
i cel ce va intra in acea casa., ce are curgere va fi necurat, asemenea
In vremea °At va fi inchisä,, necurat orice lucru pe care va sedea necurat
fie pang, seara. va fi.
Si cel ce va dorzni acolo In casi, i oricine se va atinge de patul
ca i cel ce va mitnea in casi, spele lui sä-ci srele vecmintele i sä, se scalde
veamintele. In aph si va fi necurat pini seara.
i dad., preotul, venind s'o vadä, Cel ce va sta, pe vre-un lucre pe
se va incredint,a di pata de pe zid nu care a stat cel ce are curgere si-si spcle
s'a mai intins in casa., duph' ce casa a hainele pi sä, se scald° in apit i va fi
fost tencuitä, atunci preotul sh' declare necurat piing sea.ra.
casa curatd, ciici pata s'a trecut. Col ce se va atinge de trupul celui
S'IL el sä ja, spre a curitti casa, ce are curgere spele vecnaintele
doll& pasitri i lemn do cedru i arnici s'it se scalde pi va fi necurat pia),
ropu i isop. seara.

www.dacoromanica.ro
122
LEVITICUL, 15

íi dac5, cel ce are curgere va scuipa i °Heine se va atinge de vre-un


pe unul care e curet, acesta spele lucru pe care a stat ea sä-ai spele yea-
veamintele i ea se scalde ai va fi necurat mintele i sii se scalde i necurat va fi
pitnä, seara. ptina seara.
Once earner pe care a indilecat cel Fr dacä a fost vre-un lucru pe patul
ce are curgere va fi necurat. ei sau pe jiltul pe care ea a stet, cine
Fr oricine se va atinge de once se va atinge de el va fi necurat
lucru care a stet sub el va fi necurat sears.
pitoä, seara,, i cel ce va duce acest lucru lar dac5, un bärbat se va culca
spele veamintele a'r sä se scalde cu ea, atunci necuratia ei il va atinge
va fi necurat pänä Beare. FA pe el roi el va fi necurat aapte zile,
Fr oricine se va atinge de cel care once aaternut in care el se va culca
are curgere, fär5, sii se fi spillat pe necurat va fi.
acela spele veamintele Dacii o femeie va avea curgere de
se scalde FA va fi necurat pänä, Beare. sil,"nge mai multe zile, afarä de vremea
Fr once VOA de pämänt, de care obianuitit a ei, ori rise& va avert curgere
s'a atins cel care are curgere, set fie sfii- peste vremea obiceiului ei, eat cat diii-
râmat, iar vasul de lemn sä fie spälat nueate aceastä, curgere ea necuratä, va
cu apii. fi ca i in vremea obiceiului ei: necu-
Mild cel care are curgere se va rat& va fi.
vindeca de curgerea sa, sä numere aapte Once pat in care se va culca in
zile Omit la curätirea sa i said spele vea- tot tirnpul curgerii ei va fi ca i patul
mintele i SE-1 se scalde la au ai va fi curat. In care se va culca in vremea curgerii
Apoi, a opta zi, sä-0 ja &di tur- obianuite a ei i once lucru pe care va,
turele sau doi pui de porumbel i sä, vie sta necurat va fi, precum este in vremea
In fata Domnului, la Ira°, cortului des- necurätiei ei fireati.
coperirii, i sii le dea preotului. i oricine se va atinge de aceste
Fr preotul sä, le adudt: pe una lucruri va fi necurat ai va trebui
jertfä pentru pacat ai pe cealaltä ar- spele veamintele i sa se scald° in apá
dere de tot; ai astfel preotul curet° ai va fi necurat pänä sea,ra.
in fata Domnului, de curgerea lui. i dadt va fi izb5,vitä de curgerea
Dacti,' un barbat va ayes pierderea sa, sä, numere aapte zile EA dupà, aceea
sämântei, säisi scalde in ap5, tot trupul va fi curata.
necurat va fi pänä seara. lar in ziva a opta, sä, ja dourt
i once veamânt i orice lucru de turturele sau doi pui de porumbel
piele, pe care va cädea sämänta pier- sä-i aducti preotului, la up, cortului des-
dutä, sii se spele cu ap5, FA va fi necu- coperirii.
rat pin& Beare. Fr preotul sii aducit o pasäre ca
Dad)", un bärbat Be va mica cu jertrá pentru phcat ai pe cealalt5, ca
ferneia sa, amändoi sä, se scalde in ardem de tot ai aaa, sä, fad, ispaairea,
vor fi necurati prima seara. inaintea Dornnului, de curgerea care o
Dad)", o feme:e va avea curgere, fäcea necuratri.
adidt va curge sänge din trupul ei, Aaa sii feriti pe fiii lui Israil do
stea aapte zile in stare de necurätie. necurätia lor, ca sä nu-i loveascit moar-
Oricine se va atinge de ea va fi necurat tea intru a lor necurätie, spurcând locaaul
pA,nä, Beare. meu, care este in mijlocul lor.
Once lucru pe care se va culca Aceasta este ränduiala pentru cel
in timpul necurätiei ei necurat va fi ce pätimeate de curgere, i pentru cel
tot aya, once lucru pe care va sta cu pierdere de samantà prin care ajunge
mount va fi. necurat,
i oricine se va atinge de patul Fr pentru femeia cu a sa
ei spele veamintele i di se scalde curgere i pentru cel ce are cur-
necurat va fi pia. Beare. gere, pentru bärbat ca i pentru fe-

www.dacoromanica.ro
123
LEVITICLTL, 16

meie, i pentru bkbatul care se va mirositoare, marunta j cittuia s'o ducii


culca cu femeiea necuratii dincolo de perdea,
Si sii pun& tiimitia pe focul din
16. fata Domnului, incit norul de ttimaie
Ziva cea mare a ispc4irii sau a impeicdrii. sit acopere capacul de pe chivotul legii,
caci altfel ar trebui sii moara.
1. Apoi Domnul a grait lui Moise, dupit Apoi sa ja din sitngele
moartea celor doi fii ai lui Aaron, care stropeascit cu degetul latura din-
se apropiaserii, de Domnul, cu foc strain, spre räsarit a capacului chivotului, stro-
murisera. pind i inaintea capacului cu degetul,
Si Domnul a zis lui Moise: Spune din sttnge, de sapte ori.
lui Aaron, fratele tau, sit nu intre orisi- Apoi, sit junghie tapul de jertfii
cá'nd inlauntrul sfantului locas, dincoace pentru piicatele poporului i singele lui
de perdeaua din fata capacului care este sa-1 due& In dosul perdelei; i sa facii
pe chivot, ca sa nu moarit, caci eu cu sangele lui precurn a ficut cu sin-
voi arata in nour, deasupra capa- gele vit1clului, stropind cu el capacul chi-
cului. votului i inaintea capacului chivo-
lata cum sa intre Aaron in sfintul tului.
locas: cu un vita, jerta pentru picat Asa sa faca ispiísirea Sfintei Sfin-
cu un berbec, ardere de tot. telor de spurcaciunea si de farddelegile
Si el sä se imbrace cu stiharul sfant fiilor lui Israil si de tot felul de pacate.
de in i pantaloni de in si-si ja pe sine, Tot asa sa faci si in cortul descoperirii,
sa se incinga, cu brim de in, iar In care saldslueste in mijlocul necurätiei
cap pun& mitra de in. Acestea sunt lor.
vesminte sfinte; fA Inainte de a se im- lar and va intra In cortul desco-
bfaca scald° trupul situ. peririi, ca si faca, ispasire in sfintul
lar din partea obstiei lui Israil locas, nimeni sa nu fie inituntru, de ciad
ja doi tapi, jertfit pentru pacat si un va intro.. Aaron si pan& cand va iesi.
berbec, ardere de tot. dupii ce va savirsi ispasirea pentru
Dupti, aceea, Aaron sä aduca vitelul sine i pentru casa so., i pentru toata
jertfa pentru picat i sa faca ispasire obstia lui Israil,
pentru sine i pentru casa sa, Si iasa la jertfelnicul din fata
Sä ja cei doi tapi aduca Domnului curateascii, luitind din
inaintea Domnului, la usa cortului des- dingele vielului i din sitngele tapului
coperirii. ungand de jur imprejur coarnele jert-
Apoi Aaron si arunce sorti pentru felnicului.
cei doi api: un sort pentru Domnul Apoi sit-1 stropeasca cu degetul
ai un sort pentru Azazel. de sapte ori, din acelasi sange. Asa sä-1
Si Aaron ea apropie tapul pentru curete i sa-1 sfinteasca de necuratia fiilor
care a cizut sortul Domnului i sa-1 lui Israil.
aduca jertfit pentru pacat. lar dupa ce a sfarsit de curatit
lar tapul pentru caro a cazut sortul Sfinta Sfintelor i cortul descoperirii
lui Azazel sa-1 aduci viu inaintea jertfelnicul, si aduca tapul cel viu,
Domnului, ca sii savirseasei Si Aaron sit-0 pun& amandoutt
trimitindu-1 lui Azazel, in pustie. nile sale pe capul tapului celui viu
Dupa aceea, Aaron ea aduca sa marturiseasca asupra lui toate ne-
jertfift pentru picatul sau i sit facit dreptätile fiilor lui Israil i toate
ispasire pentru sine i pentru casa sa, rile lor de lege si bate pacatele lor
junghie vielul, ca jertfa pentru si le pun& pe capul tapului i, cu un
pacatul «In. om care sta gata, sit-1 trimita In pustie.
12. Sii ja apoi o catue plina de ciír- Si tapul sit due& toate nelegiu-
buni aprinsi, de pe jertfelnicul din fata irile lor in pitmânt singuratic i omul
Doinnului, si doi pumni de tamilie bine sa-i dea drumul in pustie.
124
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 17
Iar Aaron sit intre in cortul des- 17.
coperirii i sa se dezbrace de vesmintele
de in cu care se imbriicase cand a intrat Reguli des pre injunghierea dobitoacelor cu-
in Sfanta Sfintelor i sa le lase acolo. rate si despre mancarea stingelui tor.
Pe urmit sii se scalde peste tot Si Domnul a vorbit lui Moise
in apii, inteun loe slant, i sit se I'm- i-a zis:
brace cu vesmintele lui i ea iasit si sit # Graieste lui Aaron si fiilor sai
aduca arderea de tot pentru sine i ar- tuturor fiilor lui Israil i spune-le: a Tat&
derea de tot pentru popor, fiicitnd is- ce ne porunceste Domnul!
pasire pentru sine cat i pentru popor. °lice barbat din casa lui Israil
Si grasimea jertfei pentru pacat care va injunghia, in tabiirit, bou sau
s'o arda pe jertfelnic. miel, sau capra, sau care va junghia
lar cel ce a manat tapul la Azazel afara din tabard,
spele vesmintele i sit se scalde Si nu le va aduce la usa cortului
peste tot, apoi sit intre in tabard,. descoperirii, ea sit le infatiseze ca dar
lar vie1ul jertfei pentru pacat Domnului, inaintea locasului situ, situ-
tapul jertfei pentru pdcat, al citror sange gele sii i se socoteasca varsare de a:Inge:
a fost adus pentru euratire in Sfanta a savarsit ornar. i omul acela sd fie
Sfintelor, sit se scoatit afara din tabarä starpit din poporul lui;
si sit se arza in foc: pieile lor, carnea lor Pentru ca fiji lui Israil sit aduca
necuratenia lor. jertfele lor, pe care ei acum le junghie
Si cel ce le-a fost ars sit-si spele afarit pe cam*, anume sa le aduca
vesmintele i sit se scalde peste tot in Domnului, la usa cortului descoperirii,
apit si dup.& aceea sit intre in ta- prin mina preotului, jertfind Domnului
hará. jertfa de pace,
Si acestea sd va fie voila pravild Si preotul sa stropeasca, cu sin-
vesnicii: In luna a saptea, in ziva a gele jertfei jertfelnicul Domnului, la usa
zecea a lunii, sa postiti i sit nu savar- cortului descoperirii i sit arda grasimea,
siti nici un fel de muncii nici bilstinasul, intru mires de buna mireazmit, Dom-
nici stritinul care petrece in mijlocul nului,
vostru. Asa !neat sit nu mai aduca demo-
Clici in aceasta zi se va face is- nilor jertfele lor çi sa se pangareasca
pàire voi, ea sit yd.' spalati de inchinandu-se lor. Aceasta sit fie lege
toate pacatele voastre i ca sit fiti cu- vesnica, pentru ei s't intru neam de
rati inaintea Domnului. neamul lor. »
Si sä va fie vou& zi de odihnit de- Si iarài apune-le: a Once om din
siivarsita in care sit postiti; aceasta casa lui Israil sau dintre cei straini, pe-
va fie pravilit vesnicit. treca.tor intre voi, care va aduce vre-o
lar arhiereul care va primi mi- ardere de tot sau alta jertfa,
ruirea i care va fi sfintit ea, sa fie ar- Si nu va pune-o nainte la usa cor-
hiereu in locul parintelui situ, sit fad,' tului descoperirii s't nu va face-o dar
dupa ce se va imbraca in ves- Domnului, omul acela sa fie starpit din
mintele de in, adicd in sfintele odájdii. poporul sau.
El sä fac& ispasirea pentru Sfanta Apoi once om din casa lui Israil
Sfintelor i pentru cortul descoperirii sau dintre cei straini, petrecator intre
pentru jertfelnic, si tot asa sä faca is- voi, care va manca once fel de sange,
páire preoti i pentru toata, ob- eu imi voi intoarce faja cu manila im-
stia poporului. potriva unuia ca acesta care va manca
Si aceasta sit va fie voua drept sange si-1 voi zmulge din mijlocul po-
vesnicit pravilá, curatind pe fiji lui Ta- porului
mil, de toate pdcatele lor, o data pe an ! » Pentru ca viata trupului este in
Si Aaron a filcut asa precum Domnul sange i eu v'am ingaduit you& si-1 adu-
i-a poruncit lui Moise. ceti pe jertfelnic pentru ispasire-a sufle-

www.dacoromanica.ro
125
LEVITICUL, 18

telor voastre, cad sangele este care aduce Goliciunea parintelui tau, adicit go-
ispasire. liciunea mamei tale si n'o descoperi, ea
Drept aceea am poruncit fiilor lui e mama ta. Si, nu descoperi goliciunea ei.
Israil: « Nimeni din voi sil nu manance Goliciunea femeii tatilui titu si n'o
sange i nici veneticul care traieste vre- descoperi, &lei este goliciunea tatalui tau.
melnic in mijlocul vostru, nici el si nu Goliciunea surorii tale, fiica
manance. tau, sau fiica maicii tale, fie nitscuta in
i once bärbat dintre fiii lui Israil casi sau afara din casi, ea nu desco-
sau dintre strainii care petrec in mijlocul peri goliciunea lor.
vostru, care va vana vre un vitnat: do- Goliciunea fetei fiului tau sau go-
bitoc sau pasäre, dintre cele ce se ma- liciunea fiicei fiicei tale, sil n'o desco-
scurga sangele acopere peri, ciici este goliciunea ta.
cu Goliciunea fet,ei femeii parintelui
Fiindca viata fiecitrui trup este in tau, nascuta, din parintele tau i deci
sangele lui care curge in fiinta lui. Pentru sorb', cu tine, goliciunea ei si n'o des-
aceea am poruncit fiilor lui Israil:* ea copen.
nu mancati sangele nici unui fel de fitp- Goliciunea surorii parintelui tau;
turi, fiindeit viata oricarei fapturi este sä, n'o descoperi, ca este de un sange
In sfingele ei i oricine va manca, sang, cu pärintele tau.
si fie nimicit. Goliciunea surorii mamei tale si
Apoi once om, fie el bastinas, fie n'o descoperi, cii este de un sange cu
strain, care va manca din carnea unui mama ta.
dobitoc mort sau sfasiat de fiare, Goliciunea fratelui parintelui tau
spele hainele i si se scalde in apit sil n'o descoperi si de femeia lui Sil nu
va fi necurat pima seara, apoi va fi te apropii, cid este matusa ta.
iarài curat. Goliciunea nurorii tale si n'o des-
Inca, daca nu-si va spitla hainele copen, caci este femeiea fiului tau;
si nu se va scalda, atunci îi va purta sil nu descoperi goliciunea ei.
pacatul! » Goliciunea femeii fratelui tau sil n'o
descoperi, cad este goliciunea fratelui tau.
18. Goliciunea unei femei ci a fiicei
Sfintenia ccisâtoriei. ei sil nu descoperi; pe fiica fiului ei
si pe fiica fiicei ei si nu le iei, ca Sil des-
i Domnul iarasi a vorbit lui Moise copen i goliciunea lor, caci cunt rude de
i-a zis: sange i este nelegiuire.
« Rosteste catre fili lui Israil i spu- Femeie, o datit cu sora ei, ea nu iei,
ne-le: Eu cunt Domnul Dumnezeul ca sa le faci dusmance, descoperind go-
vostru! liciunea uneia Met cealalti, care este
Dupa datinele din tara Egiptului, file& in viata.
unde ati locuit, si nu vä, luati, i dupit De femeie, in vremea slabiciunii ei
datinele din Canaan, unde viivoi duce, hinare, si nu te apropii, ea si deseoperi
sil nu trititi i in obiceiurile lor sil nu goliciunea ei.
umblati, i cu femeia aproapelui tau si nu
Ci oranduielile mele si le tineti te culci, ca si te intinezi cu ea.
legile mele si le pàzii, umblitnd intru i din odraslele tale si nu dai,
ele. Eu cunt Domnul Dumnezeul vostru. ea sä, treaca pe jertfelnicul lui Moloh
Paziti deci legile mele i randuie- si pangaresti numele Domnului
lile mele, pentru ca acel care le va in- Dumnezeului tau. Eu sunt Domnul!
deplini va fi viu intru ele. Eu stint i cu barbat si nu te culci cum
Domnul! te-ai culca cu o femeie, ca este uriciune.
Nimeni Sil nu se apropie de nici- Cu nici un fel de dobitoc si nu te
una din rudele sale, ca descopere spurci i femeia si nu stea la dobitoc,
goliciunea. Eu cunt Domnul ! ca si se spurce cu el, caci este uriciune.
126
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 19
Cu nimio din toate acestea sa nu pacatul, cad a spurcat lucrurile «finte
caci intru toate acestea s'au ale Domnului i unul ca acesta, sä fie
intinat paganii, pe care eu li voi izgoni starpit din poporul sax.
dinaintea fetei voastre, lar cand yeti secera lanurile din
Caci tara s'a intinat i eu am pe- tara voasträ sâ nu mergi cu secera pang
depsit-o pentru faradelegea ei, i tara In colturile ogorului tau si spicele
varsat-a din ea pe locuitorii ei. mase de pe urma secerei sa, nu le
Deci päii legile mele i oran- culegi.
duirile mele tsi nu faceti nici una din Sa, nu culegi ciorchinii ramasi pe
aceste blestematii; nici bastinasul, nici urmil in via ta i tot asa ea nu aduni
veneticul, care petrece intre voi. poamele cazute jos, din livada ta. Ace-
Fiindca toate aceste stea sit le lasi säracului i sträinului. Eu
le-au siivarsit oamenii àrii acesteia, Bunt Domnul Dumnezeul tau.
care au fost inaintea voastra, si s'a Sit nu furati i sit nu mintiti
pangarit pämantul, inselati unul pe altul.
Ca nu cumva sa, va, verse si pe Apoi sa, nu jurati strâmb intru
voi tara, dacit o yeti intina, precum a numele meu. Deci sä, nu pangaresti nu-
varsat pe paganii care au fost inaintea mele Dumnezeului tau. Eu Bunt Dom-
voastrit. nul.
Deci micine va faptui vre-una din Sä nu a,supresti pe aproapele tau
aceste grozavii, sufletul acela care le va si «a nu-1 jacmänesti; simbria simbria-
face ea fie nimicit din poporul situ. sului sit nu maie pant", a doua zi in
P5.ziti asa, dar orânduirile mele mama ta.
nu va, luati dupit nici una din acele da- Sä, nu blestemi pe cel care este
tini blestemate care s'au savarsit inain- surd si in calea orbului sä nu pui pie-
tea voastra si nu vä spurcati cu ele ! dici, ci teme-te de Dumnezeul tau! Eu
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!* aunt Domnul.
Sit nu faceti nedreptate in jude-
19. cat& Sa nu-i faci hatar sitracului, fiindca
Alte pravili. e sarac, nici sa magulesti pe boier, fiindca
e boier, ci judeci pe aproapele tau
Si iaritsi a gait Domnul &titre Moise cu dreptate.
i-a poruncit: Sii, nu umbli cu zazanii in poporul
e Vorbeste catre toat obstia fiilor tau, nici sa te ridici impotriva vietii
lui Israil :FA spune-le: Fiti sfini, caci aproapelui tau. Eu Bunt Domnul.
sfant sunt eu, Domnul Dumnezeul vostru! S5, nu urasti pe fratele tau in
Fiecare sit cinsteasca pe mama sa mima ta, dar dojeneste pe aproapele tau
r;si pe tatal sàu i ziva Sambetei mele ca sa nu te incarci tu cu pacat.
sä o pitziti. Eu sunt Domnul Dumne- Sa, nu ffi fázbunitor i di nu piz-
zeul vostru! muesti pe fiii poporului tau, ci sà iu-
Sit nu va intoarceti fa,ta care idoli besti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
dumnezei turnati sa nu va faceti. Eu Eu sunt Domnul.
sunt Domnul Dumnezeul vostru. Piftziti randuielile mele. Vitelo tale,
i cilnd jertfiti Domnului jertfe de din doua, soiuri felurite, sa nu le lasi
pace, jertfiti cu voie bung,. sit se imperecheze i ogorul tau sa nu-1
In ziva in care jertfiti, jertfa sa, semeni cu sitmánta de douit feluri, iar
fie mancatä, sau a doua zi, i dacä a vesmant din doll& feluri de fire si nu
mai ramas ceva pana, a treia zi, sit fie poi pe tine.
ars in foc. Dad., un bärbat se va culca cu o
lar daca din jertfa va manca cineva femeie, care este roaba i casnica altui
a treia zi, este o uriciune; jertfa nu barbat i ea n'a fost rascumptiratit
va fi nici liberatit, sa fie pedepsiti, dar nu
Si oricine va manca Ii va purta cu moarte, ffindca n'a fost libera.
127
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 20

Si anume: el sit aduca jertfa pentru Sá nu faceti strambatate in ju-


Domnului, la usa cortului des- decati, la masuratoare, la ca,ntar si la
coperirii, un berbec drept jertfa pentru mitsuratul bucatelor.
Cantar drept, greuta,ti drepte, efa
lar preotul sa-I curate prin ber- dreapta i hin drept sá aveti. Eu sunt
becul jertfei pentru vina inaintea Dom- Domnul Dumnezeul vostru, care v'aru
nului, de pácatul pe care ha facut, iar scos pe voi din tara Egiptului.
pacatul pe care ha savarsit i se va ierta. Drept aceea páziti toate legile mele
Cand yeti intra in piimantul toate oranduielile mele itineti-vii de
gaduit si yeti siidi fel de fel de pomi ele. Eu sunt Domnul ! »
roditori, sa socotiti roadele lor dintai
ca un fel de netaiere imprejur: trei ani 20.
sit fie pentru voi netaiati imprejur
at nu fie de mancare, Felurite pedepse pentru di/ente eriledri
lar In anul al patrulea sá fie toate de legi.
roadele pomului sfinte, afierosite intru Si iarasi a vorbit Domnul ca,tre
lauda Domnului. Moise zicand:
Tocmai In anul al cincilea sá man- Graieste iar ciitre fiii lui Israil
cati din roada lui. Faceti asa ca set aveti le apune: « Daca cineva dintre Eli lui
mai roulta, roada, de la ei. Eu aunt Do in- Israil, ori dintre strainii care locuesc in
nul Dumnezeul vostru. Israil s'ar afla ea da din odraslele sale
Sá nu mâneati nimio cu sange ! lui Moloh, acola sit fie ucis. Poporul thrii
S6, nu umblati dupa ghicit i dupa sa-1 ucida cu pietre.
Si eu voi intoarce fata mea cu
Sa nu va, rotunziti pletele capului vrajmasie spre omul acela si-1 voi starpi
vostru i sit nu-si retezi colturile din mijlocul poporului lui, fiindei a dat
barbii. din odraslele sale lui Moloh, ca sä spurce
Sá nu va faceti scrilejituri pe trup, sfantul meu ioca i ca sa, pangareaseit
pentru morti, nici sa va faceti incon- numele cel sfant al meu.
deieturi pe voi. Eu aunt Domnul. lar dad, locuitorii tarii shar In-
Nu intina pe filet', ta, lastInd-o 86, chide ochii lor fata de omul care a
fie desfranata, ea sa se desfraneze tara jertfit din fiii säi lui Moloh si nu har
si sit se umple de destrabálare. omori,
Sa paziti zilele Sambetelor mele Atunci eu voi pune mini mei cu
sfantul meu locus cinstiti cu fricá. Eu dusmanie pe omul acela i pe neamul
aunt Domnul. lui, precum i pe toti cei ce s'au luat
Nu umblati dupa cei ce chianatt dup.& desfranarea lui, ea sa desfraneze
duhurile mortilor i dup.& vraci. Nu stati cu Moloh, vi-i voi starpi din mijlocul
cu ei de vorba, ca sa nu vit spurcati poporului lui.
cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo- Cine va umbla dupa chematorii de
stru. dulnui ale color morti i dupa vraci,
Scoala-te inaintea unui om cu pit- ca sa desfraneze cu ei, eu imi voi in-
rul alb si cinsteste fata celui batran toarce cu mitnie fata catre el si-1 voi
teme-te de Durnnezeul tau. Eu sunt starpi din mijlocul poporului eau.
Domnul. Sfintiti-va i fiti sfinti, caci eu sunt
Daca vre-un strain locueste cu tine, Domnul Dumnezeul vostru.
In tara ta, sá nu-I impilezi. Paziti legile mele Eu
Strainul care petrece impreuna cu sunt Domnul care va sfintesc pe voi.
voi sá fie pentru voi ca i bilstinasul Oricine va blestema pe tatal sau,
vostru i sii-1 iubesti ca pe tine insuti, sau pe mama sa sa fie pedepsit cu moar-
eaci straini ati fost i voi In tara Egip- tea. Cine a blestemat pe tatal sa,u, sau
tului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo- pe mama sa, sangele lui sa fie asupra
stru. lui.
128
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 21
Cel ce a sivirsit precurvie cu fe- Piziti deci toate legue mele
meia altuia, cel ce a sävärsit precurvie toate hotitririle mele i indepliniti-le, ca
Cu femeia aproapelui Eau, sit fie pedepsit si" nu vet verse tara in care eu vii voi
cu moartea i birbatul vinovat j femeia duce ca sii locuiti.
vin ova Si sit, nu umblati dupit datinele
Cel ce se va culca Cu femeia ta- popoarelor pe care eu le voi izgoni de dina-
tilui situ, insemneazi di a descoperit intea voastrit, câci toate acestea ele le-au
goliciunea tatälui situ; amindoi sà, fie seivitrsit, de aceea m'arn scirbit de ele.
pedepsiti cu moarte. Singele lor sit fie Ci eu v'am gait yowl: o Voi yeti
asupra lor. mosteni tara lor, did eu va. voi da-o
Asemenea cal ce se va culca cu you& mostenire, tara intru care curge
nori-sa, cu moarte si fie amändoi pe- lapte i miere. Eu sunt Domnul Dumne-
depsiti, cad au facut amestecare de singe ; zeul vostru, cel ce v'am osebit pe voi
singele lor sii fie asupra lor. dintre popoare.
Daci cineva se va culca cu birbat, Si faceti osebire intre dobitoacele
cum s'ar culca cu femeie, blesternittie au curate í cele necurate i intre peisarile
fiteut ameindoi; sä fie pedepsiti cu moar- necurate si cele curate si si nu vit
tea ; singele lor si fie asupra lor. giriti sufletele voastre, mincând vite sau
Cel ce-si va lua o nevasti i pe pisäri, eau alte taritoare care se täräsc
maidt-sa pe bângá ea, este mare grozitvie, pe pamânt, pe care eu vi le-am osebit,
cu foc si fie ars si el si ele, ca si nu fie ca necurate.
grozivie in mijlocul vostru. Deci voi sfinti si-mi fiti mie, did
Cel ce se va culca cu dobitoc, sit stint sunt eu Domnul, i v'am osebit
fie pedepsit cu moarte i sii ucideti pe voi dintre popoare, ea sä, jti sti-
pe dobitoc. pilnirea mea.
Si femeia care se va apropia de Bärbatul sau femeia care se vor
once fui de dobitoc, spre impreunare, indeletnici cu chemarea duhurilor celor
sii ucizi pe femeie i pe dobitoc; mortii morti, ori cu vräjítoria, fir& mili si
sit fie dati; singele lor set fie a,supra lor. fie onaoriti, cu pietre si-i ucideti. Sin-
Si care va lua pe sonä-sa, sau pe gele lor si fie asupra lor ! »
fiica pirintelui situ, sau pe fiica mamei
sale si va vedea goliciunea ei si ea va 21.
vedea goliciunea lui, ticilosie sivirseste. Sfintenia preotilor : a arhiereului fi a
stirpiti sä fie inaintea ochilor popo- preotilor. Metehnele trupeisti care indepdr-
rului. i fiinddi a descoperit goliciunea
sorei sale, si-si ispäseasci fitfidelegea. teazel pe cei din. neamu/ ¿ni Aaron de la
Si cine se va culca cu o femeie preotie.
care are obiceiul ei firesc i va descoperi Dupl. aceea, Domnul a great lui
goliciunea ei, atunci el a dezgolit cur-. Moise: Vorbeste preotilor, fiilor lui AD,
gerea ei si ea si-a dezgolit izvorul ron i le spune:
gelui ei. Amindoi sii fie stirpiti din mij- o Preotul si nu se spurce atingän-
locul poporului lor. du-se de vre-un mort din neamul seiu,
Asijderea goliciunea surorii mamei afari doar de rudele sale cele mai de
tale i a surorii tatitlui tiiu sii n'o des- aproape: de maicit-sa, sau de tati-sin,
copen, câci unul ca acesta dezgoleste sau de fiu-seiu, sau de fiicit-sa, sau de
pe ruda sa, i amindoi ducii picatul. fratele
Cine se va culca cu fenicia un- Sau de sonit-sa, care este fecioarà
chiului eau, acela dezgoleste goliciunea este aproape de el pi care deci n'a
unchiului eau. ispiseasci picatul fost mitritatä, cu bitrbat; pentru ea poate
moarä fir& copii. si se spume.
Si de va lua cineva pe femeia fra- Preotul si nu se aparee cu o fe-
telui eau, ticilosie este. Goliciunea frate- meie mitritati din poporul eau ki sii nu-si
lui situ a dezgolit. Sit nu mai plingireaseti sfintenia.

www.dacoromanica.ro
129
LEVITICUL, 22

Pentru morti s5, nu-si raza capul, Nici cel cu piciorul stalcit sau cu
nici rotunzeasca marginile mâna staleita,
nici sit-0 faca scrijelituri pe trup. Niei ce] eocosat, nici col sfrijit,
Sfinti s'a, fie ei pentru Dumnezeul nici cel cu albeata in ochi, nici eel cu
lor i sä nu pangäreasca numele Dumne- faie, nici cel cu pecingine, nici eel cu
zeului lor, cad ei aduc jertfele de foc párile barbätesti strivite.
ale Domnului, painea Dumnezeului lor; Nici un barbat, cu vre-o meteahria
deci, sfinti sá fie. trupeasca, din neamul lui Aaron arhie-
Preotii sä nu-si ja de sotie femeie reul, sa nu se apropie, ca sá aducä jert-
desfranata, sau pangaritä, sau femeie iz- fele arse in foc Doranului. Fiindeit are
gonita de bärbatu-sau sä nu-si ia. Caci o meteahna trupeascii, sá nu se apro-
preotul este slant Dumnezeului pie ca 85; aduca pitinea Dumnezeului
Cinsteste-1 Cu cinste sfanta, &lei el sau.
aduce paine Durnnezeului tau. &Ant sä, Dar din prinoasele Dumnezeului
fie pentru tine, caci sfânt sunt eu, Dom- säu, din cele prea sfinte si din cele
nul, cel ce vä sfintesc pe voi. sfinte, poate sa mänânce.
lar ciao& fata preotului se va pan- Dar pana la perdea sä nu patrunda
gäri prin desfranare, ea necinsteste pe 0 de jertfelnic sa nu se apropie, clici are
tatäl sail. In foc sä fie arsä. o meteahnä in trupul lui, ca sä, nu
Arhiereul care at& mai sus decitt spurce sfäntul meu locas, cäci eu sunt
fratii 86,i, pe capul chruia s'a turnat mi- Domnul, cel ce-i sfintesc pe ei.
rul ungerii si a fost sfintit i inscaunat Si Moise a impärtasit acestea lui
ca sä se imbrace Cu sfintele odâjdii, 85, Aaron si fiilor lui i tuturor fiilor lui
nu-0 lose pärul in neoranduiala, in semn Israil.
de jale, si vesmintele sa nu si le
sf 22.
Si la nimeni, mort, sa nu se ducii; hnprejurdri cdnd preotii nu trebv,e sit
nici pentru tata-sau, nici pentru maicti-sa ; mändnce din Fincase.
el nu trebue sa se spurce.
Si din locasul sfânt sa nu iasa, Dupa aceea Domnul a vorbit lui
ca sit nu spurce casa Dumnezeului shu, Moise:
a:6 cununa ungerii cu mir a Durane- « Spune lui Aaron si fiilor säi sä
zeului siiu este asupra-i. Eu sunt Domnul. aib5, mare grija cu sfintele prinoase ale
Ci ja de nevastä o fecioaril. fiilor lui Israil i sä nu piingäreaseä, nu-
Femeie väduvä sau izgonitä de bar- mele cel sf5,nt al meu, in prinoasele pe
bat, sau fat5, necinstitá, sau care ei mi le afierosesc, caci eu aunt
de acestea sá nu-si ia, ci sa-si ja o fe- Domnul.
cioara din poporul situ, Spune-le: Oricine in neam de nea-
Asa hick sá nu-si necinsteasca pe mul vostru si din told urmasii vostri,
urmasi in mijlocul poporului 85,u, ciici eu care se va apropia de sfintele prinoase,
Bunt Domnul, cel ce-1 sfint6sc pe el ! u pe care le afierosesc Domnului fiii lui
Si iardsi a vorbit Domnul cu Moise Israil, i ar fi intinat de vre-o necuratie,
i-a poruncit: acela sä fie starpit din fata mea. Eu
« Spune lui Aaron astfel: Oricine sunt Domnul.
din sämänta ta, in neam de neam, care Once barbat din semintia lui Aaron
va avea vre-o meteahnä, trupeascä, sa nu care va avea leprit sau curgere sä, nu
se apropie ca sä aduca prinos Dumne- mä,n5,nce din sfiiatele prinoase, pang, nu
zeului sdu. se va curäti. Dar 0 cel ce se va atinge
Asa dar nimeni care va avea vre-un de vre-un om pängarit, din atingerea cu
betesug trupesc sit nu se apropie de cele un mort, sau cel ce va avea curgerea
sfinte, nici orbul, nici schiopul, nici col cu semintei,
nasul turtit, nici eel cu un mildular mai Sau eel ce se va atinge de vre-o
lung decat trebue, ritoare, care face pe om necurat, sau

www.dacoromanica.ro
130
LEVITICUL, 22

de orisicine care 1-ar spurca, prin once de bung voie, aducb,nd-o Domnului ca
fel de spurcaciune. ardere de tot,
Acela care s'a atins de unele ca Ca voi sit aveti har la Domnul,
acestea sit fie necurat pitnä seara se cuvine ca dobitocul de jertfa di fie
nu maniince din sfintele prinoase, dectit Era de cusur, parte barbateasca, din
dupit ce-si va scalda trupul in apit. boj, din oi ori din capre.
lar dup.& asfintitul soarelui va fi ia- Once dobitoc care va avea vre-un
rasi curat. Atunci poate sä manânce din betesug sá nu-1 aduceli jertfa, ciici nu
sfintele prinoase, caci ele sunt hrana lui. veti gasi har in fats. Domnului.
Mortaciune i dobitoc sfitsiat de fiare Dad, cineva va aduce Donmului
sa nu mantince i sa nu se spurce cu ele. jerta de pace un bou din cireada sau
Eu sunt Domnul. o vitä mica din turmit, spre implinirea
Deci 86, pitzeasca poruncile mele, unei juruinte sau ca jertfit de burnt voie,
ca sit nu cazä in pitcat i sa nu ca sit fie bine primitti cuvine-se ca do-
moarit prin calcarea lor. Eu sunt Dom- bitocul sa fie intreg i far& nici un cusur.
nul care-i sfintese pe ei. Dobitoc orb, ori schilod, ori ciun-
Si niel un strain de neamul preo- tit, ori plin de bube, ori ralos sit nu
esc di nu maritime din cele sfinte; nici aduceti Domnului i din unele ca ace-
sluga preotului, nici simbriasul lui sä, stea jertfe arse sä nu punqi pe jert-
nu manfince din cele sfinte. felnicul lui.
Dad, ins& preotul a cumparat un Un bou sau o oaie care va avea
rob, platindu-1 cu argintul eau, el sa vre-un mädular mai lung ori mai scurt
manance din cele sfinte. Asijderea i cei poi s'o aduci jertfä de bun& voie, dar
rdiscqi in casa lui, pot sä, mäntince din jertfit de juruinVii nu va fi placuta.
demâncarea lui. Dobitocul cu pärtile barbatesti stri-
Fiica unui preot, dad, s'a miiritat vite, sfárämate, zmulse sau tiiiate, «a
cu barbat strain de neamul preqesc, BA, nu-I aduceti jertfa Domnului; nici in
nu mai miinánce din sfintele prinoase. pamântul vostru sit nu faceti asa ceva.
Dad,' fiica unui preot va rämitnea Nici din mana strainului sa nu
viiduva, sau se va despari de barbe aduceti atari jertfe pentru Dumnezeul
tu-säu, fitra di fi avut copii, si se va in- vostru, cEici au striciiciune, au meteahnä
toarce in casa tatalui d va fi ca in tine- si nu vor fi primite.,
retca ei, atunci ea poate sá manânce Apoi iaritsi a vorbit Domnul lui
din pitinea tatalui säu. Insä alt strain Moise si a zis:
din ea sit nu Mánânce. o Vitelul, ori mielul, ori iedul, dupá
Dad cineva va mitnca din cele ce s'a na.scut sä stea sapte zile Ring&
sfinte, din nestiinta, sa dea inapoi preo- mama lui, iar din ziva a opta si mai
tului lucrul sftint d sit dea si pe deasupra tärziu, va fi bun de adus jertfa Dom-
a cincea parte din cilt preVueste. nului, pe jertfelnic.
Preotii sa nu spurce sfintele pri- 0 vita mare, ori o vitit mica, fiti,
noase pe care fiii lui Israil, le afierosesc n'o junghiati ou puiul ei, In aceeaqi zi.
Domnului, Gaud yeti jertfi Domnului jertfe
S'r di nu se incarce cu pacate vred- de multumire, jertf4i-1e asa ca sit gits4i
nice de pedeapsä,, máncitnd cele sfinte bunä primire.
ale lor, caci eu Bunt Domnul care-i Jertfa sä fie mâncatit in aceeasi
sfinteste. » zi i sit nu läsaVi nimio din ea pe a doua
i iaräsi a vorbit Domnul cittre zi. Eu sunt Domnul.
Moise i a zis: Deci pitzifr poruncile mole j le
« Graieste lui Aaron FA fiilor lui faceti, ciici eu sunt Doiruaul.
tuturor fiilor lui Israil i spune-le asa: Sit nu pfi,ngarii numele eel sfänt
«Dad, cineva din casa lui Israil, sau al meu, ca sfant sá fiu in mijlocul fiilor
dintre cei acivati in Israil va aduce o lui Israil. Eu sunt Domnul, cel ce va
jertfii, fie jertfa de juruinVá, fie jertfit sfintesc pe voi,
131
www.dacoromanica.ro 9*
LEVITICUL, 23

33. Cel ce v'am scos pe voi din tara Domnului, intru miros cu bunä mireazma
Egiptului, ca sa, fiu Dumnezeul vostru. iar ca turnare: vin o patrime dinteun hin.
Eu Domnul. Nici päine, nici boabe prajite, nici
boabe din spic ea nu mancati panit in
23. ziva aceea intru care veti aduce prinos
Despre sdrbeitorile de peste an. de roade noi Dumnezeului vostru. Iata,
o pravilä vesnica in neam de neamul
Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise vostru i in toate asezarile voastre.
i-a zis: Apoi, sa numärati din ziva urm6,-
4 Graieste catre fiji lui Israil i spu- toare Sämbetei, adica din ziva ca,nd ati
ne-le: Iata praznicele Domnului, la care adus snopul legänat, flapte S6,mbete, ca
sa va adunati in sf6,ntul meu locas. Iatä sit fie sapte siiptamani intregi,
särbatorile mele: Pan& in ziva urma.toare Sambetei
Sase zile vor fi zile de munc6,, iar a saptea, numarati asa dar cinzeci de
ziva a saptea va fi zi de odihna, va fi zile i atunci sá aduceti Domnului prinos
Sambäta, cu adunare in sf6,ntul meu nou de paine.
locas. In aceastä zi EA nu faceti nici un Din salasurile voastre sá aduceti
lucru, caci este S6,mbatil, In cinstea Dom- ca dar leganat, doua paini, cari 86 fie
nului, in toate aseza.rile voastre. din douil zecimi de aft din lamura de
Tat& praznicele Domnului, Cu adu- Edna, coapte cu dospitur6 pares, adusa
'Aid in sfäntul meu locas, pe care voi Domnului.
sa le vestiti la vremea hotarita: Sä aduceti apoi, pe 16,nga aceastä,
In luna intaia in ziva a paispre- paine,sapte mid de cate un an, farä
zecea a acestei luni, spre sear& aunt Pa- meteahnit, apoi un vitel din cireada
stele Domnului, doi berbeci, ca ardere de tot Domnului,
lar In ziva a cincisprezecea a ace- cu prinosul lor de pa,ine i cu turnarea
leiai este särbatoarea azimelor, in lor, jertfa ars6, in foc, miros cu bunä
cinstea Domnului; vreme de sapte zile mireazma Domnului.
sa mancati azime. Sit aduceti apoi FA un tap, jertfa
In întâia zi sá tineti adunare in pentru pacat i doi miei de ca,te un an,
sfantul meu loea i ea nu va, prindeti ca jerta de pace,
la nici un fel de munci. Pe care, precum si pe cei doi miei,
S6, aduceti jertfe Domnului timp preotul legene o data cu painea din
de sapte zile; iar a qaptea zi sá tineti parga roadelor: prinos leganat inaintea
adunare in sfantul meu locas, i nici un Domnului. Acestea sit fie daruri sfinte
fel de munca sa, nu faceti!» ale Domnului i sá ram6,n6, preotului.
Apoi Domnul a grait bail* care Chiar in aceasta zi sä, vestiti praz-
Moise si a nicul i sa tineti o adunare in sfantul
Spune fiilor lui Israil asa: Cand meu loca i nici un fel de ramie& sti nu
yeti intra in tara pe care eu vä voi faceti. Aceasta sá va, fie pravila vesnicit,
da-o voua i cand yeti incepé secerisul, In toate asezarile voastre i in neam
snopul cel dintai din secerisul vostru de neamul vostru.
sa-1 aduceti la preot, lar când va fi sa secerati holdele
lar el fa legene snopul inaintea In tara voastr6 di nu secerati holda
Domnului ca sá va castige bunavointa Omit in coltisoarele campului, si ce a
lui. Preotul sá faca leganarea a doua zi ramas de pe urma secerei 86, nu mai
dup.& S6,mbatä. aduni, ci s'o lasi celui sarac i celui
lar In ziva legana,rii snopului sa strain. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
aduceti ardere de tot Doranului, un miel stru!
far& meteahnit, de un an de zile. j iar vorbit-a Domnul lui Moise
Si alaturi sä fie darul de paine: i-a zis:
dou6, zecimi de efá, din lamura de fiiina, a Spune fiilor lui Israil asa: can
frarriântata cu untdelemn, jertfa, ars6 luna a saptea, in intaia zi a lunii, Sam-

www.dacoromanica.ro
132
LEVITICUL, 24

b6,ta s'o pritznuiti cu pomenire, cu sunet In afar& de Simbetele Domnului


de trâmbi i cu adunare in sfntu1 f01in afar& de darurile voastre ai de
meu juruintele voastre ai de jertfele de bunä
S5, nu sgv6,raiti nici un fel de mum& voie, pe care le afierositi Domnului.
aduceti Domnului jertfe arse in foc ! lar in zina a cincisprezecea a lunii
Si iaräai a vorbit Domnul lui Moise a aaptea, dup.& ce ati adunat rodurile
i-a spus: präznuiti aapte zile praznicul Dom-
o Mai cu seam& in ziva a zecea din nului. In ziva intäia este zi de odihnä
aceastä lunä, a aaptea, este ziva ai in ziva a opta tot zi de odihna.
In ea sä tineti o adunare in sfäntul Deci in ziva int6,ia ad, luati fruntea
loca a 86, infranati cu post sufletele poamelor din pomi, ramuri de finic
voastre i sà aduceti Domnului jertfe alte ramuri de copa,ci stufoai i din s6,1-
arse in foc. ciile care cresc läng6, pitrae i sä, v6, ve-
Si once fel de munc5, s'o liisati seliti inaintea Domnului Dumnezeului vo-
la o parte in ziva aceaata, fiindcà este stru, aapte zile.
ziva de isphaire, intru care se acopär Si ea prliznuiti acest praznic in
päcatele voastre in fata Domnului Dum- cinstea Domnului, timp de aapte zile,
nezeului vostru. in fiecare an. Aceasta vä fie pravilii,
lar oricine nu se va infrana cu pentru tc4i urmaaii voatri
post in ziva aceea sit se stfirpeascit din prianuiti praznicul in luna a aaptea.
poporul lui. Sapte zile sä locuiti in corturi.
Si pe oricine va lucra ceva in ziva Once om näscut in Israil 86, locuiasca
aceea 11 voi pierde din poporul lui. in corturi,
Sà," nu vit indeletniciti Cu nici un Ca «a atie neam de neamul vostru
fel de munca; aceasta sä, v6, fie pravili cá am pus pe fiii lui Israil sà locuiascá
veanic6,, in neam de neamul vostru in corturi, &Ind i-am scos din Ora Egip-
In toate salaaurile voaatre. tului. Eu Dornnul Dumnezeul vostru! »
Sä fie pentru voi Siimb6,ta Sam- Iar Moise a vestit praznicele Dom-
betelor i BA, infr6,nati Cu post sufletele nului, fiilor lui Israil.
voastre, in ziva a noua a lunii, de seara
pänä a doua zi seara, sä tineti cu 24.
nicie aceastä mare Sambäti. Untdelemnul pentru candele, páinile pa-
Si iariiai a vorbit Domnul citre nerii inainte, pedepsele pentru blestem
Moise i i-a zis: alte pedepse.
« Spune astfel fiilor lui Israil: o In
ziva a cincisprezecea a acestei a aaptea 1. Si iarii0 a vorbit Domnul cu Moise
luni, este siirbiltoarea colibelor, timp de si a zis:
aapte zile, in cinstea Domnului. 2.« Porunceate fiilor lui Israil sä-ti aduch
In ziva int6,ia, sä tineti o adunare untdelemn curat stors din mitsline, pen-
In sfântul meu loca a nici un fel de tru candelabru, ca di fie totdeauna unt-
munch' sä nu faceti. delemn in candele.
Timp de aapte zile sä aduceti Dom- Dincoace de perdeaua care ascunde
nului jertfe arse in foc ; in ziva a aaptea chivotul legii, in cortul descoperirii, Aa-
86, tineti o adunare in sf6,ntul meu locaa ron sä oranduiascä, luminile ca sä ardi
sä, aduceti Domnului jertfit, area in neincetat de seara p6,nä dimineata ina-
foc ; aceasta e odovania praznicului in intea Domnului. Aceasta este o pravilh,
care nici un fel de munch,' sá nu faceti. veanic6 pe care s'o pitziti in neam de
Acestea aunt praznicele Domnului, neamul vostru.
pe care sä, le cinstiti cu adunari in sfilntul In candelabrul cel de aur curat
meu loca, aducánd Domnului jertfe arse Aaron sä, aaeze candelele, ca sä lumineze
In foc, ardere de tot, prinos de phine, pururea inaintea Domnului.
jertfe de pace ai turnari de vin, zi cu Dup6, aceea, sä iei lamuri de
zi, dupa ränduiala fiecärei zile, sä, pregitteati din ea i sä coci douä-

www.dacoromanica.ro
133
LEVITICUL, 25

sprezece pâini, elite doui zecimi de efit Schilodeali pentru schilodeali, ochi
de fiecare pitine. pentru ochi, dints pentru dinte; precum
Si eh, le pui pe doult randuri, citte el a vittämat trupul altuia, asa sä i se
sase inteun rand, pe masa cea de aur vatäme i trupul lui.
curat care este inaintea Domnului. Cine va omori o vita sä dea o
lar alitturi de aceste ritnduri sit pui vitä in schimb, iar cine va omori un
támâie curatit, mireazmit de pomenire om, cu moarte sit i se risplitteascä.
lângä piline i jertfil arsä in foc, Dom- 0 singuri legiuire sá avet,i, dupit
nului. care sit fie judecat i striinul
In fiecare Sambiti, Aaron si le nasal, cäci eu sunt Domnul Dumnezeul
aseze pururea inaintea Domnului, ca o vostru!
vesnicit indatorire, dupit legimant, a fii- Si dupl. ce Moise a impärtisit
lor lui Israil. aceste porunci fiilor lui Israil, ei au scos
Si aceste páini sä, ri,mânit lui Aaron afar& din tabitrit pe hulitor i 1-au ucis
fiilor sái, care sit le mitnance in locul cu pietre. i fiii lui Israil au ficut in-
cel sfant, cici ele stint mare sfinOnie, tocmai precum Domnul diduse porunci
cuvenite lui Aaron, din jertfele arse in foc lui Moise.
in cinstea Donmului, ca pravila pe veci. »
In vremea aceea, feciorul unei fe- 25.
mei israilite, al cärui tat& era egiptean, Anul sabatic i anul jubilen.
s'a amestecat printre fili lui Israil.
feciorul femeii israilite Cu un alt israilit Apoi Domnul a vorbit cu Moise pe
au inceput sä se certe in tabitrit. muntele Sinai s't i-a poruncit:
lar acest fecior de israiliti a hulit Gräieste cätre fiii lui Israil i apu-
numele Domnului i 1-a blestemat. Atunci no-le: « Clind yeti intra in Ora pe care
1-au adus pe el la Moise. Nmnele maicii va voi pamântul säi sib& vre-
sale era Selomit, fiica lui Dibri din se- mea lui de odihnit, in cinstea Domnului.
mintia lui Dan. Sase ani sit sameni ogorul tau si
Si 1-au pus pe el sub pazit, pan& sase ani sá tai cu cosorul via ta
ce Moise, din porunca Domnului, era sit strangi roadele pimantului,
hotitrascit in pricina lor. lar anul al saptelea sá fie an de
Atunci Domnul a poruncit astfel odihnit desivarsitit pentru tarinit, odihnit
lui Moise: In cinstea Domnului. Ogorul táu sit nu-1
# Scoate afarit din tabiträ pe cel sameni si via ta sit n'o cosoresti.
ce a blestemat i toti cei ce I-au auzit Ceca ce va otivi dupä seceris, sit nu
punä mâinile pe capul lui; apoi seceri i strugurii din via ta, pe care
toatii, obstia sit-1 omoare cu pietre ». n'ai nu-i culegi, ci pimántul
lar dare fiji lui Israil sit rostesti sá aibá un an de tihnit desitvarsiti.
asa: « Oricine va blestema pe Dumne- Si ceca ce va creste in acest an
zeul situ sit-si ispä,seascä, pitcatul. de odihnä a pitmántului sá vá fie you&
Cel ce huleste numele Toomnului, hranä, tie i robului tiu i roabei tale
sä fie pedepsit cu moarte: toatä obstia Vim i veneticului care
sit-1 ucidi cu pietre. Ori de-ar fi stritin, petrece la un loe cu tine,
ori de-ar fi ni,scut in tarä (lac& va huli Si vitelor tale si jigäniilor din Ora
numele Domnului el trebue sa moarit. ta; tot ce va rodi pimantul sä vá fie
Si cel ce va omori pe altul, cu spre
moartea iá fie pedepsit. Apoi sá numeri sapte siptitmani de
lar cel ce va omori o vitit sit ani, de sapte ori cate sapte ani, astfel
dea alta in schimb, cap de vitä pentru ca aceste sapte siptitmäni de ani
cap de vitä. dea patruzeci i nouit de ani.
Oricine va citsuna vre-o vitimare lar in ziva a zecea a lunii a saptea
trupeascit aproapelui situ, cum i-a ficut si suni din trambiti; in ziva
el, asa sä i se facti: suni din trambitä in toatä tira voastri.
www.dacoromanica.ro
134
LEVITICUL, 25

i ea sfintiti anul al cincizecilea voi sunteti pe liinga mine stráini i pe-


sä vestiti in tarit libertate tuturor lo- tredami vremelnici.
cuitorilor ei; acesta sà, fie anul vostru Pentru aceea, in tot locul
jubileu: fiecare dintre voi sa, se intoarca nirii voastre, sä ingaduiti riiscumpärarea
la stäpanirea mosiei sale si fiecare dintre pamântului.
voi sii se intoarca la familia sa. Dacä frat,ele tau va sarici si va
Anul a/ cincizecilea sit fie pentru ajunge sä vanda o parte din mosia lui,
voi an jubileu. SA, nu siimanati nici atunci sa yin& ruda lui cea mai de
secerati ceea ce va rodi tarina de la sine aproape i sá räscumpere coca ce va fi
nici struguiii din via netaiata sit nu-i vândut fratele eau.
strângeti, lar daca cineva nu va avea nici un
Cazi acesta este an jubileu i thnp räscumpiträtor, ruda de aproape, dar
sfânt pentru voi. Deci sa, mancati nu- dä mana i gäseste de ajuns pentru ram-
mai din ceca ce v va rodi ogorul. cumparare,
In anul acesta jubileu fiecare sä Atunci s'á socoteascä anii de cánd
ajungá iar stapn pe mosia sa. s'a facut vanzarea, iar ramasita de pret
lar cand faceti o vánzare sau o s'o intoarcii, cumparatorului i astfel
cumpariitura, de la aproapele vostru, di; ajunga din nou stäpan pe ta-
nu vit pagubiti unii pe altii. rina sa.
Sit faci socoteala anilor de la cel lar dacá nu va giisi de ajuns ca
din urma jubileu; numai asa sä cumperi sá dea inapoi, atunci tarina vanduta, BA,
un petec de pamant dela aproapele tau, ramánli in mana cumpafittorului, pan&
iar el, dupä numarul anilor de seceris la anul jubileu, iar in anul jubileu ta-
sà, ti-1 vandà. rina se va libera si cel ce o vánduse
Daca numarul anilor e mai mare, va ajunge iar stapán pe mosia sa.
sá faci i pretul tarinei mai mare, iar Daca cineva va vinde o casa de
dacá numarul este mai mic, sä faci locuit inteo cetate inconjuratä Cu zid,
tu pretul mai mic, fiindca el iti vinde el va putea s'o rascumpere panii la afar-
tie un numär de secerisuri. situl anului in care s'a facut vanzarea;
Nimeni dintre voi sa nu Pagu- timp de un an de zile el va putea s'o
bea,scape aproapele sau ; teme-te de Dum- rascumpere.
nezeul tau, ciici eu Bunt Domnul Dum- Daci insä casa nu va fi rascum-
nezeul vostru. parata, in timp de un an intreg, aceastà
Drept aceea aduceti la indeplinire casa, care este inteo cetate inconjuratil
legiuirile mele i paziti oranduielile mele. cu zid, ritma,ne de tot in mama celui ce
Atunci yeti locui in tara in pace, a cumpärat-o si a urmasilor siii i sä
lar pamantul îi va da roada sa, nu iasit din ea in anul jubileu.
ca sä mancati i ea, vá saturati lar casele de prin sate care nu sunt
locuiti färä de grija in Ora. inconjurate cu ziduri, acelea sä fie so-
i dad, intrebati: « Ce vom manca cotite la fel cu vanzatorul are
In anul al saptelea, fiindca nici nu trebue drept sá le rascumpere, iar in anul ju-
sá silmänam, nici nu trebue sa strangem bileu ele vor iesi din mana cumparii-
roadele noastre ?» torului.
Sa stiti cä eu vit voi trimete in Cat despre ora,sele care Bunt ale
anul al f} aselea binecuvântarea mea si levitilor i despre casele din orasele lor,
tarina va da roada sa pentru troj ani. levitii sá alb& drept de rascumparare
Cu toate eft yeti samana in anul
al optulea, sä mancati din stransura ve- $i clack% un levit nu va räscum-
che Omit' in anul al nouálea, pinä cand para casa pe care o vanduse, inteun
veti culege roadele, sä mancati din oras al Levitilor, ea va fi libera in anul
vechi. jubileu, deoarece casele din orasele le-
Pimantul sit nu se vándä pe vecie vitilor proprietatea lor in mijlocul
caci pamantul este stapanirea mea, iar fiilor lui
135
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 26

34. lar imasurile dimprejurul oraselor tine, sau vre-unui urmas din familia
lor sä nu se vanza, cini acestea aunt celui strain,
stapitnirea lor ohavnica. Fratele tau, dupa ce s'a vandut,
.35. Dacit fratele tau va scäpata si nu sä aibit drept de ritscumparare: unul din
va mai avea cu ce sä traiasca langit tine, fratii lui sii-1 riiscumpere pe el;
tu sa-1 sprijinesti macar ea pe un strain Unchiul sau, sau vitrul sau, sau
venetic, ca sä, traiasca si el in alicineva din rudele sale cele de aproape,
preajma ta. din familie cu el, ponte sà-1 rascurripere;
Si nu iei de la el nici camati, nici sau clacit el insusi a dobandit avere,
spor, ci teme-te de Dumnezeu, ea sit ponte sä se riiscumpere pe sine.
traiascit i fratele titu cu tine. Atunci el sit fad, socoteala cu cel
Band tad sit nu i-i imprumuti cu ce 1-a ritscumparat, din anul cand el s'a
dobandit, nici bucatele tale sit nu i le vilndut i pan& in anul jubileu, i pretul
dai ca sil le iei inapoi cu spor. vanzarii lui sa fie cumpänit cu numarul
Eu sunt Domnul Dumnezeul vo- anilor, iar zilele petrecute la cumparii-
stru, care v'am scos din tara Egiptului, torul sau sa fie ea ale unui muncitor
ca sá vä dau Canaanul i ca sit fiu Dum- cu plata.
nezeul vostru. Daca mai Bunt multi ani pan& la
Dacä fratele tau va saraci anul jubileu, pretul de cumpiirare pe
tine si se va vinde tie rob, sit nu-1 pui caro va trebui sä-1 plitteasca el ea pret
la munca de rob, de rascumparare si fie cumpitnit cu nu-
Ci sa-ti fie tie ca un naimit, ca marul anilor.
un strain, care petrece litnga tine si pang, Daca mai sunt *Inca putini ani pana
la anul jubileu sit fie in slujba ta. la anul jubileu, sä-si plateasca rascum-
lar atunci el sä iasit de la tine, el pararea cumpanind anii cu pretul de
lui impreunit cu el, si sii se intoarcä cumparare.
in familia lui i sä, fie iar stäpiln pe Ca un salahor cu simbrie, an on
averea stramoseascit, an, asa sa fie el pe langa stitpan, iar
nuclei', ei aunt robii mei, pe care acesta sa nu-si ingaduiaseä sa-1 impileze
i-am scos din tara Egiptului i ei nu sub ochii
trebue sä fie vanduti, precum se valid Si dacä nu se va ritscumpitra in
robii stritini. nici un fel, totusi stt iasit slobod in anul
Sä nu-1 stapanesti cu silnicie, ci jubilen, impreunä cu
ea te temi de Dumnezeul tau. Pentru cä, fili lui Israil sunt robii
lar robii tái i roabele tale, pe mei. Ei Bunt robii mei pe care i-am scos
care ii vei avea, cumperi din nea- din tara Egiptului, eu, Domnul Dum-
murile care Bunt imprejurul tau. nezeul vostru I a
Tot asa din fiji strainilor care po-
tree intre voi: puteti sa, cumpärati 26.
din acestia cum Fo'i dintre urmasii lor Reisplätile i pedepsele care U ageaptc1
aflätori pe MO, voi si care s'au näscut pe Israil.
la voi in tara. Ei vor putea sä intre
in stapanirea voastrit, # Sit nu va faceti you& idoli, nici
i voi puteti sa-i läsati pe ei mo- chipuri cioplite, nici stalpi cu pisanii sä
stenire fiilor vostri de dupii voi, in sta- nu vit ridicati i nici pietre cu chipuri
panirea lor. Pe ei sä-i aveti robi dea- cioplite cu dalta ea nu asezati in tara
pururi ; dar eand este vorba de fratii voastra, inaintea carora sá va inchinati,
vostri, fiji lui Israil, nici unul dintre voi caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
di, nu impileze pe celálalt cu silnicie. Zilele Sitrabetelor mele sä le paziti
Dacti un strain, sau un venetic, sfantul meu locas sit-1 cinstiti, ciici eu
acivat pe langa tine, va strange avem, sunt Domnul.
iar fratele tau a sáracit ling& el si se Dac5, yeti umbla dupil randuielile mele
vinde strainului i veneticului acivat MAIO, si yeti petzi poruncile mole 0 le vqi

www.dacoromanica.ro
136
LEVITICUL, 26
4. Atunci vi voi triraite ploi la vreme de citre dusmanii vostri i yeti fi sta-
pamitntul va da roadele Jui i livezile piniti de cei ce vä uräsc i yeti fugi
poamele lor. chiar atunci &Ind nimeni nu va va
Treeratul vostru se va lungi pa'na fug5,ri.
la culesul viilor si culesul viilor pan la i dacit nici dupi acestea nu veti
vremea s5,manatului, s't yeti manca painea asculta de mine, atunci v5, voi pedepsi
voastri pad& yeti fi satui í yeti säläslui de sapte ori mai mult pentru pä'catele
färi grijä in tara voastria. voastre.
Voi harazi pace in tar& i veti locui i voi sfAxama semetia puterii
inteinsa färä, ca nimeni sä, vi stinghe- voastre i voi face cent& vostru si fie
reasca; voiu nimici, din Ora, fiarele rele ea fierul i pamantul vostru ca arama.
sabia nu va trece prin pimantul vostru. i v5, yeti slei in desert silintele
Veti urmiri pe dusmanii vostri voastre, câdi ogoarele voastre nu vor
ei vor cdea in sabie, sub ochii vostri; mai rodi i pornii din livezi nu vor mai
Cinci dintre voi vor pune pe fug& face poame.
o sutä i o sufa, dintre voi vor pune *i dacit vä yeti pune de-a-curme-
pe fugi zece mii, i dusmanii vostri vor zisul si nu ma yeti asculta, cu alte
chdea in sabie sub ochii vostri. vä voi bate, de sapte ori mai mult,
lar eu m5, voi intoarce spre voi dap& cum se cuvine picatelor voastre.
voi face rodnici i v voi In- Atunci voi trimite peste voi fiare
multi si voi pstra statornic legam'an- silbatece, care sui ia copiii vostri i sä
tul meu cu voi. präpideasci vitele voastre i sui vi im-
10. i vi yeti hrini din vechile roade putineze pang, inteatata 'Meat drumurile
pe cele vechi va trebui sä le scoateti voastre sä ajungi pustii.
afara, ea s5, aveti unde pune pe cele i dad), nici dup.& acestea nu va
noua. veti invät1a minte, ci imi yeti sta mereu
i voi statornici locasul meu in de-a-curmezisul,
mijlocul vostru i sufletul meu nu se Atunci i eu má voi °tad impo-
va scârbi de voi, triva voastr5, i vä voi lovi i eu de
i voi umbla in mijlocul vostru sapte ori, pentru picatele voastre.
voi fi Dumnezeul vostru i voi yeti Voi aduce sabie in tara voastri
fi poporul meu. care sä razbune crancen leg5,mantul meu
Eu stmt Domnul Dumnezeul vo- strieat, i daca vä, yeti inchide in cetätile
stru, care v'am ecos pe voi din tara voastre, voi trimite ciuma in mijlocul
Egiptului, ca sâ nu mai fiti robi, vostru si vi yeti da de bung voie in
am sfitrâmat jugul vostru i v'am fäcut mainile dusmanilor vostri.
s5. umblati cu fruntea SUB. Cänd vui voi lua päinea, hrana
Dar ciao& voi nu yeti asculta de voasträ, zece femei vor coace pitine in-
mine si nu veti indeplini toate aceste tr'un singur cuptor i vä vor aduce páinea
porunci, voastrit cantaritä cu eft'ntarul i yeti
Dad, yeti lepada legiuirile mele mânca, dar nu yeti fi s5,tui.
sufletul vostru se va scarbi de oran- i dacá i dupii acestea nu yeti
duiellie mele, asa 'Meat sa nu mai tineti asculta de mine si veti umbla mereu
toate poruncile mele i sâ stricati lega- poncis cu cäile mele,
mantul cu mine, Atunci i eu voi porni poncis,
Atunci, iata ce voi face si eu cu plin de mänie, impotriva voastrii, si de
voi: v5, voi pedepsi cu pedepse spiii- sapte ori mai mult v5, voi pedepsi
mtintatoare, oftica s't friguri care usuci eu pentru faridelegile voastre.
ochii i istovesc viata. Yeti sim5,na za- Mftnca-veti carnea fiilor vostri
darnic samanta voastrit, cad dusmanii carnea fiicelor voastre yeti manca.
vostri vor mânca roadele voastre. Voi nimici iniiltirnile voastre
i voi intoarce cu dusminie fate, voi sfarama stâbpii vostri inchinati soa-
mea impotriva voastra i yeti fi bituti relui i voi azvarli lesurile voastre peste
137
www.dacoromanica.ro
LEVITICUL, 27

lesurile idolilor vostri i sufletul meu se Atunci i eu aduce-mi-voi aminte


va sca'rbi de voi. de legämantul meu cu Ia,cob 0 de le-
Orasele voastre le voi face pa- gamantul meu cu Isaac, de legitmantul
raginä i voi pustii sfintele voastre lo- meu cu Avraam, imi voi aduce aminte
casuri; si nu voi mai mirosi bana mi- 0 de pitmantul fagaduintei,
reazma, a jertfelor voastre. Dar tara trebue sä ramanä, far&
Si astfel voi nimici tara aceea, de ei i0 despagubita de anii de odihna,
incat dusmanii vostri, care vor locui in- prin timpul eat va fi pustie; ei insä,
teinsa, vor ritmânea incremeniti. ispitseasca, pacatul lor, pentru cu-
lar pe voi vä, voi risipi printre vantul ea au dispretuit indreptgirile mele
popoarele pagane i va voi urmari Cu si au urgisit legiuirile mele.
sabia scoaza, i tara voastrit va ajunge Ci i atunci &Ind vor fi in tara
paragina i orasele voastre mormane de dusmanilor nu-i voi lepäda 0 nu ma,
daramäturi. voi ingretosa de ei, incat sag starpesc
Atunci tara se va bucura de anii cu totul i sa stric legilmantul meu cu
sai de odihnit, in toate zilele cat va rä- ei, caci eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
manea pustie i câta vreme yeti fi voi in Ci spre mantuirea lor, imi voi
pamantul dusmanilor vostri. Atunci tara aduce aminte de ei, de legämantul in-
avea-va tihnit EA se va bucura de ani.i cheiat cu sträbunii lor, pe care i-am SCOS
de odihnä pe care nu i-a avut. din tara Egiptului, in vitzul popoarelor,
Toatit vremea cat va famanea pa- ca sä, fiu Dumnezeul lor, eu, Domnul!*
raginitä, avea-va tihnä, adica tihna pe Iata, acestea aunt legiuirile,
care n'a avut-o in anii vostri de odihnä ririle i legile pe care le-a asezat Domnul
când locuiati in ea. intre sine si fiji lui Israil, in mun-
lar acelora dintre voi care vor tele Sinai, prin raijlocirea lui Moise 1
ramanea cu viatc1 prin tarile dusma-
nilor vostri, le voi Wirt spaima in 27.
chiar i fosnetul unei frunzo clatinate de
v5,nt ii va prigoni i vor fugi ca clinaintea Juruinfe i dijme.
sabiei i vor cadea, far& sa fie nici un i Domnul a mai vorbit lui Moise
prigonitor. i-a zis:
Vor calca unii peste altii, ca atunci 6 Spune fiilor lui Israil 0. le &it' po-
cand fugi de sabie, macar ca nu va fi runca: Dad, cineva va face o juruinta
nimeni in spatele lor, 0 nu yeti putea Domnului 0 este vorba de un suflet
sâ stati darji inaintea vrajmasilor vostri. de om, atunci acesta sit fie al Domnului,
Veti pieri printre neamuri dupli pretaluirea ta:
va mistui pämantul protivnicilor vostri, Pentru un om in varstit de doui-
lar ramasita voastra se va vlagui, zeci i panä la varsta de saizeci de ani
din pricina faradelegilor ei, prin tarile pretaluirea ta sit fie cincizeci de sicli de
protivnicilor nostri, ba 0 din pricina argint, clupti siclul sfântului locas,
fdriidelegilor parintilor se vor- sfarsi la Iar de este femeie, pretitluirea ta
fel cu ei. di fie treizeci de sicli.
Dacä insit, atunci, ei vor marturisi Dacä este vorba de unul in viirsta
nelegiuirea lor i nelegiuirea parintilor de cinci ani i panâ la douitzeci de ani,
lor, facutti, din necredinta fatit de mine pretaluirea ta sä fie pentru baiat doua-
daca vor märturisi ca au umblat poncis zeci de sicli, iar pentru fatâ zece sicli;
cu chile mele, Iar de este vorba de varsta de o
Si ca., pentru aceea i eu la randul lung, pan& la cinci ani, pretäluirea ta
meu le-am dat rilzboiu i i-am strilmutat sâ fie pentru prunci cinci sicli de argint,
Intarile dusmanflor lor, daca atunci iar pentru pruneä ea fie trei sicli de
mima lor cea netitiatii imprejur se va argint.
smeri vor primi pedeapsa nelegiu- Daca este in varsta de saizeci de
irii lor, ani si mai mult, pentru barbat prep,-
www.dacoromanica.ro
138
LEVITICUL, 27
luirea ta di fie cincisprezece sicli, iar altuia, nu va mai putea sà fie niscum-
pentru femeie sa fie zece sicli. pitrati,
i dacä cel cu juruinta va fi mai Ci, &Ind aceasta twin& se va li-
sarac decat pretaluirea ta, sa fie infa- bera, in anul jubileu, sà Mullin& sfintita
tisat inaintea preotului i preotul sa-1 Domnului, ca si o twin& legati cu ble-
pretalinascii; i anume sa-1 pretaluiascä, stem si sa treaca in stapítnirea preo-
dupa darea lui de mama. tului.
i daca darul care se va aduce lar daca este o tarinii cumparati
Domnului va fi din vite, once se va aduce cu bani si nu din mostenirea lui, tarina
Domnului s'a fie sfant. pe care el voieste s'o afieroseasca Dom-
Sa n'o schimbe i s n'o inlo- nului,
cuiascit: o vita bung cu alta proasta, Preotul sa-i faca socoteala veni-
sau una proastä cu alta bunä; i dacgt tului tarinei, pana la anul jubileu,
va pune o vita in locul altei vite, &tat diftruitorul set dea pretul dup.& socoteala
ea cat si cea pusä in locul ei, afierosite ta,- chiar in ziva aceea, ca afierosire
aunt amandoua. Domnului.
lar daci dobitocul de juruinta este Dar in anul jubileu, tarina sit se
din cele necurate, dintre care nu se afie- intoarca la stäpanul de la care o cum-
rosesc Domnului, atunci sit aduca dobi- parase si din bucata cäruia facea ea
tocul inaintea preotului; parte.
i preotul sit-1 pretaluiasca de este i toate pretaluirile tale sä, le faca
bun sau de este ram, i dupil pretaluirea dupa siclul sfânt; iar siclul sfant este de
lui, asa si ramana. douitzeci de ghere.
lar daca voieste s5-1 rliscumpere, Cei intai näscuti inert ai dobi-
atunci sä adaoge la pretal hotarit de toacelor care se nasc parga Domnului,
tine incet o cincime. sa nu-i afieroseasca nimeni: vita mare ori
i dad'," cineva va afierosi casa sa vita mica sunt ale Domnului.
spre a fi inchinatti Domnului, s'o pre- i daca e dobitoc necurat, sa-1
äluiascâ de este bun& sau rea, rascumpere dupa pretaluirea ta i pe
FA cum va pretalui-o preotul, asa sit-i deasupra s'a mai dea si o cincime; iar
ramanit pretul. de nu-1 rascumparii, di se vanzii dupà
Daca ins& ditruitorul vrea sa-si rils- socoteala ta.
cumpere casa, atunci el sa adaoge peste Peste toate acestea, daca e la mij-
pretiluirea ta o cincime i sä ramile a lui. loc däruialä, cu blestem, pe care cineva,
Daca cineva va afierosi Domnului din toat,e cate are, a facut-o Domnului,
din ogoarele mosiei sale, atunci pretá- fie suflet de om, fie dobitoc, fie parte
luirea ta sa se facä, dupi sámanta tre- din mostenire, ceea ce a fost dat cu
buincioasit la sämitnat, pretuind un ho- blestem, nu se poate nici 'rinde, nici
mer de samitnta de orz cincizeci de sicli ra,scumpitra; toate aceste inchinari sunt
de argint. prea sfinte i sunt ale Domnului.
Daci isi afieroseste tarina, chiar Oricine dintre oameni, a fost afie-
din anul jubileu, pretul sä fie asezat rosit cu juramant, nu poate sa se ras-
dupit pretaluirea ta. cumpere, ci trebue sa fie dat'
lar daca îi afieroseste tarina dupä Toatft dijma pámantului, din cele
anul jubileu, atunci preotul sft socoteasca semftnate in pamant si din rodul po-
pretul dupti numärul anilor care au mai milor, i se cuvine Domnului ; este par-
ritmas pan& la viitorul an jubileu i sit tea lui cea sfanta.
faca scitzimint din pretaluirea ta. Dacil cineva vrea stt rascumpere
lar daca cel ce a afierosit tarina o parte din dijma cuvenita Domnului,
vrea sa rascumpere, el sh, adaoge BA, dea pe deasupra o cincime din pre-
peste pret o cincime i Bä ramana, a lui. tul ei,
Daca ins& el nu-si va räscum- Iaril zeciuiala, oricare ar fi ea, din
para tarina, sau daca a fost vh.ndutit turma, ori din eireada, i din toate cate
139
www.dacoromanica.ro
NUMERII, 1

trec pe sub ch,rja baciului, aceasta este: culta i cea pus& in loe, amandoult vor
al zecilea cap de vitá este parto, sfanta fi sfintite Domnului; rascumparare nu
cuvenitil Domnului se poate face! »
33. Sa., nu faca alegere daca este buna 34. Tatá dar poruncile pe care Domnul
sau rea, nici s'o schimbe cu alta. Iar le-a dat lui Moise, pentru fiii lui Israil,
dacâ pune alta in locul ei i cea halo- In muntele Sinai.

NUMERII
1. Atunci Moise si Aaron au chemat
Luptiitorii din lama. la sine pe oamenii acestia aratati pe
nume,
Atunci a vorbit Dumnezeu lui Moise §i au adunat tosta obstia In zius.
In pustiul Sinai, in cortul descoperirii, ¡l'atada a lunii a doua. i au fost in-
In ziva intaia a lunii a doua, in anul scrisi ei, dup.& neamurile lor i dupä
al doilea de la iesirea din tara Egiptului, fanailiile lor, facandu-se numaratoarea
i-a zis: dela douiizeci de ani si mai in sus, ins
a Numartt capeteniile intregii obstii cu ins,
a fiilor lui Israil, dup.& neamurile, dupli Precum Domnul &Auge porunci
familiile lor, facand numáratoarea tu- lui Moise. Asa i-a numarat el in pustiul
turor barbatilor, om cu om, Sinai.
De la douazeci de ani si mai in sus, Fiji lui Ruben, cel tntai nascut
a tuturor celor in stare sa mearga la al lui Israil, vlastarii lor, dupit neamu-
oaste, in Israil. Tu i Aaron sa faceti rile i dupa familiile lor, ins cu ins, toti
numaratoarea palo cu palo. barbatii vrednici de oeste de la douazeci
Fi la aceasta sá va ajute cate un de ani si mai in sus,
barbat din fiecare semintie, ii anume Cei numarati din semintia lui Ru-
capii de familie din fiecare semintie. ben au fost patruzeci i sase de mii
lata numele acelor barba-ti care s'a cinci sute.
fie alaturi de voi. Din Ruben: Elitur, Fili lui Simeon, urmasii lor
fiul lui edeur; neamurile i dupá familiile lor, iris cu
Din Simeon: elumiel, fiul lui Tu- ins, toti barbatii buni de oaste, de la
risadai ; douazeci de ani si mai in sus,
Din luda: Naason, fiul lui Ami- Toti cei numarati din semintia lui
nadab ; Simeon au fost cincizeci i noui de mii
Din Isahar: Natanail, fiul lui piar; trei sute.
Din Zebulon: Eliab, fiul lui Helon; Fiii lui Gad, urmasii lor, dupa
Din fiii lui Iosif, pentru Efraim: neamurile fOi dupa familiile lor, de la doua-
Elisama, fiul lui Amihud; pentru Ma- zeci de ani i mai in sus, toti cei in stare
nase: Gamaliil, fiul lui Pedatur; sa mearga la oaste,
Din Veniamin: Abidan, fiul lui Toti cei numarati din semintia lui
Ghedeon; Gad au fost patruzeci ffi cinci de mii
Din Dan: Ahiezer, fiul lui Ami sase sute cincizeci.
sadai; Fiii lui Juda, urmasii lor, dupa,
Din Aser: Paghiel, fiul lui Ocran; neamurile i dupii familiile lor, toti cei
Din Dan: Eliasaf, fiul lui Reguel; buni de oaste, de la douazeci de ani
Din Neftali: Ahira, fiul lui Enan. » mai in sus,
Acestia au fost cei chemati din Cati au fost numarati din semintia
obstie, voevozi ai semintiilor lor, cape- lui luda au iesit saptezeci i patru de
tenii peste miile lui Israil. mii sase sute.
140
www.dacoromanica.ro
NUMERII, 2
Fiji lui Isahar, urmaaii lor, dup.& Aceatia sunt cei care au fost nu-
neamurile i dupä familiile lor, toti cei miirati de Moise i Aaron, laolaltii cu
buni de oaste, de la douitzeci de ani voevozii lui Israil, doisprezece birbati,
mai in sus, cite un bärbat din fiecare semintie.
GAO au fost numärati din semintia Toti fili lui Israil a caror numii-
lui Isahar au ieait cincizeci i patru de rittoare a fost facutä, dupii familiile lor,
mii patru sute. vrednici de oaste in Email, de la douä,-
Fiii lui Zebulon, urmasii lor, dup.& zeci de ani ai mai in sus,
neamurile i dup.& familiile lor, toti cei Au fost aase sute i trei de
buni de oeste, de la douitzeci de ani cinci sute cincizeci.
mai in sus, lar leviii, dupä semintia i dupä
Ctiti au fost numärati din semintia familiile lor n'au fost numarati intre ei.
lui Zebulon au ieait cincizeci i apte Atunci a grEtit Domnul cu Moise
de mii patru sute. aaa:
Fili lui Iosif, i anume fiii lui 4 Sá nu faci numärätoarea Benin-
Efraim, urmasii lor, dupii neamurile dei lui Levi ai sá nu-i pui la socotealä
dupii familiile lor, toti cei In stare sä, cu fiii lui Israil,
meargä la oaste, de la douitzeci de ani Ci levitilor incredinteazil-le slujba
mai in sus, la locasul descoperirii ai in seamä
Cei numitrati din semintia lui odoarele ai tot ceca ce se Mg, intr'insul.
Efraim au fost patruzeci de mii cinci sute. Ei sá ducil locaaul i bate odoarele lui
Fiji lui Manase, urmasii lor, ei sä slujeasca i sä stea cu tabara in
neamurile i dupá familiile lor, toti cei jurul lui.
buni de oaste, Gaud va fi nevoie sä plece locaaul,
Cei numärati din semintia lui Ma- levitii desfacii, iar cand va fi
nase au fost treizeci i doua de mii clouts, poposeascii, sä-I fad, la loc. lar dacti
sute. vre-un strain ar indrazni sá se apropie,
FM lui Venia.min, vlästarii lor, sä, fie omorit.
dupá neamurile i dupá familiile lor, toti i cand liii lui Israil vor poposi
cei buni de oaste, de la douiizeci de ani fiecare la tabära lui, Lang& steagul lui,
10 mai in sus, ai fiecare la ceata lui,
Cei numárati din semintia lui Ve- Levitii sá aaeze tabiira in jurul lo-
niamin au fost treizeci i cinci de caaului descoperirii, ca nu cumva mania
patru sute. mea sä se reverse peste obatia fiilor lui
Fiji lui Dan, vliístarii lor, dupa Israil. Deci levitii sit facii slujba de strà-
neamurile i dupa familiile lor, toti cei jeri la cortul descoperirii.*
buni de oaste, de la doulizeci de ani i fili lui Israil au facut totul in-
mai in sus, tocmai precum le poruncise Domnul prin
Cei numg.rati din semintia lui Dan gura lui Moise.
au fost aaizeci i douit de mii aapte sute.
Fiji lui Aaer, vliístarii lor, dupit 2.
neamurile i dup.& familiile lor, toti cei Locul celor doucisprezece seminfii fn jurul
vrednici de oa.ste, de la douäzeci de ani cortului descoperirii.
mai in sus,
Cei numärati din semintia lui Aaer Apoi a vorbit Dumnezeu cu Moise
au fost patruzeci ai,una de mii cinci cu Aaron inteacest chip:
sute. Fiji lui Israil aaeze tabära
Fiii lui Neftali, vlastarii lor, dupti fiecare ling& steagul lui i lang6, sem-
neamurile i dupii familiile lor, toti cei nele familiilor lor, inaintea cortului
In stare sä meargli la oaste, descoperirii i in jur, acolo si popo-
Cei numärati din semintia lui Nef- seascii.
tali au fost cincizeci i trei de mii Mai intfii, spre rásárit ea, aaeze
patru sute. tabara steagul taberei lui luda, cu oatile
141
www.dacoromanica.ro
NUMERII, 2
sale; si Naason, fiul lui Aminadab, voe- Aläturi, semintia lui Manase si Voie-
vodul fiilor lui luda, vodul fiilor lui Manase, Gamaliil, fiul lui
Impreuni cu ostirea iesitä la nu- Pedatur,
maratoare: saptezeci Efi patru de mii Impreunä, cu ostirea lui in numär
f3ase sute de insi. de treizeci i douä de rnii cloua sute
Läng6, el sitli aseze tabärs, semintia de insi.
lui Isahar, i voevodul Natanail, fiul lui Apoi semintia lui Veniamin i voe-
Tuar, vodul fiilor lui Veniamin, Abidan, fiul
Impreunä cu ostirea iesitä la nu- lui Ghedeon,
marátoare: cincizeci i patru de mii patru Impreunit cu ostirea lui in numär
sute de insi. de treizeci i cinci de mii patru sute
Apoi semintia lui Zebulon i voe- de insi.
vodul fiilor lui Zebulon, Eliab, fiul lui Toti cei nuraärati din tabära lui
Helon, Efraim au fost o sutä opt mii o sutá
Impreunä cu ostirea iesitii la nu- de insi, dup.& cetele lor. Ei sá porneascä
mä,rtitoare: cincizeci isapte de mii patru In r6,ndul al treilea.
sute de oameni. La miazd-noapte sit fie cu tabitra
Toti cei numitrati din tabara lui steagul lui Dan cu ostile sale si voe-
luda au fost o sutä optzeci i sase de vodul fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui
mii patru sute de insi. Ei sä, porneasc6, Amisadai,
cei dintfli. Impreunit cu ostirea lui iesitä la
La miazä-zi ea' aseze tabara steagul numirátoare: saizeci i dou6, de mii sapte
lui Ruben cu cetele lui i voevodul fiilor sute de insi,
lui Ruben, Elitur, fiul lui Sedeur, AlAturi sâ fie cu tabdra sernintia
Impreunä cu ostirea lui iesitä la lui Ayer i voevodul fiilor lui Aver, Pa-
num6,ratoare: patruzeci i sase de ghiel, fiul lui Ocran,
cinci sute de oameni. Impreunä cu ostirea iesitä la nu-
Alitturi de el sit aseze tabära se- miträtoare: patruzeci i una de mii cinci
mintia lui Simeon, si voevodul fiilor lui sute de insi.
Simeon, Selumiel, fiul lui Turisadai, Apoi semintia lui Neftali i voe-
Impreunä cu ostirea iesità, la nu- vodul fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui
märätoare: cincizeci i nou6, de mii trei Enan,
sute de oameni. Impreunä, cu ostirea lui in numär
Apoi semintia lui Gad i voevodul de cincizeci i trei de mii patru sute
fiilor lui Gad, Eliasaf, fiul lui Reguel, de insi.
Impreunit cu ostirea lui in numär Toti cei num6,rati din tabitra
de patruzeci i cinci de mii sase sute lui Dan au fost o But& cinci zeci
cincizeci de oameni. sapte de mii sase sute de insi. Ei
Toti cei numärati din tabitra lui sä porneascä cei din urmä dupá stea-
Ruben au fost o But& cincizeci i una gurile lor.*
de mii patru sute cincizeci de finsi, cete- Acestia au fost fiii lui Israil care
cete. Ei sä, porneascit in rändul al doilea. au fost num6,rati dup6, familiile lor. Toti
Dupä aceasta sá pornea,scit cortul cei numärati i impärtiti in tabere
descoperirii, tabitra levitilor fiind in mij- In cete au fost sase sute si trei de
locul celorlalte tabere, i precum au po- cinci sute cincizeci de insi.
posit asa sä i porneascä, fiecare la ran- Dar levitii n'au fost pusi la soco-
dul i dup6, steagul situ. tealä cu fiii lui Israil, asa precum po-
La opus sä fie Cu tab6,ra steagul runcise lui Moise Domnul.
lui Efraim Cu ()stile sale i voevodul lar fili lui Israil au facut intocmai
fiilor lui Efraim, Elisama, fiul lui precum poruncise lui Moise Domnul: ei
Amihud, poposeau dup6, steagurile lor si tot asa
Impreunä cu ostirea lui in numär porneau la drum, fiecare dupä neamul
de: patruzeci de mii cinci sute de insi. dupii familia sa.
142
www.dacoromanica.ro
NUMERII, 3
3. o Fa numaratoarea fiilor lui Levi,
Levifii gi slujba tor. dupá familiile lor i dupa neamurile lor.
Numara, pe toVi baieVii de la o luna,
Acum iata si cartea neamului lui mai in varsta. »
Aaron si al lui Moise, in vremea cand a i Moise i-a numarat dupa porunca
graft Domnul cu Moise in muntele Sinai. Domnului, pe care i-o poruncise lui.
ha, si care Bunt numele fiilor lui Jata acum pe fiii lui Levi dupa
Aaron: Cel întâi nitscut este Nadab, numele lor: Gherson, Cahat si Merad.
apoi Abiu, Eleazar i Itamar. kit& i numele fiilor /ui Gherson
Acestea aunt numele fiilor lui Aaron, dupa neamurile lor: Libni
care au fost miruiVi i inscaunaVi ca 56, Fiji lui Cahat dupa neamurile lor
savarseasca slujba sunt: Amram i 'Oar, Hebron si Uziel.
Dar Nadab i Abiu au murit Ina- Fiü lui Meran dup.& neamurile lor
intea Domnului, cOnd au adus inaintea Bunt: Mahli i Musi. Acestea sunt nea-
lui foc strain in pustiul Sinai, si fiindca murile lui Levi dupa familiile lor.
nu avura, copiii, au ramas preoVi numai Din Gherson se trage spite. lui
Eleazar i Itamar slujind sub privegherea Libni i spits, lui imei. Acestea Bunt
lui Aaron, parintele lor. spite din Gherson.
Atunci a vorbit Domnul cu Moise lar cei numaraVi, parte barba-
astfel: teas* de la o luna si mai varstnici au
o Apropie seminVia lui Levi si pune-o fost sapte mii cinci sute de ill§i.
la indemana lui Aaron arhiereul, ca SpiVa lui Gherson a asezat tabara
ajute la slujb6 la asfinVitul locasului dint.
Clici ei trebue sa fie de paza in locul Capetenia neamului lui Gherson,
lui i in locul intregii obstii la cortul des- a fost Eliasaf, fiul lui Lael.
coperirii, i sit savarseasca, slujbele din lar sarcina fiilor lui Ghegon, la
locasul sfant. cortul descoperirii, era s6, pizeasca
Ei sa fie paznicii tuturor odoarelor tul loca i cortul, acoperamântul
din cortul descoperirii, ei 86: faca de ve- perdelele lui i perdeaua care este la
ghe pentru fiü lui Israil, ei sä, savar- usa cortului descoperirii,
seasca slujba in locasul sfant. Asemenea i perdelele curVii si per-
Sa dai pe leviVi in seama lui Aaron deaua de la poarta curViii dimprejurul
si a fiilor sái, ca ei sa-mi fie slujitori sfantului locas si al jertfelncului precum
deplin afierosiVi din partea fiilor lui Israil. franghiile lor, cu took& slujba lor.
Porunceste lui Aaron si fiilor lui Din Cahat se trage neamul Am-
savarseasca, slujba preoViei, iar daca ramitilor, al lui Ithar, al lui Hebron
vre-un strain ar indrazni sa se apropie, al lui Uziel. Acestea aunt spitele lui
sit fie dat morVii! o Cahat.
i a mai grait Domnul cu Moise La numaratoarea celor de parte
I nteacest chip: barbatease& de la o inn& si mai vOrstnici,
4 Eu, iata, am luat pe leviVi dintre au iesit opt mii sase sute, a caror sar-
fiii lui Israil in locul oricarui intai nas- eina era slujba la sfantul locas.
cut ca,re deschide pântecele maicii sale, Neamul fiilor lui Cahat avea ta-
dintre fiji lui Israil, ca leviVii sO fie ai bara in laturea de miazii-zi a locasului.
mei, Voevodul spiVei neamului luí Ca-.
Caci al meu este once intai nits- hat era Elitafan, fiul lui Uziel.
cut. Din ziva in care am ucis pe cei Ei aveau paza chivotului i a mesei
intai nascuti in Ora Egiptului, mi-am Cu pâinile punerii inainte, a candela-
ales pe toVi cei intai nascuti din Israil brului, a jertfelnicelor si a sfintelor odoare
fie om, fie dobitoc. Ai mei sunt, caci trebuincioase la slujba i paza perdelei cu
eu Bunt Domnul! o tot ceea ce se Vine de slujba acestora.
i a grait Domnul catre Moise Mai marele voevod al leviVilor era
in pustiul Sinai asa: Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, care
143
www.dacoromanica.ro
NUMERII, 4

avea privegherea peste cei rtmduiti cu 45.<'Ja pe leviti in locul celor intai
paza santului locas. niiscuti dintre fiii lui Israil i dobi-
Din Meran i se trage spita lui Mahli toacele levitilor in locul dobitoacelor lor,
si a lui Musi. Acestea sunt spitele lui levitii sit fie ai mei, ctici eu sunt
Meran. Domnul.
Si cand s'a flicut numilrittoarea lar pentru räscumpgrarea celor
celor de parte barbäteascit de la o dour", sute saptezeci i trei de
mai vilistnici, au iesit sase näscuti ai fiilor lui Israil, care intrece
sute. nunarul levitilor,
Voevodul spitei neamului lui Me- Sg, iei cate cinci sicli de fiecare
rari era Turiel, fiul lui Abihail Acestia cap sâ iei ca nigsurii siclul sant, care
erau s fie cu tabara in partea de miaa- are dougzeci de ghere
noapte a locasului &Int. Si sa dai banii acestia ca pret de
Grija fiilor lui Meran i era sg ascumpiirare lui Aaron si fiilor lui
zeascb; scândurile sflintului locas, pentru cei ce prisosesc peste numgx.
rele lui, stâlpii i tälpile lor, toate lu- Atunci a luat Moise argintul pen-
crurile dinteinsul si tot ce era de tre- tru riiscumpirarea celor ce treceau peste
buintä, la slujbii; numlirul celor Intâi näscuti rilscumpgrati
Apoi stâlpii curtii imprejmuitoare de leviti,
lor, tiírusii De la fui lui Israil, o mie trei
In fata sfântului locas, in spre sute cincizeci i cinci de sicli dupa
skit, odic& inaintea cortului descoperiri