Caracteristicile înțelepciunii de sus

Eclesiast 9:13-10:1-10

 Un text care conține multe învățături legate de înțelepciune. Cine nu-și dorește să fie mai înțelept decât
este? O viață întreagă Solomon a fost preocupat de înțelepciune: primind-o, acceptând-o, cultivând-o,
practicând-o și, în final, trădând-o. Greu de înțeles!
 Numai un om înțelept ajunge să fie „obsedat” de nebunie, ca să o înțeleagă mai bine. Nebunia de care
vorbește Solomon nu este de natură patologică, ci spirituală. În cărțile sale (Proverbe, Eclesiast,
Cântarea Cântărilor) Solomon folosește termenii „nebunie”, „nebun” sau „nebuni” de 128 ori!
 Înțelepciunea sau nebunia sunt caracteristicile fiecărei persoane care se raportează la Dumnezeu.
Apropierea de El, slujirea Lui, umblarea pe calea Lui sunt manifestări ale înțelepciunii spirituale, în timp
ce fuga de Dumnezeu, răzvrătirea, trăirea în păcat, sunt manifestări ale nebuniei spirituale.
 Din textul citit vom desprinde patru caracteristici ale înțelepciunii biblice.

1. Fii pregătit (Înțelepciunea formativă - Eclesiast 9:13-16)

 Capcana unei vieți obișnuite („Nimic nu se mai întâmplă, nimic nu mi se poate întâmpla”). Obișnuința
mă poate face să las garda jos, să mă relaxez spiritual, să pun armele și armura deoparte. Multe păcate
apar pe fondul relaxării (2 Samuel 11:1 – În anul următor, pe vremea când porneau împărații la război,
David l-a trimis pe Ioab…).
 Fii pregătit pentru evenimentele care te scot din cursa vieții obișnuite.
 Modul în care acționăm în vremuri neobișnuite dovedește faptul că suntem înțelepți sau nebuni.
 Pentru vremurile neobișnuite trebuie să te pregătești și să fii pregătit. Din fericire, cetatea aceea mai avea
în mijlocul ei un om înțelept care s-a pregătit în vremurile obișnuite pentru momentele neobișnuite.
 „În vremuri tulburi orice creștin ar trebui să devină o persoană publică” spunea cineva. Asumarea
sarcinilor care derivă din înțelegerea chemării este o responsabilitate dar și un gest de maturitate.
 Vremurile neobișnuite fac trierea între oameni: între cei care se cred înțelepți și cei care sunt cu adevărat
înțelepți. În acea cetate erau mulți care se credeau înțelepți. În realitate, cu adevărat înțelept a fost unul
singur. A fi cu adevărat înțelept înseamnă a știi exact ceea ce ai de făcut într-un moment critic.
 Cine suntem noi? O sare și o lumină a pământului. Aceasta este chemarea noastră. Vine o vreme în care
trebuie să ne asumăm sarcinile care derivă din chemare: să dăm gust și să luminăm. Aparent, aceasta
este o nebunie (din perspectiva lumii). În realitate, este o dovadă de înțelepciune (din perspectiva lui
Dumnezeu - 1 Corinteni 1:25-31).

2. Acționează preventiv (Înțelepciunea preventivă - Eclesiast 10:1)

 O pildă despre nevegherea în lucrurile mici care poate cauza mari stricăciuni.
 Pregătirea pentru lucrurile mari începe cu vegherea și ascultarea în lucrurile mici.
 Cineva spunea că diavolul se ascunde în detalii. De multe ori, detaliile sunt cele care ne prind pe picior
greșit în viață.
 Nu e nevoie de multă nebunie ca să strici o viață, o familie sau o biserică, ci doar de „puțină nebunie”.
Întotdeauna, cei mai mari bărbați s-au temut de păcatele mici. Bărbații cu ochii larg deschiși prin harul
divin, au văzut iadul întreg pitit în dosul celor mai mici păcate. Înzestrați cu o vedere microscopică, ochii lor
au văzut o lume plină de nedreptăți ascunsă între o singură imagine a minții, un singur gest sau gând păcătos;
și drept urmare, s-au îndepărtat de el cu groază, l-au evitat și nu au vrut să aibă nimic de-a face cu el.
Păcatele mici duc spre păcatele cele mari, mai mult de atât, fie ispita cât de mică, mă îngrozesc
gândindu-mă la tine, pentru că mica ta ispită te duce spre ceva mai mare, iar micul tău păcat face loc unui
lucru mai rău.
Cu ani buni în urmă, nu găseai nici măcar un ciulin în toată Australia. Un oarecare Scoția care a
admira foarte multă ciulinii, s-a gândit că e păcat ca o insulă așa de mare ca Australia să nu aibă acel minunat
și glorios simbol al măreței sale țări. Așa că a strâns câteva semințe de ciulin și i le-a trimis unui prieten din
Australia. Astfel că, odată ajunse, vameșii probabil că au spus: „O, să intre, nu e oare ceva mic? Iată, nu e
decât o mână de semințe de ciulin. O, să intre în țară, căci vor fi semănate în grădină. Scoțienii le vor crește în
grădinile lor. Negreșit o privesc ca pe o floare gingașă; s-o păstreze, doar îi va bine dispune.”
Da, era ceva mic, dar acum zone întregi din țară sunt acoperite cu ciulini, năpastă și pacoste pentru
țărani. Era doar ceva mic dar cu atât mai rău, fiindcă s-a înmulțit și a crescut. Dacă ar fi fost un rău mare, toți
oamenii ar fi făcut totul posibil ca să-l strivească… Ia aminte la semințele de ciulin, căci păcatele mici sunt
aidoma lor. Fii cu băgare de seamă să nu le primești în inima ta (dintr-o predică intitulată Păcate mici, rostită
de Charles Spurgeon în 1859, când avea doar 24 de ani).
 Avem multe istorii triste în Biblie legate de puterea detaliilor: Goliat a fost un uriaș răpus de „detalii” (o
praștie, o piatră, un copil cu păr bălai); Israel a fost biruit în fața micuței cetăți Ai din cauza unor detalii
din viața lui Acan (o manta de Șinear, 200 de sicli de argint și o placă de aur); într-un mod similar, în
viața multor creștini detaliile fac diferența.
 Domnul Isus insistă asupra detaliilor: Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în
cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari (Luca 16:10).
 Mare atenție la semințele de ciulin spiritual pe care diavolul le poate semăna în inima ta. Azi o mică
sămânță, mâine alta, și într-o zi te vei trezi cu viața inundată de ciulinii păcatului.
 Predicatorul scoțian Horațius Bonar a spus: O viață sfântă este alcătuită dintr-o mulțime de lucruri mici.
Care sunt lucrurile mici din viața ta care te împiedică să fii un sfânt? (puțină pornografie, puțin flirt,
puțină bârfă, puțină mândrie, puțină invidie, puțină răutate, cantități mici de păcat care fac diferența între
sfinții lui Dumnezeu și păcătoșii acestei lumi).

3. Trage concluziile corecte (Înțelepciunea reflexivă - v. 7)

 Poate că Solomon chiar a văzut un episod de genul acesta sau poate că a mers în urmă cu ochii minții, la
un episod din viața tatălui său David.
 În 2 Samuel cap. 16 citim despre fuga lui David în urma complotului lui Absalom. Pe drum îi iese în
cale Șimei și-l blestemă. O situație în care împăratul merge pe jos iar robul merge călare (metaforic
vorbind). David putea să-l omoare, avea încă suficienți slujitori credincioși lângă el. Totuși, preferă să
lase rezolvarea a crizei în mâna lui Dumnezeu.
 Șimei s-a grăbit să-l judece pe David pentru situația în care se găsea. A crezut că are dreptate, că merită
să-i plătească lui David cu aceeași monedă.
 Nebunul crede că știe tot. El are întotdeauna răspunsuri, chiar dacă nu i le cere nimeni. El vorbește fără
să gândească. Crede că știe exact ce se întâmplă deși nu are imaginea completă și se grăbește să tragă
concluzii pripite care se dovedesc mai târziu a fi total greșite.
 Un creștin înțelept nu va proceda niciodată în felul acesta. Va sta, va analiza lucrurile, va tăcea atunci
când trebuie să tacă și mai ales, va aștepta un răspuns din partea lui Dumnezeu.
Într-una din cărțile sale președintele american Dwight Eisenhower relatează felul în care a învățat
lecția controlului asupra mâniei. Când avea 10 ani s-a înfuriat atât de tare pe cineva, că a lovit cu pumnul în
scoarța unui măr bătrân, până când au început să-i sângereze degetele. În seara aceea, mama lui a venit la el
în dormitor. Plângea cu capul în pernă. Ea s-a așezat pe balansoarul de lângă pat și a tăcut vreme
îndelungată. Apoi a început să îi vorbească despre mânie, citându-i Proverbe 16:32 – „Cel încet la mânie
prețuiește mai mult decât un viteaz și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți.” 
„Nu se câștigă mare lucru urând o persoană”, i-a spus ea, în timp ce îi oblojea mâinile rănite. „Nu
facem decât să ne rănim pe noi înșine”. Eisenhower a considerat acea conversație ca fiind una dintre cele mai
valoroase clipe din viața sa, ea rezultând în formarea unui obicei neobișnuit pentru un adult. Ori de câte ori
cineva îl înfuria, scria numele persoanei respective pe o bucățică de hârtie, o punea în sertarul de jos al
biroului său și-și spunea în sinea lui: „Și cu asta am pus punct incidentului.”
 Un creștin înțelept va învăța de la Domnul Isus cum să te uiți corect la ceea ce se întâmplă în jurul tău,
pentru a trage în final concluziile corecte (vezi Marcu 12:41-44).

4. Nu renunța ușor (Înțelepciunea persuasivă - v. 10)

 Ce concluzie deosebită: La izbândă ajungi prin înțelepciune. Nu se putea un final mai frumos pentru
această lecție despre înțelepciune.
 Avem nevoie de determinare, de persistență în căutarea, dobândirea înțelepciunii. Ea este un mărgăritar
după care trebuie să sapi, să ți-l dorești, pentru care trebuie să fii gata să depui un efort. Aici nu este
vorba despre o vorbire înțeleaptă, ci și despre o lucrare înțeleaptă.
 Văd aici latura practică, pragmatică a înțelepciunii. Biserica nu are nevoie doar de membri care să știe să
vorbească frumos, cu înțelepciune. Are nevoie și de membri care să știe să lucreze cu înțelepciune, să se
manifeste cu înțelepciune în tot ce fac. Iar înțelepciunea care vine de sus te va motiva la lucru, nu te va
lăsa să ocupi doar un loc în biserică, ci te va scoate din biserică pe străzi la cei care au nevoie de tine, la
locul de muncă sau la școală, să fii între oameni un martor al Domnului Isus.
 Winston Churchill este autorul unui calambur foarte inspirat în perioada celui de-al doilea război
mondial, când exasperat de comoditatea și indolența clasei politice britanice, care nu era deloc
conștientă de pericolul nazist, a spus că Parlamentul „își ia weekend-uri libere la țară, în vreme ce
Hitler își ia țări în weekend”.
 Care este fierul din viața ta care trebuie ascuțit din nou pentru a fi mai eficient în lucrare? Poate s-a pus
rugina nepăsării și a comodității peste fierul slujirii tale spirituale din biserică. Cândva erai un membru
activ, implicat în diferite proiecte și misiuni. Acum, după ani de slujire, ai ajuns doar un consumator de
servicii.
 Ce trebuie să facem? Neemia 4:21-23; 6:15, 16.