CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA GRUPELOR TELEGRAMEI

1.1. Grupa MiMiMjMj

Indică tipul de mesaj SYNOP

MiMi - simboluri de identificare a mesajului de observaţie;
MjMj - simboluri de identificare a unei părţi din mesaj;
MiMiMjMj - se codifică după tabela de cod 2582*1)

COD 2582
Forma MiMi
MjMj
simbolică Staţie terestră Staţie pe mare
FM 12 XII-Ext SYNOP AA – Fără deosebire se
FM 13 XII-Ext - SHIP – BB notează XX

În telegramele sinoptice transmise de staţiile terestre, grupa MiMiMjMj va avea deci,

forma AAXX. În telegramele transmise de staţiile costiere sau de pe mare, grupa MiMiMjMj va fi
de forma BBXX.

1.2. Grupa D... D**

Această grupă include indicativul de apel al navei. În cazul unei staţii situate pe mare, pe
o platformă de foraj, indicativul de apel al navei este înlocuit prin RIGG.
În cazul unei staţii situate pe o platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazului, indicativul
de apel al navei este înlocuit prin indicativul PLAT.
În mesajele care provin de la staţiile de pe mare, altele decât cele de pe geamanduri,
platforme de foraj şi platforme de exploatare a ţiţeiului sau gazului şi în absenţa unui indicativ de
apel al navei, în locul lui D... D va fi utilizat cuvântul SHIP.

1.3. Grupa A1bwnbnbnb***)

Se utilizează pentru precizarea poziţiei geamandurilor lansate pe apă. Simbolurile au
următoarea semnificaţie:
A1 - Regiunea OMM în care a fost amplasată baliza, geamandura sau platforma Se
codifică astfel:
COD 0161
Cifră de cod Regiunea Zona
1 Regiunea I Africa
2 Regiunea II Asia
3 Regiunea III America de Sud
4 Regiunea IV America de Nord şi Centrală
5 Regiunea V Pacificul de sud-vest
6 Regiunea VI Europa
7 Regiunea VII Antarctica

1 *)
Numerele si tabelele de cod ca de exemplu 2582, sunt stabilite de catre OMM
**) Folosit numai in codurile FM 13 si FM 14
***)Folosit numai in codurile FM 13

25
 bw - Subdiviziunea zonei indicată prin A1. Marea Neagră şi Marea Mediterană reprezintă
subdiviziunea 1;
nbnbnb - tipul şi numărul de serie al geamandurii.

Grupa YYGGiw

Conţine informaţii asupra datei şi orei de observaţie precum şi asupra unităţilor în care
este exprimat vântul. Simbolurile au următoarea semnificaţie:
YY - Ziua lunii în cursul căreia se situează ora reală de observaţie;
GG - Ora reală de observaţie rotunjită la oră întreagă UTC cea mai apropiată. Dacă este
vorba de o observaţie de suprafaţă, ora reală de observaţie este ora citirii barometrului;
iw - indică unităţile în care se exprimă viteza vântului şi se codifică astfel:

COD 1855
Cifră de cod Semnificatia
0 Viteza vântului estimată
Exprimată în metri pe secundă
1 Viteza vântului măsurată
3 Viteza vântului estimată
Exprimată în noduri
4 Viteza vântului măsurată

1.5. Grupa IIiii

Defineşte poziţia staţiei terestre de observaţie

II - indicativ regional - defineşte zona unde este situată staţia de observaţie. Indicativul
regional este atribut unei ţări sau unui grup de ţări situate în aceeaşi regiune. România are
indicativul 15.
iii- indicativul naţional al staţiei. Cifra indicativului naţional este un număr compus din
trei cifre, atribuit de Centrul Meteorologic Naţional, fiecărei staţii de observaţie, în limitele
indicativului regional şi a numerelor de trei cifre care le sunt alocate. Pentru staţiile de observaţie
din România au fost alocate indicativele cuprinse între 000 şi 499.
Indicativul regional şi indicativul naţional constituie împreună indicativul internaţional al
staţiei (IIiii).
Indicativele naţionale ale staţiilor meteorologice în funcţiune pe teritoriul României sunt
următoarele:

Altitudine Indicativ Staţie Altitudine

Indicativ Staţie platformă platformă
(m) (m)
000 Dărăbani 259 280 Vârfu Omu 2504
004 Sighetul Marmaţiei 275 284 Penteleu 1632
007 Rădăuţi 389 285 Bisoca 850
010 Satu Mare 123 289 Banloc 83
014 Baia Mare 186 292 Caransebeş 241
015 Ocna Şugatag 503 296 Petroşani 607
020 Botoşani 161 297 Obârşia Lotrului 1348
023 Suceava 352 300 Braşov Ghimbav 534
025 Stânca Ştefăneşti 110 301 Fundata 1384
033 Iezer 1785 302 Predeal 1090
042 Săcuieni 124 307 Râmnicu Sărat 152

26
 Altitudine Indicativ Staţie Altitudine
Indicativ Staţie platformă platformă
(m) (m)
044 Supuru de Jos 159 310 Galaţi 69
047 Târgu Lăpuş 363 314 Reşiţa 279
056 Cotnari 289 315 Semenic 1432
063 Zalău 295 316 Cuntu 1456
069 Poiana Stampei 923 317 Ţarcu 2180
073 Târgu Neamţ 387 319 Voineasa 573
080 Oradea 136 320 Parâng 1548
083 Dej 232 324 Câmpulung Muscel 681
085 Bistriţa 366 325 Sinaia 1500 1510
088 Călimani (Retitiş) 2022 328 Patârlagele 289
090 Iaşi 74 333 Brăila 15
094 Bârnova 396 335 Tulcea 4
095 Borod 333 336 Gorgova 3
099 Huedin 560 337 Mahmudia 168
107 Topliţa 687 338 Oraviţa 309
108 Ceahlău Toaca 1897 340 Târgu Jiu 204
109 Piatra Neamţ 360 341 Apa Neagră (Padeș) 250
111 Roman 216 344 Polovragi 531
113 Negreşti 133 345 Morăreşti (Dedulești) 548
117 Holod 163 346 Râmnicu Vâlcea 237
118 Stâna de Vale 1108 347 Curtea de Argeş 448
119 Vladeasa 1800 1836 349 Câmpina 461
120 Cluj Napoca 410 350 Buzău 97
123 Sărmasu 399 360 Sulina 13
124 Batoş 449 364 Bozovici 256
127 Joseni 750 366 Băile Herculane 190
136 Chișineu Criş 96 369 Târgu Logreşti 262
138 Dumbrăviţa de Codru 586 373 Piteşti 316
143 Turda 427 375 Târgovişte 296
145 Târgu Mureş 310 377 Ploieşti 177
148 Bucin 1282 387 Sf. Gheorghe Deltă 1
150 Bacău 174 388 Moldova Veche 82
154 Vaslui 116 395 Drăgăşani 280
160 Ştei 278 402 Urziceni 60
162 Câmpeni 591 405 Griviţa 50
163 Băişoara 1360 406 Hârşova 38
165 Târnăveni 523 408 Corugea 219
168 Odorhei 523 409 Jurilovca 38
170 Miercurea Ciuc 661 410 Dr. Turnu Severin 77
179 Şiria 473 412 Bâcleş 313
182 Gurahonţ 177 416 Stolnici 209
184 Roşia Montană 1196 419 Titu 159
189 Dumbrăveni 318 420 Bucureşti-Băneasa 90
194 Tg. Ocnă 242 421 Bucureşti-Afumaţi 90
197 Bârlad 172 422 Bucureşti-Filaret 82
199 Sânnicolau Mare 85 424 Fundulea* 67

27
 Altitudine Indicativ Staţie Altitudine
Indicativ Staţie platformă platformă
(m) (m)
200 Arad 116 425 Slobozia 51
204 Vărădia de Mureș 156 428 Gura Portiţei 2
206 Ţebea 273 434 Slatina 172
208 Alba Iulia 246 444 Feteşti 58
209 Blaj 337 445 Cernavodă 87
215 Baraolt 508 450 Craiova 192
217 Târgu Secuiesc 568 455 Videle 106
219 Adjud 101 460 Călăraşi 19
230 Deva 240 462 Medgidia 70
231 Sebeş Alba 271 465 Băileşti 57
235 Făgăraş 428 469 Caracal 106
238 Sfântu Gheorghe 523 470 Roşiorii de Vede 102
245 Jimbolia 79 475 Olteniţa 15
247 Timişoara 86 479 Adamclisi 158
254 Păltiniş 1453 480 Constanţa 13
260 Sibiu 443 482 Calafat 61
261 Întorsura Buzăului 707 489 Alexandria 75
262 Lacauţi 1776 490 Turnu Măgurele 31
264 Focşani 57 491 Giurgiu 24
265 Tecuci 60 494 Bechet 36
270 Lugoj 123 498 Zimnicea 34
277 Boiţa 518 499 Mangalia 6
279 Bâlea Lac 2070

* staţia meteorologică Fundulea aparţine de I.C.P.T.

1.6. Grupele 99 LaLaLa Qc L0L0L0 L0*2)

Indică poziţia staţiei de observaţie de pe mare

99 - cifră de control
LaLaLa - latitudinea în zecimi de grade. Cifra zecimilor se obţine împărţind numărul
minutelor cu 6, fără să se ţină seama de rest.
Qc - cuadrantul globului terestru în care se găseşte staţia. Se cifrează după tabela de cod
3333.

NOTĂ:
Observatorul va alege cum codifică Qc în următoarele cazuri:
- Atunci când vasul este poziţionat pe meridianul Greenwich sau pe meridianul de 180°
(L0L0L0 L0 = 0000 sau 1800):
Qc = 1 sau 7 (Emisfera nordică) sau
Qc = 3 sau 5 (Emisfera sudică).
- Atunci când vasul este pe Ecuator (LaLaLa = 000):

2 *)
Aceste grupe se utilizeaza in forma simbolica FM 13-XII SHIP

28
 Qc = 1 sau 3 (longitudine estică) sau
Qc = 5 sau 7 (longitudine vestică)
L0L0L0L0 - longitudinea în zecimi de grade cifra zecimilor se obţine împărţind numărul
minutelor cu 6, fără să se ţină seama de rest.

COD 3333
Cifră de cod Latitudine Longitudine N
1 Nord Qc= 1
Est
GREENWICH
Qc = 7
3 Sud Est

5 Sud Qc=3
Vest
W Ecuator
MERIDIAN S
Qc= 5

7 Nord
Vest

29
 2.1. Grupa iRixhVV

Această grupă este inclusă obligatoriu în toate tipurile de mesaje SYNOP. Semnificaţia
simbolurilor folosite în cadrul grupei este următoarea:

iR - indicator de includere sau de omisiune a datelor privind precipitaţiile. Se codifică

după tabela următoare:

COD 1819
Cifră Secţiunea în care sunt transmise Situaţia grupei 6RRRtR
de cod datele de precipitaţii
0 Secţiunile 1 şi 3 Grupa este inclusă în ambele secţiuni
1 Secţiunea 1 Grupa este inclusă
2 Secţiunea 3 Grupa este inclusă
3 Lipsă şi în Secţiunea 1 şi în 3 Grupa este omisă deoarece nu au fost precipitaţii
4 Lipsă şi în Secţiunea 1 şi în 3 Grupa este omisă (datele asupra cantităţilor de
precipitaţii nu sunt disponibile)

NOTE:
1. În sistemul meteorologic al României, datele asupra cantităţilor de precipitaţii se
transmit:
- în Secţiunea 3 (iR= 2)
- în ambele secţiuni 1 şi 3 (iR= 0)
- şi în Secţiunea 5.
Includerea datelor de precipitaţii în Secţiunea 5 nu este evidenţiată prin iR.

2. Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit orar, atunci:

I. pentru mesajele de la orele principale (00, 06, 12, 18 UTC)

Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR
Exemple:
Pentru un mesaj sinoptic principal de ora 18 UTC
- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantităţi de precipitaţii disponibile de 23
l/mp, pe 12 şi 3 ore :
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60237

- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantităţi de precipitaţii nedisponibile pe 12

şi 3 ore :
Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 6///7

- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii disponibilă de 23

l/mp; în intervalul 15-18 UTC lipsă precipitaţii:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60007

30
 - precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii nedisponibilă; în
intervalul 15-18 UTC lipsă precipitaţii:
Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 60007

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi disponibile pe 12 şi 3 ore de 23 l/mp

şi , respectiv, 10l/mp:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60107

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibilă pe 12 ore şi cantitate

disponibilă pe 3 ore de 10 l/mp:
Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 60107

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi nedisponibile pe 12 ore şi 3 ore :

Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 6///7

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibilă pe 12 ore de 23 l/mp şi

cantitate nedisponibilă pe 3 ore:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 6///7

- lipsă precipitaţii în intervalul 06-18 UTC:

Secţiunea 1: iR=0, 60002 Secţiunea 3: 60007

II. pentru mesajele de la orele sinoptice intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) şi de la
vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)
Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibilă de 23 l/mp:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60237

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibilă:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 6///7

- lipsă precipitaţii în intervalul 00-03 UTC:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60007

III. pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23
UTC)
Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR
Exemple:
Vizual de ora 01 UTC

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC, cantitate disponibilă de 10 l/mp:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60105

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC, cantitate nedisponibilă:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 6///5

- lipsă precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60005

31
 3. Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit la 3 ore, atunci:
I. pentru orele principale (00, 06, 12, 18 UTC).
Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR
Exmple:
Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantităţi de precipitaţii disponibile pe 12 şi
3 ore de 23 l/mp:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60237

- precipitaţii în intervalul 15 – 18 UTC, cantitate de precipitaţii nedisponibilă:

Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 6///7

- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii disponibilă de 23

l/mp; în intervalul 15-18 UTC lipsă precipitaţii:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60007

- precipitaţii în intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitaţii nedisponibilă; în

intervalul 15-18 UTC lipsă precipitaţii:
Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 60007

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi disponibile pe 12 şi 3 ore de 23 l/mp

şi 10 l/mp:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 60107

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibilă pe 12 ore şi cantitate

disponibilă pe 3 ore de 10l/mp:
Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 60107

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantităţi nedisponibile pe 12 ore şi 3 ore :

Secţiunea 1: iR=0, 6///2 Secţiunea 3: 6///7

- precipitaţii în intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibilă pe 12 de 23 l/mp şi

cantitate nedisponibilă pe 3 ore:
Secţiunea 1: iR=0, 60232 Secţiunea 3: 6///7

- lipsă precipitaţii în intervalul 06-18 UTC:

Secţiunea 1: iR=0, 60002 Secţiunea 3: 60007

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC)

Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibilă de 23 l/mp:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60237

- precipitaţii în intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibilă:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 6///7

- lipsă precipitaţii în intervalul 00-03 UTC:

32
Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60007

III. Pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23
UTC)
Vizual de ora 01 UTC

- precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 6///5

- lipsă precipitaţii în intervalul 00 -01 UTC:

Secţiunea 1: iR = 2, Secţiunea 3: 60005

Vezi paragraful 2.7 din Reguli pentru utilizarea codului sinoptic

ix - indicator privind modul de exploatare a staţiei (cu personal sau automată) precum şi
al includerii datelor privind timpul în momentul observaţiei şi pe trecut.

Acest indicator se codifică după următoarea tabela de cod:

COD 1860
Cifră Mod de Situaţia grupei 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2
de cod exploatare
1 cu personal Grupa este inclusă
2 cu personal Grupa este omisă (nu sunt fenomene importante de semnalat)
3 cu personal Grupa este omisă (nu s-au făcut observaţii, datele nu sunt
disponibile)
4 automată Grupa este inclusă, folosind tabelele de cod 4677 şi 4561
5 automată Grupa este omisă (nu sunt fenomene importante de semnalat)
6 automată Grupa este omisă (nu s-au făcut observaţii, datele nu sunt
disponibile)
7 automată Grupa este inclusă (folosind tabelele de cod 4680 şi 4531)

NOTE:
1. se consideră că nu sunt fenomene importante de semnalat, atunci când fenomenele din
momentul observaţiei corespund cifrelor de cod 00, 01, 02 sau 03, iar fenomenele pe trecut se
codifică cu cifrele 0, 1 sau 2.
2. Staţiile cu personal care efectuează observaţii clasice asupra fenomenelor (fără senzori
pentru determinarea stării vremii) vor folosi numai grupa 7wwW1W2 şi ix va avea valorile 1, 2
sau 3.
3. Staţiile automate (cu senzori pentru determinarea stării vremii) folosesc în mod
obişnuit grupa 7wawaWa1Wa2 şi indicatorul ix = 5, 6 şi 7.
4. Numai atunci când o staţie automată este destul de sofisticată şi capabilă să efectueze
automat observaţii conform tabelelor de cod 4677 şi 4561 se vor folosi grupa 7wwW1W2 şi
indicatorul ix = 4

h - înălţimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai joşi observaţi.

Acest element se codifică cu ajutorul următoarei tabele de cod:

33
 COD 1600
Cifră de cod Înălţimea bazei norilor
0 0 la 50 m
1 50 la 100 m
2 100 la 200 m
3 200 la 300 m
Cifră de cod Înălţimea bazei norilor
4 300 la 600 m
5 600 la1000 m
6 1000 la 1500 m
7 1500 la 2000 m
8 2000 la 2500 m
9 2500 sau mai mult, sau nu sunt nori
/ Înălţimea bazei norului nu este cunoscută sau baza
norilor este la un nivel inferior şi vârfurile la un
nivel superior celui al staţiei

NOTE:
1. “Înălţimea deasupra solului” este considerată ca fiind înălţimea deasupra nivelului
staţiei.
2. Dacă înălţimea determinată a bazei norilor, coincide cu una dintre limitele de
codificare comună pentru două cifre de cod succesive, aceasta se codifică cu cifra cea mai mare
dintre cele două cifre succesive.
De exemplu: o înălţime de 600 m se cifrează cu cifra de cod 5
3. În locul lui h în telegramă se cifrează înălţimea bazei norilor CL indiferent de
nebulozitatea lor, iar dacă norii CL lipsesc, prin h se cifrează înălţimea bazei norilor CM.
4. În cazul în care norii CL şi CM lipsesc, dar sunt prezenţi norii CH cu condiţia ca
nebulozitatea lor să fie egală sau mai mare de o optime, atunci h ia valoarea 9.
5. Dacă staţia se găseşte în ceaţă, într-o furtună de nisip sau praf, sau într-un transport de
zăpadă la înălţime, dar cerul poate fi zărit, atunci h se referă la baza cea mai joasă a norului
observat. Dacă în condiţiile menţionate mai sus cerul nu poate fi văzut, atunci h se codifică prin/.
6. Datorită razei de acţiune limitată a echipamentului pentru detectarea înălţimii bazei
norilor, existent în dotarea unei staţii automate, pentru h, cifrele de cod raportate vor avea una
dintre următoarele semnificaţii:
a) Înălţimea reală a bazei norului este cuprinsă între limitele indicate de către cifra de
cod, sau
b) Înălţimea reală a bazei norului este mai mare decât limita indicată de cifră de cod, dar
nu poate fi determinată din cauza limitelor instrumentale;
sau
c) Nu sunt nori în poziţii perfect verticale deasupra staţiei:

VV - vizibilitatea orizontală, la suprafaţa solului; se codifică după tabela de cod

următoare:

34
 COD 4377
Cifră de Vizibilitatea Cifră Vizibilitatea Cifră Vizibilitatea în
cod în km de cod în km de cod km
00 <01 34 3,4 68 18
01 0,1 35 3,5 69 19
02 0,2 36 3,6 70 20
03 0,3 37 3,7 71 21
04 0,4 38 3,8 72 22
05 0,5 39 3,9 73 23
06 0,6 40 4 74 24
07 0,7 41 4,1 75 25
08 0,8 42 4,2 76 26
09 0,9 43 4,3 77 27
10 1 44 4,4 78 28
11 1,1 45 4,5 79 29
12 1,2 46 4,6 80 >30
13 1,3 47 4,7 81 35
14 1,4 48 4,8 82 40
15 1,5 49 4,9 83 45
16 1,6 50 5 84 50
17 1,7 51 85 55
18 1,8 52 nu se 86 60
19 1,9 53 utilizează 87 65
20 2 54 88 70
21 2,1 55 89 >70
22 2,2 56 6 90 <0,05
23 2,3 57 7 91 0,05
24 2,4 58 8 92 0,2
25 2,5 59 9 93 0,5
26 2,6 60 10 94 1
27 2,7 61 11 95 2
28 2,8 62 12 96 4
29 2,9 63 13 97 10
30 3 64 14 98 20
31 3,1 65 15 99 50
32 3,2 66 16
33 3,3 67 17

În acest tabel este indicată distanţa până la reperul vizibil şi identificabil cel mai
îndepărtat.
1. Dacă vizibilitatea orizontală nu este aceeaşi în toate direcţiile, prin VV se indică
vizibilitatea cea mai mică.
2. Cifrele de cod de la 00 la 89 se folosesc numai de către staţiile care au posibilitatea de
a determina cu precizie vizibilitatea orizontală, pe toate cele 8 direcţii principale, pentru fiecare
treaptă de vizibilitate a codului 4377.
3. Staţiile meteorologice care nu posedă repere sau instrumente speciale pentru
determinarea vizibilităţii ca şi staţiile de pe mare, folosesc pentru codificarea vizibilităţii decada
90 - 99 a tabelei de cod pentru VV.

35
 2.2. Grupa Nddff
Este inclusă obligatoriu în toate mesajele SYNOP.
N - nebulozitatea totală a norilor (porţiunea din bolta cerului acoperită cu nori, indiferent
de genul acestora). Se cifrează conform următoarei tabele de cod:

COD 2700
Cifră de cod Gradul de acoperire a cerului
0 0 (cer senin) 0 (cer senin)
1 1/8 sau mai puţin însă nu cer senin 1/10 sau mai puţin însă nu cer senin
2 2/8 2/10-3/10
3 3/8 4/10
4 4/8 5/10
5 5/8 6/10
6 6/8 7/10-8/10
7 7/8 sau mai mult dar nu 8/8 9/10 sau mai mult însă nu complet
acoperit (cer cu spărtură)
8 8/8 10/10 (cerul complet acoperit cu nori)
9 Cer invizibil, sau imposibil de evaluat întinderea şi felul norilor din cauza
întunericului, ceţii, zăpezii viscolite, etc.
/ Nu s-a efectuat nici o observaţie

- Vezi paragraful 2.7 din “Reguli pentru utilizarea Codului Sinoptic”

N - indică ceea ce vede observatorul în mod real în timpul observaţiei.

NOTE:
1. Un cer care pare acoperit cu nori Altocumulus sau Stratocumulus perlucidus, este
indicat prin cifra de cod 7 sau o cifră inferioară, deoarece între elementele componente ale unor
astfel de nori, se află întotdeauna spaţii goale chiar dacă în mod aparent norii respectivi acoperă
toată bolta cerului.
2. N este codificat cu 0 dacă, prin ceaţă sau în prezenţa altor fenomene analoage (furtuni
de praf, furtuni de nisip sau zăpadă viscolită, suspensii dense de fum la înălţime, pulberi, etc) se
zăreşte cerul albastru sau se văd stelele, numai dacă nu se observă nici cea mai mică urmă de
nori.
3. Când prin ceaţă sau în prezenţa fenomenelor enumerate mai sus cerul este vizibil,
adică se observă nori al căror gen şi nebulozitate se poate aprecia, N se cifrează ca şi când ceaţa
sau fenomenele respective nu ar exista.
4. Trenele de condensare, lăsate de avioane (asemănătoare uneori cu norii) care se
împrăştie repede, nu se codifică.
5. Trenele de condensare persistente ca şi formaţiunile noroase care se formează din
trenele de condensare, se codifică ca nori, utilizând cifrele corespunzătoare ale codului pentru C H
sau CM.
dd - direcţia adevărată, în zeci de grade, din care suflă vântul, dedusă dintr-un interval de
10 minute care preced momentul observaţiei. Dacă în decursul acestor 10 minute caracteristicile
vântului prezintă o discontinuitate, sunt reţinute pentru a stabili valoarea medie a direcţiei, numai
datele ulterioare acestei discontinuităţi. Aceasta înseamnă însă, scurtarea perioadei considerate
pentru stabilirea valorii medii a direcţiei.

Direcţia vântului se codifică în decagrade conform următorului cod:

36
 COD 0877
Cifră de cod Direcţia vântului Cifră de cod Direcţia vântului
00 calm 19 185-194°
01 5-14° 20 195-204°
02 15-24° 21 205-214°
03 25-34° 22 215-224°
04 35-44° 23 225-234°
05 45-54° 24 235-244°
06 55-64° 25 245-254°
07 65-74° 26 255-264°
08 75-84° 27 265-274°
09 85-94° 28 275-284°
10 95-104° 29 285-294°
11 105-114° 30 295-304°
12 115-124° 31 305-314°
13 125-134° 32 315-324°
14 135-144° 33 325-334°
15 145-154° 34 335-344°
16 155-164° 35 345-354°
17 165-174° 36 355-04°
variabilă sau din
18 175-184° 99
toate direcţiile

Codul 0877 se foloseşte numai de către staţiile meteorologice dotate cu instrumente

(anemometre, anemografe, senzori de vânt), care permit determinarea direcţiei vântului cu
precizia dată de acest cod.
Staţiile meteorologice dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea direcţiei
vântului în decagrade, cifrează direcţia vântului (dd) după următorul tabel:

Cifră de cod Direcţia vântului Cifră de cod Direcţia vântului

00 calm 20 SSV
02 NNE 23 SV
05 NE 25 VSV
07 ENE 27 V
09 E 29 VNV
11 ESE 32 NV
14 SE 34 NNV
16 SSE 36 N
18 S 99 variabilă
ff - viteza mijlocie a vântului în m/s determinată în intervalul de 10 minute, ce precede
observaţia curentă. Dacă în decursul acestor 10 minute, viteza vântului prezintă o discontinuitate,
numai datele ulterioare acestei discontinuităţi sunt reţinute pentru stabilirea valorilor medii ale
vitezei vântului, ceea ce înseamnă, însă scurtarea perioadei de observare.
Staţiile meteorologice dotate cu instrumente înregistratoare şi senzori ai vitezei vântului,
folosesc indicaţiile acestora pentru determinarea vitezei medii în intervalul de 10 minute.
Staţiile care nu posedă instrumente înregistratoare, ci numai giruete, determină viteza
vântului conform “Instrucţiunilor pentru staţiile şi posturile meteorologice”.
În lipsa instrumentelor, viteza vântului va fi apreciată după specificaţiile date, în scara
Beaufort. Valoarea estimată, exprimată în cifre ale scării Beaufort, este convertită în m/s,

37
folosind vitezele echivalente ale vântului menţionate în scara Beaufort.
Dacă în intervalul de 10 minute care precede observaţia, vântul suflă în rafale, în
telegrama sinoptică respectivă se introduce grupra specială 910ff.

MĂSURĂTORI CU GIRUETA
În momentul în care se depăşeşte limita de măsurare a giruetei apar următoarele
cazuri:
- direcţia este cunoscută, viteza este necunoscută (a depăşit limita de
măsurare): dd se codifică conform tabelei de cod, iar ff se codifică cu ultima
valoare posibilă măsurată de girueta, adică 40;
- direcţia nu poate fi determinată, viteza este necunoscută (a depăşit limita de
măsurare): dd se codifică 99, iar ff se codifică cu 40;
În cazul în care girueta prezintă defecţiuni, ddff se codifică////.

MĂSURĂTORI CU SENZORUL DE VÂNT AL STAŢIEI AUTOMATE

Dacă viteza vântului medie pe 10 minute este egală cu 0.0 m/s, atunci ddff se codifică
0000 (cazul de “calm”).
Dacă viteza vântului medie pe 10 minute este cuprinsă între 0.1 şi 0.4 m/s, atunci dd
se codifică pe valoarea măsurată de senzor, iar ff se codifică 00.
În cazul în care senzorul de vânt prezintă defecţiuni, ddff se codifică////.

2.3 Grupa 00fff

Această grupă este opţională în mesajul SYNOP. Dacă traductorul poate măsura
mai mult de 99 m/s, în Secţiunea 1 se introduce grupa 00fff.
fff - viteza mijlocie a vântului în m/s determinată în intervalul de 10 minute, ce precede
observaţia curentă. Dacă în decursul acestor 10 minute, viteza vântului prezintă o
discontinuitate, numai datele ulterioare acestei discontinuităţi sunt reţinute pentru
stabilirea valorilor medii ale vitezei vântului, ceea ce înseamnă, însă scurtarea perioadei de
observare.

NOTĂ:
- Viteza aparentă a vântului, măsurată la bordul unei nave aflate în mers, trebuie să fie
corectată în funcţie de direcţia şi viteza navei, pentru a obţine o viteză reală a vântului, care
trebuie menţionată în mesaj. Corecţia poate fi făcută cu ajutorul paralelogramului vitezei sau cu
ajutorul unor tabele speciale.

2.4. Grupa 1snTTT

Această grupă conţine informaţii despre temperatură aerului şi este inclusă în mesaje ori
de câte ori dispunem de date (informaţii) despre temperatură, dacă nu există indicaţii contrare
sau reguli particulare.
1- cifra de control.
sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativă, se codifică după tabela de
cod 3845.

38
 COD 3845
Cifră de cod Semnul temperaturii
0 Temperatură pozitivă sau egală cu zero
1 Temperatură negativă
9 Se introduce umezeala relativă

TTT - temperatura aerului în momentul observaţiei, exprimată în zecimi de grade

Celsius. Semnul sau este dat de sn.
Exemple:
Temperatura în grade Celsius Codificat
10.2°C 10102
- 30.8°C 11308
NOTE:
1. Navele auxiliare indică temperatura în grade Celsius întregi, folosind grupa în forma
1snTT/.
2. Dacă nu dispun de astfel de date, din cauza unor defecţiuni temporare ale
instrumentelor, staţiile automate programate pentru a transmite această grupă o omit complet sau
o includ în mesajul lor sub forma 1////.

2.5. Grupa 2snTdTdTd (29UUU)

Conţine date asupra temperaturii punctului de rouă sau umezelii relative a aerului.
2 - cifră de control.
sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativă, se codifică după tabela de
cod 3845. În cazul în care, în locul temperaturii punctului de rouă, în grupă se transmite
umezeala relativă, sn se codifică 9.
TdTdTd - temperatura punctului de rouă, în zecimi de grade Celsius.
UUU - umezeala relativă a aerului, în procente, prima cifră fiind zero în afară cazului
unei umezeli relative egale cu 100%.
Grupa este inclusă în mesaj ori de câte ori este disponibilă, dacă nu există alte indicaţii
sau reguli particulare.

Exemple:
Temperatura punctului de rouă
în grade Celsius Codificat
3.8 20038
- 21.3 21213

Grupa 29UUU înlocuieşte grupa 2snTdTdTd dacă temperatura punctului de rouă nu este
disponibilă şi dacă umiditatea relativă a aerului este măsurată.

N O T E:
1. Se recomandă includerea temperaturii punctului de rouă în mesajele de observaţii
sinoptice de suprafaţă (şi nu temperatura punctului de îngheţ), dacă tensiunea vaporilor de apă
este inferioară tensiunii vaporilor de apă saturaţi la 0°C.
2. Dacă nu putem da decât o valoare estimativă, în °C întregi, a punctului de rouă,

39
codificăm cu 2snTT0.
3. Dacă nu dispunem de astfel de date din cauza unor defecţiuni temporare ale
instrumentelor, staţiile automate programate pentru a transmite în această grupă temperatura
punctului de rouă o omit complet sau o includ în mesajul lor de observaţie sub forma 2////
4. Folosirea grupei 29UUU în locul grupei 2snTdTdTd trebuie strict limitată la cazurile în
care nu putem determina punctul de rouă.

2.6. Grupa 3P0 P0 P0P0

3 - cifră de control
P0 P0 P0 P0 - reprezintă presiunea atmosferică la nivelul staţiei, exprimată în zecimi de
hectopascali (de milibari) adică presiunea atmosferică citită la barometru şi corectată pentru 0°C,
omiţând cifra miilor din valoarea presiunii.
Exemple:
Presiunea la nivelul staţiei exprimată
în hectopascali (= milibari) Codificat
1013,2 30132
998,7 39987
753,6 37536

N O T A:
- Dacă nu sunt disponibile ca urmare a unei defecţiuni temporare a instrumentelor, staţiile
automate programate pentru a transmite această grupa o omit complet sau o includ în mesajele
lor de observaţie sub forma 3////.

2.7. Grupa 4PPPP (4a3hhh)

Grupa 4PPPP se transmite ori de câte ori se poate determina (calculă) cu o precizie
satisfăcătoare, presiunea atmosferică la nivelul mediu al mării. Se transmite în mod similar ca şi
presiunea la nivelul staţiei, în zecimi de hectopascali (de milibari) omiţând cifra miilor din
valoarea presiunii.

Exemple:
Presiunea la nivelul mediu al mării,
în hectopascali (= milibari) Codificat
1032,1 40321
952,6 49526

O staţie meteorologică care nu poate indică cu o precizie satisfăcătoare presiunea la

nivelul mediu al mării, va indica, conform unui acord regional, geopotenţialul unei suprafeţe
izobarice standard convenite. În acest caz, grupa 4PPPP este înlocuită cu grupa 4a3hhh.
În România staţiile cu altitudine mai mare sau egală cu
500 m transmit geopotenţialul.
Alegerea nivelului standard pentru calcularea geopotenţialului se va face în conformitate
cu hotărârile de codificare ale Asociaţiei regionale.
Conform rezoluţiei 28 a Asociaţiei Regionale a VI-a Europa, din care face parte şi ţara
noastră, alegerea nivelului standard pentru cifrarea geopotenţialului, în conformitate cu
altitudinea staţiei, se face în modul următor:

40
 Altitudinea staţiei Nivelul de
de la până la presiune
500 m 1000 m 925 mb
1001 m 2300 m 850 mb
2301 m 3700 m 700 mb
3701 m mai mari 500 mb

4 - cifră de control;
a3 - indicator al “suprafeţei izobarice” standard al cărei geopotenţial este transmis în
mesaj. Se codifică conform tabelei de cod 0264 revizuită:

COD 0264
Cifră Nivelul izobaric standard la care este raportat geopotenţialul
de cod (hectopascali)
1 1000 mb
2 925 mb
5 500 mb
7 700 mb
8 850 mb
hhh - reprezintă geopotenţialul “suprafeţei izobarice” standard indicată prin a3 , exprimat
în metri geopotentiali, omiţând cifra miilor.
Exemple:
“Suprafaţa izobarică” Geopotenţialul în
Codificat
standard în hectopascali metri geopotentiali
850 1483 48483
700 3047 47047
925 841 42841
500 5560 45560

NOTĂ:
- Staţiile aflate pe mare care transmit mesaje SHIP vor folosi în exclusivitate grupa
4PPPP.

2.8. Grupa 5appp

Această grupă este rezervată codificării tendinţei barometrice din ultimele trei ore ce
preced ora de observaţie. Dacă nu există alte indicaţii convenite prin acorduri regionale, grupa
5appp se include de fiecare dată când tendinţa barometrică din ultimele trei ore este disponibilă.
Semnificaţia simbolurilor este următoarea:
5 - cifră de control
a - caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor trei ore care preced ora de
observaţie. Se codifică după tabela de cod 0200.

41
 COD 0200
Cifră de Caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced
Semn
cod ora de observaţie
În creştere, apoi în scădere; presiunea atmosferică este aceeaşi sau mai mare
0
decât cu 3 ore mai înainte.
În creştere, apoi staţionară; sau în creştere, apoi
1
în creştere mai lentă Presiunea atmosferică este
2 În creştere (uniformă sau neuniformă) mai ridicată decât cu 3 ore
În scădere sau staţionară, apoi în creştere; sau mai înainte
3
în creştere apoi în creştere mai rapidă
4 Staţionară; presiunea atmosferică este aceeaşi ca şi mai înainte cu 3 ore
În scădere, apoi în creştere; presiunea atmosferică este aceeaşi sau mai mică
5
decât cu 3 ore mai înainte
Cifră de Caracteristica tendinţei barometrice în timpul celor 3 ore care preced
Semn
cod ora de observaţie
În scădere, apoi staţionară; sau în scădere apoi
6
în scădere mai lentă Presiunea atmosferică este
7 În scădere (uniformă sau neuniformă) mai scăzută decât cu 3 ore
Staţionară sau în creştere apoi în scădere; sau mai înainte
8
în scădere apoi în scădere mai rapidă
NOTĂ:
- În mesajele de observaţie ce provin de la o staţie meteorologică automată “a” este
codificat cu 2 dacă tendinţa este în creştere, cu 7 dacă aceasta este în scădere şi cu 4 dacă
presiunea nu s-a modificat în ultimele 3 ore.
ppp - valoarea totală a tendinţei barometrice calculată din presiunile la nivelul staţiei
(diferenţa de presiune la nivelul staţiei) în cursul celor trei ore care preced ora de observaţie. În
telegramă tendinţă se înscrie în zecimi de hectopascali (= milibari).
Exemple:
Presiunea în momentul observaţiei este cu 10,2 mb mai mare decât cu trei ore mai
înainte. În locul lui ppp se trece 102. Presiunea în momentul observaţiei este cu 6,3 mb mai joasă
decât cu trei ore mai înainte. În locul lui ppp se va trece 063.
Dacă valoarea tendinţei barometrice este determinată în milimetri şi zecimi, pentru
transformarea ei în zecimi de mb, se foloseşte următorul tabel:

Milimetri Zecimi de milimetri

întregi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 00 01 03 04 05 07 08 09 11 12
1 13 15 16 17 19 20 21 23 24 25
2 27 28 29 31 32 33 35 36 37 39
3 40 41 43 44 45 47 48 49 51 52
4 53 55 56 57 59 60 61 63 64 65
5 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79
6 80 81 83 84 85 87 88 89 91 92
7 93 95 96 97 99 100 101 103 104 105
8 107 108 109 111 112 113 115 116 117 119
9 120 121 123 124 125 127 128 129 131 132
10 133 135 136 137 139 140 141 143 144 145

42
Exemplu:
Tendinţa barometrică este evaluată la 9,7 mm. Valoarea corespunzătoare în zecimi de
milibari care se transmite în locul literelor ppp este 129.

2.9. Grupa 6RRRtR

Conţine date asupra precipitaţiilor căzute la staţie în intervalul de 6 sau 12 ore care
precede momentul observaţiei.
6 - cifră de cod
RRR - cantitatea de precipitaţii căzută în cursul perioadei indicate prin tR. Se codifică
conform următoarei tabele de cod:

COD 3590

Cifră de cod Cantităţi de precipitaţii Cifră de Cantităţi de precipitaţii

mm cod mm
000 nu sunt precipitaţii 990 urme (picături)
001 1 991 0,1
002 2 992 0,2
003 3 993 0,3
. . 994 0,4
. . 995 0,5
. . 996 0,6
. . 997 0,7
988 988 998 0,8
989 989 sau mai mult 999 0,9
/// Precipitaţiile nu au fost
măsurate (nu este ora de
măsurare sau nu au
putut fi măsurate)
tR - durata perioadei de referinţă pentru cantitatea de precipitaţii căzute în intervalul care
precede ora de observaţie.

COD 4019
Cifră de cod Semnificaţia
1 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 6 ore
2 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 12 ore
3 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 18 ore
4 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 24 ore
5 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 1 ora
6 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 2 ore
7 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 3 ore
8 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 9 ore
9 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 15 ore

NOTE:
1. tR = 1 se utilizează în mesajele SYNOP de la orele 00 şi 12 UTC, în grupa 6RRRtR din
Secţiunea 1
tR = 2 se utilizează în mesajele SYNOP de la orele 06 şi 18 UTC în grupa 6RRRt R din
Secţiunea 1

43
 tR = 5 se utilizează în mesajele SYNOP vizuale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11,
13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC în grupa 6RRRtR din Secţiunea 3.
tR = 7 se utilizează în mesajele SYNOP de la orele standard principale şi de la orele
standard intermediare, în grupa 6RRRtR din Secţiunea 3.
2. În schimbul internaţional de date de precipitaţii sunt cerute cantităţile de
precipitaţii la orele standard principale pe ultimele 6 şi 12 de ore. În acest sens, grupa
6RRRtR va fi inclusă obligatoriu în Secţiunea 1.
3. În schimbul regional de date de precipitaţii sunt cerute cantităţile de precipitaţii
pe ultimele 3 ore, sau alte perioade. În acest sens, grupa 6RRRtR va fi inclusă obligatoriu în
Secţiunea 3.
4. În cazul navelor far care folosesc codul SHIP şi al staţiilor meteorologice
oceanice, utilizarea acestei grupe va fi stabilită regional sau naţional. În cazul staţiilor
amplasate pe nave mobile, care fac observaţii asupra precipitaţiilor, grupa va fi inclusă în
fiecare raport SHIP. Regulile de codificare a termenilor grupei 6RRRt R la staţiile
meteorologice de pe mare şi a navelor - far sunt aceleaşi ca şi la staţiile terestre.
5. În grupa 6RRRtR se vor folosi următoarele codificări:
a. Lipsa precipitaţiilor în timpul perioadei de referinţă va fi indicată de către
sistemele noi (automate) şi de către observatorii umani prin codificarea lui
RRR cu 000 (3 zerouri).
b. Cantitatea nedisponibila de precipitaţii căzute în timpul perioadei de
referinţă va fi indicată de către sistemele noi (automate) şi de către
observatorii umani prin codificarea lui RRR cu/// (3 bare).
6. Cantităţile de precipitaţii măsurabile, provenite din ceaţă, brumă topită, rouă, chiciură,
polei, nu se includ în grupa 6RRRtR.
7. Cantităţile mici de precipitaţii, sub 0,2 l/m2, care nu sunt înregistrate de traductorul
staţiei automate, se includ în mesaje cu cifrele de cod 990 şi 991.

2.10. Grupa 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2

Caracterizează starea timpului în momentul observaţiei şi în intervalul de timp care

precede observaţia, la care se referă mesajul. Această grupă nu se include în mesaj decât în cazul
în care observăm fenomene de o importanţă oarecare (relativă) în momentul observaţiei, pe
trecut sau în ambele cazuri.
Staţiile automate fără traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wwW 1W2,
codificând ww conform tabelei de cod 4677 iar W1 şi W2 codificate conform tabelei de cod
4561.
Staţiile automate cu traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wawaWa1Wa2 şi vor
codifica wawa conform tabelei de cod 4680 iar Wa1Wa2 vor fi codificate conform tabelei de cod
4531.
Cifrele 00, 01, 02, 03 din tabela de cod pentru ww şi cifrele 0,1 şi 2 din tabela de cod
pentru W1 şi W2 sunt considerate ca reprezintă fenomene meteorologice fără importanţă.

Această grupă este omisă dacă, atât în momentul observaţiei, cât şi pe trecut:
– nu dispunem, de informaţii (nu s-au făcut observaţii)
– observaţiile au fost făcute dar fenomenele observate au fost fără importanţă.
Indicativul ix de la începutul mesajului arată dacă această grupă este omisă şi din ce
motiv.
7 - cifră de control
ww - starea timpului în momentul observaţiei, sau în cursul orei precedente, transmisă de

44
către o staţie cu personal.

NOTE:

1. Grupa va fi inclusă în mesajul SYNOP de către o staţie manuală, după o perioadă

de întrerupere sau la primul mesaj la înfiinţare. - condiţii în care nu se cunoaşte starea
timpului pe trecut – şi va avea forma 7ww//, (cu ix=1), chiar dacă ww=00, 01, 02, 03. În
toate celelalte cazuri grupa va fi inclusă în mesaj numai dacă s-au observat fenomene
semnificative în timpul observaţiei (ww) şi/sau pe timpul trecut (W 1, W2). Codificarea
W1W2=// (2 bare) indică faptul ca nu sunt cunoscute condiţiile anterioare. În cazul în care
se cunoaşte numai un singur fenomen pe timpul trecut, grupa va avea formă: 7wwW 1/sau
7wawaW1/.
Aceste reguli se vor aplica şi în cazul staţiilor automate dotate cu senzori de timp
prezent şi trecut.
2. La codificarea literelor simbolice ww prin “momentul observaţiei” se înţelege
intervalul de timp care începe cu 10 minute înainte de momentul citirii barometrului şi se termină
în momentul citirii barometrului.
3. Prin “ora precedentă” se înţelege intervalul de timp care începe cu o ora înainte de
momentul citirii barometrului şi se termină cu 10 minute înainte de momentul citirii
barometrului.

Pentru codificarea literelor simbolice ww se foloseşte:

COD 4677
Cifră de cod Semnificaţia
ww=00 - 49 Fără precipitaţii la staţie în momentul observaţiei
Fără precipitaţii, ceaţă, ceaţă îngheţată (cu excepţia cifrelor de cod 11 şi
12), furtună de nisip sau de praf, transport de zăpadă la sol ori la
ww= 00 - 19
înălţime, la staţie în momentul observaţiei sau ora precedentă, exceptând
cifrele de cod 09 şi 17
Evoluţia norilor nu a fost observată sau
00
această evoluţie nu a putut fi urmărită
Norii, în ansamblu, în risipire, sau devin
01 Schimbarea
Lipsa fenomene mai puţin groşi
caracteristică a
cu excepţia Starea cerului, în ansamblu, nu s-a
02 stării cerului în
fotometeorilor schimbat
cursul orei
Nori în formare sau pe cale de a se precedente
03
dezvolta
Vizibilitate redusă din cauza fumului, spre exemplu, focuri de mărăciniş
04
sau incendii de pădure, fumuri industriale sau cenuşă vulcanică
05 Pâcla
Praf în suspensie în aer, generalizat, dar neraspândit de vânt la staţie sau
06
în apropierea ei, în momentul observaţiei
Praf sau nisip răscolit de vânt la staţie sau în apropierea acesteia, în
momentul observaţiei, fără vârtejuri de praf sau nisip bine dezvoltate şi
07
fără a se observa furtuni de praf sau de nisip; sau stropi de val la staţie,
în cazul unei staţii pe mare
Vârtejuri de praf sau de nisip bine dezvoltate la staţie sau în apropierea
Pâcla, praf, nisip
08 acesteia, în cursul orei precedente sau în momentul observaţiei, fără
sau fum
furtună de praf sau de nisip
09 Furtună de praf sau de nisip observată la staţie în ora precedentă sau în
45
Cifră de cod Semnificaţia
câmpul vizual al staţiei în momentul observaţiei
10 Aer ceţos
Strat subţire de ceaţă sau de ceaţă
11 îngheţata la staţie, cu o grosime care să - în bancuri
nu depăşească 2 m de la
suprafaţa terestră, în cazul staţiei de - mai mult sau mai puţin
12
uscat sau 10 metri la staţiile de pe mare continuu.
13 Fulgere, nu se aude tunetul
14 Precipitaţii în câmpul vizual, care nu ating solul sau suprafaţa mării
Precipitaţii în câmpul vizual, care ating solul sau suprafaţa mării, dar la
15
distanţă de staţie (adică apreciate la mai mult de 5 km de staţie)
Precipitaţii în câmpul vizual, care ating solul sau suprafaţa mării, la mai
16
puţin de 5 km de staţie, dar nu chiar la staţie
17 Oraj, dar neînsoţit de precipitaţii în momentul observaţiei
18 Vijelie La staţie sau în câmpul
vizual al acesteia în
Trombă (e) pe uscat sau pe mare, nori de cursul orei precedente sau în
19
tornadă sau picături de apă
momentul observaţiei
Precipitaţii, ceaţa, ceaţă îngheţată sau oraj la staţie în cursul orei
ww = 20 -29
precedente, dar nu în momentul observaţiei
Burniţa (care nu îngheaţă) sau zăpadă
20
grăunţoasă
21 Ploaie (care nu îngheaţă) Precipitaţii care nu sunt
22 Ninsoare sub forma de aversă (e)
23 Lapoviţă sau granule de gheaţă
24 Burniţa sau ploaie care îngheaţă
25 Aversă (e) de ploaie
26 Aversă (e) de ninsoare sau lapoviţă
Aversă (e) de grindină, măzăriche moale, măzăriche tare sau aversă de
27
ploaie şi grindină, măzăriche moale sau măzăriche tare
28 Ceaţă sau ceaţă îngheţată
29 Oraj (cu sau fără precipitaţii)
ww= 30 - 39 Furtună de praf sau de nisip, transport de zăpadă la sol sau la înălţime
- a slăbit în cursul orei
30
precedente
- fără schimbare apreciabilă în
31 Furtună de praf sau de nisip, slabă sau
cursul orei precedente
moderată
- a început ori s-a intensificat
32
în cursul orei precedente
- a slăbit în cursul orei
33
precedente
- fără schimbări apreciabile în
34 Furtună de praf sau de nisip, violentă
cursul orei precedente
a început ori s-a intensificat în
35
cursul orei precedente
- în general, în straturile joase
36 Transport de zăpadă, slab sau moderat
(la sol, sub
37 Transport de zăpadă, puternic nivelul ochiului
46
Cifră de cod Semnificaţia
observatorului)
- în general, la înălţime (mai
38 Transport de zăpadă, slab sau moderat
sus de nivelul
Transport de zăpadă, puternic (nu se ştie
39 ochiului observatorului)
dacă ninge)
ww = 40 - 49 Ceaţă sau ceaţă îngheţată în momentul observaţiei
Ceaţă sau ceaţă îngheţata la distanţă, în momentul observaţiei, care se
40 întinde la un nivel mai sus decât ochiul observatorului. În cursul orei
precedente nu a fost ceaţă la staţie
41 Ceaţă sau ceaţă îngheţată în bancuri
42 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - s-a subţiat în cursul orei
43 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer invizibil precedente
44 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - fără schimbări
apreciabile în cursul orei
45 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer invizibil
precedente
46 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - a început sau a devenit
mai groasă în cursul orei
47 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer invizibil
precedente
48 Ceaţă care depune chiciură, cerul fiind vizibil
49 Ceaţă care depune chiciură, cerul fiind invizibil
ww = 50 - 99 Precipitaţii la staţie în momentul observaţiei
ww = 50 - 59 Burniţa
50 Burniţa care nu îngheaţă, intermitentă - slabă în momentul
51 Burniţa care nu îngheaţă, continuă observaţiei
52 Burniţa care nu îngheaţă, intermitentă - moderată în momentul
53 Burniţa care nu îngheaţă, continuă observaţiei
54 Burniţa care nu îngheaţă, intermitentă - puternică (densă) în
55 Burniţa care nu îngheaţă, continuă momentul observaţiei
56 Burniţa care îngheaţă, slabă (depune polei)
57 Burniţa care îngheaţă, moderată sau puternică (densă)(depune polei)
58 Burniţă şi ploaie, slabă
59 Burniţă şi ploaie, moderată sau puternică
ww = 60 - 69 Ploaie
60 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - slabă în momentul
61 Ploaie care nu îngheaţă, continuă observaţiei
62 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - moderată în momentul
63 Ploaie care nu îngheaţă, continuă observaţiei
64 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - puternică în momentul
65 Ploaie care nu îngheaţă, continuă observaţiei
66 Ploaie care îngheaţă, slabă (depune polei)
67 Ploaie care îngheaţă, moderată sau puternică (depune polei)
68 Ploaie (sau burniţă) şi ninsoare (lapoviţă), slabă
69 Ploaie (sau burniţă) şi ninsoare (lapoviţă), moderată sau puternică
ww = 70 - 79 Precipitaţii solide, nu sub formă de aversă
70 Ninsoare intermitentă - slabă în momentul
71 Ninsoare continuă observaţiei
72 Ninsoare intermitentă - moderată în momentul
73 Ninsoare continuă observaţiei

47
Cifră de cod Semnificaţia
74 Ninsoare intermitentă - puternică în momentul
75 Ninsoare continuă observaţiei
76 Ace de gheaţă (cu sau fără ceaţă)
77 Ninsoare grăunţoasă (cu sau fără ceaţă)
78 Steluţe de ninsoare, izolate (cu sau fără ceaţă)
79 Granule de gheaţă
Precipitaţii sub formă de aversă, sau precipitaţii însoţite de oraj, ori după
ww = 80 - 99
un oraj
80 Aversă (e) de ploaie, slabă (e)
81 Aversă (e) de ploaie, moderată (e) sau puternică (e)
82 Aversă (e) de ploaie, violentă (e)
83 Aversă (e) de lapoviţă, slabă (e)
84 Aversă (e) de lapoviţă, moderată (e) sau puternică (e)
85 Aversă (e) de ninsoare, slabă (e)
86 Aversă (e) de ninsoare, moderată (e) sau puternică (e)
87 Aversă de măzăriche moale sau - slabă (e)
măzăriche tare cu sau fără ploaie ori - moderate (e) sau puternică
88
lapoviţă (e)
89 - slabă (e)
Aversă (e) de grindină cu sau fără ploaie
- moderată (e) sau puternică
90 ori lapoviţă, neînsoţite de tunete
(e)
91 Ploaie slabă în momentul observaţiei
Ploaie moderată sau puternică în
92
momentul observaţiei - oraj în cursul orei prece-
dente, dar nu în momentul
Ninsoare sau lapoviţă ori grindină,
observaţiei
93 măzăriche tare sau măzăriche moale,
slabă în momentul observaţiei
Ninsoare sau lapoviţă, ori grindină,
măzăriche tare sau măzăriche moale,
94
moderate sau puternice în momentul
observaţiei
Oraj slab sau moderat, fără grindină,
măzăriche tare sau măzăriche moale, dar
95
cu ploaie, ninsoare sau lapoviţă în
momentul observaţiei
Oraj slab sau moderat cu grindină,
96 măzăriche tare sau măzăriche moale în
momentul observaţiei
Oraj puternic, fără grindină, măzăriche
tare sau măzăriche moale, dar cu ploaie,
97 - oraj în momentul observaţiei
ninsoare sau cu lapoviţă în momentul
observaţiei
Oraj cu furtună de praf sau de nisip în
98
momentul observaţiei
Oraj puternic cu grindină, măzăriche
99 tare sau măzăriche moale în momentul
observaţiei

48
NOTE:
1. Dacă în perioadă la care se raportează mesajul sinoptic de la o anumită ora de
observaţie s-a produs mai mult de un tip de vreme, se va selecta pentru grupa 7wwW 1W2 cifra de
cod cea mai mare. În Secţiunea 3 se vor raporta alte tipuri de vreme, folosind grupele 960 ww
sau 961 w1w1 , repetate de atâtea ori cât este necesar.
2. În grupa 7wwW1W2 face excepţie cifra de cod ww=17, care va avea întâietate faţă de
cifrele de la 20 la 49.
3. În codificarea lui 01, 02 şi 03 nu se ţine seama doar de amploarea variaţiei
nebulozităţii, ci mai ales de evoluţia sistemelor noroase.
4. ww - 00, 01 şi 02 pot fi utilizate, când cerul este senin în momentul observaţiei. În
acest caz, aceste semnificaţii sunt interpretate după cum urmează:
a) 00 se foloseşte când condiţiile anterioare nu sunt cunoscute;
b) 01 se foloseşte când norii s-au risipit în ora precedentă;
c) 02 se foloseşte când cerul s-a menţinut tot timpul senin în cursul orei precedente.
5. Când fenomenul nu se datoreşte, prezenţei în aer a picăturilor de apă, se alege o cifră
de cod fără a se ţine seama de VV.
6. Cifră de cod 05 se foloseşte atunci când vizibilitatea este redusă de litometeori.
7. Folosirea cifrelor de cod 07 şi 09 nu este legată de anumite praguri de vizibilitate.
8. ww = 10 se foloseşte numai dacă vizibilitatea atinge sau depăşeşte 1000 m, dar este
mai mică de 10 km. Această specificaţie se referă numai la cazul în care în aer există picături de
apă sau cristale de gheaţă în suspensie.
9. Pentru ww = 11 sau 12, vizibilitatea aparentă este sub 1000 m.
10. În cazul lui ww = 18, s-a convenit să se ţină seama de următoarele criterii pentru a
codifica linia de gren (instabilitate):
a) dacă viteza vântului este măsurată; o creştere bruscă a vitezei vântului de cel puţin 8
metri pe secundă (16 noduri) viteza atingând 11 metri pe secundă (22 noduri) sau mai mult şi
creşterea să se menţină cel puţin un minut;
b) dacă utilizăm scara Beaufort în estimarea vitezei vântului: o creştere bruscă a vitezei
vântului de cel puţin trei grade pe scara Beaufort, viteza vântului atingând tăria 6 sau mai mult şi
se menţine cel puţin un minut.
11. Decada 20 - 29 nu se utilizează niciodată dacă avem precipitaţii în momentul
observaţiei. Dacă ww = 28 vizibilitatea a fost mai mică de 1000 m. Această precizare este
valabilă numai în cazul în care vizibilitatea s-a redus ca urmare a prezenţei, în aer, a picăturilor
de apă sau a cristatelor de gheaţă.
12. În codificarea mesajelor sinoptice se consideră ca avem oraj la staţie din momentul în
care auzim primul tunet, fie ca vedem sau nu fulgere, sau dacă se produc sau nu precipitaţii la
staţie. Se semnalează oraj în momentul observaţiei dacă am auzit tunete în timpul perioadei
normale de observaţie ce precede ora citirii barometrului. Se consideră ca orajul a încetat atunci
când s-a auzit ultimul tunet; acest sfârşit este considerat efectiv dacă nici un alt tunet nu se aude
în următoarele 15 minute.
13. În ceea ce priveşte ww = 36, 37, utilizarea lor se face numai atunci când în momentul
observaţiei nu ninge, zăpada căzută pe sol mai înainte fiind trasportata de către vânt. Atunci
când transportul de zăpadă la înălţime este însoţit şi de ninsoare (fenomenul de viscol), pentru
ww se folosesc cifrele de cod din decadele 70 - 90. În ambele cazuri se introduce obligatoriu
grupa 929S8S’8 , în Secţiunea 3. Pentru cifrele de cod 38 şi 39 este posibil să ningă.
14. În cazul cifrelor de cod 33, 34, 35, 38, şi 39 vizibilitatea orizontală se reduce sub

49
1000 m.
15. Pentru ww = 42 la 49, vizibilitatea este mai mică decât 1000 m. În cazul în care ww =
40 sau 41, vizibilitatea aparentă prin bancuri de ceaţă care îngheaţă este inferioară lui 1000 m.
Cifrele 40 - 47 sunt folosite atunci când vizibilitatea este redusă prin prezenţa picăturilor de apă
sau a cristalelor de gheaţă, iar cifrele de cod 48 sau 49, când această reducere se datoreşte, în
principal prezenţei picăturilor de apă.
16. În ceea ce priveşte precipitaţiile, expresia “la staţie” din tabela de cod 4677, înseamnă
“în punctul unde se efectuează, normal, observaţiile”.
17. Precipitaţiile sunt caracterizate ca intermitente când ele nu au fost continui, fără
întrerupere, în ora precedentă, fără a avea totuşi caracteristicile unei averse. Precipitaţiile care
încep în momentul observaţiei se consideră a avea caracter continuu.
18. Pentru determinarea intensităţii precipitaţiilor, se are în vedere intensitatea lor din
momentul observaţiei.
19. Cifrele de cod 80 - 90 nu sunt utilizate decât în cazurile în care precipitaţiile au
caracter de aversă şi dacă acestea se produc în momentul observaţiei. Aversele sunt produse de
nori convectivi. Aversele sunt caracterizate prin început şi sfârşit brusc şi prin variaţii de
intensitate rapide şi mari. Picăturile de apă şi particulele solide care cad sub formă de aversă sunt
în general mai mari decât cele care cad din alte precipitaţii. Între averse putem avea înseninări
ale cerului, cu excepţia cazurilor în care între intervalele dintre norii care dau averse se află nori
stratiformi.
20. Dacă în momentul observaţiei sau în cursul orei precedente s-au observat oraje sau
precipitaţii sub formă de averse, însoţite de grindină, în telegrama respectivă se introduce grupa
932 RR în Secţiunea 3.
21. Dacă în momentul observaţiei, ninsoarea, ploaia sau burniţă sunt însoţite de ceaţă,
atunci prin ww se indică respectiv ninsoarea, ploaia sau burniţa, iar în telegramă se introduce în
mod obligatoriu grupa 960 ww, în Secţiunea 3.
22. Dacă în momentul observaţiei se observă depunere de polei sau chiciură, în telegrama
în Secţiunea 3 se introduce grupa 927S6Tw.
23. În ceea ce priveşte cifra de cod 98, este la latitudinea observatorului să aprecieze dacă
au fost sau nu precipitaţii.

wawa- starea timpului în momentul observaţiei, sau în cursul orei precedente, transmisă
de către o staţie automată, cu traductor de timp prezent.

COD 4680
Cifră de
Semnificatie
cod
00 Nu sunt fenomene semnificative
01 Norii în ansamblu în risipire, sau devin puţin groşi, în ultima ora
02 Starea cerului, în ansamblu nu s-a schimbat pe parcursul ultimei ore
03 Nori în formare sau pe cale de a se dezvolta pe parcursul ultimei ore
Pâcla sau fum, sau praf în suspensie în aer, vizibilitatea mai mare sau egală cu
04
1000 m
05 Pâcla sau fum, sau praf în suspensie în aer, vizibilitatea mai mică de 1000 m
06-09 Rezervate - nu se utilizează
10 Aer ceţos

50
 Cifră de
Semnificatie
cod
11 Ace de gheaţă
12 Fulger la distanţă
13-17 Rezervate - nu se utilizează
18 Vijelie
19 Rezervate - nu se utilizează
Cifrele de cod 20-26 sunt utilizate pentru raportarea precipitaţiilor, ceţii (sau ceţii îngheţate) sau
orajelor la staţii în timpul orei precedente, dar nu în momentul observaţiei
20 Ceaţă
21 PRECIPITAŢII
22 Burniţa (care nu îngheaţă) sau zăpadă grăunţoasă
23 Ploaie (care nu îngheaţă)
24 Ninsoare
25 Burniţa care îngheaţă sau ploaie care îngheaţă
26 Oraj (cu sau fără precipitaţii)
27 TRANSPORT DE ZĂPADĂ SAU NISIP (LA SOL SAU LA ÎNĂLŢIME)
Transport de zăpadă sau de nisip (la sol sau la înălţime), vizibilitatea este mai mare
28
sau egală de 1000 m
Transport de zăpadă sau de nisip (la sol sau la înălţime), vizibilitatea este mai mică
29
de 1000 m
30 CEAŢĂ
31 Ceaţă sau ceaţă îngheţată - în bancuri
32 Ceaţă sau ceaţă îngheţată care s-a subţiat în cursul orei precedente
33 Ceaţă sau ceaţă îngheţată, fără schimbări apreciabile în cursul orei precedente
Ceaţă sau ceaţă îngheţată care a început sau a devenit mai groasă în cursul orei
34
precedente
35 Ceaţa care depune chiciură
36-39 Rezervat - nu se utilizează
40 PRECIPITAŢII
41 Precipitaţii slabe sau moderate
42 Precipitaţii puternice
43 Precipitaţii lichide, slabe sau moderate
44 Precipitaţii lichide, puternice
45 Precipitaţii solide, slabe sau moderate
46 Precipitaţii solide, puternice
47 Precipitaţii care îngheaţă, slabe sau moderate
48 Precipitaţii care îngheaţă puternice
49 Rezervat - nu se utilizează
50 BURNIŢA
51 Burniţa, care nu îngheaţă, slabă
52 Burniţa, care nu îngheaţă, moderată
53 Burniţa, care nu îngheaţă, puternică
54 Burniţa, care îngheaţă, slabă
55 Burniţa, care îngheaţă, moderată
56 Burniţa, care îngheaţă, puternică
57 Burniţă şi ploaie, slabă
58 Burniţă şi ploaie moderată sau puternică

51
 Cifră de
Semnificatie
cod
59 Rezervat - nu se utilizează
60 PLOAIE
61 Ploaie, care nu îngheaţă, slabă
62 Ploaie, care nu îngheaţă, moderată
63 Ploaie, care nu îngheaţă, puternică
64 Ploaie, care îngheaţă, slabă
65 Ploaie, care îngheaţă, moderată
66 Ploaie, care îngheaţă, puternică
67 Ploaie (sau burniţă) şi zăpadă (lapoviţă) - slabă
68 Ploaie (sau burniţă) şi zăpadă (lapoviţă) - moderată sau puternică
69 Rezervat - nu se utilizează
70 NINSOARE
71 Ninsoare slabă
72 Ninsoare moderată
73 Ninsoare puternică
74 Granule de gheaţă, intensitate slabă
75 Granule de gheaţă, intensitate moderată
76 Granule de gheaţă, intensitate puternică
77-79 Rezervat - nu se utilizează
80 AVERSĂ (E) sau PRECIPITAŢII INTERMITENTE
81 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), slabă (e)
82 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), moderată (e)
83 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), puternică (e)
84 Aversă (e) de ploaie sau ploaie intermitentă (e), violenta
85 Aversă (e) de ninsoare sau ninsoare intermitentă, slabă (e)
86 Aversă (e) de ninsoare sau ninsoare intermitentă, moderată (e)
87 Aversă (e) de ninsoare sau ninsoare intermitentă, puternică (e)
88-89 Rezervat - nu se utilizează
90 ORAJ
91 Oraj, slab sau moderat, fără precipitaţii
Oraj slab sau moderat cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau averse de
92
lapoviţă
93 Oraj, slab sau moderat, cu grindină
94 Oraj, puternic, fără precipitaţii
95 Oraj, puternic, cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau aversă de lapoviţă
96 Oraj, puternic, cu grindină
97-98 Rezervat - nu se utilizează
99 Tornadă

a) Această tabelă de cod conţine termeni utilizabili de către staţiile automate cu niveluri
diferite de complexitate;
b) Staţiile care nu pot detecta detaliat fenomenele, vor folosi termenii generici (notaţi cu
litere mari Ex.: CEAŢĂ, BURNIŢĂ...);
c) Cifrele de cod pentru precipitaţiile generale (cifrele de cod 40-48) sunt ordonate în
conformitate cu creşterea complexităţii.
– O staţie care nu este capabilă de altceva decât să detecteze prezenţa sau absenţa

52
precipitaţiilor, va folosi cifra de cod 40.
– O staţie cu un traductor mai evoluat, care este capabil să detecteze cantitatea dar nu şi
tipul, va folosi cifrele de cod 41 sau 42
– O staţie cu traductor capabil de a detecta atât cantitatea, cât şi tipul precipitaţiilor, va
folosi cifrele de cod 43-48
– O staţie cu traductor capabil să detecteze tipuri detaliate de precipitaţii, dar nu şi
cantităţile aferente, va folosi cifrele de cod: 50, 60, 70

NOTE:
Notele 3, 5-8, 10 - 12, 16 - 18 de la ww se aplică şi pentru wawa.
1. Pentru cifrele de cod wawa = 30 - 35, vizibilitatea orizontală este mai mică de 1000 m.
2. Cifrele de cod 30 - 34 sunt folosite atunci când vizibilitatea este redusă prin prezenţa
picăturilor de apă sau a cristalelor de gheaţă.
3. Cifră de cod 35 este folosită atunci când vizibilitatea este redusă prin prezenţa
picăturilor de apă.

W1W2 - Starea timpului pe trecut.

Perioadă la care se referă W1W2 este de:
a) şase ore pentru observaţiile efectuate la 00, 06, 12 şi 18 UTC;
b) trei ore pentru observaţiile efectuate la 03, 09, 15 şi 21 UTC;
c) două ore pentru observaţiile intermediare, dacă acestea se efectuează la fiecare două
ore;
d) o ora pentru mesajele orare.
Perioada caracterizată prin W1W2 începe cu 6, 3, 2 sau 1 ora înainte de momentul citirii
barometrului. Sfârşitul acestei perioade se consideră în toate cazurile, starea timpului observată
înaintea celor 10 minute anterioare citirii barometrului.

Codificarea stării timpului pe trecut se face conform tabelei:

COD 4561
Cifră de cod S emnificatia
În toată perioada considerată, norii au acoperit o jumătate sau mai puţin din
0
bolta cerului, ori cerul a fost senin.
Într-o parte a perioadei considerate, norii au acoperit mai mult de jumătate
1 din bolta cerului, iar într-altă parte a perioadei au acoperit jumătate din bolta
cerului sau mai puţin.
În toată perioada considerată, norii au acoperit mai mult de jumătate din bolta
2
cerului.
Furtuna de nisip sau praf, transport de zăpadă (la sol sau la înălţime) sau
3
viscol
4 Ceaţă sau ceaţă îngheţată, ori pâcla deasă
5 Burniţa
6 Ploaie
7 Ninsoare sau lapoviţă
8 Precipitaţii sub formă de averse
9 Oraje cu sau fără precipitaţii

NOTE:
1. Pentru codificarea stării timpului pe trecut cifrele de cod trebuie să fie astfel alese,

53
încât împreună cu cifra de cod ww, să descrie cât mai complet timpul care a dominat în perioada
considerată. De exemplu, dacă în cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completă a
condiţiilor de timp, cifrele de cod pentru W1W2 trebuie astfel alese încât să descrie starea
timpului care a fost înainte de a începe starea timpului care este codificată prin ww. Cifră de cod
pentruW2 se alege excluzând fenomenul descris prin W1 . Dacă W1 şi ww acoperă întregul
interval de timp, atunci pentru W2 se va utiliza aceeaşi cifră de cod ca pentru W1.
2. Dacă vremea nu a suferit schimbări în perioada pe trecut astfel încât să poată fi
utilizate cifre diferite pentru W1W2 aceeaşi cifră de cod va fi folosită atât pentru W1 cât şi pentru
W2.
3. Cifrele de cod 0, 1 şi 2 se folosesc când nu există fenomene semnificative. În acest caz
W1 şi W2 vor avea aceeaşi valoare, care caracterizează toată perioada pe trecut (Ex. W 1W2 = 00,
W1W2 = 11, W1W2 = 22)
4. Dacă, pentru descrierea stării timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod,
vom lua pentru W1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W 2 se alege în
acelaşi mod ca W1 eliminând fenomenul descris prin W1.
5. Ordinea în care figurează W1 şi W2 în mesaj, nu este determinată de ordinea
cronologică a tipurilor de timp pe trecut.

Exemple:
Starea timpului în decursul celor şase ore care au precedat ora de observaţie GG (00, 06,
12 sau 18 UTC).
GG - 6 ore

*) Nu s-a semnalat nici un fenomen meteorologic semnificativ, grupa 7wwW1W2 este

omisă. Indicatorul ix = 2 sau ix = 3, după caz.

6. Cifră de cod 3 se foloseşte pentru furtuna de nisip, de praf, transport de zăpadă (la sol
sau la înălţime) (ww = 30 - 39) şi viscol (ww = 70-90 şi grupa 929S8S’8 în Secţiunea 3).
7. Dacă nu se cunoaşte starea timpului pe trecut şi dacă timpul în prezent nu este
semnificativ, această grupă este omisă şi staţiile deservite de personal cifrează ix = 3.

54
 Wa1Wa2 - starea timpului pe trecut, transmisă de către o staţie automată.

COD 4531
Cifră
Semnificatia
de cod
0 Nu sunt fenomene semnificative
1 VIZIBILITATE REDUSĂ
2 Fenomene de transport, reducerea vizibilităţii
3 CEAŢĂ
4 PRECIPITAŢII
5 Burniţa
Cifră
Semnificatia
de cod
6 Ploaie
7 Ninsoare sau granule de gheaţă
8 Aversă sau precipitaţii intermitente
9 Oraj

NOTE:
1. Pentru codificarea stării timpului pe trecut cifrele de cod trebuie să fie astfel alese,
încât împreună cu cifra de cod wawa , să descrie cât mai complet timpul care a dominat în
perioada considerată. De exemplu, dacă în cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare
completă a condiţiilor de timp, cifrele de cod pentru Wa1Wa2 trebuie astfel alese încât să descrie
starea timpului care a fost de a începe starea timpului care este codificată prin wawa. Cifră de cod
pentru Wa2 se alege excluzând fenomenul descris prin Wa1 . Dacă Wa1 şi wawa acoperă întregul
interval de timp, atunci pentru Wa2 se va utiliza aceeaşi cifră de cod ca pentru Wa1.
2. Dacă vremea nu a suferit schimbări în perioada pe trecut astfel încât să poată fi
utilizate cifre diferite pentru Wa1Wa2 , aceeaşi cifră de cod va fi folosită atât pentru Wa1 cât şi
pentru Wa2.
3. Cifrele de cod 0, 1 şi 2 se folosesc când nu există fenomene semnificative. În acest caz
Wa1 şi Wa2 vor avea aceeaşi valoare, care caracterizează toată perioada pe trecut (Ex. W a1 Wa2 =
00, Wa1Wa2 = 11, Wa1Wa2 = 22).
4. Dacă, pentru descrierea stării timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod,
vom lua pentru Wa1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. Wa2 se alege în
acelaşi mod ca Wa1 eliminând fenomenul descris prin Wa1.
5. Complexitatea caracterizării vremii în acest tabel de cod creşte progresiv cu cifrele de
cod. S-a recurs la o astfel de descriere a vremii în scopul de a adapta nivelurile diferite de
detectare a vremii de care sunt capabile staţiile automate. Staţiile cu un nivel rudimentar de
detectare a tipurilor de vreme vor folosi cifrele de cod cele mai mici care indică o descriere
generală (fenomenele scrise cu litere mari).
6. Staţiile care dispun de capacitate mai mare de selectare a fenomenelor vor folosi cifre
mari de cod (peste 4) pentru a indica descrieri mai detaliate

55
2. 11 Grupa 8NhCLCMCH
Această grupă conţine informaţii despre genurile de nori şi despre nebulozitatea norilor
celor mai de jos.
Această grupă este omisă în următoarele cazuri:
a) Dacă nu sunt nori pe bolta cerului (N=0);
b) Dacă cerul este invizibil din cauza ceţii sau a altor fenomene meteorologice analoage
(N=9).
c) Grupa este de asemenea omisă din mesajele de observaţie care provin de la staţiile
automate (fără personal) care nu dispun de echipamentul necesar pentru a semnala aceste date şi
în acest caz N =/.
Navele care efectuează observaţii asupra norilor vor include în mesajul SHIP aceste
observaţii.
8 - cifră de control.
Nh - Nebulozitatea parţială a norilor (porţiunea din bolta cerului) acoperită de toţi norii
CL prezenţi sau în lipsa norilor CL , de toţi norii CM prezenţi; se codifică după acelaşi cod ca şi N
(cod 2700).
NOTE:
1. Dacă pe bolta cerului există numai nori C L , prin Nh se codifică nebulozitatea tuturor
norilor CL prezenţi (Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi Cumulonimbus).
2. Dacă în momentul observaţiei lipsesc nori CL însă se observă nori CM prin Nh se
codifică nebulozitatea tuturor norilor CM prezenţi.
3. Dacă nebulozitatea norilor CL este neînsemnată, sub o optime, dar există nori CM în
cantitatea mai mare, atunci în telegramă prin Nh se codifică nebulozitatea norilor CM.
4. Dacă în momentul observaţiei lipsesc atât norii CL , cât şi norii CM , dar sunt nori CH
atunci Nh va fi codificat cu cifra 0.
5. Când prin ceaţă sau în prezenţa altor fenomene analoage (furtuni de praf, furtuni de
nisip sau zăpadă viscolită, suspensii de fum la înălţime, pulberi, etc.), cerul este vizibil, adică se
observă nori al căror gen şi nebulozitate se poate aprecia, Nh se codifică ca şi când ceaţa sau
fenomenele respective nu ar exista.
6. Dacă în norii, a căror nebulozitate este indicată prin Nh, sunt incluse şi trene de
condensare, atunci în valoarea atribuită lui Nh se va ţine seama şi de trenele de condensare.
Trenele de condensare care se împrăştie repede, nu se codifică.

CL - Norii care aparţin genurilor Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi

Cumulonimbus. Se codifică după tabela de cod 0513:
COD 0513
Cifră
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
de cod
Nu sunt nori Stratus, Stratocumulus,
0 Nu sunt nori CL
Cumulus sau Cumulonimbus
Norii Cumulus cu slabă dezvoltare verticală
Cumulus humilis sau Cumulus
1 şi care par plati (turtiţi) sau Cumulus
fractus, alţii decât cei de timp rău*3)
destrămaţi, alţii decât cei de timp rău*)

3 Expresia “timp rau” se refera la conditiile specifice precipitatiilor, atât in timpul lor, cât si inainte de
*)

producere si imediat dupa incetarea acestora.

56
 Cifră
Specificaţii tehnice
de cod
Cumulus mediocris sau Cumulus
congestus cu sau fără Cumulus din
2 speciile humilis sau fractus, sau
Stratocumulus, toţi având bazele lor
la acelaşi nivel
Cumulonimbus calvus cu sau fără
3
Cumulus, Stratocumulus sau Stratus
4 Stratocumulus cumulogenitus
Stratocumulus, alţii decât
5
Stratocumulus cumulogenitus
Stratus nebulosus sau Stratus fractus,
6
alţii decât cei de timp rău *)
Stratus fractus sau Cumulus fractus de
timp rău*), ori împreună (pannus)
7
situaţi, în general, sub un Altostratus
sau sub Nimbostratus
Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât
8 Stratocumulus cumulogenitus (a căror
baze sunt situate la niveluri diferite)
Cumulonimbus capillatus (adesea cu
nicovală) cu sau fără Cumulonimbus
9
calvus, Cumulus, Stratocumulus,
Stratus sau pannus
Norii CL invizibili ca urmare a
întunericului, ceţii, transportului de
/ întunericului, prezenţei ceţii, transportului de
praf, de nisip sau a altor fenomene
analoage.
N O T E:
1. Dacă în momentul observaţiei, pe bolta cerului există diferiţi nori C L , codificarea
acestora prin litera simbolică CL se face în următoarea ordine de prioritate, indiferent de
nebulozitatea lor: 9, 3, 4, 2, 8, 1, 5, 6, 7. Pentru detalii, a se vedea “Instrucţiunile pentru
observarea, identificarea şi codificarea norilor şi a fenomenelor meteorologice”.
2. Dacă prin ceaţă, sau alt fenomen, cerul este parţial vizibil atunci CL se codifică cu cifra
de cod care corespunde norilor ce se observă iar partea invizibilă a cerului nu se ia considerare.
Specificaţii detaliate
Cumulus având dezvoltare verticală
moderată sau puternică, în general, cu
protuberanţe (înmuguriri) în formă de turnuri
sau de cupolă însoţiţi sau nu de alţi Cumulus
sau Stratocumulus, toţi având bazele la
acelaşi nivel.
Cumulonimbus ale căror vârfuri au pierdut
cel puţin parţial claritatea contururilor lor,
dar care nu sunt nici în mod clar fibroşi
(cirriformi) nici în formă de nicovală; de
asemenea, pot fi prezenţi alţi Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus
Stratocumulus ce s-au format prin etalarea
(lăţirea) norilor Cumulus; norii Cumulus pot
fi deopotrivă prezenţi (se pot observa
concomitent)
Stratocumulus, care nu provin din etalarea
norilor Cumulus
Norii Stratus sub formă de pânza sau pătură
mai mult sau mai puţin continuă, sau în fâşii
destrămate, ori împreună, însă fără a fi nori
Stratus fractus de timp rău*).
Stratus fractus de timp rău*) sau Cumulus
fractus de timp rău*) ori împreună (pannus)
situaţi, în general, sub un Altostratus sau un
Nimbostratus
Cumulus şi Stratocumulus, alţii decât cei
formaţi prin etalarea norilor Cumulus; baza
norilor Cumulus la nivel diferit celui al
norilor Stratocumulus
Cumulonimbus, a cărui parte superioară este
în mod net fibroasă (cirriforma), adesea în
formă de nicovală; însoţit sau nu de
cumulonimbus fără nicovală sau fără partea
superioară fibroasă, de nori Cumulus,
Stratocumulus, Stratus sau pannus.
Norii Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi
Cumulonimbus sunt invizibili din cauza
praf, nisip ori ca urmare a prezenţei altor
fenomene analoage.
57
 3. Dacă nebulozitatea norilor CL este neînsemnată (sau sub o optime) însă există nori CM
cu o nebulozitatea mai mare, atunci în telegramă se cifrează CL=0.
4. În cazul în care pe bolta cerului se observă nori destrămaţi de timp rău (pannus),
codificaţi prin CL=7 care acoperă aproape în întregime cerul, iar deasupra lor se află o pânza de
nori Nimbostratus care acoperă complet cerul, atunci pentru Nh se va folosi cifra 7 şi nu 8, iar
pentru CL , cifra de cod 7.
5. În cazul în care norii destrămaţi de timp rău se sudează între ei, formând o pânza
continuă, care acoperă în întregime bolta cerului, Nh se va codifica 8 iar CL = 7. Dacă norii
Nimbostratus care acoperă în întregime bolta cerului nu sunt dublaţi de nori destrămaţi, de timp
rău (pannus), atunci Nh = 8 iar CL = 0, genul norilor urmând să se codifice la CM.

CM - Norii aparţinând genurilor Altocumulus, Altostratus şi Nimbostratus. Litera

simbolică CM se codifică după tabela:

COD 0515

Cifră de
Specificaţii tehnice
cod
0 Fără nori CM
1 Altostratus translucidus
2 Altostratus opacus sau Nimbostratus
Altocumulus translucidus la
3
singur nivel
Altocumulus translucidus în bancuri
(adesea sub formă lenticulară) al
4 căror aspect se schimbă continuu şi
care se situează la unul sau mai
multe niveluri
Altocumulus translucidus în benzi,
ori unul sau mai multe straturi de
nori Altocumulus translucidus sau
5 (semitransparente sau opace), care
opacus care invadează progresiv
cerul; aceşti Altocumulus se
îngroaşă, în general, în ansamblul lor
Altocumulus - cumulogenitus (sau
6 norilor
Altocumulus cumulonimbogenitus)
Altocumulus translucidus sau opacus
7
în două sau mai multe straturi, ori
Specificaţii detaliate
Fără nori Alocumulus, Altostratus sau
Nimbostratus
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a
lor semitransparentă. Prin această parte se
zăreşte slab soarele sau lună ca printr-un
geam mat
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a
lor suficient de densă, pentru a masca
complet soarele sau lună, ori norii
Nimbostratus
Nori Altocumulus cu cea mai mare parte a
un lor semitransparentă; diferitele elemente
ale norului nu se modifică decât lent şi
toate sunt situate la un singur nivel
Nori Altocumulus în bancuri (adesea
având formă de lentile sau de peşti) în cea
mai mare parte semitransparenţi; aceste
bancuri se situează la unul sau mai multe
niveluri şi aspectul elementelor
constituente se modifică în mod continuu
Nori Altocumulus semitransparenţi în
benzi sau Altocumulus în unul sau mai
multe straturi, aproape continui
invadează progresiv cerul; în general,
aceşti nori Altocumulus devin groşi în
ansamblul lor
Nori Altocumulus formaţi prin etalarea
Cumulus (sau a norilor
Cumulonimbus)
Nori Altocumulus în două sau mai multe
straturi, în general opace pe alocuri şi care

58
 Cifră de
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
cod
Altocumulus opacus într-un singur nu invadează progresiv cerul; sau strat
strat, care nu invadează progresiv opac de Altocumulus care nu invadează
cerul, sau Altocumulus împreună cu progresiv cerul; ori nori Altocumulus,
Altostratus sau Nimbostratus observaţi simultan cu nori Altostratus sau
Nimbostratus
Nori Altocumulus care prezintă înmuguriri
Altocumulus castellanus sau sub forma unor mici turnuri sau creneluri,
8
Altocumulus floccus ori Altocumulus având aspect de flocoane
cumuliforme
Nori Altocumulus pe un cer cu aspect
Altocumulus pe un cer haotic, situaţi,
9 haotic, ei sunt, în general, situaţi la mai
în general, la mai multe niveluri
multe niveluri
Norii Altocumulus, Altostratus şi
Nori CM invizibili din cauza
Nimbostratus sunt invizibili datorită
întunericului, ceţii, tranportului de
întunericului, prezenţei ceţii,
praf, de nisip sau a altor fenomene
/ transporturilor de praf, de nisip sau altor
analoage precum şi din cauza
fenomene analoage, ori mai frecvent, ca
prezenţei unui strat continuu de nori
urmare a prezenţei unui strat continuu de
situaţi mai jos
nori situaţi la un nivel mai jos
NOTE: 1. Dacă pe cer se observă nori CM diferiţi, care corespund în tabelul de mai sus
diferitelor cifre de cod, litera simbolică CM se codifică conform criteriilor generale de codificare,
specificate în “Instrucţiunile pentru observarea, identificarea şi codificarea norilor şi a
fenomenelor meteorologice”.
2. Dacă în prezenţa ceţii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolică CM se
cifrează ca şi cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifrează. Trenele de condensare
presistente, ca şi masele noroase care sunt vădit formate din trenele de condensare şi care
seamănă cu norii CM se cifrează ca şi aceştia.

CH – norii care aparţin genurilor Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus. Litera

simbolică CH se codifică după următorul tabel de cod:
COD 0509

Cifră
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
de cod
Fără nori Cirrus, Cirrocumulus sau
0 Fără nori CH
Cirrostratus
Cirrus fibratus, uneori Cirrus
Norii cirrus în formă de filamente, fibre sau
1 uncinus care nu invadează
cârlige, care nu invadează progresiv cerul
progresiv cerul
Cirrus compacţi (denşi) în bancuri sau jerbe
Cirrus spissatus, în bancuri sau în
încâlcite care, în general, nu cresc şi par a fi,
jerbe încâlcite care, în general, nu
câteodată, resturi ale părţii superioare a unui
cresc şi câteodată, par a fi
2 Cumulonimbus; ori Cirrus care prezintă
rămăşiţele părţii superioare a unui
înmuguriri sub forma unor mici turnuri sau
Cumulonimbus; ori Cirrus din
creneluri, sau Cirrus având aspectul de
speciile castellanus sau floccus
flocoane cumuliforme
3 Cirrus spissatus Cirrus denşi având adeseori forma de

59
 Cifră
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
de cod
cumulonimbogenitus nicovală; aceşti nori Cirrus sunt rămăşiţe ale
părţilor superioare ale norilor Cumulonimbus
Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus Cirrus în formă de cârlige sau fibre (filamente)
ori împreună, invadând progresiv sau sub ambele forme invadând progresiv
4
cerul; aceşti nori devin, în general cerul, aceşti nori devin, în general, mai denşi
mai groşi (denşi) în ansamblul lor în ansamblul lor.
Cirrus (adeseori în benzi) şi Cirrus (adesea în benzi care converg către un
Cirrostratus sau Cirrostratus singur, punct sau către două puncte opuse ale
care invadează progresiv cerul; orizontului) şi Cirrostratus, sau Cirrostratus
5 aceşti nori devin, în general, mai singur; în ambele cazuri, aceşti nori invadează
groşi (denşi) în ansamblul lor, dar progresiv cerul şi devin în general, mai denşi
valul continuu nu atinge 45° în ansamblul lor, însă vălul continuu nu atinge
deasupra orizontului. 45° deasupra orizontului
Cirrus (adesea în benzi) şi Cirrus (adesea în benzi care converg către un
Cirrostratus, sau Cirrostratus punct sau către două puncte opuse ale
singur, care invadează progresiv orizontului) şi Cirrostratus sau Cirrostratus
cerul; aceşti nori devin, în general, singur, în ambele cazuri, aceşti nori invadează
6
mai groşi (denşi) în ansamblul lor; progresiv cerul şi devin în general, mai denşi
valul continuu depăşeşte 45° în ansamblul lor; valul continuu depăşeşte 45°
deasupra orizontului, fără ca cerul deasupra orizontului, fără ca cerul să fie
să fie acoperit în întregime acoperit în întregime
Cirrostratus acoperă în întregime Val de Cirrostratus care acoperă complet bolta
7
cerul cerească
Cirrostratus care nu invadează
Cirrostratus care nu invadează cerul şi nu
8 progresiv cerul şi nu-l acoperă în
acoperă complet bolta cerească
întregime
Cirrocumulus singuri sau Cirrocumulus
Cirrocumulus singuri sau
coexistând cu Cirrus ori Cirrostratus, sau cu
9 Cirrocumulus care predomină faţă
amândoi, dar norii Cirrocumulus sunt
de ceilalţi nori CH
predominanţi
Norii CH invizibili din cauza Norii Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus,
întunericului, ceţii, transportului de sunt invizibili ca urmare a întunericului,
praf, de nisip sau altor fenomene prezenţei ceţii, transportului de praf, de nisip
/
analoage, sau ca urmare a prezenţei sau altor fenomene analoage ori mai frecvent
unui strat continuu de nori situaţi la din cauza prezenţei unui strat continuu de nori
un nivel mai jos situaţi la un nivel mai jos.

NOTE:
1. Dacă pe cer se observă nori CH diferiţi, care corespund în tabelul de mai sus diferitelor
cifre de cod, litera simbolică CH se codifică conform criteriilor generale de codificare, specificate
în “Instrucţiunile pentru observarea, identificarea şi codificarea norilor şi a fenomenelor
meteorologice”.
2. Dacă în prezenţa ceţii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolică CH se
cifrează ca şi cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifrează. Trenele de condensare
persistente, ca şi masele noroase care sunt vădit formate din trenele de condensare şi care
seamănă cu norii CH se cifrează ca şi aceştia.

60