GEOMETRIE

1. Suma lungimii tuturor laturilor.

2. Figura geometricǎ cu trei laturi.
3. Repetiţia este mama ............ .
4. Ỉmparte cercul în douǎ pǎrţi egale.
5. Dreptunghiul cu toate laturile egale.
6. Ỉmpǎrţirea fǎrǎ rest.
7. Numǎr mare de obiecte.
8. Jumǎtate.
9. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ numai la un
capǎt.
 UNITǍŢI DE MǍSURǍ

1. Cu kilogramul se mǎsoarǎ ........... .

2. Ora dureazǎ 60 de .............. .
3. Când e an bisect, ............ are 29 de zile.
4. De 1000 de ori mai mic decât unitatea principalǎ pentru mǎsurat
masa.
5. Cu el se mǎsoarǎ valoarea obiectelor.
6. De 1000 ori mai mic decât metrul.
7. Unitatea principalǎ pentru mǎsurat lichidele.
8. Vas sau ……… .
9. Mai Mari decât unitatea principalǎ.
10. Are 100 de ani.
11. Mergem la şcoalǎ 5 ............ din sǎptǎmânǎ.
 ADUNAREA

1. Proprietate a adunǎrii.
2. Un termen al adunǎrii se aflǎ prin ……….. .
3. Rezultatul adunǎrii se numeşte …………… .
4. Adunarea este o operaţie …………… .
5. Altǎ proprietate a adunǎrii.
6. Numerele care se adunǎ se numesc ………… .
7. La dunare 0 este element …………
8. Proba adunǎrii se poate efectua prin ………….. .
 SCǍDEREA

1. Acest semn “ – “ se numeşte ………….

2. Primul termen al scǎderii se numeşte …………… .
3. Scǎderea este o operaţie inversǎ ………… .
4. Proba scǎderii se face prin scǎdere sau prin ………… .
5. Ỉmpǎrţirea este o ………….. repetatǎ.
6. Rezultatul scǎderii se numeşte rest sau …………. .
7. A face proba înseamnǎ a …………… .
8. Al doilea termen al scǎderii se numeşte ……………… .

ỈNMULŢIREA
 ỈNMULŢIREA

1. Primul factor al înmulţirii.

2. Al doilea factor al înmulţirii.
3. Proprietate a înmulţirii.
4. Cum este înmulţirea faţǎ de adunare?
5. Dacǎ unul din factori este zero, produsul este ………. .
6. Cum se numesc numerele care se înmulţesc?
7. Altǎ proprietate a înmulţirii.
8. Rezultatul înmulţirii.
9. Pentru înmulţire 1 este element ……….. .
10. Ỉnmulţirea este o ………… repetatǎ.
 ỈMPǍRŢIREA

1. Ỉmpǎrţirea poate fi în pǎrţi egale sau prin ……… .

2. Numerele fǎrǎ soţ se numesc numere ……….. .
3. Primul termen al împǎrţirii se numeşte .............. .
4. Rezultatul împǎrţirii se numeşte ............... .
5. Când deîmpǎrţitul nu se împarte exact la împǎrţitor avem o
împǎrţire cu ………… .
6. Al doilea termen al împǎrţirii se numeşte ………… .
7. Ỉmpǎrţirea este o operaţie inversǎ a …………. .
8. La împǎrţire 1 este element …………… .
9. Operaţia 0 : 0 nu are …………. .
10. Numerele cu soţ se numesc numere ……………. .
 NUMERAŢIA

1. Unitǎţile de mii sunt unitǎţi de ordinul ............. .

2. Sutele de milioane sunt unitǎţi de ……….. nouǎ.
3. Zece ………. de mii formeazǎ o sutǎ de mii.
4. Sutele de ……….. sunt unitǎţi de ordinul şase.
5. Clasa ……… cuprinde unitǎţi de ordinul 1, 2, 3.
6. Deoarece zece unitǎţi de un ordin formeazǎ o unitate de ordinul
imediat superior, sistemul de numeraţie este un sistem ………. .
7. Clasa ……….. cuprinde unitǎţi de ordinul 9, 8, 7.
8. Zece sute de mii formeazǎ o ……… de milioane.
9. Unitǎţile de milioane sunt unitǎţi de ordinul ………. .
10. ………. mulioanelor cuprinde unitǎţi de ordin 10, 11, 12.
 CIFRELE ROMANE

1. Cifrele romane cu valoare mai micǎ scrise înaintea cifrelor cu

valoare mai mare indicǎ ........... (IV, IX etc).
2. 59 scris cu cifre romane.
3. I, X, C, M – sunt ........ romane.
4. I, X, C, M nu se pot repeta mai mult de .......... ori consecutiv.
5. Sunt în total 7 ........... pe care romanii le foloseau pentru scrierea
numerelor.
6. Ỉn prezent, noi folosim cifrele ........... .
7. Gǎsim scrierea cu cifre romane pe ............ istorice.
8. 1400 scris cu cifre romane.
9. VII – cifrǎ care în cuvinte se scrie ...........
10. Descifrarea unor .......... se realizeazǎ datoritǎ cunoaşterii cifrelor
romane.
11. Pentru scrierea numerelor, romanii foloseau şapte semne,
respectând cinci ..........
 OPERAŢII

1. Operaţie care nu are sens dacǎ al doilea numǎr este 0.

2. Rezultatul înmulţirii, dar şi scrierea a x b.
3. Numere care se înmulţesc.
4. Fǎrǎ ea nu ai nevoie de judecatǎ.
5. Poate fi mintal, oral sau în scris.
6. Şi scrierea a – b se numeşte astfel, nu numai rezultatul scǎderii.
7. Rezultatul adunǎrii.
8. Orice scriere a : b, dar şi rezultatul împǎrţirii.
 FRACŢII

1. Desparte numǎrǎtorul de numitor.

2. Linia de fracţie se mai citeşte .......... .
3. Ne aratǎ câte pǎrţi din întreg sunt luate în considerare.
4. Una, mai multe, zero sau numǎrul total de pǎrţi luate în
considerare dintr-un întreg împǎrţit în pǎrţi la fel de mari formeazǎ
o ................ .
5. O singurǎ parte dintr-un întreg.
6. Jumǎtate.
7. Pǎtrime.
 GEOMETRIE

1. Figurǎ geometricǎ ce are trei laturi.

2. Unitatea principalǎ pentru mǎsurat lungimea obiectelor.
3. Instrument cu ajutorul cǎruia se construieşte cercul.
4. Suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice.
5. Figurǎ geometricǎ ce are douǎ câte douǎ, laturile opuse, egale.
6. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ la ambele capate.
7. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ numai la un capǎt.
8. Douǎ semidrepte care au aceeaşi origine şi nu sunt în prelungire,
formeazǎ ……………
9. Linia este formatǎ dintr-o infinitate de ............... .
 FRACŢII

1. Unul din numerele care se înmulţesc.

2. Ỉmpǎrţirea numǎrǎtorului şi numitorului la acelaşi numǎr diferit de
zero.
3. Ca sǎ aflǎm suma a douǎ sau mai multe numere efectuǎm operaţia
de ............ .
4. Ỉnmulţirea numǎrǎtorului şi numitorului cu acelaşi numǎr diferit de
zero.
5. Ne aratǎ câte pǎrţi luǎm dintr-un întreg.
6. Ỉntre numǎrǎtor şi numitor se pune ........... de fracţie.
7. Jumǎtate.