Drept civil III

Teoria generală a obligațiilor

 Tema 5 
ACTUL JURIDIC UNILATERAL ȘI FAPTELE JURIDICE LICITE
CA IZVOARE DE OBLIGAŢII
Sarcini la domiciliu
I. Redați schematic tema (cât se poate de detaliat).
II. Întocmiți un mic vocabular la temă (din cele mai importante noțiuni).
Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii este actul juridic civil care reprezintă
rezultatul voinţei unui singur subiect de drept avînd ca efect naşterea, modificarea
sau stingerea unei obligaţii.
Angajamentul unilateral ar putea fi definit ca manifestarea de voință făcută în
vederea creării unei obligații juridice în sarcina emitentului.
Cel care promite în mod public o recompensă în schimbul executării unei prestaţii este
obligat să facă plata, chiar dacă prestaţia a fost executată fără a se cunoaşte
promisiunea.
Gestiunea de afaceri constă în situaţia în care o persoană (gerantul) îndeplineşte acte
sau fapte în interesul unei alte persoane (geratul) fără a fi fost însărcinată în acest
sens.
Îmbogățirea nejustificată reprezintă raportul dintre persoana îmbogățită și persoana
dezavantajată, ce permite celuia din urmă să pretindă restituirea îmbogățirii sau
valoarea bănească a acesteia, de la persoana ce și-a majorat patrimoniul în mod
nejustificat.
Prin plată înţelegem executarea în natură a unei obligaţii care are ca obiect o prestaţie
pozitivă, ce poate fi de a da sau a face.
III.Selectați din Codul civil cazurile concrete în care se aplică regulile îmbogățirii
nejustificate.
Articolul 868. Executarea în folosul unui creditor apparent
(2) Creditorul aparent este ținut să restituie adevăratului creditor prestația primită,
potrivit regulilor îmbogățirii nejustificate.
Articolul 898. Efectele admiterii acțiunii revocatorii
(2) În cazul în care terțul contractant sau beneficiarul nu poate restitui prestația
datorată, creditorul poate pretinde valoarea ei bănească conform dispozițiilor legale
privind îmbogățirea nejustificată.
Articolul 1024. Neapariția obligațiilor în caz de lipsă a răspunsului
 (2) Dispozițiile alin. (1) lit. b) și c) nu se aplică dacă bunurile, lucrările, serviciile,
conținutul digital sau alte prestații au fost furnizate consumatorului:
a) în condițiile gestiunii de afaceri fără mandat; sau
b) din eroare ori în alte circumstanțe în care apare obligația de restituire întemeiată
pe îmbogățirea nejustificată.
Articolul 1663.  Obligațiile precontractuale ale creditorului
(5) În cazul în care fidejusorul revocă oferta sau anulează fidejusiunea în temeiul alin.
(1)-(4), prestațiile primite de către părți se restituie conform dispozițiilor legale privind
îmbogățirea nejustificată.

IV. Trasați o paralelă între instituțiile gestiunea de afaceri și îmbogățirea nejustificată din
Republica Moldova și România.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă de mai jos.
TEST-GRILĂ
1. Promisiunea publică de recompensă:
a) este un act juridic unilateral generator de obligații civile;
b) este un fapt juridic licit generator de obligații civile;
c) este un autoangajament unilateral.
2. Persoana care a anunțat public acordarea unei recompense:
a) este în drept să revoce în același mod promisiunea făcută;
b) este în drept să revoce oricând promisiunea făcută;
c) este în drept să revoce în același mod promisiunea făcută, cu excepțiile prevăzute de
lege.
3. Actele săvârșite de gerant, după ce a fost înștiințat despre neacceptarea acestora de
către gerat:
a) nu generează pentru gerat obligații, nici față de gerant, nici față de terți;
b) generează pentru gerat doar obligații față de terți;
c) generează pentru gerat doar obligații față de gerant.
4. Persoana îmbogățită nu este îndreptățită la îmbogățirea:
a) în cazul în care contractul sau actul juridic care a servit ca temei de obținere este lovit
de nulitate;
b) în cazul în care contractul sau actul juridic care a servit ca temei de obținere este
ineficient cu efect retroactiv;
c) în cazul în care hotărârea judecătorească sau un alt temei de obținere este nevalabil
cu efect retroactiv.
5. Persoana îmbogățită nu este obligată să restituie îmbogățirea:
a) în măsura în care ea a suportat un dezavantaj prin dispunerea de îmbogățire;
b) dacă în schimbul îmbogățirii, i-a oferit terțului o altă îmbogățire, fiind de bună-credință
la acel moment;
c) dacă persoana dezavantajată și-a dat consimțământul în mod liber și fărăr eroare de a
suferi dezavantajul.
✶✶✶