Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trepte Spre Cer - Zecharia Sitchin
Trepte Spre Cer - Zecharia Sitchin
i
I
I
1
i
I
,
i
;
- -- ---.--- - ~ ----
N
. trj
o U) .
>
0
0'
...
trj .trj .
> '"t:I
. tr.I
t:rj '. (f)
CI)
CI)
trj g
Z
..
Zecharia Sitchin
The Stairway to Heaven CUPRINS
,
Informa/ii ~i comenzi ramburs:
c.~P.76-161, Bucure~ti, 77450, Romania
www.aldopress.ro
t,
-----.-
-
. IN CAUTAREA PARADISUtUI
. ,
. A existat 0 vrerne, spun scripturile, cand nernurirea era la
indemana tuturoroamenilor. .
-------...- - . __u .
_ _._
- - --. """""'.'-".
"" .
8 / Zecbaria siichin
Trept~ cer /9
~ a fost omul alungat din locul unde nemurirea se af1a.la s.eaflau nomeroase picturi ale celor mai mari pictori !ji,ori de
indemanasa. ~i impiedicatsa ajungala ea, Diciodatiinu a incetat cate ori era vorba de alegorii sexuale, ele cuprindeau un peisaj
sa !ji-oaminteasca,sa tinjeasca dupa ea !jisa incerce s-o atinga. cu 0 f3ntina sau un izvor. Poate cea mai celebrii dintre ele este
De la alungarea din Paradis, eroii au mers pana la capatul Amorul sacru ~i amorul profan a lui Tizian, care a fost pictata
pamantuluiin ciiutareanemuririi;catorvaale!jile-a fost pennisa.iar carn in perioada aceea.
oameniisimpli cred ciiau !jaDS3 s-o atinga.De-a lunguIveacuri1or, Raportul lui Ponce de Leon catre regele Ferdinand este
aceasta ciiutare a fost privilegiul indivizilor,dar pe la inceputul reflectat in insemnarile tinute de istoricul oficial al curq;, Peter
mil~ului ea devenise0 intreprinderea regatelorputemice. Martyr de Angleria. A!jacum arata el in Decade de orbe novo
Lumea Noua a fost descoperita -3!ja suntem imp~i sa (Deceniile Lumii Noi), indienii care
. proveneau'din insulele Lu-. '
credem - cind exploratoriiau pornit in cautarea unei noi rute ma- cayos ori Bahamas au povestit ca "exista 0 insula... in care se
ritime ciitre India !jibogatiile sale. Adevarat, insa nu pe de~a-n- afla un izvor etern, ale carui puteri magice constau in faptul cii,
tregul; fiindcii ceea ce voiau cel mai mult Isabela !jiFerdinand, daca cineva bea din el, probabil !ji insotit de 0 anUmita dieta,
regina !jiregele Spaniei, era descoperirea izvorului tineretii ve!j- devine tinar din n~)U".Multi cercetatori, ca depilda Leonard'
nice, un izvor magic, ale carui ape intinereau pe batr3ni !jiii ta-. Olschki, (ponce de Leon's Fountain of Youth:History of a Geo-
ceau tineri pe vecie, fiindca pornea chiar din Paradis. . graphical Myth), au ariitat ca "izvorul tineretii este cea oiai popu-
Imediat ce Colomb !jioamenii sai au pus piciorul pe ceca lara expresie a emotiilor!ji sperantelor care i-au insufletit pe cu-
ce credeau a fi insulele Indiei (Indiile de Vest), au !jiinceput, pe ceritorii Lumii Noi." Indiscutabil, Ferdinand, regele Spaniei, era
langa explorarea. noului tinut, cautarea legendarului izvor ale foarte insufletit !jineriibdator sa afle noutati.
ciirui ape "taceau din om batran t3nar din nou". "Indienii".cap- A!j3ca, atunci cand a sosit scrisoarea de la Ponce de Leon,
turati erau interogati !jichiar torturati de catre spanioli pentru a Ferdinand nu a pierdut timpul. I-a acordat acestuia un Patent de
dezvalui locul in care se afla izvorul.
Descoperire (datat 23 februarie 1512),autoriz3nd 0 expeditie de
Unul dintre cei care au dovedit mare zel in aceasta ciiutare
pe insula Hispaiiola spre nord. I s-a ordonat amiralitatii sa-i
a fost Ponce de Leon, mercenar !jiaventurier, care a ajuns guver- puna la dispozitie cele mai bune vase !jimarinari, astfel ca Ponce
nator al unei Parti din insula Hispaiiola nurnita astiizi Haiti !jial de Leon sa descopere neintarziat insula "Beinint' (Bimini). Re-
ora!jUluiPuerto Rico. In 1511, el a luat parte la interogatoriile gel~ a pus 0 conditie explicita: "Dupa ce vei descoperi insula !ji
unor indieni. Descriindu-!jiinsula, ei vorbeau despre perle !jialte vei.afla ce se gase!jtein ea, sa-mi trimiti imediat un raport":
bogatii. 'De asemenea, taudau virtutile apelor sale. Exista un iz- in martie 1513. Ponce de Leon a DOrnitSDrenord in cauta-
vor, spuneau el, om cace WI UIlI "I,;UI,;C1IJC1l
UCl'UVC114
41111Ul UC1U-
rea insulei Bimini. Pretextul expeditiei a fost ciiutareade "aur !ji
se. Dopa" asta, "i s~a intors barbatia !ji putea sa faca tot ce tacea alte metale"; adevaratul scop al expeditiei era descoperirea izvo-
un barbat tinar, s-a insurat !ji a fiicut !ji copii". rului tineretii ve!jnice.Acest lucru I-au aflat marinarii dopa ce au
Ascultind co interes din ce in ce mai mare, Ponce de Leon
descoperit, nu una, ci sute de insule in Bahamas. Debarcind pe
- el inSU!ji'unbarbat in varsta - a fost imediat co~vins ca indienii insula dupa insula, echipele erau instruite sa caute, nu aur, ciun
descriau izvorul tineretii. Poststriptullor, cii batranului i se "in- izvor sau 0 flintana neobi!jnuit(a).Apele fiecarui parau erau ve-
torsese barbatia", s-a insurat !ji a tacut copii, a fost cel mai con- rificate !ji baute - tara vreunefectevident.in DominicaP3!jtelui
vingator. C3ci la curtea spaniola, ca de altfel in intreaga Europa, . ~ - Pasca de Flores in varianta spaniola - a fost descoperim 0
I
~r
10 / Zecharia Sitchin
---'._-------- 1tepte sp~ cer / 11
coasta. Ponce de'Leon a numit "insula'" Florida. Navigand de-a ele pIintr-un tuDel subteran. Daca iantfuia se afla pe 0 insula, nu
lungul coastei,Ponce de Leon i~i trimitea oamenii in adancul cumva izvorul care 0 alimenta i~i avea originea in Florida?
padurilor pentru a bea apa nenumaratelor paduri.. Nici unul insa In 1521, Coroana spaniola I-a trimis din nou pe Ponce d~
nu se dbvedea cel diutat. Leon intr-o expeditie, de data aceasta concentrata pe Florida. Nu
E~ecul misiunii nu a tacut dedit sa intareasca credinta ca exista nici un dubiu asupra scopOOlor acestei misiuni: diteva de-
izvorul se afla acolo, trebuhi doar sa fie descoperit. Au fost inte- cenii mai taniu, referindu-se la aceasta, istoricul Antonio de
rogati'61tiindieni. Unii pareau incredibil de tineri pentru varsta Herrera'y Tordesillasa spus in Histaria generaf de las [ndias ca
pe care pretindeauca'o aveau. Altii povesteau legende care con- . "el (Ponce de Leon) a plecat in cautarea Sfintei Fantani, atat de
firmau existenta izvorului. 0 astfel de legenda (a~acum este re:' renumita printre indieni ~i a raului ale carui ape ii intinerea pe
data in CreationMyths of Primitive America, de 1. Curtin) spune cei hatraiti". EI spera sa gaseasca in Florida izvorul ~i riul des-
pre care indienii din Cuba ~iHispaiiola spuneau ca "batranii
ca atunci cand Olelbis, "Cel care sta deasupra", a tacut omeni- care se imbaiaza in ele redevin tineri".
rea, a trimis doi emisari pe Pamant pentru,a construi 0 scara care
In locul tineretii ve~nice, Ponce de Leon a gasit moartea,
sa lege Cerul de Pamant. La jumatatea scarii ei vor coristrui un
din cauza unei sageti indiene. De~i cautarea individuala a unei
loc de odihna, cu un bazin cu apa pura. Acolo trebuia sa faca.
potiuni sau lotiuni care sa asigure viata ve~nicanu va inceta ni-
doua izvoare. Unul cu apa pentru baut, celalalt cu apa pentru
ciodata, cautarea organizata, pe bazii de decret regal, a 'incetat
imbaiat. Cand un om imbatrane~te,a spus Olelbis, sa fie lasat sa _pentru ~otdeauna.
urce pe scara. Ajuns la izvor sa bea ~isa se imbaieze ~itineretea Sa fi fost acea~ta cautare inutila de la bun inceput? Erau
i se va intoarce.
Ferdinand, Isabela, Ponce de Leon ~i ceilalti care au moot in
Convingerea c~ izvonil exista pe undeva era atat'de mare, cautarea tineretii ve~niceni~te nebuni dand crezare unor basme
incat in 1514 - un an dupa misiunea nereu~ita a lui Ponce de pentru copii? .
Leon -, Peter Martyr.iI informa pe Papa Leo X urmatoarel~: Ei nu vedeau a~alucnirile. Sfintele Scripturi, credintele pa-
_
deveni unul dintre nemliritori". Pentru a ajunge aici, penultima din motivele cautiirii .legendarei tantani in India - tara pe care 0
sa munca a fost sa aduca din gradina Hesperidelor merele de aur. cauta Columb ~ipe care a crezut c-a gasit-o.
Hesperidele - ,,fiiceletaramuluisoarelui-apune"-I~aula ca- Segmentul din Coran care contine legenda este sura a opt-
patul pamantului.' sprezecea. Ea relateazii despre cateva intamplari din viata 'lui
Nu au liisat grecii ~i romanii numeroase legende despre Moise, eroul biblic al exodului israelitilor din Egipt. Dupa ce a
muritori deveniti nemuritori? Zeul Apollo a uns trupullui Sarpe- fost ales in noua sa calitate de "mesager al Domnului", el a fost
don, ~ incat aeesta sa traiasca mai multe generatiLZeita Afro- instruit de catre un "servitor al Domnului". Insotit de un ajutor,
dita i-a oferit lui P.haon0 potiune magica: ungandu-se cu ea, el trebuia sa-~iintdlneasca enigmaticul profesor dupa'numai un in-
s-a transfonnat intr-un tanar '"care a aprins inimile tuturor fe- diciu: trebuia sa ia cu el un pe~te uscat, iar locul in care pe~tele
meilor din Lesbos"~lar Demophon, uns,cu ambrozie de Deme- va sari ~iva disparea va fi locul in care i~i va intdlni profesorul.
tra, ar fi devenit cu siguranta nemuritor, daca mama sa - necu- Dupa muM ciiutarein zadar, insotitorullui Moise i-a suge-
noscand identitatea zeitei - n-arfi intrerupt procedura. rat sa renunte. Dar Moise a insistat sa continue, fiindca nu va re-
Apoi este legenda lui Tantalus, care a devenit nemuritor nunta pana nu va ajunge la "intretaierea dintre douii riOO". Fiirii
m3nc3nd la masa zeilor ~i furaildu-Ie 'nectarul ~i ambrozia.
OmoIindu-~i fiul pentfu a-i servi carnea drept masa zeilor, el a
ca ei sa observe, miracolul se produses~ deja: ' -
fost osaodit intr-un loc CDITucte~iape minunate, dar pe 'care nu Dar cand au ajuns la conjluenla rauri/or
Ie putea atinge vreodata. (Zeul Hennes I-a readus la viati pe fiul uitasera de pe~te,
miiceliirit.)Pe de altii parte, Ulise a refuzat nemurirea oferitii de care sarise ~i 0 luase pe rau '11jos
nimfa Calypso pentru a ramane alaturi de ea, prefeIind:sii se in- ca printr-un tunel.
toarcii acasii la sotia lui.
Mai este apoi legenda lui Glaukos, un riluritor, un pescar Dupa ce au mers hlai departe, Moise i-a spus insotitorului:
simplu, care a devenit zeu al marii. Intr-o zi el a observat cum un "Adu mancarea." Dar acesta i-a spus ca pe~teledisparuse:
p~e prins de el atingand 0 anumita iarba a revenit la viati ~is-a
intors in mare. Luand iarba in gurii, Glaukos a sarlt in apa exact "Cand ne-am a~ezat pe piatra.
in acela~i loc. Zeii marii, Okeanos ~iTethys,I-au admis alaturi n-ai'viizut ce s-a Intamplat?
de ei ~. I-au flicut zeu., Uitai de pe~te cu adevarat -
£_-= : ~:':, =- :--- '-'_1.._'" '":,14~~t r1in C;:n~n1~ri~ .In- Satan m~a Picut sa uit sa-Ii spun:
dia", a fost ~ianul in care ocupatia musulmaniiin peninsula Ibe- $i-a jacut llrum prin rau in jos,
rica s-a incheiat prin capitularea maurilor la Granada. De-a lun- minune mare s-a-ntamplat.
gul celor aproape opt secole de dominare musulmanii~icre~tina $i Moise a spus:
a peninsulei, interactiunea dintre cele dona culturi a fost imensa. "Atunci aici e loculpe care atat I-am cautat. ..
lar povestea din Coran (cartea stanta ~ musulmanilor) despre ,-
pe~te ~i fantana vietii.era cunoscuta ~i de-o parte ~i de cealaltii. Povestea din Coran (Fig. 1) a pe~teiui-uscatcare a fost rea-
Faptul ca era aproape identica cu legenda greaca a pescarului dus la viata ~ia revenit in mare printr-un tuneltrece dincolo de
Glaukos a fost considerat 0 dov~daa autenticitiitiiei. A fost unul paralela cu legenda lui Glaukos, referindu-se nu' la un simplu
- ~_..--.-
=-- ~ ~ ~...:I'
,
Trepte sP,"!! cer J-1~
Tu dai sa bea
~:r~~.;:CJi ~tS-,~
}f~At~~fM.A1 lit din ape/e nemuririi
Fiindea a ta este Fantana Vietii.
o~~1
Nu .poate fi nici un dubiu, a~a cum spun scripturile, ca. raul
~~~~~~~-'ll . Nemuririi ~i Fantana Vietii existau; singura problem~ era - ~i
.o~~d~~U este - cum sa fie gasite.
A optsprezeceasura a Cor~ului ofe~ indiciiimportante.
. Ea ,continua cu intati~area celor trei paradoxuri ale vietii pe ~are
D\j JS,\4.\St-'lt' servitorul Domnului i Ie arata lui Moise. Apoi surttdescrise alte
~'~~U~I~ trei episoade: mai intai, 0 vizita in locul in care apune soarele;
O~,~~~~t;;j1 apoi in locul in care rasare, adica spre est; apoi in tinutul de din-
colo de eel de-al doilea, unde popoarele biblice ale lui Gog ~i
~~~~;1JW-'l" Magog (luptiitorii de la S,~itul. Lumii) planuiau noi nelegiuiri
I~.;:JI.!.
~i~~ i~JJ, asupra pamantenilor. Pentru a pune capat acestor lucruri, eroul,
numit aici Du-al'karnain ("Cel cu doua coarne"), a astupat tre-
.~~f~~!1~~~~) catoarea dintre munti cu blocuri de fier, deasupra carora a turnat
O""~':'S~'I;' t.i, ...(,-",.. .
I~ ~ '-J.~vW'"I.J ~.... plumb topit, creand 0 bariera atat de puternica indit Dici Gog,
nici Magog nu putea sa 0 riizbata. Separat, cei doi nu mai puteau
. face rau omenirii.. - ,
1t~\1b.~~Dtf-"
Cuvantul hzrnain; atat in araba, cat ~iin ebraica, inseamna
ot..~~t,*~ J'LjSjU ~i "coarne dubIe" ~i ,:raze duble". CQnformcelor trei episoade,
Fig.] . Moise ar.fi putut fi numit Du-al'karnain fiindca fata lui "avea
pescar, ci la insu~i Moise. De asemenea, descrie incidentul nu ca raze" - radia - dupa intalnirea cu Dumnezeu de pe muntele Si-
pe 0 intfunplare, ci ca pe ceva premeditat de Dumnezeu, care nai. Insa credintele populate medievale atribuiau cele .trei cala-
cuno~tea locul Apelor Vietii, ape care- puteau fi,recunoscute cu torii ~iepitetullui Alexandru eel Mare, regele Macedoniei care
.. 11It. . .. _.I_1__~ ~n ,,,,,.nlnl Tv i rh II r.nr.p.rit :mrn:mp. intre:U1a 111me.aiun~and in
-J -.. r -'1---..
Fiind cre~tinidevotati, regele ~iregina ~paniei trebuie sa fi India. ,
loat in sens literal viziunea descrisa in ,Cartea Revelatiei, "a .Aceste credinte populare, care il schimba pe Moise cu Ale-
raului cu Apa Vietii, limpede precum cristalul, ie~inddin Tronul xandru,. ii 'atribuie acestuianu numai calatoriilein tinutul lui
Domnului... iar in mijlocullui se afla pQmulvietii, cu douaspre- Gog ~iMagog, ci ~iepisodul cu pe~teleuscat adus la viatii cand .
zece feluri de ftucte". Aproape sigur au crezut in promisiunile AlexandrU~ibucatarul sau au gasit Fantana Vietii! .
Caqii: ,;Celui.insetatii voi da sa bea din fint8na vietii" ~i"celui Pove~tile referitoare la aventurile lui Alexandru eel Mare
infometat ii voi.da sa manance din pomul vietii". ~i nu aveau erau curente in Europa ~iOrientul Apropiat in epoca medievatii
cum sa nu cUI10ascapsalmul: ~i erau bazate pe scrierile istoriculuj grec Callisthenes din
16 / Zecharia
- -- Sitchin T!!p.te spre cer / !2
Olynth. El fusese nurnit de Alexandru sa-i consemneze aventurile vamt asta, tare s-a infrico~at de puterea apelor" ~i a renuntat sa-I
in expeditia din Asia, dar a murit in inchisoare dupa ce il jignise ,e.
mai imite pe Moise.
pe Alexandru. Scrierile sale au disparut in mod misterios. Secole Domic totu~i sa cunoasca "intunericul" de dincolo de mare,
mai tarziu, au inceput sa circule in Europa texte latine~ti despre Alexandru a lacut cateva ocoli~uri, in timpul carora a vizitat iz-
care se spunea ca sunt traduceri ale scrierilor lui Callisthenes. voarele fluviilor EufTat ~i Tigru, studiind "secretele cerurilor,
Savantii numesc acest text "pseudo-Callisthenes". stelelor ~i planetelor". "
Multe secole s-a crezut ca multele traduceri ale aventurilor lui Lasandu-~i trupele in spate, Alexandru s-a intors in Tinutul
Alexandru care circulau in Europa ~iOrientul Mijlociu erau lacute intunericului, ajungand la un munte numit Mushas la marginea
dupa acest text. Mai tarziu s-a descoperit insa ca au existat versiuni de~ertului. Dupa cateva zile de m~, a vamt ,,0 cale dreaptii care
paralele in mai multe limbi - printre care araba, persana, siriana, nu avea nici un zid, nici 0 inaltime, nici 0 vale". $i-a piiriisit cei
armeana ~i etiopiana - ~i cel putin trei versiuni grece~ti. Diferitele cativa insotitori ~i a pomit singur. Dupa ce a mers douasprezece
versiuni, dintre care unele i~i au originea in Alexandria secolului II zile ~i douasprezece nopti, "a zarit aura striilucitoare a unui in-
i.Ch., diferii ici-colo, dar, in mare, similitudinile indica faptul ca au ger", dar cand s-a apropiat a vazut ca era "un foc pihjolitor".
o sursa comuna, poate chiar scrierile Callisthenes, ori, ~ cum s-a Alexandru ~i-a dat seama ca a ajuns la muntele care domina in-
spus uneori, in scrisorile lui Alexandru catre mama sa Olimpia ~i treaga omenire.
catre profesoml sau Aristotel. ingerul nu era mai putin uimit decat Alexandru. "Cine e~ti tu
Aventurile miraculoase au inceput dupa cucerirea Egiptu- ~i de ce ai venit aici, muritorule?" I-a intrebat ingerul nedumerit,
lui. Din texte nu rezultii in ce directie a pomit Alexandru ~i nici "cum ai reu~it sa patrunzi in intuneric, caci nimeni n-a rncut-o pana
nu este sigur daca episoadele sunt aranjate in ordine cronologica acum". La care Alexandru a riispuns ca ins~i Dumnezeu i-a'ghidat
sau geografica. Unul din prime Ie episoade explica confuzia intre p~ii ~i i-a dat putere "sa ajunga in acest loc, care este Paradisul".
Alexandru ~i Moise: se pare ca Alexandru a incercat sa piece din Pentru a convinge cititorul ca Paradisul, spre deosebire de
Egipt asemenea lui Moise, despartind apele ~i traversand marea lad, putea fi atins prin diverse tunele subterane, autorul antic in-
pe JOs. troduce un dialog lung intre Alexandru ~i Inger despre om ~i
Ajungand la mare, Alexandru a cerut sa se construiasca in Dumnezeu. ingerul Ii cere lui Alexandru sa se intoarcii la oame-
mijlocul acesteia un zid de plumb topit, iar constructorii sai "au nii sai, dar Alexandru insista sa afle secretele care guvemeazii
c.ontinuat sa toame Dana cand structura s-a ridicat deasupra apei. Cerul, Pamantul,'pe Dumnezeu ~i omenirea. in final, Alexandru
. ., -. r. _ _ ___ ____: .c..____
~t'U&.'" '"'" '1'''''}'."" & a&_.. _ ___ . _ __ .
Apoi a construit deasupra ei un turn ~i un stalp pe care a pus Sa-l
fie sculptat chipul, cu douii coame pe cap". $i a pus sa se scrie pe
oferit nici unui om pana atunci. Supunandu-se, "ingerul ii zise:
el: "Cine va ajunge aici ~iva vrea sa traverseze marea sa ~tie ca eu «iti voi spune ceva astfel incat sa triiie~tirara a muri.» Cel-cu-
am inchis-o." doua-coame zise: «Spune-mi.» lar ingerul ii spuse: «in tinutul
Indiguind apele, Alexandru ~i oamenii sai au vrut sa traver- Arabiei, Dumnezeu a lacut un intuneric, in care a ascuns comoa-
seze. Din precautie, au trimis inainte ni~te prizonieri, dar cand ra cuno~tintelorsale. Tot acolo se afla 0 rantana ale ciirei ape
ace~tia au ajuns la mijloc "valurile marii au camt asupra lor ~i sunt numite apele vietii ~icel care bea din ea, chiar ~i 0 singurii
marea i-a inghitit, pieril1d cu totii... Cand Cel-cu-doua-coame a picatura, nu va muri in veci.»" .
-_. ,
18.-----
/ Zecharia Sitchin Treptespre cer / 19
Ingerul a atribuit ~i alte puteri magice acestor "ape ale vie- Luase cu el un pe$te uscat $i fiindu-i Joarte Joame s-a
tii", cum ar ti "puterea de a zbura prin ceruri asemenea ingeri- dus cu ella apa sa-l spele pentru a-I gati. Dar. ciind pe$-
lor". Nemaiavand nevoie de altceva, Alexandru intreaba nerab- tele a atins apa, a la$nit in ea $i a Jugit.
diitor: "In care sfert al Piimantului se afla fiinmna?" "Intreabii-i Cand Matun' a vazut asta, s-a dezbracat $i $-a arun-
pe aceia care sunt mo~tenitorii cuno~tintelor", a fost riispunsul cat in apa. dupa el.
enigmatic al ingerului. Apoi ingerul i-a oferit lui Alexandru un
ciorchine de struguri pentru a-~i hriini oamenii. Dandu-~i seama ca acesta era "Putul cu ApaVietii", Matun
Intorcandu-se la oamenii siii, Alexandru le-a povestit ce i s-a s-a spalat ~i a baut. Cand a ie~it din put, nu-i mai era foame, nici
intamplat ~i le-a oferit cate un bob de strugure. Dar dupii ce ru- nu mai avea vreo nevoie umana, tiindcii devenise El-Khidr -
pea un bob, in locullui aparea altul. J;)iastfel un singur ciorchine ve~nic taniir.
a reu~it sii-i hriineasca pe toti. Intorcandu-se in tabarii, el nu i-a spus nimic lui Alexandru
Alexandru a inceput sa-i intrebe pe toti inteleptii pe care i-a (pe care versiunea etiopiana it nume~te "Cel-cu-douii-coame")
putut giisi. I-a intrebat pe ace~tia: "Ati aflat cumva, in ciirtile despre descoperirea lui. Alexandru insu~i a pomit atunci ~i a des-
voastre, ca Dumnezeu a fiicut un loc intunecat in care a pus toate coperit piatra uitata de Matun "striilucind in intuneric ~i avand
cuno~tintele ~i.in acel loc se afla 0 fiintana numita «Fantana acum doi ochi care aruncau luminii". Dandu-~i seama ca a gasit
Vietii»?" Versiunea greaca sustine cii a trebuit sa se duca panii la calea cea buna, Alexandru a grabit pasul, insii a fost oprit de 0
capiitul pamantului pentru a-I giisi pe inteleptul care cuno~tea voce care-l certa pentru ambitiile sale ~i i-a profetit di in loc de
riispunsul; versiunea etiopianii spune insa ca el se afla chiar in viata ve~nica i~i va gasi curand moartea. Inspiiimantat, Alexan-
armata sa. Se numea Matun ~i cuno~tea scrierile antice. Locul, a dru s-a intors la oamenii sai ~i a renuntat la cautare.
spus el, "se aflii in apropierea soarelui, cand riisare pe partea Conform unora din versiuni, vocea apartinea unei pasari cu
dreaptii" . chip uman ~i I-a fiicut sa se intoarca atunci cand a ajuns intr-un
Prea putin liimurit de aceastii ghicitoare, Alexandru s-a Hi- loc ;,batut in smaralde, satire ~i iacinte". In scrisoarea lui Ale-
sat pe mainile ghidului siiu.Au mers din nou intr-un tinut al In- xandru ciitre mama sa, era vorba de doi oameni-pasiire care i-au
tunericului. Dupii 0 calatorie lunga; Alexandru a obosit ~i I-a tri- blocat trecerea.
mis pe Matun de unul singur inainte, sa gaseasca drumul. Pentru In versiunea greacii a pseudo-Chellistenes, bucatarullui Ale-
a~l ajuta sii vada in intuneric, Alexandru i-a dat 0 piatrii miracu- xandru, Andreas, a fost eel care a dus pe~tele uscat sa-l spele in .
loasa, pe care 0 primise el insu~i in imprejura,p deosebite de la fiintftna "ale ciirei ape luceau cu lumini". Cand pe~tele a atins apa,
un rege batran care tralse pnntre zel - 0 plarra ce JUsese auusa . a mVlat ~ll-a alunecal Ullllll<111i:1.I.'.c;aUL.<U1U
\oNa U'"'''''VP'''''' ~..
din Paradis de Adam cand fusese alungat de acolo ~i care t':ramai tarul a baut din apa ~i a luat cu el intr-un vas de argint, rara a spune
grea de cat orice substanta de pe piimant. nimanui despre descoperirea lui. Cand Alexandru (care in aceastii
Matun, de~i a mers cu grijii, s-a riitiicit. Atunci a scos piatra versiune era insotit de 360 de persoane) a ajuns intr-un loe care I
magica ~i a pus-o pe piimant. Cand a atins pamantul, aceasta a striilucea de~i nu se vedea nici soarele, nici luna, nici stelele, calea .1
inceput sa lumineze. In aceastii lumina, Matun a viizut un put. i-a fost bloeatii de douii piisan cu triisaturi umane.
Nu ~i-a d~ta seama ca daduse peste Fantana Vietii. Versiunea eti- "Intoarce-te, i-a spus una dintre ele, tiindca pamantul pe
opianii descrie ce s-a intamplat mai departe: care ca1ci apartine numai lui Durnnezeu. Intoarce-te, nefericitu-
20 / Zecharia Sitchin
------.--.- ~e spre cer / 21
Ie, fiindca in Tara Binecuvantatilor tu nu poti pune piciorul!" Gange, care n-ar fi fost altul decat raul Fison din Paradis. Acolo,
Tremurand de frica, Alexandru ~i oam€miisai s-au intors, dar in India (ori pe 0 insula apropiatii),Alexandru a ajuns la poarta
inainte de a pleca au luat ca suvenir 0 palma de tarana ~icateva Raiului.
pietre. Oupa cateva zile de mar~au ie~itdin Tara Noptii Ve~nice Pe masuriice aceste conc1uziiprindeau formain Europa me-
~i dind au ajuns la lumina au vazut ca tiirana ~ipietrele pe care dievala, 0 noua lumina a fost aruncatiiasupra subiectului dintr-o
Ie luasera erau praf de aur ~ipietre pretioase. sursa cu totul ~i cu totul nea~teptatii.to 1145, episcopul gennan
Abia atunci a povestit bucatarul despre pe~telecare inviase, Otto de Freisinga relatat in Chronicondespre 0 epistola uimitoa-
omitfuldinsa sa spuna ca bause ~ipastrase din apa. Alexandru I-a reoPapa, spune el, primise 0 scrisoare de la un conducator ~tin
batut ~i I-a alungat din tabara. Oar bucatarul nu voia sa piece din India, a carui existenta fusese complet necunoscma pana
singur, fiindca se indragostise de fiica lui Alexandru. A~aca i-a atunci. lar acel rege afirma ca mul din Paradis curgea intr-adevar
povestit acesteia secretul ~ii-a dat sa bea apa. Cand Alexandru a in tara sa.
aflat, a alungat-o ~ipe ea: "Ai devenit mptura zeiasca, capatand Episcopul Otto iI numea ~ipe intermediarul care ii adusese
nemurirea", i-a spus el, a~aca nu mai putea trai printre oameni
Papei scrisoarea, episcopul Hugh din Gebal, un o~ pe coasta
~i sa se duca sa traiasca in Tara Binecuvantatilor.Cat despre mediteraneana a Siriei. Conducatorul se numea loan Batranul
bucatar, Alexandru I-a aruncat in mare cu 0 piatra legata de gat.
sall, dupa numele de preot, parintele loan. Se spunea despre el
insa, in loc sa se inece, acesta s-a transformat in demon al marii.
ca este descendent chiar din magii care il intampinasera pe
,,~i a~ase incheie povestea bucatarului ~ia fecioarei", ni se
Christos. ii invinsese pe regii musulmani din Persia ~ia inteme-
spune.
iat un putemic regat cre~tin la capatul piimiintului.
Pentru inteleptii sfetnici ai regilor europeni medievali, dife-
ritele versiuni nu mceau decat sa confirme autenticitatea ~i ve- Astiizi, unii speciali~ti considera totul un fals in scopuri
chimea legendei lui Alexandru ~i a Fantanii Vietii. Oar unde se propagandistice. Altii considera ca ceea c~ i se relatase Papei
erau distorsionari ale evenimentelor reale. Lumea cre~tina din
aflau aceste ape magice?
vremea aceea lansase cu cincizeci de ani in urma 0 cruciada 00-
Era aproape de granita cu Egiptul, in peninsula Sinai, zona
de activitate a lui Moise? in apropierea Tigrului ~ia Eufratului, potriva ocupatiei musulmane in Orientul Apropiat (in special in
fluviile care izvorau de pe undeva din Siria? S-a dus Alexandru Tara Sfiintii),'fiind infranta la Edessa in 1144. Oar la capatul
la capatul pamantului - India - pentru a gasi fiintanasau s-a im- pamantului regii mongoli incepusera sa atace granitele imperiu-
barcat pentru aceste calatorii dupa ce s-a intors de aici? lui musulman, iar in 1141 I-au invins pe sultanul Sanjar. Ciind
ayautu JU,",U1CyaU ~-au 1UIHc1l ~c11CL.UIVC Jlll~U::IUt, tar nOlle v'I;;;:)u::;aa ClJWl.;) 111 VIQ~"I,"" u'-' 1-''' ,""vu...n.u. aaa , - r--
opere asupra subiectului din surse cre~tine au cazut de acord zentata Papei ca 0 victorie a unui rege cre~tincare ii atacase pe
asupra Indiei. 0 compozitie latina intitulata Alexander Magni musulmani din cealaltii parte.
Inter Ad Paradisum, 0 omilie siriana a episcopului lacob de Sa- Cautarea Fantanii Tineretii nu a fost printre motivele pri-
rug, Recension of Iosippon in armeana - completata cu povestea mei cruciade (1095), insa se pare ca a stat la originea celorlalie.
tunelului, a oamenilor-pasare ~i a pietrei mag ice - plaseaza Tara Fiindca imediat ce episcopul Otto i-a raportat Papei despre exis-
intunericului sau Muntele intunericului la capatul pamantului. tenta parintelui loan ~ia raului Paradisului in tara sa, acesta a ~i
Acolo, spun unele scrieri, Alexandru a pornit cu 0 corabie pe cerut reluarea cruciadelor. Ooi ani mai tarziu, in 1147, OOpara-
00 -.------.---
22 / Zecharia Sitchin !!:!Etespre cer / 23
-------
tul Conrad al Gennaniei, insotit de alti regi ~inobili, a pornit cea mai specifice: nu numai fetele Ie intinerisera, ci ~ibarbatia ~ivi-
de-a doua cruciada. rilitatea Ie fusesera restaurate.
in timp ce roata norocului se invmea cand in favoarea,cand Dar cum sa ajungi la aceasta fiinmna,daca drumul spre In-
impotriva cruciatilor, in Europa s-a auzit din nou de parintele dia erablocat de musulmani?
loan ~ipromisiunea sa de a-i ajuta. Confonn cronicarilor vremii, lar ~i iar, papii au incercat sa comunice cu parintele loan,
parintele loan a trimis in 11650 scrisoare imparatului Bizantului, "ilustrul ~imagnificul rege allndiei ~imult-iubit flu allui Chris-
imparatului SfiintuluiImperiu Roman ~i altor regi, in care i~i tos". in 1245, Papa Inocentiu N I-a trimis pe fratele Giovanni
declara intentia clara de a veni in Tara Sfiinta cu annatele sale. da Pian del Carpini, prin sudul Rusiei catre conducatorul mon-
Din nou, tara sa era descrisa ca fiind locul prin care curge mul golilor, crezandu-i pe ace~tianestorieni (0 ramura a bisericii or-
Paradisului ~iin care se afla poarta Raiului. todoxe) ~ipe han ca fiind parintele loan. in 1254 conducatorul
Ajutorulpromis n-a venitniciodata.Drumuldin Europacatre religios annean lIaithon a calatorit deghizat prin estul Turciei
India nu era inca deschis.La sfii~itul secolului al treisprezecelea catre Mongolia. insemnarea caIatoriei sale consemneaza trece-
cruciadeles-au incheiat,infrante deflnitivde musulmani.
rea pe langa 0 trecatoare ingusta in apropiere de Marea Caspica,
in timp ce annatele crueiate avansau ~ise retrageau, credin- numita Porfile de Fier; speculatia ca aceasta calatorie seamana
ta ca apele Paradisului curg in India continua sa se raspandeasca. cu cea a lui Alexandru (care turnase fier topit pentru a inchide 0
inca inainte de incheierea secolului doisprezece, 0 nou~ trecatoare) a servit la intarirea ideii ca la "capatul pamantului"
versiwle a aventurilor lui Alexandru i~ifacea loc in tabere ~ipie-
se poate gasi poa!1aRaiului.
tele ora~elor.Numita Romance of Alexander,era (a~acum se ~tie
Ace~tia,precum ~iaIti emisari papali sau regali au fost in-
astazi) opera a doi francezi care i~i bazasera "romantul" pe ver-
so\iti in curand de alti aventurieri, cum ar fi fratii Nicolo ~i
siunea latina a pseudo-Callisthenes ~i pe alte "biografii" ale
Maffeo Polo, insotiti de flul acestuia din unna, Marco Polo
eroului. Cavalerii, razboinicii, ora~eniiinsa nu erau tnteresati de
autori, fiindca opera povestea in cuvintele lor aventurile lui Ale- (1260-1295), sau de cavalerul gennan William de Boldensele
xandru in tinuturi exotice. (1336) - toti cautand tara parintelui loan.
Daca ace~ti calatori pastrau intact interesul curtilor sau al
Printre aces!~a era povestea celor trei f'antanimiraculoase:
una ii intinerea pe cei batrani, a doua oferea nemurirea, iar a treia Bisericii, cea care mentinea treaz interesul era tot literatura. Ast-
ii invia pe morti. Cele trei fiintani, se explica, erau localizate in fel a aparut opera unui autor care se prezenta astfel: .,Eu, John
zone diferite, spunandu-seca izvoraudin Tigru ~iEufrat (Orient), Maundeville, Cavaler", nascut 4in_ ora~ul ... S1.Albans
. Y. in- Anglia,
, "" ""'"
1'111tCg.pL)~Iuange tlllma). f\cestea erau cele patru moo ale Pa- care "a plt:l:aL pc UIC11C
lU au..' ...,VUU&~&~&
u~~.. - --- -- --
radisului ~i, de~i curgeau in zone diferite, toate aveau aceea~i Scriind la incheierea c1iHitoriilorsale, treizeci ~i patru de ani mai
origine: Gradina Edenului- exact a~acum se spunea in Biblie. tarziu, sir John poveste~te ca "am pornit catre Tara Sfiinta ~i spre
Cartea spune ca Alexandru ~i oamenii sai au descoperit lerusalim, ~i inca spre Tara Marelui Caan ~i a parintelui loan ~i
Fantana Reintineririi. Se dadea ca adevarat faptul ca cincizeci ~i inca spre India ~i multe alte tari cu toate miriunile dintr-insele".
~ase de insotitori ai lui Alexandru au baut din Fanmna Tineretii in capitolul douazeci ~i ~apte, supraintitulat "Despre bogatiile
~i "fata lor a redevenit ca de treizeci de ani". Pe masura ce noi regatului parmtelui loan", cartea (The Voyages and Travels of Sir
traduceri ale cartii W Iaceau drum in lume, detaliile deveneau ~i John Mallndevi/le.Knight) spune:
24 / Zecharia
-"-- .-Sitchin Treptespre cer / 25
Acest impdrat, piirintele loan, are 0 lard intinsd ~i In aeelloc, el aduna cavaleri Dobili ~i viteji cu care petre-
multe or~e nobile ~ifrumoase # nenumarate insule mari. cea, apoi ii trimitea la lupta contra d~manilor sai spunindu-le
Fiindcd pe tot intinsul ei, India este imparlitd in insule de sa nu se teama de moarte ori de rani fiindea vor fi inviati din
apele care izvoriisc chiar din Paradis... morti ~iintineriti:
$i tot acest pamant este bogat... in lara pdrintelui
loan sunt multe comori ~i multe pietre prefioase, atat de $i dupa moartea lor erau ad~i in acest Paradis ~i erau
mari, incat din ele se fac farfurii ~ipocaluri... jaculi de varsta demoazelelor ~i liisali sa se joace cu ele. $i
dupa aceea erau d~i intr-un alt Paradis, mai inalt, unde 11
Apoi Sir John descrie raul din Paradis: puteau vedea pe ins~i Dumnezeu in toata miire{ia Lui.
In aceastii lard se ajla 0 mare, care este numita Marea Dar acesta nu era Paradisul Biblie, spune Sir John. Acesta,
de Catron... La distan{ii de trei zile de mare se afla un munte spune el in capitolul treizeci, se afla dincolo de insulele ~i
mare, din care curge un rau mare care vine din Paradis ~i tinuturile prin care calatorise Alexandru cel Mare. Drwnul catre
este plin de pietre prefioase,jara 0 picatura de apa; ~i curge el duce spre rasarit, catre doua insule bogate in mine de aur ~i
prin dqert, pand ce ajunge la Marea de Catran. argint "unde Marea Ro~ie se desparte de Ocean":
Pe Hinga Raul Paradisului, mai era ,,0 insula mare, lunga ~I $i dincolo de acele finuturi # insule # de~erturi de
lata, numita Milsterak", care era raiul pe pamant. Avea "cele mai sub stapanirea parintelui loan, mergand drept care riisd-
minunate gradini ce se pot imagina, iar in ele se aflau toti pomii rit, nu mai gase~ti decat munli ~i pietre; iar ac% este
cu ftucte ~i toate natiile de ierburi placut mirositoare ~i de tdramul intunericului, unde nu se poate vedea, nici ziua~
folos". Acest paradis, spune Sir John, avea numeroase pavilioa- nici noaptea... $i acel pustiu line de la coasta aceasta
De ~i camere, a caror destinatie era placerea sexuala, toate fiind pana la paradisul terestru, acolo unde Adam, primul
opera unui om bogat ~i diavolesc. nostru tata, ~i Eva au fost pu#.
Aprinzand imaginatia (~i Iaeomia deopotriva) cititorului cu
pove~ti despre pietre pretioase ~i alte bogatii, Sir John stimuleaza De acolo izvorau raurile Paradisului:
apoi dorintele sexuale. Loeul, serie el, fusese umplut eu "eele mai
frumoase demoazele sub paisprezeee ani ~i eei mai frumo~i flacai in cel mai inalt varf al Paradisului, chiar in mijloc,
..J_ ___ .. A 11.. -
,:_ "' U.;l"'" J.0p'Ula... se aJ'a un PUIae unae les patru raun, care curg prin mul-
te lari, ~i unul este Fison sau Gange, # curge prin India,
... pusese sa se faca trei fantani, inconjurate cu pie- ori Emlak, iar in el sunt multe pietre prelioase ~i mult
tre de iasca ~i cristal, acoperite cu aur, biitute cu pietre nisip de aur.
prelioase # perle orientale uria~e. $i a pus sa se constru- lar al doilea rau este numit Nil, sau GihoR, care
iascd sub pdmant un mecanism astfel incat cele trei fan- curge prin Etiopia ~i apoi prin Egipt.
tani sa dea, la dorinla lui, una lapte, alta vin ~i a treia Altul este numit TIgru ~i curge prin Asiria ~iArme-
miere. $i locul acela il numea Paradis. nia Mare.
- -
26 / Zecharia Sitchin
----- Treptespre cer / 27
Altul este numit Eufrat, ~i curge prin Media, Arme- conjurarea Africii. in 1445, navigatorul portughez Dinas Dias a
nia $i Persia.
ajuns la gurile fluviului Senegitl~i"cugandulla scopul presupus
al voiajului, declara ca "se spune ca izvora~tedin Nil, fiind unul
Marturisind ca el insu~i nu ajunsese in biblica gradina a din glorioasele rauri ale pamantului, fiindca i~iare izvorul in pa-
Edenului, John Maundeville explica: "Nici un muritor nu se sadisul terestru, Gradina Eden". Alti exploratori i-au urmat,
poate apropia de acelloc mra mila Domnului; a~aca despre acel ajungand pana la Capul Bunei Sperante. in 1499, Vasco da
loc nu mai pot sa va spun nimic." Gama ~i flota sa au navigat in jurul Africii, ajungand la taramul
In ciuda acestei recunoa~teri, multe din versiunile traduse mult-dorit: India.
dupa originalul englez afirma ca Sir John ar fi declarat "Eu, John Totu~i,portughezii, cei care au lansat Epoca Descoperiri-
de Maundeville, am vazut fiintana ~iam baut de trei ori din apa lor, nu au ca~tigatintrecerea. Cercetand cu atentie hii11ivechi ~i
ei cu tovara~iimei ~ide cand am baut ma simt bine." Faptul ca scrierile celor care s-au aventurat spre rasant, un italian la origi-
in versiunea engleza Sir John se plange de dureri de guta, fiind ne, Cristobal Colon, a ajuns la concluzia ca navigand spre vest
la capatul zilelor, se pare ca nu a contat pentru cei entuziasmati ar putea ajunge in India pe 0 ruta mult mai scurta decat cea spre
de calatoriile sale. Nici nu conta atunci ca, a~a cum sustin unii est. Cautand finantare, el a ajuns la curtea lui Ferdinand ~ia Isa-
speciali~tide astiizi, John de Maundeville era un doctor francez belei. Avea cu el (~i a avut in timpul primului voiaj) 0 copie a
care nu calatorise niciodatii, insa a imaginat un jurnal de calato- versiunii latine~ti a cartii lui Marco Polo. De asemenea putea
rie din altele ale unora care indriiznisera sa se aventureze in arata cartea lui John de Maundeville, care explicase cu un secol
tinuturi indepartate. ~ijumatate mai devreme ca mergand spre est se ajunge la vest
Scriind despre viziunile care motivasera expeditiile ce du- "din cauza rotunjimii pamantului... caci a~aI-a mcut Dumnezeu
sesera la descoperirea Americii, Angel Rosenblat (La Primera asemenea peste tot". '
Visionde America y Gtros Estudios) conchide ca: "Pe langa cre- In ianuarie 1492, Ferdinand ~iIsabel i-au infrant pe musul-
dinta in Paradisul terestru mai era ~idorinta - de natura mesia- mani ~iau eliberat peninsula. Nu era oare un semn divin ca Spa-
nica (faustica) - de a descoperi Fanmna Tineretii Ve~nice.Visul nia va implini ceea ce nu reu~iseracruciatii?
Pe 3 august, acela~i an, Columb a pornit sub pavilion spa-
intregului Ev Mediu. In noua viziune a Paradisului Pierdut, po-
niol in cautarea unei noi rute spre India. Pe 15 octombrie a zant
mul vietii fusese convertit in Fantana Tineretii $iapoi in Raul Ti-
pamantul. Pana la cap~tul vietii sale, in 1506, a fost convins ca
neretii." Motivatia era convingerea ca "Fanmna Tineretii se afla
a ajuns pe una din insulele legendarului piirinte loan.
in India...
t.. 0t fiintana
T t care ..vindeca
... pe bolnavi ~i asigura nemuri-
a __. Oona decenii mai D117.itLFerdinand i-a oferit Illi Ponce de
., n..."" I..u.'" V ".I.""I.I.U..3'-'
111 \.fQIC1LUIJd:'(1111111-
Leon un Patent de Descoperire, cerandu-i sa gaseasdi tara inmr-
dia... in regatul cre~tinal panntelui loan". Ajungerea in India ~i ziere apele care intinereau.
la raurile care izvorau din Paradis a devenit "un simbol aleternei
Spaniolii credeau ca-I emulau pe Alexandru eel Mare. Ha-
dorinte umane pentru placere, tinerete ~ifericire".
bar nu aveau ca puteau merge mult mai departe in' antichitate.
Cu rutele terestre blocate de du~mani,regatele cre~tinedin
Europa au cauta~0 noua ruta catre India, pe mare. Sub Henry
Navigatorul, regatul Portugaliei s-a ridicat pe la mijlocul secolu-
lui cincisprezece ca principala forta in cautarea Indiei prin in-
I
I
Treptespre cer /29
II ~
STRAMoSII
, NEMURITORI
~
Una dintre aceste legende era cea a lui Cambyses, fiul re-
gelui persan Cyrus, care a traversat Siria, Palestina ~iSinaiul i
pentru a ataca Egiptul. Invingandu-i pe egipteni, el i-a tratat cu
cruzime ~i a golit templeIe zeului Ammon. Apoi s-a gandit sa Lumea lui Alexandru
pIece in sud ~isa-i atace pe "mult-traitorii etiopieni". Descriind
Fig. 2
,0 ZechariaSitchin Treple sP'''e. eel' " 31
tos, Kamak era un conglomerat de temple, altare ~i monumente $i unu/ ii zise: "Bine ai venit, A/eXandru. $lii cine
construite de generatii de faraoni. Unul dintre cele mai impre- sunt?" -
sionante dintre toate era cel construit de regina Hatshepsut cu far e/ a zis: "Nu, stapanu/ meu. "
mai bine de 0 mie de ani inainte de vremea lui Alexandru. :;;i far ceM/a/t zise: "Sunt Sesonchusis, rege/e cuceritor
des pre ea se spunea ca a fost fiica lui Ammon, conceputa de 0 a/ /umii, iar acum am ajuns in randu/ zei/or. "
regina vizitata de Ammon deghizat!
Nu este foarte clar ce s-a petrecut acolo. Cert este di, in loc Alexandru, departe de a fi surprins, crezu ca a gasit exact
sa se indrepte cu annata sa spre est catre inima imperiului persan, persoana pe care 0 cauta. Sosirea lui se pare ca era a~teptata.
Alexandru, insotit doar de 0 mica escorta, a pomit spre sud. Alexandru a fost invitat inauntru la "CreatoruI ~iAtotveghetorul
Companionii sai au fost rncuti sa creada ca este vorba de 0 caIa- intregului univers". "A intrat ~i a vazut 0 stralucire ca de foc;
torie de placere - capriciu de indragostit. a~ezat pe tron, zeul pe care 0 data it vazuse adorat de oamenii
Interludiul total necaracteristic a fost la fel de nedumeritor din Rok6tide, zeul Serapis." (in versiunea greaca este vorba de
pentru istoricii acelor vremuri, ca ~i pentru generalii lui Alexan- Oionysos.)
dru. incercand sa rationeze, cronicarii calatoriilor lui Alexandru Alexandru a crezut ca este momentul oportun sa aduca iri
descriu femeia pe care Alexandru unna s-o viziteze ca fiind 0 discutie problema longevitatii sale. "Mare zeu, cati ani imi este
dat sa traiesc?"
femme fatale, "a carei frumusete nici un muritor n-o poate des-
Oar zeul nu-i dadu nici un raspuns. Atunci Sesonchusis a
crie in cuvinte". Era Candace, regina unui teritoriu din sudul
cautat sa-I consoleze pe Alexandru, fiindca tacerea zeului vorbea
Egiptului (Sudanul de astazi). intorcand pe dos povestea lui Solo- de la sine. "Cu toate ca ~ieu am ajuns in randul zeilor", i-a spus
mon ~i a reginei din Sheba, de data aceasta regele s-a dus in tara Sesonchusis, "tu e~ti mai norocos decat mine, fiindca, de~i am
reginei. fiindca Alexandru nu cauta dragostea, ci nemurirea. cucerit intreaga lume ~i am stapanit atatia oameni, nimeni nu-~i
Oupa 0 ~edere pHicuta, regina a fost de acord sa-i dezvaluie mai aduce aminte de mine, pe cahd numele tau va dainui in vecii
lui Alexandru, ca dar de despartire, secretul "pe~terii vrajite vecilor dupa moartea ta". "Vei trai dincolo de moarte, prin nu-
unde se aduna zeii". Unnand indicatiile ei, Alexandru a desco- mele tau", I-a consolat el pe Alexandru.
perit locul ascuns. A intrat insotit doar de cativa soldati ~i a zarit Oezamagit, Alexandru a parasit pe~tera ~i "a continuat
o lumina cetoasa. S.talactitele ~i stalagmitele luminau ca ~i cum calatoria
_ 11 . ~ - cautandsfatulaltorinteleptipen-
pe care 0 incepuse" , _ _ .._ . 1_.
_a :: :-"'~~
:_::UU..H ~""~~ ~ua':)'-'la lUlUi~ JUc1lCIJGtlC,lal U IIlUI\lme ae - t""--- -- .. ,. r - -- --
. oameni ii slujeau tacuti. lorlalti care inaintea lui devenisera nemuritori.
La inceput a fost speriat ~i uluit. Oar a ramas sa vada ce se Printre cei pe care i-a cautat ~i intalnit Alexandru era ~i
intampla, fiindca observase cateva figuri mai stralucitoare care Enoh, patriarhul biblic de dinainte de Potop, strabunicullui Noe.
emiteau sageti de lumina. Intalnirea s-a petrecut intr-un loc din munti, "acolo unde se afla
Vederea unor fiinte care emiteau prin ochi raze de lumina I-a
Paradisul, Tara Vietii", "Iaca~ulunde locuiesc sfintii". In varful
unui munte se afla 0 structura stralucitoare din care se ridica spre
rncut pe Alexandru sa se opreasca. Erau zei sau muritori zeificati?
cer 0 scara uria~a,rncuta din 2500 de lespezi din aur. ktr-un hol
A fost apoi surprins sa auda 0 voce: una din figuri ii vorbea: sau cavema de dimensiuni imense, Alexandru a vazut "chipuri
-.~.;tl
34-----------
/ Zecharia Sitchin Treptespre cer / 35
aurite, fiecare stand in cate 0 ni~a", un altar de aur ~i doua can- timpului asemenea monurnentelor;aparand din nisip, piramidele
delabre uria~e de ~aizeci de picioare inaltime. ~iSfinxul nu au fiicutdecat sa adanceasca enigma. Descoperlrea
hieroglifelor a demonstratdi misterul era de fapt ~imai mare. 1'0-
Pe 0 eanapea din apropiere se odihnea 0 forma ee ve~tile din antichitate, venite pe filiera romana sau greaca, s-au
parea un om fnvelit fntr-o patura biituta eu aur # neste- dizolvat in legenda, apoi au disparut in uitare.
mate, iar deasupra lui, luerata fn aur; se gasea 0 ramura Abia dupa ce Napoleon a cucerit Egiptul in 1798, Europa
de vila, eu ciorehini de struguri din pietre nestemate. incepe sa redescopere Egiptul. Alaturi de soldati, el a fost insotit
de savanti care au dat la 0 parte nisipul ~iau ridicat cortina uita-
Omul s-a ridicat dintr-o data in picioare, identificandu-se rii. Apoi, intr-un sat, Rosetta, a fost descoperita 0 piatra pe care
ca fiind Enoh. "Nu'cerceta misterele Domnului", I-a avertizat pe se afla aceea~iinscriptie in trei limbi diferite. Fusese descoperita
Alexandru. AscuItand avertismentul, acesta s-a intors la oamenii cheia pentru descifrarea limbii ~iinscriptiilor Egiptului antic.
sai, dar inainte de plecare a primit in dar un ciorchine de struguri Prin anii '20 ai secolului trecut, exploratorii europeni care
cu care a reu~itsa-~i hraneasca toata armata. au patruns in Sudan au raportat descoperirea unor monurnente
intr-o alta versiune, Alexandru a intalnit nu unul, ci doi oa- antice impresionante (printre care ~i cateva piramide) pe malu~
meni din trecut, Enoh ~i Ilie - cei doi care, conform traditiilor Nilului intr-un loc numit Meroe. 0 expeditie regala prusadi a
biblice, nu ar fi murit niciodata. Asta s-a intamplat in timp ce descoperit rama~itearheologice impresionante in timpul excava-
Alexandru traversa un de~ert nelocuit. Deodata, calul sau a fost tiilor dintre 1842 ~i 1844. intre 1912 ~i 1914 alti arheologi au
"posedat" de un spirit care i-a purtat, cal ~i calaret, ditre un ta~ descoperit noi situri. Inscriptiile hieroglifice indicau ca era vor-
bemacIu aurit. inauntru, el a viizut doi oameni. Fetele Ie stralu- ba de un loc nurnit Templul Soarelui - poate chiar eel nurnit de
ceau, dintii Ie erau albi ca laptele, iar ochii mai stralucitori ca spionii lui Cambyses "Masa Soarelui". Alte sapaturi, punerea
stelele; erau "de statura nobila, cu 0 infiiti~areplina de gratie". . cap la cap a descoperirilorarheologice~icontinuadescifrarea
Spunandu-i cine erau, i-au zis ca "Oumnezeu i-a ascuns de inscriptiilor au stabilit ca intr-adevar a existat in acelloc un regat
moarte". I-au spus ca acel loc era "ora~ullaca~ului vietii", de nubian in primul mileniu inainte de Christos. Era biblica Tara
unde curg "apele stralucitoare ale vietii". Oar inainte ca Alexan- C~.
dru sa afle mai muIte despre aceste ape, el a fost luat de un "car ~i a existat intr-adevar 0 regina Candace. Hieroglifele' au
de foc" ~idus inapoi la trupele sale. aratat ca, pe la inceputurile regatului nubian, el a fost condus de
- .. - ... .. .. '" n rp.p'iniiinte1eantasi binevoitoare. Nurnele ei era Candace (Fig.
\ \",,-VUIV1111 UUU1t1'-'1 I,UU..JU.,U,UU.ll"', PIV"''''''''U.J. J." vJ..u I.J."''''''' '" ..1.'\.1""'''
purtat la cer, cu 0 mie de ani inainte, pe calul sau alb.) 5). De atunci incolo, orice femeie care urea pe tron (lucru ce nu
Sa fi fost episodul din pe~tera zeilor - ca ~i alte episoade ale era deloc rar pe vremea aceea) adopta ~iacest nurne ca semn al
aventurilor lui Alexandru - pura fictiune, mituri pur ~i simplu, regalitiitii superioare. Iar mai la sud de Meroe, in acela~i regat,
sau 0 varianHi"literara" a unor evenimente istorice? se afla un ora~numit Sennar - probabil acel Shamar despre care
A existat vreo regina Candace, un ora~ regal pe nume Sha- se poveste~tein aventurile lui Alexandru.
mar, un cuceritor pe nume Sesonchusis?Pana recent, aceste Dar Sesonchusis?in versiunea etiopiana a pseudo-Chal1is-
nume nu insemnau nimic pentru istorici. Oaca erau nurne ale thenes, ca in drum spre (sau din) Egipt,Alexandrua trecut pe lan-
unor personaje regale egiptene, ele au fost ascunse in negura ga un lac plin de crocodili:acolo, un conducatoranterior constru-
16~echaria Sitchin
Trepte spre cer I 37
cre~tine,Alexandru ori istoricii sai (sau impreuna) credeau ca polul sau Elisei. De-a lungul drumului, cei doi profeti erau aga.,
stramo~ii nemuritori existau cu adevarat - ca in vremurile care. sati de "fiii proorocilor" care ii tot intrebau: "Este adevarat ca
pentru ei erau "de demult'\ muritorii ar fi putut deveni nemuri- Domnul rape~te astiizipe Ilie?"
tori la dorinta zeilor. Dar sa lasam naratorul biblic sa povesteasca inmrnplarea:
Autorii sau editorii istoriilor lui Alexandru relateaza diferi-
te situatii in care i-au intalnit pe Sesonchusis, Ilie ~iEnoh ori nu- Cand a voit Domnul
mai pe Enoh. Identitatea lui Sesonchusis nu poate fi decat dedu-
sa ridice pe Ilie la cer intr-un vartej de vant,
sa, iar maniera in care a ajuns nemuritor nu este descrisa. Nu
llie pleca din Ghilgal cu Elisei.
este cazullui Ilie - tovara~ullui Enoh in Templul Luminii, con-
form unei versiuni. Ilie a zis lui Elisei:
Ilie a fost un profet care a lucrat in regatullui Israel in se- "Ramai aici, te rog,
colul noua inainte de Christos, in timpul regilor Ahab ~iAha- caci Domnul ma trimite pana la Betel. ..
ziah. A~acum indica numele sau (Eli Yah- Dumnezeul meu este Elisei a raspuns:
Yahve), el era inspirat ~i credincios al zeului ebraic Yahweh, ai " Viu este Domnul ~i viu este sufletul tau
carui adepti erau prigoniti de cei ai zeului caanit Baal. Dupa 0 ca nu te voi parasi. ..
perioada de pustnicie intr-un loc secret de langa apa lordanului, $i s-au pogo rat la Betel.
unde se pare ca a fost invatat chiar de zeu, i s-a oferit 0 "manta"
cu puteri magice ~i put~a sa faca minuni. Locuind in apropiere Fiii proorocilor care erau la Betel
de ora~ul fenician Sidon, primul miracol inmptuit (a~a cum se au ie~it la Elisei ~i i-au zis:
spune in Cartea I a Regilor. capitolul 17) a fost sa faca mina ~i ,,$tii ca Domnul rape~te astazi pe stapanul tau
untdelemnul unei vaduve, ce-i daduse adapost, sa dureze multa deasupra capului tau?"
vreme. Apoi i~ainviat acesteia fiul care murise. De asemenea,
$i el a raspuns:
putea chema "focullui Dumnezeu" impotriva celor care veneau
,,$tiu ~i eu, dar taceli. ..
sa-l ispiteasca. Despre el scripturile spun ca nu a murit pe pa-
mant, "ci s-a ridicat la cer intr-un vartej". Conform traditiilor
Acum Ilie recunoa~te di destinatia sa era de fapt lerihon,
ebraice, Ilie este nemuritor, ~ichiar ~iin ziua de astazi este invi-
ht in r~c;:p in nn~ntp~ rip P~dp Ac;:rpnc;:il1np~ Ini I~ rpr pdp riPc;:_ langa apa lordanului, ~i I-a rugat pe Elisei sa nu vina cu el. Dar
crisa in Vechiul Testament in detaliu. In Cartea a II-a a Regilor. din nou a fost retuzat ,,~l au aJun:s Ia 1l;;W1Vll .
capitolul 2, evenimentul apare ca fiind premeditat. A fost 0 ope-
ratiune planificata, pregatita dinainte ~i comunicata lui Ilie din Fiii proorocilor care erau la lerihon
timp. au ie~it la Elisei # i-au zis:
Locul ales era pe valea lordanului, pe malul estic - poate ,,$tii ca Domllul rape~te astazi pe stapiinul tau
chiar in locul in care fusese mcut "om allui Dumnezeu". In tim- deasupra capului tau?"
pul ultimei calatorii spre Ghilgal - loc ce comemora unul din $i el a raspuns:
miracolele sale -, el s-a straduit din rasputeri sa scape de disci- ,,$tiu # eu, dar tacetC"
!lep!!. spre cer / 41
40 / Zecharia Sitchin
"---.------
Necrezand ceea ce tocmai vazusera, cei cineizeei de fii s-au
Ilie I-a rugat inca 0 data pe Elisei sa-I lase singur ca sa se intrebat daciiIlie fusese loot intr-adevar Ia cer. Poate ca un vartej
poata duee pe malul apei.singur. Dar Elisei a refuzaLlncurajati, it dusese ceva mai incolo, au zis ei. in ciuda obiectiilor lui Elisei,
"eincizeci de in~idintre flii proorocilor au sosit !jis-au oprit la 0 ~! I-au ciiutat vreme de trei zile. ~i cand s-au intors, Elisei le-a
oareeare departare in fata lor !jiei amandoi s-au oprit pe maluI zis: "Nu v-am spus sa nu va dueeti?" Fiindea el eij11o~tea
lordanului". adevarul: Domnul Israelului illuase eu ella eer pe Ilie intr-un
car de foc.
Atunci Ilie a luat mantaua, inmlnirea cu Enoh, pe care istorieii Iui Alexandru i-o atri-
a jaeut-o sui buie acestuia, introduce in seena un personaj prezentat in Ve-
# a lovit eu ea apele. chiul ~i in Noul Testament ea unul din stramo!jiinemuritori, le-
eare s-au despiirtit intr-o parte -fi intr-alta, genda urcarii sale la ceruri preeedand Biblia, fiind imegistrata
# au trecut amandoi pe useat. independent. Conform Bibliei, Enoh a fost eel de-al ~aptelea
patriarh in linia lui Adam prin Set (distineta de ramura Iui Cain).
Dupa ce au traversat, Elisei i-a cernt lui Ilie sa pogoare asu- A fost strabunicullui Noe, eroul Potopului. Al eineilea capitol al
pra Iui 0 parte din duhul sau, dar inainte de a primi un raspuns: Genezei ofera genealogia acestor patriarhi, varstele Ia care mo~-
tenitorii lor Ii s-au naseut. Dar Enoh este 0 exeeptie. Nu se spune
Pe eand mergeau ei vorbind. varsta la care a murit. Explieand ea el "a umblat eu DomouI",
iatii eii un ear de foe Geneza spune ca la varsta de 365 ani Enoh "nu s-a mai vazut,
$i ni$te eai de foe i-au despiir{it unul de altul. pentru ea I-a luat Dumnezeu".
# Ilie s-a iniil{at la eer incereand sa desIU!jeasdienuntul biblie, eomentatorii ci-
intr-un vartej de vant. teaza surse mai vechi care par sa deserie aseensiunea lui Enoh la
Elisei se uita cer, unde a fost (dupa unele versiuni) "mutat" ea Metatron, "in-
# striga: gerul ajutor'" ehiar Ianga tronul Domnului.
"Piirinte! Conform acestor legende, adunate de I.B. Lavner in Kol
Carnllui Israel # eiiliirimea luU" Agadoth Israel (Toate Iegendele Israelului), cand Enoh a fost
$i nu I-a mai viizut. chemat in laca~ulDomnului, a fost trimis dupa el un cal de foc.
T ... ,n-<> <I <lrpp,," ]::nnh nrp.nir.::1
o::1menilordreaota eredinta. Si el
Uluit, Elisei a ramas pe loc 0 vreme. Apoi a vazut man1300 Ie-a spus ,,~tiu ca a venit vremea sa va Ias ~i sa ure Ia cer." Dar
Iasata in urma de Ilie. Din intamplare sau intentionat? Dorind sa eand s-a ureat pe eaI, oamenii nu au vrut sa-I lase sa pIece !ji
afle, Elisei a luat mantia !ji s-a intors pe maluI lordanuIu~ a in- I-au urmat vreme de 0 saptamana. ,,~i a fost in a ~aptea zi ca un
vocat numele lui Yahwe !ji a Iovit ape!e. ~i apele "s-au desp3rtit car de foe tras de cai de foe ~i de ingeri s-a pogorat ~i I-a ureat
intr-o parte !ji in alta !ji Elisei a trecut". lar fiii profetilor. care pe Enoh la eeruri." in timp ee era ureat, ingerii s-au plans Iui
ramasesera pe malul eelalalt, au vazut as13 !jiau zis: ..«DuhuI lui Dumnezeu .,Cum se face ea un om naseut din femeie urea Ia
Ilie s-a pogorat asupra Iui Elisei» ~i au venit in rata lui ~i s-au cer?" Dar Dumnezeu a aratat devotamentul ~i duhul lui Enoh ~i
inchinat pana Ia pamant."
42 / Zecharia Sitchin
!repte spre cer / 43
a deschis P0I1ilevietii ~iale intelepciunii ~i I-a impodobit cu 0 in prima zi a primei /uni a ce/ui de-a/ 365-lea an
haina minunata ~i0 coroana stralucitoare. eram singur in casa mea ~i ma odihneam... $i au aparut
In alte instante, enunturi criptice din scripturi sugereaza ca doi oameni, inafti, a~a cum nu mai vazusem pe Piimimt;
cititorii erau la curent ~icu alte scrieri despre subiectul respectiv, ~ifete/e /e straluceau ca soare/e, iar ochii /e ardeau ca
Sunt chiar mentiuni specifice ale unor astfel de carti - Cartea ni~te lumiinari ~ifoc Ie ie~ea de pe buze. Hainele lor pa-
ce/or drepti sau Cartea razboaie/or /ui Yahwe- care probabil au reau din pene ~i aveau picioarele de arama. Aripi/e lor
existat, insa au fost pierdutein intregime. In cazul lui Enoh, erau mai /udtoare ca auru/, miiini/e mai a/be ca ziipada.
exista 0 referinta cum ca "acesta a fost mutat" de catre Oumne- Stateau la capatiiiul patu/ui meu ~i ma chemau pe nume.
zeu, "ca sa nu vada moartea", amintindu-se ~i de Marturisirea
lui Enoh, scrisa sau dictata de el inainte de "mutare" (Evrei Fiindca dormea (!andace~tia venisera, Enoh consemneaza
II :5). In Cartea Judecatori/or, cap. 14, se fac de asemenea refe-
faptul ca se trezise: "I-am vazut bine pe ace~ti..oameni fiindca
riri la unele scrieri ale patriarhului. ma trezisem." Le face plecaciuni ~i se inchina fiind cuprins de
Numeroase scrieri cre~tinede-a lungul timpului contin de
frica. Oar cei doi illini~tesc:
asemenea referinte de acest fel ~i, a~acum a reie~itulterior, cir-
culasera incepand din secolul doi inainte de Christos cateva Vesele~te-te, Enoh, "~inu te teme; Dumnezeu eel ve~-
variante ale Cartii /ui Enoh. Cand au fost studiate manuscrisele nic ne-a trim is fiindca astazi te vei ridica /a cer cu noi.
in secolul nouasprezece, savantii au ajuns la concluzia di au
existat in principal doua surse. Prima, identificata ca I Enoh nu- I-au spus apoi lui Enoh sa-~i trezeasca familia ~i sIujitorii ~i
mita ~iCartea Etif!piana a lui Enoh, este 0 traducere etiopiana a sa Ie zica sa nu-I caute, "pana cand Oumnezeu il va aduce inapoi
unei talmaciri grece~ti a operei originale din ebraica (sau ara- la ei", A~a a ~i rncut, profitand de ocazie de a-I povatui" pe fiul
maica). Cealalta, identificata ca II Enoh este 0 traducere slavona sau in dreapta credinta. Apoi a venit vremea sa piece:
dupa un original scris in greaca, al carui titlu complet era Cartea
secrete/or lui Enoh. Ciind vorbeam cu flii mei, a venit vremea ca sa ple-
Savantii care au studiat aceste versiuni nu exclud posibi- cam ~i ace~ti oameni m-au chemat ~i m-au luat pe aripi/e
litatea ca atat I Enoh, cat ~iIIEnoh sa se traga dintr-un original lor ~i m-au dus in nori; ~i acolo norul s-a mi~cat. Urciind
m:livp.c.hi"i di ar fi nutut exista in antichitate 0 Carte a lui Enoh. _._: , ::_..~ , 1...: / ;: 1 : ,1 #...\ __: "
The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testame'1t,pe am vazut eteru/; # ei m-au pus in primu/ cer; ~i mi-au
care R.H. Charles a inceput s-o "publice in 1913, este in conti- aratat 0 mare intinsa, mai intinsa deciit orice mare de pe
nuare cea mai importantiitraducere in engleza a Ciirtii lui Enoh pamiint.
~i a altor scrieri ce au fost excluse din versiunea canonizatii a
Vechiului~iNoului Testament. Urcand la cer "cu un nor care se mi~ca", Enoh a fost trans-
Scrisa la persoana I, Cartea secrete/or lui Enoh incepe cu portat din primul cer - unde "doua sute de ingeri conduceau ste-
definirea exacta a locului ~ia timpului actiunii: lele" - in al doilea; apoi in al treilea. Acolo i s-a aratat:
44 I Zecharia -Sitchin
-----
--- !r.9!.~ cf!rI 45
~o griidinii dllmnezeiascii; ~i-nir-insa se aj1au pom; patul vestic, "trei porti ale cerului deschise" in fiecare loc, prin
minunafi ~i pliicut-mirositori, care lapovita ~ininsoarea, raceala ~iinghetul intrau in lume.
$i intre ei se aj1a Pomul Viet;; - in loml in care se ,,~i de acolo am plecat spre sud la capatul Parnantului" ~i
hodine~te Dumnezeu cdnd vine in Paradis, prin portile Cerului de acolo veneau ploite ~i roua. ~i de acolo
am pornit catre portite de la rasarit, prin care intra stelele ~i-~i
Uluit de maretia copacului, Enoh reu~~te sa-I descrie co urmeaza cursul.
unnatoarele cuvinte: "Este mai minunat decat orice luCJUfiieut
Oar misterele ~i secretele trecutului ~i viitorului i-au fost
de Dumnezeu; din toate partile, infiiti~area lui pare de aur !ii
d~zvaluite cand a ajuns "in rniezul Pamantului". "Miezul Pa-
purpura, transparent ca un foc." De la radaeinile sale pomeau
mantului" era locul viitorului Templu al lerusalimului. In cala-
patru parauri in care curgea miere, lapte, untdeJemn~ivin ~ieJe
toria catre rasarit, Enoh a ajuns la Pornul Cunoa~terii Binelui ~i
curg din acest paradis catre gradina din Eden. inconjurand Pa-
Raului; la apus, i s-a aratat Pornul Vietii.
mantul. Acest al treilea cer ~i Copacul Vietii S1D1t p3.zitede trei
sute de ingeri "prea-curati", In acest al treiJea cer se aft! Loco) In calatoria spre rasiirit, Enoh a traversat munti ~i pustiuri,
Dreptilor ~iLocullnfiico~ator, in care pacato~ii sunt chinuiti, a vazut ape izvorand din rnunti acoperiti de nori ~igheati ("apa
Urcand mai departe, spre al patrulea cer, Enoh a viizutj care nu curge") ~icopaci de diverse arorne. Mergand ~i rnai spre
luminariile ~ialte creaturi stranii ~ipe Oaspetii Domnului, in aI est, Enoh a ajuns pe varfuri"leunui rnunte de langa Marea Eri-
cincilea cer, a vazut mai multi "oaspeti", In aI ~eJea eer, ..eete treana (Marea Arabiei ~iMarea Ro~ie).Continuand, a trecut de
de ingeri urmareau mi~careastelelor", Apoi a ajunsin al ~pteJea Zotiel, ingerul care piizea intrarea in Paradis, ~ia ajons in "Gra-
cer unde se gaseau cei mai drepti ingeri ~i I-a vazut pe Dumne- dina DrePtilor".Acolo, printre alti copaci placuti la infciti~are,se
zeu "de la depiirtare" - stand pe tronul sau, afla "Pornul Cunoa~terii Binelui ~i Raului", Era inalt" cat un
Cei doi oameni inaripati I-au liisatpe Enoh la marginea ee- brad, frunzele ca de carob, iar fructele ca ciorchinii de viti. lar
lui de-al ~apteleacer ~iau plecat; de acolo, Dumnezeu I-a trimis ingerul care era cu el i-a confirmat ca este chiar pornul din ale
pe arhanghelul Gabriel sa-l aduca pe Enoh, "
carui fructe au mancat Adam ~iEva inainte de izgonirea din gra-
Vreme de treizeci ~i trei de ziJe Eooh a fost ins~t in toate
dina Edenului.
cuno~tintele ~i toate evenimentele din trecut ~i viitor, apoi a fost In calatoria catre apus, Enoh a ajuns la "un monte ce sufla
readus pe Parnant de un Inger "foarte rece", In total, el a Jipsit foc ~iardea zi ~inoapte". Dincolo de el a ajuns intr-un loc incer-
de pe Pamant ~aizeci de zile. Oar s-a intOTSnumai ca sa-i invete cuit de rnunti despartiti de "rovine mari ~iadanci". Din rnijlocul
.J_
pe tin sal teglle ~l porunclle; trelZecl oe zue UUJTda\:a;d d JU;)l Ava 0.7"'"....'-&.& _..A y t' , ,,_ _ _ _..
luat din nou la cer, de data aceasta pentru totdeauna.. tron, iar porni placut-rnirositoriinconjurau tronul. ~i printre ei se
Scrisa atat ca testament personal, cat ~i, probabil, ea istorie, afla un porn pe care nu-l rnai rnirosisern vreodata... cu fructele
Cartea etiopianii a lui Enoh, al carui titlu original a fost probabiJ ce serniinaucu cele ale curmalului".
Lumile lui Enoh, descrie dilatoriite sale spre Cer~i cafre ceJe pa- Ingerul care it insotea i-a explicat ca rnuntele din mijloc "va
tru coltori ale Parnantului. Calatorind spre nord, "cafre capitoJ fi Tronul pumnezeului Celui Ve~nic,atunci cand se va pogori pe
din nord allumii", a vazut ,,0 scula minunata ~i sfiiota", tara insa Parnant". Cat despre pomul ale carui fructe erau ca de curmal, a
a preciza despre ce este vorba. ~i a viizut acoJo, Ja fel ca in C3- spus:
- -- _.-
46 / Zecharia Sitchin
------- Treptespre ~er /47
De acest pom mirositor nici un muritor nu are voie $i am mers pana am ajuns aproape de un zid care
sa se atinga pana la Judecata de Apoi... fusese jacut din cristale $i era inconjurat de limbi de foc;
Fructele sale vor fi hrana celor ale~i... ~i a inceput sa mi sa faca frica.
Mirosullui va fi in oasele lor $i am mers in limbile de foc $i m-am apropiat de 0
~i vor trai viala lungii pe Pamant. casa mare care era construita din cristale; iar zidurile
casei erau ca 0 podea de cristal, iar postamentul era de
In timpul acestei dilatorii, Enoh a viizut "cum acestor in- cristal. Tavanul era ca un drum de stele ~i trasnete, iar
geri Ii se dau funii lungi ~i ei i~i iau aripi ~i apoi pleaca spre intre ele erau heruvimi de foc, iar cerul de deasupra lor
nord". ~i cand Enoh a intrebat ce inseamoa astea, ingerul i-a era ca apa.
spus: ,,Au plecat sa masoare... vor aduce masura celor drepti in- Unfoc arzand inconjura casa ~iportalurile luminau
tre drepti... ~iaceste masuri vor dezvalui secretele Pamantului." de jlacari. .
Vizitand toate locurile secrete de pe Pamant, a venit vremea $i am intrat in acea casa ~i era fierbinte ca un foc $i
ca Enoh sa urce la Cer. ~i, la fel ca altii dupa el, a dus pe "un .rece ca gheafa...
munte al carui van ajungea la Cer" in "Tara Intunecata". $i am avut 0 viziune: dillcolo mai era 0 casii mai
mare decat prima ~i u~a ei era deschisa pentru mine ~i era
$i ei (ingerii) m-au luat intr-un loc in care toli erau construita din jlacari...
ca ni~te jlacari arzande ~i, cand doreau, apareau ca oa- $i m-am uitat inauntru $i am vazut lin tron dumne-
meni.
zeiesc: era ca de cristal, iar rofile sale ca soarele de stra-
$i m-au dus intr-un loc intunecat .# la un munte, al lucitoare; ~i acolo era infiili$area unui heruvim.
carui varf ajunge la cer. $i de sub tron ie~eau jlacari $i nu puteam ca sa ma
$i am vazut camerele luminarii/or ~i comorile stele- uit sub el.
lor ~i ale tunetelor, iar in adancime erau arcuri de foc $i
sageli de foc, $i un scut de foc $i 0 sabie de foc, toate din Ajungand la ,,raul de foe", Enoh a fost luat.
trasnete.
Putea vedea intregul Pamant - "gurile tuturor raurilor Pa-
mantului ~icolturile Pamantului ~iaripile Piimantului care pur-
Daca, intr-un moment similar, Alexandru nu reu~ise sa atin-
tau norii". Ridicandu-se~i mai sus, a ajuns "unde vanturile in-
ga nemurirea fiindca el 0 cautase in ciuda destinului ce-i fusese
tind boltile Cerului ~i fac rotundul soarelui ~i la toate stelele".
'-"-"_:., C~~l, "<-"'m..n"!:1f!:lT"!lonilnr
anoi. a fost intampinat cu
T T~I:_A ,.1 1 ~nlT ;lnT"" !I !linn" ..ne firmamentul Cerului"
binecuvantarea dumoezeiasca. Astfel, in acest moment, a tost
de unde putea vedea "capatul Pamantului".
considerat demo sa fie acceptat; a~a ca "ei (ingerii) m-au dus la
De acolo, putea vedea in intregime cerul ~icele ~pte stele
Apele Vietii".
Apoi el a ajuns la "Casa Focului": striilucind ca ni~te munti" - ,,~apte munti de piatra minunata".
De unde vedea el toate acestea, "trei erau catre est" unde era 0
regiune de "foc ceresc"; acolo, Enoh vedea ridicandu-se ~icobo-
rand "coloane de foc" - eruptii de foc "ce erau peste masurii de
lucitoare, toate la fel in latime ~i lungime". Pe partea cealalta,
._- - -
48 I Zecharia Sitchin
---
alte trei corpuri cere~ti "se gaseau spre sud"; acolo, Enoh a vazut
"un abis, un loe ce nu avea finnamentul Cerului deasupra ~i nici
Pamant dedesubt... era un loc got ~i infrico~ator." Cand I-a in- III
trebat pe Inger ce este acolo, acesta i-a raspuns: ,,Acolo au fost
Iacute cerurile... este capatul Cerului ~i Pamantului, este inchi-
soarea stele lor ~i adapostul cerului".
Steaua din mijloc "ajungea la cer ca Tronul Jui Dumnezeu". CALATORIA FARAoNULUI
Parea Iacuta din alabastru, iar "in varf era un safir", steaua CATRE VIATA
, DE APOI
arzand "ca un foe".
Calatorind spre ceruri, Enoh spwle: "Am mers pana in
haos. ~i acolo am viizut ceva infrico~ator". Ceea ce vazuse erau Aventurile lui Alexandru ~i cautarea striimo~ilor nemuritori
"stelele cerului legate impreuna". Jar ingerul i-a explicat: "Aces- contin in mod cert elemente care imitau experientele acestora:
tea sunt stelele care au incalcat poruneile Domnului ~i vor sta pe~teri, ingeri, focuri subterane, care ~i cai de foe. Dar la fel de
acolo pana vor trece zeee mii de ani." clar este ca, in secolele de dinainte de era cre~tina, se credea (de
I incheindu-~i consemnarea calatoriei la Cer, Enoh spune:
I catre Alexandru sau istoricii sai, ori impreuna) ca daca cineva
.,$i eu, Enoh, singur am vazut srar~itul tuturor lucrurilor ~i nici vrea sa devina nemuritor trebuie sa emuleze faraonii. egipteni.
un om nu va vedea ce am vazut eu." Dupa ce a fostinstruit in Astfel, in pretentia lui ca este urma~ul unui zeu, Alexandru
Cer, el a fost trimis inapoi pe pamant pentru a impartii~i cuno~- a ales 0 complicata afinitate cu 0 zeitate egipteana, ~i nu una
tintele ~i eelorlalti oameni. Pentru 0 perioada de timp nespecifi- care, probabil, ar fi fost mai simpla, cu una locala greaca. Este
cata, "Enoh a fost aseuns ~i nici unul din copiii oamenilor nu a un fapt istoric, nu 0 legendii, faptul ca Alexandru a gasit necesar
~tiut unde este, unde statea ~i ce s-a petrecut cu el". Dar cand s-a ca, in loc sa-i urmareasca pe persani in Asia Minor, s-a dus in
apropiat potopul, el ~i-a scris invataturile ~i I-a SIatuit pe strane- Egipt pentru a gasi 0 dovada a presupuselor sale "rude" divine ~i
potul sau Noe cum sa fie demn de alegere ~i salvare. Dupa ace- de acolo sa inceapa cautarea Apelor Vietii.
ea, Enoh a fost inea 0 data ,,ridicat la cer dintre cei care locuiesc
Daca evreii, grecii ~i alte popoare ale antichitatii au legende
pe Pamant. A fost ridicat intr-un car al Duhurilor ~i «numele» doar despre cateva persoane care au scapat de soarta lor de mu-
sau a disparut dintre ei".
ritori cu ajutorul zeilor, egiptenii au Iacut din acest privilegiu un
drept. Nu un drept universal, nu un drept rezervat celor drepti, ci
unul rezervat numai regelui, faraonului, pentru singurul merit de
a fi stat pe tron. Argumentapa aceSlUl Wt:pL Cia \.oal-'l~Ul~~"'b: ~:
Egiptului nu au fost oameni, ci zei.
TraditiiJe egiptene sustin ca in vremuri imemoriale "zeii
din Cer" au venit pe Pamant dintr-un "disc celest" (Fig. 7). Cand
Egiptul a fost inundat de ape, "un mare zeu a venit (pe Piimant)
, la inceputuri" ~i, literalmente, a ridicat tara de sub ape ~inoroi,
indiguind Nilul ~iIacand numeroase lucriiri de drenaj ~iregula-
rizare a cursului (de atunci Egiptul fiind numit "Pamantul ridi-
50 -/ --Zecharia Sitchin
'- - - --- !,!!p~.p"re cerJ 5!
.- -'--'- _.
52 / -'-
Zecharia- Sitchin
---
T!!!Ete spre ce':..{53
Locullui Osiris pe tronul Egiptului a fost luat de HORUS, raon era desemnat succesor allui Horus ~iocupator al tronului
fiul sau. Gind I-a nascut, Isis I-a ascuns in trestiile Nilului ca sa lui Osiris.
nu fie gasit de Seth. (A~acum se va intampla ~icu Moise.) Insa Din motive neclare, domnia lui Horus a fost urmata de 0
baiatul a fost mu~cat de un scorpion ~i a murit. Imediat, mama perioada de haos ~ideclin, care nu se ~tiecat a dural. in cele din
lui a apelat la zeita THaT, ce avea puteri magice. Thot, care se urma, in jurul anului 3200 LCh. 0 ,,rasa dinastidi" a sosit in
afla in cer, a venit pe Pamant cu "barca anilor cere~ti" a lui Ra Egipt ~iun anume Menes a ureat pe tronul Egiptului reunificat.
~iI-a readus pe Horus la viatii. Atunci au acordat.zeii Egiptului civilizatia ~i ceea ce numim
Crescand, Horus I-a provocat pe Seth. Lupta s-a dus atat in astazi religi~. Regatul inceput de Menes a continuat vreme de
Cer, cat ~i pe Pamant. Horus a atacat cu un Nar, termen care in douiizeci~i~asede dinastii de faraoni, paniila cucerirea persana
Orientul Apropiat insemna "stalp de foc". Desene din timpul pe- din 525 LCh. ~iapoi cea greaca ~i romana.
rioadei pre-dinastice arata aceste care ca fiind ni~teobiecte cilin- Cand Menes, primul faraon, a infiintat regatul unifieat, el a
drice cu 0 coada ~i aripioare ~i un cap din care ies raze, ase- ales un punct pe Nil, la sud de Heliopolis,ca loc al capitalei celor
menea unui submarin de astazi (Fig. 8). In fafa, Nar-ul avea doua Egipturi. Emulcindoperele lui Ptah, el a infiintat Memphis
doua faruri sau "ochi", care, conform legendelor egiptene, i~i pe 0 colina artificiala ridicata din apele Nilului ~ia dedicat toate
schimbau culorile de la albastru la ro~u. templele din ora~ lui Ptah. Memphis a riimas centruI politico-
Batalia inclina cand de-o parte, cand de cealalta ~ia durat religios al Egiptului vreme de aproape 0 mie de ani.
cateva zile. Horus tragea in S~th din Nar cu ni~te "harpoane" Pe la 2200 LCh. asupra Egiptului s-a abatut 0 serie de cala-
speciale ~i I-a ranit, Iacandu-I sa-~ipiarda testiculele. In biitalia miHitia caror natura nu este foarte clara pentru savanti. Unii
finala, deasupra peninsulei Sinai, Seth a tras in Horus cu 0 raza considera di tara a fost ocupatiide invadatoriasiatici care au dus
~iacesta ~i-apierdut un "ochi". Marii zei au impus armistitiul ~i populatia in scIavie~iau intrerupt adorarea zeilor. Ceea ce a mai
au tinut un consiliu. Dupa parlamentari indelungate, zeul Pa- ramas din independenta Egiptului.s-a coneentrat in Egiptul de
mantului a decis sa-i dea Egiptullui Horus stabilind ca el este Sus. Cand ordinea a fost restauratii, cca. 150 de ani mai tarziu,
mo~tenitorullegal in linia Ra-Osiris. (De atunci incolo lui Horus puterea politico-religioasa a fost transferam la Teba un ora~
is-au atribuit insu~iride ~oim, in timp ce Seth era indicat ca 0 vechi, dar pana atunci lipsit de importantii.
zeitate asiatica, simbolizat de un magar, animalul de povara al Zeul sau era AMEN - "eel ascuns" -, chiar zeul Anunon pe
nomazilor - Fig.7.)
eare Alexanqru it considera adeviiratul sau tam. Ca zeitate su-
1.J ~ . lui. Horus
Urcarea T"'" pe ,tronul reunit al celor doua fari (Egip-
" .. , ... prema el era adorat sub numele de Amen-Ra - - - - "ascunsul
~. Ra" ~i
. - _u;_ -o-r'-' -_ ~vu/'" u.. U..;')lUUd cglplUIUl ca punc- IlU ~~l~ lUcU LC \,,1d.1 Ud,\"d f;;la vVlva u,", (.u.,,""J.U'l&.I.",", U-.u.& u._u.&& u_ un..
tul de la care domnia primea legatura divina, fiindca fiecare fa- tive devenit "invizibil" sau "aseuns", ori de 0 aim zeitate.
Grecii numeau ora~ul Teba Diospolis "o~ullui Zeus'" fi-
indca it echivalau cu zeul lor suprem Zeus. Acest lucru i-a m-
lesnit lui Alexandru afilierea cu Ammon ~i la Teba s-a griibit el
dupa ce a primit oracolullui Ammon la Siwa.
Fig.8 Aeolo, la Teba ~iin imprejurimile lui (cunoscute acum sub
numele de Kamak, Luxor, Dier-el-Bahari), Alexandru a gasit
- ~ __ I
54--
/ Zecharia Sitchin Trepte spre cer /55
-.-------
numeroase monumente ale lui Ammon - impresionante ~i in Dati voi de mancare Lui Pepi
ziua de astazi, cu toate di sunt goale ~iin ruine. Ele au fost con- Din mancarea sfantii
struite in cea mai mare parte de catre faraonii dinastiei a XII-a, Mancarea voastriive$nicii..
printre care se afla probabil ~i"Sesonchusis" care cautase Apele
Vietii cu 1500 de ani inainte de Alexandru. Unul din aceste Faraonul decedat spera sii-~i obtinii alimentele ve~niciei din
temple colosale a -£ostconstruit de regina HatshepstlUt,despre liica~ullui Ra, pe "Steaua Nepieritoare". Acolo, in mitieul "Camp
care se spune ca a fost fiica lui Ammon. al Ofrandelor" sau "Campul Vietii", cre~tea "Planta Vietii". Un
Astfel de lucruri nu erau neobi~nuite. Pretentia faraonului text in piramida lui Pepi I descrie cum acesta trece de gardieni
la un statut divin era argumentata uneori nu numai pe faptul ca cu infiiti~are de "piisiiri impiinate" pentru a fi primit de emisarii
ocupa tronullui Osiris, ci ~ipe faptul ca era fiul sau fiica cutarui lui Horus. Cu ei
zeu sau cutiirei zeite. Savantii considerii ca astfel de declaratii
aveau numai valoare simbolica, insii unii dintre faraoni - in spe- A ciiLiitorit La MareLe Lac
cial cei din dinastia a V-a - sustineau di erau, fizic, fiii zeului Unde se pogoarii Marii zei.
Ra, niiscuti din impreunarea zeului cu fiica preotului templului Cei Mari de pe Steaua Nepieritoare
sau. I-au dat Lui Pepi PLanta Vietii
Alti faraoni i~isustineau ascendenta lor divina mult mai so- din care ei fnsu$i triiiesc
fisticat. Se spunea ca Ra se incarna el insu~iin faraon, prin acest Ca $i el sii triiiascii pe veci.
subterfugiu puHindu-seculca cu regina. Astfel, mo~tenitorul la
tron putea pretinde legiituradirecta cu Ra. Dar dincolo de aces- Reprezentiiri egiptene aratii cum in Paradis decedatul (une-
tea, fiecare faraon era considerat din punct de vedere teologic 0 ori impreunii cu sotia) bea Apa Vietii din care cre~te pomul Vie-
inca~are a lui Horus ~i, prin extensie, fiu al zeului Osiris. in tii (Fig. 9). .
mod corespunziitor, faraonul avea dreptul la viatii ve~nica ase-
menea lui Osiris, prin inviere din morti.
Acestui cere voia sa i se alature Alexandru.
Se credea cii Ra ~i alti zei neniuritori traiau ve~nic fiindca
reintinereau. Astfel, faraonii purtau nume insemnand, de exem-
plu,
.
"eel..".
care se na~te de mai multet
ori",
"
"nascut ..
-..
de mai multe #t~
on" 7130.. ,..0.9"' , ...;.. _ &&&...,...
'fa UU.UI.U.l11VI UJ-
Destinatia era locul ~terii lui Ra, unde acesta se intorsese purtat intr-o procesiune funerarii catre 0 structura ce avea in viirf
de pe Pamant. Acolo, Ra ins~i era intinerit sau "retrezit" cu o piramidii, in fata ciireia era ridicat un stiilp oval (Fig. 10).
In acest templu funerar se performau 0 serie de ritualuri
ajutorul Zeitei Celor Patru Ulcele, care ii ofere a periodic un eli-
menite sa aduca acceptarea faraonului la capatul caIatoriei. Ce-
xir. Speranta regelui era ca aceea~i zeita sa-i ofere ~i lui elixirul
remoniile, numite in textele funerare "Deschiderea gurii", erau
~i "astfel sa-i invioreze inima". In aceste ape, numite "Apele Ti-
supervizate de un preot Shem - intotdeauna reprezentat imbracat
neretii", fusese inviat Osiris. Astfel i s-a promis decedatului rege
intr-o piele de leopard (Fig. 11). Savantii cred ca ritualul era
Pepi I ca i se va oferi 0 noua tinerete: "Ti se va intoarce tineretea exact ceea ce numele sau implica: deschiderea gurii mumiei sau
in apele al camr nume este Apele tinerelii." a unei statui de catre preot cu ajutorul unei unelte de fier. Este
Inviat in viata'de apoi, chiar reintinerit, faraonul intra intr-o clar ins a ca ceremonia avea rolul simbolic de deschidere pentru
via!ii paradisiaca: "Viata lui e printre zei; apa lui e vinul, ca cel al decedat a "gurii" sau a Portii la Cer.
lui Ra. Ce mananca Ra, ~i el mananca; ce bea Ra, ~i el bea." ~i, ca Mumia era legatii apoi cu multe fii~ii de material ~i era
dupa 0 ~din!ii de psihoterapie din secolul XX, faraonul "doarme acoperita cu masca mortuara de aur. AstfeI, atingerea gurii (sau
sanatos in fiecare zi... ~i astiizi arata mai bine decat ieri".
Faraonul nu parea deloc deranjat de paradoxul ca mai inmi
trebuia sa moarii pentru a ajunge nemuritor. In calitate de conduca-
tor suprem al celor doua Egipturi, el se bucura de cea mai buna via-
,
!ii, iar invierea in randul zeilor era 0 perspectiva ~i.mai atragatoare.
Pe langa asta, numai corpul pamantesc urma' sa fie imbalsamat ~i
ingropat, fiindca egiptenii credeau ca fiecare persoana poseda un
Ba, ceva similar cu ceea ce noi numim "suflet", care se ridica la cer
dupa moarte, ~i un Ka - tradus de obicei ca "dublu", "spirit ances- Fig.10
tral", "esen!ii", "personalitate" - prin care furaonul era mutat in
viata de apoi. Samuel Mercer, in introducerea sa la textele pirami-
delor, considera ca acest ,,!(a" trebuie considerat personificarea
muritoare a unui zeu. Cu alte cuvinte, conceptul implica existenta
in om a unui element divin, un dublu celest sau zeiesc care i~i putea
__1.__ ...
--,- - . --;- -- -.1"''''&.
Dar, de~i viata de apoi era po sibil a, nu se ajungea la ea cu
~urinta. Regele decedat trebuia sa parcurga un drum lung ~i
greu, trebuia sa treaca prin pregatiri ceremoniale elaborate inain-
te de a se putea imbarca in calatoria lui.
Zeificarea faraonului incepea prin purificarea sa ~i includea
imbalsiimarea' (mumificarea), astfel incat decedatul sa ii semene Fig.JJ
lui Osiris cu toate membrele legate. Faraonul imbalsamat era
58 / Zecharia
-----Sitchin .
!!'el!!!P-~~~~~
cea a statuii regelui). nu putea fi decat simbolidi. Intr-adevar,
preotul nu cerea decedatului, ci zeilor sa "deschida gura" astfel simbolul zeului (Neter) 1 pe cel al unei barci :l. Pentru
incat faraonul sa ajunga la viata ve~nidi. Apeluri speciale se m- a ajunge in acea tara, faraonul trebuia sa traverseze un lung ~i lat
Lac al Trestiilor. Aceste ape mla~tinoase puteau fi travers ate nu-
ceau catre "ochiul" lui Horus, pierdut de el in batalia cu Seth, sa
mai cu ajutorul unui "barcagiu divin", insa acesta nu-l trecea pe
faca gura sa se deschida "ca regelui sa i se deschida calea catre
Cei Stralucitori ~i lor sa Ii se alature". faraon mra sa-i puna 0 serie de intrebari despre originea sa: Ce
I-a mcut sa creada ca are dreptul sa traverseze? Era fiul unui zeu
Mormantul pamantesc (deci temporar) al faraonului - con-
sau al vreunei zeite?
form textelor antice ~i descoperirilor arheologice avea 0 u~a
...;..
Dincolo de lac, dincolo de un de~ert ~i un lant de munti,
falsa pe latura estica, astfel incat sa apara ca 0 u~a, fiind insa zid
dincolo de. tot [elul de zei paznici, se afla Duat, un "Laca~ al
solid. Purificat, cu toate membrele legate, cu "gura deschisa", celor care se ridica la Cer", ale carui localizare ~i nume i-au ne-
faraonul era imaginat apoi ca ridicandu-se, scuturandu-se de
dumerit pe savanti. Unii il considera Lumea lui Neter (a spirite-
praful pamantesc ~i ie~ind pe u~a falsa. Conform unui text care
lor), acolo unde regele trebuie sa ajunga, asemenea lui Osiris.
trateaza pa~ii procesului de inviere.; faraonul nu putea trece de Altii cred ca este Lumea Subterana ~i, intr-adevar, multe din
zidul de piatra singur. "Acum stai la u~a care-i tine inapoi pe oa- scene Ie ce 0 reprezinta inmti~eaza tunele ~i pe~teri cu zei invizi-
meni", spune textul, pana cand "cel care este stapan" - un me- bili, ape fierbinti, lumini ciudate, u~i care se deschid singure.
sager divin responsabil cu aceasta sarcina - "vine la tine. Te ia Acest tinut magic era impartit in douasprezece Parti ~iera traver-
in brate ~i te duce in cer, la tatal tau."
sat in douasprezece ore.
Ajutat de acest me sager divin, faraonul ie~ea din mormant Duat era ~i mai uluitor, fiindca, in ciuda naturii sale terestre
prin u~a falsa. ~i preotii izbucneau in incantatii: "Regele a pomit (se ajungea la el dupa traversarea unei trecatori montane) sau a
spre Cer! Regele a pomit spre Cer!" aspectului subteran, numele sau era scris hieroglific cu 0 stea ~i
un ~oim ca determinanti ai sai JI<~C2;., sau, mai simplu, ca 0
Regele a pornit spre Cer! stea in interiorul unui cerc ~, ceea ce indica 0 asociere celesta
Regele a pornit spre Cer! sau divina.
Pe aripile vantului, pe aripile vantului. Oricat de uimitor ar parea, este adevarat ca textele pira-
Nimic nu-I opre~te; midelor care urmaresc drumul faraonului catre viata de apoi
De nimeni nu e impiedicat. considera ca problema oamenilor 0 constituie faptul ca nu pu-
Regele este sillgur, Jiu al zeilor. teau zbura asemenea zeilor. Un text trateaza aceasta problema ~i
... ..10. r /. .,. ~" ..1.4'..0 ~\.u, --1--::. .: ~- A~..;:+~n~..' ()"'T"'";; ,mnt inornnMi 7.p.iizhoara. Fa
Of ran dele vor veni din Cer. ca acest rege sa zboare la Cer; ca sa se alature fratilor sai zei."
Regele este "Cel Care Vine Din Nou H. Un text din piramida lui Teti exprima speranta regelui ~i apelul
sau catre zei in cuvintele:
Dar, inainte ca regele decedat sa poata pleca la cer sa ma-
Oamenii cad,
nance ~i sa bea alaturi de zei, el trebuia sa faca 0 calatorie peri-
Ei nu au nume.
culoasa. Tinta era 0 tara numita Neter-Klzert, "Tara Zeilor Mun-
fa-I pe regele Teti de brale,
telui". Uneori era reprezentata in hieroglife adiiugand la
---..---- -_._.-
60--.------
I Zecharia Sitchin
~~~l!!:!:..£er I 61
Du-l pe regele Ten la eer, cerului", intre 0 suprematie a lui-Ra ~i una a lui Osiris etc., ara-
Ca el sa nu moara pe Pam ant asemenea oamenilor. tand ca avem de-a face cu un material ce s-a acumulat de-a lun-
gul mileniilor.
A~ ea regele trebuia sa ajungala ,.Locul Ascuns" ~isa traver- Pentru ~colarii care vad in imensa cantitate de versuri 0 ex-
seze labirinturi subterane pam ajungea la un zeu care purta emble- presie a unei mitologii primitive, expresi~ imaginatiei unor oa-
ma Copacului Vietii ~i la un zeu care era ,,Mesagerul Cerului". Ei meni infrico~ati de ~uieratul vantului ~i tunetul trasnetului, nu-
ii vor deschide portile secrete ~i-I vor conduce la "ochiul" lui mind aceste fenomene ,,zei", versurile raman confuze ~i incurcate.
Horus, 0 scam celesta - un obiect care i~i schimba culorile, de la Dar aceste versuri, cade toam lumea de acord, au fost extrase de
albastru la ro~ in funcfie de fuptul daea era sau nu "pomit". Apoi, scribi din texte mai vechi ~i mai bine organizate, perfect inteli-
el se transforma in ZeuI-~oim, ca sa poam zOOracatre viata de apoi gibile.
spre Steaua Nepieritoare. Acolo, Ra in~i if a~tepta: Inscriptiile ulterioare de pe sarcofage, ca ~i cele'<ie pe papi-
rusuri (acestea din urma insofite de imagini) amta ca intr-adevar
P011ile Cerului s-au desehis pentru tine; versurile, strofele ~icapitolele (purtand nume cum ar fi "Capitolul
U~ile Loculu; Reee s-au desehis pentru tille. celor care urea" au fost copiate din Cartea mortilor, care are
il vei gas; pe Ra ~teptandu-te. titluri ca Despre eeea ee este in Duat, Cartea Porfilor, Cartea
in va lua mana,
ee/or douii eiii. Savantii considera ca aceste "cacti" au fost varian-
Te va duee la Altarul Dubtu al Cerulu;; te ale doua opere anterioare: scrieri antice ce se refereau la cala-
Te va pune pe Ironullui Osiris... toriile celeste ale lui Ra ~i 0 sursa mai recenta care sublinia bi-
Vei sta pe el, ea un zeu imbraeat... necuvantarile vietii de apoi ale celor care is-au alaturat lui Osiris:
Printre eei ve~n;ci, pe Steaua Nep;eritoare. mancarea, bauturile, placerile conjugale intr-un laca~ ceresc. (Ver-
sete din aceasta din urma erau inscriptionate chiar ~i pe talismane
Mult din ceea ce se ~tie astazi despre acest subiect provine din in vederea atragerii "impreunarii cu femeia ziua ~i noaptea" sau
textele piramidelor - mii de versuri combinate in sute de strofe, pentru "stamirea dorintei femeilor".)
care au fost descoperite gravate sau pictate (in scrisul hieroglific al Teoriile ~tiintifice lasa insa neexplicate aspectele magice ale
vechiului Egipt) pe pereti, cuIoarele ~i galeriile piramidelor a cinci informatiilor oferite de aceste texte. "Ochiul lui Horus" este un
famoni (Unas, Teti, Pepi I, Merenra ~i Pepi II) care au condus obiect independent de acesta - un obiect in interiorul caruia re-
F.lrintuJde ne la 2350 i.Ch. Dana la 2180 i.Ch. Aceste texte au fost ~ele putea intra ~icare i~i schimba culorile. Exism barci care merg
sortate ~i numarate de Kurt S.etbe in Die altaegyptisehen singure, U~lcare se oesclllu :>U1l;;W ti, L"'~ ~... :...::.::: _:_ .=- __ ~::-
Pyramidentexte, care ramane sursa de referinta alaturi de textul radiaza lumina. In lumea subterana, locuita chipurile numai de
englez The Pyramid Texts at lui Samuel A.B. Mercer. spirite, apar "poduri" ~i "sarme de alama~'. Dar cel mai uluitor
Miile de versuri par a fi doar 0 antologie de incantatii dintre toate: de ce, daca transformarea famonului if duce in lumea
repetitive, tara legatura intre ele,apeluri catre zei sau laudatii ale spiritelor, incantatiile spun ca ,,regele e in drum spre Cer II?
regelui. Pentru a intelege ceva din acest material, savantii au Peste tot, versurile indica faptul ca regele urmeaza calea
conceput toorii despre toologiile care se modificau in Egipt, un zeilor, ca traverseaza un lac la fel cum a mcut-o un zeu, ca utili-
conflict, apoi 0 unificare intre 0 ,,religie sol am" ~i 0 "religie a zeaza 0 barca, asemenea lui Ra, ca urca la Cer "imbracat ca un
"..., ,._-,~
- -----
62 I Zecharia Sitchin
!!!!Ete ~p:.e ce.r.LfE I
4____._
sunt." !!
rii simulate, in care faraonul imita ceea ce Iacusera zeii? Daca
Luate impreuna, textele ~i ilustratiile descriu 0 calatorie
aceste texte, inlocuind cu numele regehu pe cel al zeului, erau
ditre un tinut care incepe la suprafata pamantului, duce sub pa-
copii ale unoni anteriQare care vorbeau nu de calatoriile faraoni-
lor, ci de cele ale zeilor? mant ~i se incheie in cer, alaturi de zei (Fig. 12). De aici hiero-
Unul dintre cei mai mari egiptologi, Gaston Maspero glifele care combina functiile subterane cu cele celeste.
Au ajuns faraonii cu adevarat la cer? Chiar ~i egiptenii
(L 'Archeologie egyptienne ~i alte opere), analizfu1d forma gra-
antici in~i~isustineau nu calatoria corpului, care era mumificat,
maticala ~i alte dovezi, sugera ca textele piramidelor i~i au ori-
ci a lui Ka.
ginea chiar la inceputul civilizatiei egiptene, poate chiar dinain- Oar daca textele reflecta 0 lume care a existat intr-adevar ~i
te de a fi ,transcrise in hieroglife. J.H. Breasted a ajuns mai
faraonii nu Iaceau altceva decat sa lmite ceva ce s-a petre cut de
recent la concluzia ca "un astfel de material a existat, chiar daca
mult, in preistorie?
nu a ajuns pana la noi" (Development of Religion and Thought
Sa pornim impreuna pe calea zeilor.
in Ancient Egypt). El a gasit in texte informatii despre conditiile
civilizarii ~i alte evenimente care maresc veridicitatea textelor ca
purtatoare de informatii reale ~i nu de fantezii. "Pentru cineva cu
I
;
f'
!
Fig.J2
Trepte $pre cer I 65
- ,- ----
68 I Zecbaria Sitchin
Ti se deschid.
Regele a ajuns in fata "Muntelui Luminii".
U~ile se deschid singure in fata la.
A ajuns la SCARA SPRE CER.
Patrunzi in Sa/a ce/or douii adevaruri.
Textele piramidelor spun ca este ,,0 scara pentm atingerea
Zeu/ care e ac% te inlampinii.
inaltimilor". Treptele sale sunt descrise ca "trepte spre cer, care
sunt intinse pentru ca regele sa poata urca la cer". Pictograma
pentruScaraspre cer era uneori0 scarasimpla L:J (care era Formula sau parola magica astfel pronuntata, un zeu pe
pusa ~i pe bijuterii ~i purtata ca talisman) sau, mai adesea, ca nume Sa roste~te 0 comanda. FIacarile se opresc, garzile se re-
scara dubla 6, asemenea unei piramide in trepte. Scara spre trag, u~ilese deschid automat ~ifaraonul patrunde in lumea sub-
cer fusese construita de zei in ora~ul lui An - 10c~1unde se afla terana.
principalul templu al lui Ra - astfel ca zeii sa fie "Iegati de "Gura pamantului se deschide pentm tine, poarta de rasiirit
Uica~ul stant". a cemlui este deschisa pentm tine", it anunta zeii din Duat pe
Tinta regelui era Scara Celesta, un fel de "ascensor" care it rege. Este reasigurat ca, _de~i intra in "miezul pamantului",
aceasta este intr-adevar calea spre cer.
urca la cer. Dar pentm a ajunge la el in Casa Focului, Marea
Calatoria in cea de-a patra ~iin urmatoarele ore 11conduce
Casa a celor doi, trebuia sa intre in Amen-Ta, Locul ascuns al
cautatomlui, zeul salbaticiunilor. pe rege prin caveme ~i tunele acolo unde zei cu diverse functii
Domeniul sau este descris ca un cerc fortificat. Este Tinutul sunt uneori viizuti, alteori doar auziti. Exista canale subterane
intunericului la care se ajungea patmnzand intr-un munte ~i, prin care zeii circula numai in barci speciale. Exista lumini stra-
subteran, coborand pe ni~te coridoare strajuite de u~i secrete. nii, ape fosforescente, torte care lumineazii drumuI. Infrico~at,
Este cea de-a patra diviziune a Duat. Dar intrarea muntelui era regele merge in continuare, catre "stalpii care ajung la Cer". -
protejata de doua ziduri, iar intervalul de trecere dintre ele era Zeii pe care ii intalne~tepe drum sunt de cele mai multe ori
maturat de flacari piizite ~icontrolate de ni~te zei. organizati in grupuri de cate doisprezece ~i poarta epitete ca
Cand Ra insu~ia ajuns la aceasta intrare in locul ascuns, "el "Zeii muntelui", "Zeii muntelui din tinutul ascuns". Desenele
a intocmit planurile" - ~iapoi manevrele necesare - asfel ca ea care insotesc unele texte permit identificarea acestor zei datorita
sa fie deschisa la sunetul vocii, "tara ca zeii sa fie vazuti". Dar sceptrelor ori a "ca~tilor", sau prin reprezentarea animalului cu
putea singura vocea regelui sa-i permita intrarea? Textele care este asociat - cap de ~oim,cap de ~acal,cap de leu etc. De
reamintesc ca "numai cel care cunoa~teplanul ascunselor ~altare
:'_ T J""":=:::: 1 :" ~ :'_ ...~ _~1~ ~ _--=_ l asemenea apar ~i~erpicare reprezinta paznici subterani sau ser-
. ___'-.___...._ 1
,
( VllUl1 <11 L."UV' ~.u ;...-----
teritoriul pasajelor subterane ~i sa manance painea zeilor. Textele ~i ilustratii1e sugereaza ca regele a patruns intr-un
Inca 0 data, regele trebuie sa-~i expuna originea. "Sunt Tau- complex subteran circular, prin care exista tunele spiralate care
I
ml, fiu al stramo~ilor lui Osiris", anunta eI. Atunci, zeii care it · duc in sus sau in jos. Reprezentarile,intati~atetransversalin
ajuta spun pentru el cuvintele magice care permit intrarea:
sectiune, arata un tunel care se ingusteaza treptat, avand cca. pa-
truzeci de picioare inaltime, cu un tavan ~l podele lustmite, ta-
Intrarea nu-fi e refuzatii
cute dintr-un material gros de cca. doua-trei picioare. Tunelul
La poarta Duat.
U~ile Munte/ui Luminii este impartit in trei niveluri, iar regele merge prin cel din mijloc.
-------
72 I Zecharia Sitchin Trepte spre cer I 73
:.
Cel de sus ~icel de jos sunt ocupate de zei, ~erpisau structuri cu In drumulsau,regeleintalne~te,,zeifiirachip"- ale caror
diverse functiuni. fete nu puteau fi viizute. Suparat, sau doar curios, el se roaga: .
f
t
[
I
I
Fig.J7 Fig.J8
--- _L
' '
74 / z. ee.h ana S lte.h 10
' Ii Trentesnre cer /75
__I =..::r-----
. -- n__.- -- I .. . -
A A . .
" ' . ." ' ovaIe compIexe, aflate adanc In subterana, pazlta de d01 sfinC~I.
spre Cer (F Ig. 18) . D upa cum cere uzanta, contiorm Ciirtn mor- I , . . .
tilor regele s une: De~1regele nu poate vec;leaaceasta camera, aude. dm ea "un
, p , zgomot uria~,ca cel ce se aude in tanile cerului dind sunt supa-
Traiasca f rate de furtuna". Dintr-o camera sigilata izvora~teun lac subte-
cei doi copii ai /ui Shut t ran, ale carui ape "sunt ca focul". Camera ~i lacul sunt inconju-
Traiasca, rate de 0 structura de tip bunker, cu 0 u~a speciala pe partea
copiii Locu/ui orizontu/ui... stanga ~i0 u~auria~ape partea dreaptii.Ca 0 masura superioara
Pot sa urc? de protectie, 0 movila de pamant este ridicata deasupra camerei.
Pot sa-mi continuu ca/atoria, asemenea /ui Osiris? in varful acesteia sta 0 zeita, careia i se vede doar capul, in co-
ridorul coborator. Un carabu~,simbolizand " a se rostogoli, a ca-
Raspunsul este probabil pozitiv, fiindca regele este acceptat pata viatii", leaga capul zeitei cu 0 camera sau obiect de forma
sa treaca printr-o u~a masiva. conica in corido'rulde sus (Fig. 19). Deasupra acesteia sunt a~e-
In Ora a cincea, faraonul ajunge la cele mai de jos subte- zate doua pasan.
rane, care sunt caile lui Seker. Pe un drum inclinat in sus, intr-o Textele ~i simbolurile ne informeaza ca, de~i Seker era
parte ~i in jos, faraonul merge, dar nu-I poate vedea pe Seker. ascuns, prezenta sa era simtita chiar ~i in intuneric, din cauza
Insa reprezentiirile ni-I infiiti~eazaca pe un zeu cu cap de ~oim, unei straluciri "prin capul ~iochii marelui zeu, a carui fata radia-
stand pe un ~arpe~iavand doua aripi in interiorul unei structuri
za lumina". Aranjamentul triplu - zeita, carabu~ (Kheper) ~ica-
mera sau obiectul conic - serve~te probabil pentru informarea
zeului ascuns despre ce se intampla in camera ermetidi. Textul
hieroglific vorbe~te despre "Kheper care, imediat ce (barca) este
trasa in varful acestui cer, se leaga de caile lui Duat. Cand zeul
sta pe capul zeitei, el vorbe~te cu Seker in fiecare zi".
Trecerea faraonului pe deasupra camerei lui Seker !?imodul
in care Seker a fost informat de aceasta trecere sunt considerate
momentecruciale. Egiptenii nu erau singurii din antichitate care
credeau ca fiecare persoana decedata trebuie sa faca fata unei
I:...J ;u: ""1' ,..1__ ...nn I"O...sA;to1n... c~I.:1o'"' COl1f1,:.f111
f:!:I11nuhl111 c:~n
~J . A ..
era fie condamnat sa se chinuie in Apele de foc sau lad, fie
'~. binecuvantat sa se bucure de minunile Paradisului. Pentru fara-
. on, acesta era momentul judecatii.
I
Vorbind in numele Stapanului Duat-ului, zeita careia i se
vede doar capul it anunta pe faraon decizia favorabila: .,Vino in
pace in Duat. ., mergi cu barca pe drumul care este in pamant."
I
Fig.J9 i Ea i~i spunea Ament (femininul de la "ascuns") ~i i-a zis farao-
I
I
,
76 I Zecharia Sitchin
--.--..--- Treptespre cer I 77
pete de ~acal"care deschid calea" if invitiipe rege sa faca 0 baie in aceasta diviziune sunt prezente doua grupuri de zei
in Lacul Vietii, a~ cum tacuse marele zeu insu~i.Alti zei, "ba- asociatecu ben-ben-ul, obiectul misterios tinut de Ra in templul
zaind ca albinele", stateau in fuide ale caTOru~i se deschideau siiudin ora~ullui An (Heliopolis). Ei sunt "cei care au misterul",
singure la trecerea regelui. Pe masura ce continua dilatoria, epi- pazindu-I in interiorul Het-Benben (Casa ben-ben-ului), iar opt
tetele zeilor capata accente mai tehnice. Sunt cei doisprezece zei it piizesc de afarii, "dar intra ~iin obiectul ascuns". Mai sunt de
care "tin funia in Duat' ~i cei doisprezece care ,,masoara coar- asemenea noua obiecte, puse in coloana, reprezeotiind simbolul
da". Shem care in scrierea hieroglifica insemna "urmaritorul".
r
78----..----
/ Zecharia Sitchin
TrepJe spre cer / 79
.-- - -----
80 I Zecbaria Sitchin
1Tepte spracer /1!
prive~te in sus ~i ~te uimit: in fata'lui se afla barca lui Ra in, Cui ii vei da tU Scara zeilor?
toata maretia ei. ' __ - , ,
Cui vei da tU Scara lut Seth,
Aajunsla unobiect nurnit "Cel care te urea la cer". Unele
ea Pepi sa urce .# elld. Cer,
texte sugereaza ea Ra inS~i prega.te~te ascensorul pentru rege~
Lui Ra ca servitor sa-i slujeasea?
"ca regele sa se poata urea la cer". Alte texte spun ca ascensorul
Fa ca seara zei/or sa-i fie # lui Pepi data,
este pregatit de alti zei. Este "Celcare I-a purtat pe Seth la cer".
Fa ea scara lui Seth lui Pepi sa iifie data
Osiris n-ar fi putut ajunge la finnamentul' Cerului dedit cu un
astfel de aparat, deci ~i regeIe avea nevoie de el pentru a fi stra- ea Pepi sa urce la Cer in ea.
mutat in viatade apoi. .. '
Ascensorul sau "Scara divina" nu era 0 scam, comuna. Eta Aseensorul era maneVrat de doi oameni-~oim",eopiii lui
strans cu ni~teeabluri de ,cupru; ,,m~chii lui (sunt eaeei ai) 'Horus", Zeul-~oim, care erau ,,marinarii,barcii lui Ra". Erau "pa-
taurului eelest'~. P3ftile laterale erau aeoperite eu un fel de "pie- tru tineri", care erau "eopiii eerului". Ei care venisera ,~dela ra-
Ie"; spitele lui erau "cioplite din Shesha" (euvant eu semnifieatie saritul eerului... vor pregati barcile pentru rege, astfel ca el sa uree
necunoseuta. Sub-el fusese pus un suport mare de eatre "Cel la orizont, spre Ra". Ei sunt eei care "Ieaga la wi loe" Aseen- ,
~~~e~haria Sitchi~
'!!!/!!!.!1'-1'e cer I 8~
De~i avea nevoie doar de 0 singura Scara divina pentru el, lui Horus ~irochia lui Toth; Ish; e in fata sa, iar Nephtys in spa-
nu unul, ci doua Ascensoare sunt pregatite. Atat "ochiullui Ra", tele sau; Ap-uat care este Deschizatorul de dium deschide calea
cat ~i "ochiullui Horus" sunt pregatiti, unul pe "aripa lui Toth" pentru el; Shu, Purtatorul cel1!lui,il ridica; zeii lui An il urca pe
~icelalalt pe "aripa lui Seth". Regelui uimit i se explica faptul ca scara ~i il duc spre firmamentul cerului; Nut, zeita cerului ii
cel de-al doilea este pentru "fiul lui Aten'\ un zeu coborat din intinde mana."
Discul inaripat - poate zeul cu care vorbise regele in "camera de Momentul magic a sosit. Mai sunt doar doua u~ide deschis,
echipare": -
iar regele asemenea lui Ra ~i-Osiris - va ie~i triumfator din
Duat ~i barca sa va pluti pe Apele celeste. Regele spune 0 ruga-
Ochiullui Horus este pregatit eiune: ,,0, nobila... Poarta a cerului, regele a venit la tine, fa ca
Pe aripa lui Seth. aceasta u~a sa i se deschida." Cei "doi ded sunt in picioare",
Sforile sunt legate, nemi~cati.
biircile sunt asamblate. ~i, dintr-odata,"poartadublaa ceruluis-a deschis!".
Pentru ca flullui A ten J.l;;J\.lUI I£UU"l1"~"..
Sa nu ramana flira barca.
Regele este cu flullui Aten Poarta Cerului s-a deschis!
EI nu este flira barca. Poarta Pamantului s-a deschis!
Deschizaturaferestrei cerului s-a deschis!
"Echipat ca un zeu", regele este asistat de doua zeite care Scara spre Cer s-a deschis,
."iistrang sforile" ~i-lpun in "Ochiullui Horus". Termenul"Ochi" Treptele luminii acum se vad...
(allui Horus, allui Ra), care inlocuise gradual pe cel de "Ascen- Poarta dubla a Cerul41is-a deschis.
Poarta dubla a lui Khehhu s-a deschis
--.----
---
Treptespre cerL87
86 / Zecharia Sitchin
----.----.--.---
O. tu Pepi! Cer... Regele Pepi zboara ca un nor spre cer, ca 0 pasare, Regele
Pepi saruta cerul ca un ~oim.Ajunge la:zeul Orizontului in cer."
, Tu ai ,""
plecat! -
Tu e~ti Cel slavit. Regele, continua textele piramidelor, este' acum "pe Purtatorul
tare ca un zeu. stand,ca Osiris! cerului, ,cel care tine stelele, din umbra Zidului zeilor, el
Sufletul tau e cu tine; traverseaza cerul".
Puterea ta'~. Control") e la spatele tau. Regelenu zboarala cer pur ~i simplu, orbiteazain jurul
Pe capul tau , Pamantului:
Coroana Misut...
Tu urei la mama ta. zeifa Cerului. lnconjoara cerul precum Ra. .
Ra de pe Aten.
Fiul tau s-a intors la tine.
Pept vine fa tine.
Lasa-l sa urce la tine.
Fig.25 . Cuprinde-l in imbra(i~area ta;
.
- ~ ".~,,,,,.=~,,.,~
~ --_._-
!'!!£te !P-''e ceri.2.!
nu mai este un simplu vis. Toate acestea, desigur, fiindca Ie-am Cu toate acestea, a~a cum am ad18t, in capitolul anterior,
vazut cu ochii no~tri, in }2resasau la T~ Acceptiim calatoriile egipteni~ - cu cinci mii de ani in urma - puteau vizualiza tot ceea
spatiale ~i con18ctele interplanetare fiindca I-am auzit cu ure- ce se intampla cu faraonul lor: va merge catre un loc de lansare
chile noastre pe comandantul misiunii Apollo 11, raportand ca ~ din estul Egiptului, va intra intr-un complex subteran alcatUitdin
sa audii intreaga lume - ca "Vulturul a aterizat" pe Luna. camere ~ituneIuri, va trece cu bine de ins18latiileatomice ~i ca-.
" Vulturul" nu era doarnumele de cod al modulului lunar, merele cu radiatii. t~i va pune apoi costumul ~iva'intra in cabina
ci ~iepitetul cu care era apelata nava spatiala Apollo 11, precum unui Ascensor, unde va s18legat intre doi zei. Apoi, in timp ce
~iporecla adoptata cu mandrie de astronauti (Fig. 26). ~i Vultu- u~ile duble s~ vor deschide, lasand sa se vadii cerul zoriIor, mo-
rul a zburat in spatiu ~ia aterizat pe Luna. tn imensul National toarele vor fi pornite, iar Ascensorulse va transfonna intr-o Scad
Air aIid Space Museum de la Smithsonian Institution din Was- celesta prin care faraonul ajunge in lac~ul zeilor pe "Plane18
hington se pot vedea navele care au zburat sau care au fost folo- milioanelor de ani".
site ca vehicule de rezerva in cadrul programului spatial ame- Pe ce ecran TV viizuseriiegiptenii a~a ceva de credeau cu
rican. .intr-o sectiune speciala in care se simuleaza aselenizarile, atata tarie ca este posibil?
vizitatorii pot auzi mesajul inregistrat pe sliprafata Lunii: tnabsenta televiziunii, singura alternativa ar fi ca, fie au
mers la spatioport ~iau viizut rachetele decoland ~iaterizand, fie
~,
h:a au fost la Institutul Smithsonian ~iau viizutnavele expuse, inso-
_.,\ plC UC CJl.plIl,;i1pIlC WJUJ ~JIIU I,;VJUpClCUl. J..IVVCL.IIC ~U~C1Ci1L.i1 1,;i1
.
t:4/l:
r
fij,
\
~
:
{
.
~
'.:.~'~
-,-
~. "
"
egiptenii chiar au fost la un spatioport ~iau viizut echipamentul
astronautilor cu propriii ochL tnsa ace~tianu erau piimanteni; ci,
mai degraba, astronauti din altii parte care venisera pe plane18
~'.- -;." ;~
'~.'.
,
~
__,~.
.
j
noastrii.
.o'f.!/~
-.-
~,<~-~ ,
'0
//
~'!'t.(;.. , .~/; Mari iubitori de arta, egiptenii au reprodus in monnintele
'''~=:::'.- ~, ~-- i/ lor ce viizuseriiin timpul vietii. De18liilearhitecturale din dese-
Fig. 26 !Jo nele de pe coridoarele ~i camerele subterane ale Duat vja--din
~ ~
monnantullui Seti I. Reprezentan ~imai stranii pot fi vazute in La suprafata, baza conica a Illodulului de comanda este
monnantul lui Ruy, care a fost vicerege in Nubia ~i peninsula desenata cu vopsea scorojita, ca de la ninneroasele intrari ~i ie-
Sinai in timpUldomniei renumitului faraon Tut-Ankh-Amonffu- ~iridin atmosfera. Modulul- suficient de mare pentru.a adaposti
tankamon. Decorat cu' scene de oameni, locuri ~i obiecte din trei-patru persoane - are fonna conica ~inumeroase hubloaneiil
cele doua domenii pe care a fost vicerege, monnantul a pastrat partea de jos. Cabina este inconjurata de adoratori, intr-un peisaj
pana ast3zi 0 reprezentare in culori vii a unei rachete: corpul ei populat cu cunnali ~i girafe. , .
se afta sub pamant, iar partea superioara cu modulul de comanda '
Camera subterana este decocata cu piei de leopard, aceSt
la suprafati (Fig. 27). Corpul este impaqit, ca 0 racheta in trepte. lucru oferind 0 legatura directa cu anumite secvente din calato-
in partea de jos, doua persoane se ocupa de mecanismele rache- ria faraonului catre nemurire. Pielea de leopard era purtata de
tei, deasupra lor se afta un rand de mecanisme circulare. Sec- preotii shem in timpul perfonnarii ceremoniei de Deschidere a
tiunea hangarulu\.lndica faptul ca racheta era inconjurata de ce- Gurii. Era purtata de zeii care il transportau pe 'faraon prin "Ca-
lule.circularep~tru pastrareatemperaturiisau alte funqii. lea secreta a Locului ascuns" din Duat - un simbolism repetat
pentru a sublinia legatura intre calatoria faraonului ~iracheta din
hangarulsubteran. .
A~a cum textele piramidetor 0 spun in mod cIar, trecerea
'faraonului in Viata de apoi imita calatoria zeilor Ra ~i Seth, Osi-
ris ~iHorus, precum ~ia altora care urcasera la cer in acest fel.
Oar, mai credeau egiptenii, cu 0 aceea~i Barca celesta venisera
Marii zei pe P~mant la bun inceput. in ora~ul lui An (Helio-
polis), eel mai vechi centru religips al Egiptului, zeul Ptah a con-
s~it 0 structura speciala - un Institut Smithsonian, daca vreti -
in care <>capsulaspatialasa poata fl'vazuta ~i adorata de toti
egiptenii! '
1f1
Fig.27 Fig. 28
- --------
_ ".__c J
94 / Zecharia Sitchin
.---.----.----.---
'!!!:P~!l!!! C~t_!9~
~
capatat in timp conotatii referitoare la virilitate ~i reproducere.
Ar puteafi de asemenea sursa intelesului de "unna~ de parte bar- ......
0# .- -...
bateasca" pe care Ben I-a capatat in ebraica. Pe langa virilitate~i :,:.::{.ii'~
reproducere, templul a capatat ~i atributele reintineririi. Acest
lucru a dus la na~terea legendei pasarii Ben, pe care grecii care Fig. 29 Fig. 30
.....
96 / Zecharia Sitchin
'!!9!.te spre (;e.!..( 9.7
e
fiul regelui Adjib din Prima Dinas~e. Deci obiectul a fost pus in Fig. 31
aceI mormant injurul anului 3100 lCh. Poate fi maivechi, insa conceptul pentru elicea de 2o,0OOrpm
cu siguranta nu mai nou de aceasta data.
Anuntiind descoperirea de la Saqqara (la'sud de marile pi-
ramide de la Gizeh), Walter B. Emery (Great Tombsof the First
Dynasty) descria obiectul ca fiind "un fel de castronet din ~is-
, .
"-"-
~
.
:.
.
/
R
g
" ,., '"
".....
. -:::: :: ..~;..
.
--
il
.turi" ~i remarca faptul ca ,,nu exista nici 0 explicatie satisrnca- . ~ .
. I .
Elicele, ata~ate la rotorul unei ma~ini sau al unui mo~or, sunt uti-
lizate de mai putin de doua secole ca mijloc de regularizare a vi-
tezei ma~inariei ~i pentru acumularea energiei pentru.o singura
izbitura, ca la presa metalica.
Ca regula; elicele aveau circumferinta groasa, fiindca acolo
era inmagazinata energia. Dar in anii '70, inginetii de la Lock-
heed Missile & Space Company au venit eu un proiect invers.
Proiectul a fost continuat de Airesearch Manufacturing Compa- Fig. 33
ny. Modelul conceput de ei - dar care nu a fost perfectat niciQ-
data - este inmti~at in Fig. 32. Faptul ca 0 elice revolutionara ara- Cand ordinea a fost remcuta in Egiptul Superior in timpul
. ta exact ca una de acum 5000 de ani descoperita in Egipt este mai dinastiei a unsprezecea, capitala a fost mutata la Teba, iar zeul
putin uluitor ca faptul ca un obiect de la 3100 LCh. arata ca un suprem era numit Amon (sau Amen). Faraonul Mentuhotep
echipament aflatinca in stadiul de proiect in anul de gratie 1978! (Neb-Hepet-Ra) a construit un templu uria~ langa Teba, dedicat
Unde este originalul de metal? Unde sunt celelaite obiecte lui Ra ~i a construit in varfullui un "pyramidion" pentru a co-
care erau prezentate la Heliopolis? ~i, mai ales, unde este Ben- memora camera celesta a lui Ra (Fig. 33). .
ben-ul insu~i?Ca-multe alte artefacte a caror existenta a fost do- Cunind dupa anu12000 i.Ch., 6 data cu inceperea domniei
cumentata amplu de cei din vechime, au disparut - distruse poa- dinastiei a douasprezecea, Egiptul a fost reunificat, ordinea
te de calamitatile naturale sau razboaie, dezmembrate ~iduse in restabilita ~i Heliopolisul recucerit.Primul famon al dinastiei,
alta parte ca prada de razboi sau pentru a fi puse la adapost in-
~
Amen-Ern-Hat I, a inceput imediat reconstruirea templelor ~i
tr-un loc ascuns ~i astazi uitat. Poate au fost duse inapoi in ce- altarelor de la Heliopolis. Nu se ~tie insa daca a utilizat arte-
ruri. Poate cti mai sunt inca cu nbi, uitate prin cine ~tiece pivni- factele originale ori nurnai reproduceri. Fiul sau, faraonul Sen-:
taa umii muzeu. Sau - cum'sugereaza legenda pasarii Phoenix, Usert (Kheper-Ka-Ra) ~ Sesostris sajl.Sesonchusis al istoricilor
~~rf" f~~f" 1f"!7i\tllr~ iTitrf" Hf"linnnli" "i A r~hi~ _ <i"l'l1n"",,,,,h l'"m",_ ~reci - a ridicat in fata temDlelor doua coloane de e;ranit (peste
ra ermetica a Qa'aba de la Mecca... . ~aizeci~i~asede picioare inaltime). In varful-Iora pus 0 imitatie
Se poate presupune ca distrugerea, disparitia sau retragerea a camerei lui Ra un pyramidion,din aur sau cupru alb. Unul
~
obiectelor sacre ale altarului a avut loc probabil in timpul a~a-nu- dintre aceste obiecte de granit se mai afla inca in picioare acolo
mitei Prime perioade intermediare. ~tim ca templele de la Helio- unde a fost ridicat in urma cu 4000 de ani. Celalalt a.fost distrus
polis au fost distruse in timpul acelor dezordini. in acea perioa- in secolul.doisprezece,d.Ch. .
da, unificarea Egiptului s-a intrerupt ~ipeste tot domnea anarhia. Grecii au nurnit ace~ti stdlpi obelisc, insemnand "stdlp
Probabil ca atunci a parasit Ra templul de la Heliopolis ~i a indicator". Egiptenii Ie nurneau "Razele zeilor". Au mai fost ridi-
devenit Amon - "Zeul ascuns". cate ~i altele - fntotdeauna in pereche in fata templelor (Fig. 34)
~
100 I Zecharia
-. __ - .__. Sitchin
.__u_ _ Tr.eJ!!~~~e. ee,.I 101
Fig. 35
rf r r r Fig.36
- in timpul dinastiilor a opt- Ceea ce este interesant la aceste .desene vechi este ca ele
j sprezecea ~ia nouasprezecea
.
'"
.--=.===. -
Exism ~i alte indicii: Ta Ur insemna literal Tara lui Ur, iar Hititii, cunoscuti muM vreme numai prin scurtele mentio-
nu~ele Ur nu este necunoscut. Este locul na~~~riilui Avram, niiri din Biblie, apar din scrierile egiptene ca marl adversari al
patriarhul biblic. Descendent at lui Shem, tiul eel mare al lui faraonilor. 0 paginii complet necunoscuta a istoriei - 0 batiilie
Noe (eroul biblie al potopului), el a fost nii$cutin Ur, in Chal- cruciala intre armatele eg;iptene~icele hitite venite din Asia Mi-
deea, ~i"Terah a luat pe tiul sau Avram ~ipe Lot, iiullui Haran, nor, care a avut 10cla Kadesh, in nordul Canaanului -a fost nu
fiul fiului sau, ~ipe Sarai, noru-sa, nevasta fiului sau Avram. Au numai descoperita. in texte, ci ~i reprezentata in desenele din
ie~it impreuna din Ur din Chaldeea, ca sa mearga in tara Ca- temple. Exista chiar ~i0 notii romantica a pove~tii,fiindca fara-
naan". onul s-a ciisiitoritcu tiica regelui hitit, intr-o incercare de a ci-
Cand arheologii ~ilingvi~tiiau inceput sa descopere, la in- . menta pace1;lintre ei.
Filistinii, "oamenii marii''. fenicienii, huri~nii, amoritii -
ceputul secolului al nouasprezecelea, istoria~i inscrisurile Egip-
tului, Ur era complet necunoscut din vreo alta sursii, in af'arade popoare ~iregate a ciiror existentiiera mentionatii numa; de Ve-
chiul Testament -'-au inceput sa apariica realitiiti istoricepe mii-
Vechiul"Testament. Dar Chaldeea era cunoscuta, era numele
surii ce descoperirile arheologice se irtmulteau in Egipt ~iince-'
acordat de greci Babylonului, vechiul regat mesopotamian.
peau ~iin teritoriile biblice. Cele mai importantedintre toate s-au
Istoricul grec Herodot, care a vizitat,Egiptul ~i Babylonul
dovedit a fi fost Imperiile Asirian ~iBabilonian. Dar unde erau
in secolul cinci LCh., a gasit numeroase asenianari intre obi-
templele magnitice ~i celelalte urme ale maretiei lor? ~i unde
ceiurile egiptenilor ~icele ale chaldeenilor. Descriind incintasa- erau inscrisurile lor?
era a zeului suprem Bel (pe care I-a numit Jupiter Belus) din Ba- Tot ceea ce raportau ciilatorii in tinutul dintre cele doua
bylon ~iturnul sau uria~,el scrie ca "pe cel mai inaltturn este un fluvii, vasta campie dintre Tigru ~iEufrat, erau coline - tells in
templu larg,.iar in intenorul templului se afla 0 canapea de mari- arabii ~iebraicii. In absenta pietrei, chiar ~icele mai mari struc-
me neobi~nuita,bogat impodobita, alaturi de ea fiind 0 masa de turi ale Mesopotamiei antice au fost construite din ciiramidii,iar
aur. In acest loc nu se afla nici 0 statuie de nici un fel, iar camera riizboaieIe, vremea ~i timpul le-au transformat in taranii. In loc
nu este ocupata decat de 0 femeie ba~tina~a,despre care chal- de constructii monumentale, in aceste zone s-au descoperit oca-
deenii spun ca este aleasa de zeul insu~i... Ei mai spun ca zeul zional doar artefacte mici. Printre ele, numeroase tiiblite de lut,
vine in persoana in aceasta camera ~i doarme pe canapea. Este inscriptionate cu un'scris ciudat. In 1686, un ciiliitor pe nume
la fel ca legenda egipteana\a templului lui Jupiter, Thebanul Engelbert Kampfer a vizitat Persepolis, vechea capitaIa aregilor
(Amont in care vine sa doarma 0 femeie in fiecare noaote." ".. ""1'P C;:P hmt:l~eAlexandru.Din monumentelede acolo, el a
Cu cat savantii secolului nouasprezece aflau mai multe ~i copiat seIIfne~isimboluri in scrierea cuneiformii,descoperna ~l
fiiceau comparatie cu relatarile istoricilor greci ~i romani, douii pe sigiliullui Darius (Fig. 37). Oar el a crezut di sunt numai de-
lucruri se afirmau cu tot mai multiihomrare: mai intai, civilizatia corative. Cand s-a realizat in sf'ar~itcii este vorba de inscrisuri,
egipteanii ~imaretia ei nu erau 0 floare infl~rita in de~ert,ci par- nimeni nu ~tiain ce limbii fuseserii scrise ~icum ar putea fi des-
te a dezvoltiirii culturale a antichitiitii. ~i al doilea, relatarile bi~ cifrate. "
blice despre regate, tiiri, cetiiti fortificate despre drumuri comer- ~i cu scrierile cuneiforme s-a petrecut ca in cazul hierogli-
.
eri ~i descoperiri ale lui Claudius J. Rich (Memoir on the Ruins riana. De~i'pana I~ urmi se.va dovedica este centrul militar at
of Babylon) - nu numai caau aprins imaginatia lui Layard, ci au asirienilor, nurnit Kalhu (biblicul Khala), comorile descoperite
condus ~i la obtinerea unui sprijinfinanciar ~i logistic de la acolo au meritat efortul. Printre ele se ..aflaun obelisc ridicat de
British Museum ~iRoyal Geographical Society. La curent cu reo: regele Shalmanaser II, pe care printre cei care ii plateau tribut
ferintele biblice, precum ~i cu scrierile istoricilor greci, Layard era listat ~i"Jehu, fiulfui Omri, regele Israelului" (Fig. 39).
i~iamintise ca un ofiter allui Alexandru a sustinut di a ajuns in- Descoperirile din Asiria au confirmat veridicitatea Vechiu-
tr-o zona in care "se gaseau piramide ~iruine ale'unuiora~vechi" lui Testament.
_1In nr"" f'nn"iilpr<>t UPf'hi...hi"r'<:i np urpmp" 111i AlpY<onnnll - ..........
ll.1"'UlQ.JA\, LJG1UJ.U U I.,u'"'''''yu," ~ ..x&t'; AU IJ - __a ---...-
Prietenii locali i-au aratat d.iferitetells?sustinand ca aparti- . tral opusa fata de Mosul, pe malul estic,al Tigrului. Locul, nurnit
neau ora~ului vechi ingropat sub ei. Exaltarea sa a crescut cand de localnici Kuyunjik, era intr-adevar Ninive - capitala infiintam
a ajuns intr-un loc nurnit Birs Nimrud. ,.Am'zarit pentru prima
de Sennacherib, regele asirian a caroi armam a fost spulberata de
data forma conica a colinei lui Nimrod ridicandu-se spre cerul
. senin al serii", scrie el in Autobiography. "Impresia care mi-a ingerul Domnului in timpul a~ediuluilerusalimului (II Regi 18).
provocat-o nu poate fi uitam." Nu cumva era acesta locul pira- Dupa el, Ninive a fost capitala lui Esarhaddon ~iAshurbanipat.
midelor ingropate.pe care Ie vazuse ofiterullui Alexandru? Cu Operele de arta aduse de acolo la British Museum constituie cea
siguranta era un ora~asociat cu Nimrod, "viteaz vanator inaintea mai impresionanm parte a tezaurului asman.
""~~~~:-:-
Apogeu
Fig. 44
~,
tt:a
1.Berbee ,_i...r 3.Gemenl
m 4.R8C 6.leu
6. Feclo8rA
,IP
...
8.Scorpion
CIR.TAB
Scorpion
AD.SIN
Facioar;;
~
}/
9. SAgelllor
~
AlL
11. VArsilor
Fig.47
-
~
~ 12. P8fII
10. Capricorn
~i inca mai sunt numite zodiac - erau grupate in douasprezece in primazi a primaverii-' AnulNou pentrupopoarelemesopo-
grupe, pentru a fonna cele douasprezece case zodiacale. Nu tamiene - cca 2200 lCh. Pamantul a trecut in constelatia Ber-
numai numele pe care sumerienii Ie-au a~ordat acestor grupuri becului (KU.Mal in sumeriana).
(Taur,Gemeni, Cancer, Leu ~.a.m.d.),dar ~ireprezentarile picto- Unii dintre savantii care au combinat cuno~tintele lor de
grafice ale acestora au ramas nemodificate de-a lungul milenii- astronomie eu eele de egiptologie/asiriologie au recunoscut ca
lor (Fig. 46). Zodiacul egiptean, mult ulterior, va utiliza 0 repre- reprezentarile textuale ~jpictografice utilizau zodiacul ea un ca-
zentare aproape identica (Fig. 47). lendar eelest prin care evenimentele petreeute pe Pamant e'rau
Pe langa conceptele de astronomie sferica pe care Ie utili- legate de cele din eer. Cuno~tinteleau fost utilizate mai recent in
zani ~i astazi (inclus!v notiunile de axa celesta, poli, eclipse, stabilirea cronologiei in unele studii de,catre G. de Santillana ~i
echinoctii ~.a.m.d.)~icare erau deja puse in practica de catre su- H. von Dechend (Hamlets Mill). Nu exista nici un dubiu, de
merieni, tot la ei apare ~i descrierea fenomenului de precesie. exemplu, ca Sfin~ul eu fonna de leu de la sud de Heliopolis ~i
Dupa cum se ~tieasUizi,exista iIuzia de intarziere a mi~carii J>a- cele in fonna de berbee de la templele de la Karnak reprezintii
mantului pe orbita pentru Unobservator de pe Pamant care sta- epocile zodiacale in care s-au petrecut evenimentele comemora-
bile~te 0 data fixa (de ex. prima zi de primavara) cand Soarele te de ele sau in care zeul ori regele reprezentat a avut suprematia.
trece printr-o anumita constelatie zodiacala, data ce reprezinta In centrul cuno~tintelorde astronomie, ~iin consecinfiipen-
un punct de reper pentru spatiul cosmic. Cauzata de pozitia in- tru toate religiile, credintele, evenimentele~ireprezentiirile hunii
cIinata a axei Pamantului fata de orbita in jurul Soarelui, aceasta antice, era credintaea mai exista 0 planetiiin sistemulnosti-usol~r,
intarziere - sau preeesie - este infinitezimala raportat la,durata ,. o planeta cu 0 orbita mai mare, 0 planetii suprema, un "Stiipan
medie de viata a unui om: in ~aptezeci~idoi de ani diferenta este celest" - cea pe careegiptenii0 numeau"SteauaNepieritoare"
de IOdin eele 3600 ale Zodiaeului. sau "Planeta milibanelor de ani" - Laca~ul zeilor. Oamenii din an-
Cum cereul zodiacal inconjoara Pamantul intr-o banda in tiehitate, tara exeeptie; omagiau aceastii planetii, avand cea mai
care aeesta ~ieelelalte planete orbiteaza in jurul Soarelui, aTost vasta ~i maiestuoasa orbitii. In Egipt, Me.sopotamia~i pretutin-
impartit in douasprezece Case zodiacale, adica 300. Pamantul deni, emblema ei era discul inaripat (Fig. 48).
are nevoie de 2160 ani (72x30) pentru a aeoperi 0 intreaga easa Recunoscand ea Discul celest, in reprezentarile egiptene,
zodiacala. Cu alte cuvinte, daea un astronom prive~te cerul in constituia laca~ullui Ra, savantii auinsistat,sa se refere la Ra ca
ziua in care Soarelerasare in eonstelatia Pe~tilor,un unna~ al sau "zeul Soarelui" ~ila Discul inaripat ca la "Diseul solar". Trebuie
va putea vedea peste 1160 de ani cum SOareleva rasari in casa sa fie cIar insa ca nu de diseul solar este vorba, ci de a douaspre-
Varsatorului. zecea planetii. Intr-adevar, reprezentame eglplene lac UlSLlIlC~II;:
Nici un'singtir individ, niei maear 0 singura natiune n-ar fi infre Discul celest repreZebta,ndaceasta planeta ~i Soare. A~a
putut observa, nota ~i intelege un astfel de fenomen. Cti toate cum se poate vedea (Fig. 49), ambele sunt aratate in cer (repre-
acestea, dovezile sunt irefutabile: sumerienii, care ~i-auinceput zentat de fonna arcuitiia zeitei Nut); in mod clar, deci, este vor-
ealendarul in epoca TauflJlui(care a ineeput in jurul anului 4400 ba de doua corpuri cere~tidistincte. La fel de clar, A douaspre-
i.Ch.), euno~teau~iau ~iinregistrat in listele lor astronomice ce- zecea planetii este intati~ata ea Disc celest - ca planetii, in vreme
lelalte preeesii(Gemeni- eea 6500 i.Ch., Cancer- cea 8700 ce Soarele este intati~at eniitand raze (in acest caz ditre zeita
i.Ch.~iLeu- cca 10.900i.Ch.)!Nu.e nevoiesa mai spunemea . -, Hat-Hor, "Stiipana Ininelor" din peninsula Sinai).
.
-- ._~. .~. _,'"'_.C___...---
~
'9
Fig.48
Deci ~i egiptenii, asemenea sumerienilor,'cuno~teau cu mii
de ani in urma ca Soarele este centrul sistemului nostru solar ~i
ca el consta in doisprezece membri? A~a'este,dupa cum rezulta
din reprezentarile de pe sarcofage.
Pig. 50
--.---....-.-.--
_ ._ T'~'
~-, '" ........---..
120 / Zecharia
,-,._-- Sitchin
nete cunoscute astiizi, maiexista una, cea !llai mare. Este repre- A fost suficient de traumatic faptul ca s-a descoperit ca ci-
zentata in varful celorlalte, deasupra capului luiNut, ca eel mai vilizatia occidenta.lanu incepea in Grecia ~iIudeea primului mi-
mare zeu, cu cea mai mare barca (orbitii). leniu i.Ch., nici in Asiria ~iBabilonul mileniului doi i.Ch., nici
Cu
t.
patru sute cincizeci de mii de ani in urma - conform
.. ~
macaf in Rlrintulcelui de-al treilea mileniu i.Ch. - ci in Sumerul
__u_u ~~L4v t.. u'" l'''' a",,,,a:>La plc111CI.d C1UC1l~nzal mileniului patru. Acum istoria se intindea ~i mai departe, spre
pe Pamant. ceea ce ~i sumerienii considerau "zilele de demult" - 0 era enig-
matica de dinainte de potop. - .
Dar acesteJevelatii ~ocantenu ar fi trebuit sa surprindii,daca
s-ar fi acceptatcuvinteleVechiuluiTestamentin intelesullor real:
ca dupa facerea Pamantului ~i a centurii de asteroizi (RLlki'a,in
variantabiblica),dupa ce Pamantula fost adus la fonna cunoscutii
de noi ~ia inceput viata, dupa crearea lui ,,Adam",omul a fost pus
----- ~
in Gradina Raiului. Dar prin ~inatiunile unui ,,~arpe" care a I-a nascut pe Cainan la 90 de ani ~ia moot la 905. Cainan a trait
indramit sa nesocoteasca cuvantul Domnului,Adam ~ifemeia lui 910; fiul sau, Mahalal-el, a moot la 895, iar fiuI sau, Jared, 962.
au aflat unele cuno~tintepe care n-ar fi trebuit sa Ie aile. Atunci, Pentru ace~ti patriarhi antediluvieni, Cartea Genezei ofera
Domnul, vorbindcu ni~tecoleginenumiti, a inceput sa se ingrijo- doar i~fonnatii biografice simple: cine a fost tatallor, ~and s-a
reze ca omul "a devenit ca unul din noi", ca ar putea ajunge la
nascut mo~tenitorul ~i("dupa ce a mai nascut fii ~i fiice") cand
Pomul Vietii ~isa man3nce,,~isa traiasca in veci". a murit. Dar cand apare urmatorul patriarh, el beneficiaza de alt
Astfel a izgonit EI pe Adam; ~i EI a pus la rasarit de Eden tratament:
Heruvimii, sa invarteasca Sabia de Foc, ca sa pazeasca drumul
ce duce la Pomul Vietii.
Dupa n~terea lui Enoh, lared a mai trait opt sute de
A~a a fost alungat Adam din minunata gradina mcutAde ani... I
Biblia nu mai spune, fiindca se considera ca linia lui Cain a fost ~i pamantulnu mai dadea roade.Numindu-Ipe fiuI sau Noe
blestemata ~iastfel s-a pierdut once interes in consemnarea ge- ("mangaiere"), Lameh i~i exprima speranta: ,,Acesta ne va man-
nealogiei ~isortii ei. . gaia pentru osteneala ~i truda cerute de pamantul acesta pe care
Biblia se intoarce inapoi la Adam (cap. 5 din Geneza) ~i la I-a blestemat DomnuI."
cel de-al treilea fiu al sau, Seth. Adam, ni se spune, avea 130 de ~i astfel, dupa zece generatii de patriarhi antediluvieni cu
ani cand s-a nascut Seth ~i a mai trait inca 800 de ani, in total 930. durat~'de viatAnumite de savanti "Iegendare", naratiunea biblid
Seth, care I-a nascut pe Enosh la 105 ani, a trait 912 ani. Enosh ajunge la momentul potopului.
. ---
124 / Zecharia Sitchin
n> .~
1!~P!f!.!p'rf!.P!rJ 12?
EI este prezentat in Geneza ca 0 oportunitate d.ecare a pro- Nefilim - tradus de obicei prin "uria~" - inseqrna literal
titat Dumnezeu pentru a distruge de pe fata Pamantului "pe ~,cei care au fost trimi~i pe Pamant". Ei erau "fiii zeilor" -
omul pe care I-am rncut". Autorul a gasit necesar sa explice rno- oameniicu Shem",oameniirachetelor. .
tivele un~i decizii atat de categorice. Era in legatura"cu perver- Ne intoarcem iar in Sumer ~i la DIN.GIR, "cei drepti din
siunile sexuale ale omului, mai ales cu relatii intre "fiicele omu- rachete".
lui" ~i"fiii lui Dumnezeu". . Siine intoarcem la relatarea sumeriana, unde am intrerupt-o
In ciuda stradaniilor monoteiste ale autorilor ~i editorilor ,- cu 450.000 ani in unna. .
compilatiei, luptandu-se sa proclame credinta intr-o singura zei- . Cu 450.000 de ani in urma, sustin textele sumeriene, astro-
tate intr-o lume care in vremea aceea credea in mai multi zei, ra- nautii de pe Marduk au venit pe Pamant in cautare de aur. Nu
man numeroase sdipari in care se vorbe~tedespre zeitatela plu- pentru bijuterii, ci datorita unei nevoi presante care afecta insa~i
ral. Chiar ~i termenul "zeitate",atun.ci .«and num~le nu este viata pe A douasprezecea planeta. . .
pomenit (Yahwe), nu este singularul El, ci pluralul Elohim. Prima misiune numara cincizeci de astronauti. Ei au fost
Cand apare ideea cre,arii lui Adam, naratiunea adopta pluralul: numiti anunnaki -"Cei din Cer care sunt pe Pamant". Ei au ate-
,,~i Elohim (zeitatile) au spus: sa facem un om dupa chipul ~i rizat in Marea Arabiei ~i au mers apoi la Golful Persic, infiintand
asemanarea noastrii." ~i dupa mcidentul cu Pomul Cunoa~terii, acolo prima statiune terestra E.RI.DU - "Casa construita depar-
Elohim vorbe~tedin nou la plural catre ni~tecolegi nenumiti. te". Comandantullor era un savant ~i un inginer deosebit, cfu-uia
Mai departe,in CarteaGenezei,nu numaica este vorbaici-co- ii placeau ciHatoriile pe mare ~i al earui hobby era pescuitul. Era
I . 10de zeitati la plural, ci acestea au ~ifii (Ia plural). Ace~tifii L-atl e
numit E.A - "Cel a carui casa pe apa" ~i era reprezentat ca
suparat pe Dumnezeu fiindca s-au culcat cu fiicele omului, rn- prototip pentru Varsator. Dar fiindca a coordonat aterizarea pe
cand copii sau semizei nascuti din aceasta dragoste ilicita: Pamant, i-a fost acordat titlul de -EN.KI - "Stapanul Pamantu-
lui". Ca lato!i zeii sumerieni, trasatura sa distinctiva era 0 pala-
Cand au inceput oamenii sii se inmulfeascii pe fala rie cu coarne (Fig. 51).
Piimantului # Ii s-au niiscut fete,
flii lui Dumnezeu au viizut cii fetele oamenilor erau
frumoase;
~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace/ea pe care ~i
Ip_n71 nip,!: Jt B
~i Vechiul Testament explica mai departe:
Comandantul acestei expeditii a fost EN.LIL - "Stapanul Atunci Ea a oferlt solutia.In sud-estulAfricii,a spus el,
care porunce~te".1n scrisulpictografic sumerian, numele lui En- exista0 fiintacare poate fi dresatasa indeplineascaactivitaple
iii ~i centrul sau de control al misiunii erau reprezentate ca 0 minere - daca se va implanta "semnul anunnakilor". Era vorba
stmctura complexa cu antene mari ~iecrane radar (Fig. 52). de oamenii-maimuta,care evoluaserape Pamant- departeinsa
,~\.
Ea/Enki ~iEnlil erau fiii conducatorului de atunci al celei de nivelul atins de fiintele de pe A douasprezecea planem. Dupa
de-A douasprezeceaplanete,AN (Anu in acadiana), al cami nume indelunga deliberare, Ea a primit acordul: j,Creeaza un Lulu", un
insemna "cel care este in cer" ~iera reprezentat pictografic ca 0 "muncitorprimitiv".Sa poarteel ,jugul anunnakilor".
stea ~. Ea era primul nascut, dar fiindca Enlil fusese nascut
EI unna sa .fieasistat in aceastasarcinade Ninhursag.A
de 0 ;ft~ sotie care ii era ~i sora-vitrega, Enlil ~i nu Ea era
fostnevoiede multeincercaripana candproceduraa reu~it.Ex-
mn~tp.nitnn11 trnnlllui. Acum Enlil a fost trimis De Pamant si a tragand un ou de la 0 femeie-maimuta, I-au fertilizat cu spenna ...
---..
128/ Zecharia ...
-- Sitchin
--.- Treptespre cer /129
ciirui emblema era semnul ~erpilor incolaciti (Fig. 54), Ea a fa ve~nica? Pe planeta natalii, ~i Anu a fost supiirat. "Scul1indu-se
de pe tronul sau, Anu a ordonat: Aduceti-I aici pe Adapa! "
~
.~
Fig.54 . Fig.5.5
-
"
Temandu-seca nu cumvacreatia sa-i fie distrusa,Ea I-a Deatunci incolo, omenireaa proliferat.Oamenii nu mai
instruitsa nu manance~i sa bea ce i se oferii"in Cer". I-a dat eraudoar sclavi.inminesau ~erbipe campuri.indeplineautoate
unnatoarelesfaturi:
sarcinile, construiau "case" pentru zei - noi Ie numim "temple"
Adapa, ,.
- ~i au invatat sa gateasca, sa danseze ~i sa cante: Nu a durat
mult pana cand tinerii anunnaki, lipsiti de femei de rasa lor, -au
Acum te dud la Anu, Conducatorul.
inceput sa se impreuneze cu fiicele omului. Cum proveneau din
Pe drumul Cerului vei apuca.
Ciind vei pleca in Cer aceea~i ~amant3 primordiala a vietii, anunnakii ~i oamtmii au
descoperit ca sunt perfect compatibili din punct de vedere biolo-
$i aproape de poarta lui Anu vei ajunge, gic: ,,$i Ie-au nascut ele copii."
Tammuz $i Gizzida la poarta vor sta...
Enlil unniirea aceste evolutii din ce in ce maiJurios. Scopul
Ei ii vor vorbi lui Anu;
misiunii terestre se disipase ~i fusese pierdut. Viata lipsita de
Fala lui Anu ti se va arata.
griji parea a fi singura preocupare a anunnakilor ~i~ai unna sa
Ciind tu vei sta in lata lui,
infloreasca 0 generatie de hibrizi!
$i Piiinea mort;; ti j'e va da,
Sa nu maniinci.
Natura ii oferea lui Enlil ~ansade a pune capiit acestei des-
triibiilari.Pamantul intra intr-o noua erii glaciara ~iclima se de-
Ciind Apa mort;; sa bei !i se va da, teriora. Pe masura ce vremea se racea, ea devenea ~iuscata, rau-
Tu sii nu bei..,
rile secand in albie, Recoltele se pierdeau, foamea se raspandea.
Omenirea incepea sa treaca prin suferinte grele: fiicele ascun,.
Apoi I-a facut s-o ia "pe calea Cerului ~i in Cer a plecat". deau hrana de mamele lor, mamele i~imancau propriii copii. La
Cand Anu I-a viizut pe Adapa, a fost impresionat de inteligenta cererea lui Enlil, zeii au refuzat sa-ajute omenirea: sa moara de
~i de multimea de cuno~tinte acumulate de la Ea. "Ce sii facem foame, sa fie decimatii, a ordonat eI.
cu el, a intrebat Anu pe consiJierii sai, acum ca Ea I-a distins de in "Marelededesubt"- Antarctica- era glaciaraprovoca
ceilalti facandu-i un shem'?"- lasandu"lpe Adapa sa caliitoreas- schimbari. An dupa an, calota glaciara devenea din ce in ce mai ""
cii intr-o navii spatialii de pe Pamant pe Marduk. groasii. Sub presiunea greutatii din ce in ce mai mari, au crescut
. Decizia luatii a fost sii fie piistrat pe Marduk. Ca sa supra- frecarea ~i caldura dedesubtul ei. Curand, ea plutea pe noroi.
vietuiascii, "Painea vietii i-a fost adusii" ~i "Apa vietH".Oar, Din statia orbitala a venit avertismentul: calota polara devenea
""",rti.,..,t rI~ 1:'", "..1_;-_ - :":.:___: _: ...:..':..,",,", '?~0>«U\.oa.\ auu II-au
ind~hiHi nadi 0 hucatii din ea aiungea in ocean, ar fi provocat
un val uria~ care ar fi acoperit intreg Pamantul!
descoperit motivele, a fos! prea tarziu, ~ansa de a obtine Viata
ve~niciia fost pierdutii. _
Nu era 0 primejdie de ignorat. in cer, A Douiisprezeceapla-
Adapa s-a intors pe Piimant - 0 calatorie in care acesta a net~ se apropia de Locul traversarii, intre Jupiter ~iMarte. Ca ~i
in celelalte ocazii, in care s-a apropiat de Piimant, gravitatia ei
vazut "minuniitia spatiului", de la "orizontul Cerului pana la ze-
exercita 0 puternicii influenta asupra acestuia, generand cutre-
nitul Cerului". A fost facut Mare-preot la Eridu. I s-a promis cii
mure ~ialte perturbatii. Acum, aceastiiatractie gravitationala era
Zeita vindecarilor va avea grija de eI. Oar tinta ultima a oriciirui
muritor, viata ve~nica,fusese ratata. suficienta pentru a criipa calota glaciara ~i a inunda PiimantuI.
La aceasta catastrofa, nici astronautii nu puteau riimane imuni.
132/ --Zecharia Sitchin
-- .--------
!!!:£te spre cer /_~~~
data cand acesta a venit in templu pentru a se ruga, Ea a inceput ~i Enlil, el a fost furios sa vadii ca "un suflet ii scapase". A tre-
sa-i vorbeasca de dupa un paravan. Prefiicandu-se ca vorbe~te cu buit ca anunnakii ~i Ea sa se roage, sa-i explice c~, daca voiau',
eI i~su~i, Ea i-a dat iui Ziusudra instructiuni urgente: sa-~i reia aetivitiip.lep~ Pamant, omul era indispensabil.
:?ia~ a fost: fili lui Ziusudra~~ifamiliile lor au fost trimise .
Dariima-Ii casa, Iii 0 corabie!
pe erestele munp.lorpana dnd apele se vor retrage' din eampie
Renunla /a ce ai. 'sa/veaza-Ii viala! suficient ca aceasta sa poatii fi locuita. Cat despre Ziusudra,
Renunla /a avere, pastreaza-p sujletul! anunnakii.. .
Pe corabie sa iei samiinla /a toate ce{e ce traiesc.
Corabia pe care ai liicut-p, viafG ca unui zeu i-au dat,
Dimensiuni/e ei sa /e masori. Ca un zeu ve$nic sa traiasca.
Este clar acum ca pove~tile sumerienilor despre Zeii Ceru- moartea nu putea fi amanata sau impiedicatii. ~ase zile mai tar-
lui ~i ai Pamantului, desp\-~Crearea Omului ~idespre Potop au ziu, Adam a moot.
constituit izvorul din care Orientul Apropiat antic ~i-ahranit cre- Chiar ~i istoricii lui Alexandru au creat 0 legiiturii iritte
dinta ~i "miturile". Am vazut cum credintele egiptene se potri- Adam ~i aventOOlemiraculoase ale macedoneanului. Adam a
vesc perfect cu cele suineriene, cum primullor centru religios a fost primul om care a triiit in.Rai, acest lucru fiind,considerat 0
fost numit dupa An, cum Benbenu/ seamana cu sumerianul GIR dovada a existentei ~ia puterii acestuia. puntea de legatura era 0
etc. piatra-minune care emitea lumina. Se spune ca. aceasta fusese
in general se accepta acum ca relatarea biblica a Creatiei ~i adusa din Gradina Raiului de ditre Adam, apoi a fost transmisa
a altor evenimente de dinainte de Potop sunt versiuni concentrate din generatie in generatie pana a ajuns la un faraon nemuritor,
ale pove~tilorsumeriene.Noe, eroul biblic al potopului,este echi- care i-a oferit-o lui Alexandru. -
valentul sumerianuluiZiusudra(Utnapishtim in versiunea aca- Paralelele devin ~imai.evidente rladi citim 0 veche legenda
diana). Oar, in timp ce sumerienii sustin ca eroul a.primit nemu- evreiasca, conform careia batul cu care Moise a realizat multe
rirea, Biblia nu face nici 0 astfel de referire. Nemurirea lui Enob minuni, printre care ~idespartirea apelor Lacului trestiilor, fuse-
este "rezolvata" de Biblie in cateva versete, spre deosebire de po- se adus din Griidina Raiului de catre Adam. Acesta i I-a dat lui
vestea sumeriana a lui Adapa sau altele similare. Oar aceasta ati- Enoh, Enoh stranepotului sau Noe. Apoi a fost dat lui Shem~fiul
tudine abrupta a Bibliei nu a putut impiedica raspandirea, de-a lui Noe, ~i, din generatie in generatie, a ajuns la Avram (primul
lungul mileniilor, a legendelor referitoare la eroii biblici ~i cala- patriarh evreu). Stranepotul lui Avram, Iosif, I-a adus in Egipt,
toriile sau revenirea lor in Paradis. unde a ajuns mare la curteafaraonului.Aici biitula ramas in mana
Conform unei legende foarte vechi, care a supravietuit in faraonilor egipteni, ajungand astfella Moise, care ajunsese print
mai multe versiuni care se trag dintr-o compozitie din jurul anu- egiptean inainte de a fugi in peninsula Sinai. in unele versiuni,
lui 2000 LCh. numita Cariea /ui Adam # Eva, Adam s-a imbol- batul era tacut dintr-o bucatii de piatra, in altele, dintr-o ramura
navit la varstade 930 de ani. Vazandu-~itatal"bolind~ijelindu-se", a Pomului vietii, care cre~teain GriidinaRaiului.
fiul sau Seth s-a oferit sa se duca la "cea mai apropiata poarta a in acest paienjeni~de relatii care merge pana'in cele mai
Raiului... ~i s~ se jeluiasca Domnului;~i-atunci E1poate ca-mi vechi timpuri, exista unele legende care illeaga pe Moise de
va asculta plansul ~i i~i va trimite ingerul sa-mi aduca fructul, Enoh. 0 legenda evreiasca, numita "inaltarea lui Moise", poves-
dupa care tanje~ti"..:.fructul Pomului vietii.
Oar Adam, acceDtandu-sisoarta de muritor. nil voi~ nP.rat te~tecum Dumnezeu I-a chemat pe Moise pe muntele Sinai ~iI-a
msanawn ;:>(1-' "v :..~:: r- :___:~':'_£'__xA;... ~~;nt Mni~1': ~ in-
sa i se puna capat durerilor. A rugat-o pe Eva sa-I ia pe Seth ~i, cercat sa refuze porunca, in special datorita faptului ca nu era un
amandoi, sa se duca "Ia vecinatatea Raiului", iar acolo sa ceara
orator stralucit. Pentru a-i alunga retinerile, Dumnezeu a decis
nu fructul vietH,ci numai 0 "picatura din uleiul vietii" care curge
sa-i arate tronul Sau ~i "ingerii cerului". Astfel, Domnul "i-a
din porn, ,,~icu el ca sa ma ungi ~ide durere sa ma scapi".
Facand ce-i ceruse Adam, Eva ~i.Seth au ajuns la poarta poruncit lui Metatron, ingerul ajutator, sa-l duca pe Moise in
ceruri". Speriat, Moise I-a intrebat pe Metatron: "Cine e~ti?" iar
Raiului ~iau intrat la Dumnezeu. in cele din urma a aparut inge- .
rul Mihail, insa numai pentru a-i anunta ca cererea lor nu va fi ingerul (literal "mesager") Domnului i-a spus: "Sunt Enoh, fiul
aprobata. "Vremea lui Adam s-a star~it", a spus ingerul, iar lui Iared, striimo~ultau." (insotit de Enoh, Moise a zburat prin
- ----.....--
- ......- -L d4. . .._,..."
.'-"",,~"
..
.
:. '.,- ,"..' '.,
~-,,,:: - j
cele ~apte Ceruri ~i a varnt Raiul ~iIadul. Apoi s-a intors pe Oar deja apirusera problemele. Cartea Genezei spune ca,
muntele Sinai ~ja acceptat rnisiunea.) inaintea Potopului, "fiii lui Otimnezeu au varnt di fiicele omului,
o alta carte vecbe, Cartea Jubileelor, va aduce maimulta sunt frumoase !ji~i-auluat dintre ele neveste alese de ei. .. ~i lui
lumina referitoare la Enob ~ipreoeuparue sale fata de iminentul Dumnezeu i-a parot rau ea a faeut om pe Pamant... ~iDomnul a
potop, precum ~i la eroul aeestuia, stIinepotul sau, Noe. in spus: Am sa ~terg de pe fata Pamantului pe omul pe cafe I-am
vremurile de demult a eireulat ~i sub titlul de Apoca/ipsa lui facut".
Moise, fiinde~ sespune ca a fost serisa de Moise pe muntele Conform Cartii Jubileelor, Enob a jucat un oareeare rol in
Sinai, treeutul fiindu-i istorisit de un inger. (Savantiieonsidera schimbarea atitudinii. Oomnului, "fiindea a marturisit' despre
ea' ~a a fost serisa in seeolul doi LCb.) Veghetoriicare pacatuisera cu fiicele omului": ~i pentfu a-I apa-
Cartea unneaza indeaproape relatarea biblica a Genezei, ra de riizbunarea ingerilor eazutil-a luat Dtimnezeu dintrefiii
oferind insa mai niulte amanunte, e~ ar fi numele sofijlor!ji fii- oamenilor ~iI-a dus in Gradina Raiului". Nurnit in mod special
celor patriarhilor antediluvieni. De asemenea, detaliaza 0 parte ea rinul dintre cele pattu locuri ale lui Oumnezeu pe Pamant, in
din evenimentele din istoria omenirii in preistorie. Biblia ne in- , GradinaRaiuluia fost ascunsEnob~iaeolo~i-aseris el Testa-
formeaza 'ea tatallui Enob a fost Jared ("eobor.ire"), insa nu ne mentul., ','
spune ~i de ee a fost riumit a~a. Cartea Jubileelor oferii aceasta, Abia dupa asta s-a naseut Noe, eel ales sa supravietuiasea
informatie. Se spune ea parintii lui Iared I-au nurnit a~ fiindca Potopulw. N~terea lui, venita intr-un moment in care'fiii Oom-
nului se impreunau cu fiieele omului, a provocat 0 crizii conju-
in zi/ele lui. ingerii Domnului s-au pogorat pe Pii- -'" gala in familia patriarhala. A~a cum relateaza Cartea lui Enoh,
mant - cei numifi Vegbetorii - ea ei sii-i povii/Uiaseii pe MatusaIem a ,,ales 0 sofie,pentru fiul sau Lameb ~i ea a riimas
, jiU oamenilor,. ea sa fina judeeata # dreapta eredin!ii a ins3rcinata ~ia nascut un fiu". Oar eand s-a naseut eopilul- Noe
oamenilor. - acestanu etadeloc obi~nuit: .
Impartind epoeile in ,jubilee", Car/eo Jubileelor relateaza Trupulsau era alb precum zapada ~i ro~u ea bobocul
mai departe ea "in al unsprezeeelea jubileu lared ~i-a luat sofie; de trandajir, iar parul din capul siiu era alb ~i ere! ca lana
numele ei era Bar~ka (<<LuminaStralucitoare»), fiiea lui Rasujal, 0 ~i avea ochifrumo~i. '
fiiea a fratelui tatalui sau... ~i ea i-a meut un Miat ~i i-au pus nu- $i cand (l deschis oehii s-a luminat toata easa ea de
mele Enob. Si el (Enob) a fost orimuJ dintre mmp.ni r~rP <::_~ n;<::l'nt In mnrP ~; tnnta r.afa .ftralucea.
pe Pamant care, a invatat serisul ~i ~oate cuno~tintele !ji intelep- $i apoi s-a ridieat in bra!ele moa~ei, a desehis gura
eiunea si
" care a seris semnele eerului intr-o carte in ordinea lunilor,
, # a inceput sa v9rbeasca eu Domnul Dumnezeu. ...
ea oamenii sa ~tie anotimpurile dupa lunile care sunt'".
In al doisprezeeeleajubileu, Enob ~i-aluat ca soti~pe Edni ' ~t, Lameh a fugit la tatal saU~ii-a spus:
("Edenul meu"), fiiea lui Qan-eL Ea i-a naseut un fiu ~ii-au pus
numele Matusalem. Oupa asta, Enoh "a umblat cu ingerii Oom- Am niiscut un flu deosebit, care nu este c!! un flu de
~ului ~asejubilee, iar ei i-au aratat toate cele care sunt pe Pa- om, ci seamiina cuflii Domnului; # elnu este canoi...
mant ~iin Cer... iar el a seris totul". $i eu cred ea nu de la mine este, ci de 'a ingeri.
Treptes~.cer j)39
13~J ~charia_~itc!!!~
--.--- :-------
----
t.
!:r:pte sp!!!-_~erL~}.
140 I Zecharia Sitchin
--
care se intindea spre vest catre Mediterana i-au fost acordate fiului
near (Surner) ~i ~i-au cohstruit case din c3r3mida ars~ ei s-au
unit pentru "a zidi 0 cetate ~iun Turn care sa atinga cerul~'. .
lui Enlil NAN.NAR (Sin in acadiana). Zeu binevoitor, el a supervi-
Textele surneriene din care s-a tras aeeasta relatare biblica ou zat refacerea Suineiului, reconstruind ofa!jeleantediluviene pe locu~
au fost inca descoperite, insa gasirn alUzii la acest evenirnent in 'ri~elor originale ~i infiintfu1d.altele noi. Printre acestea din urrna se
alte lucrari. Ceea ce pare ca s-a intamplat a fost 0 incercare a lui afla ofa!jul sau preferat, Ur, locul de na!jtereallui Avraffi.Reprezen-
Ea de a obtine cu ajutorul oarnenilor eontrolul facilitati10r spatiale 't3rile sale contin serniluna, care era "corespondentul" lui celest (Fig.
ale nefilimilor - unul din inultele incidente dintre Ea ~i Enlil. Ca 58). Fiului celui iIlai rnic allui Ehlil, ISH.KUR (nurnit de acadieni
urrnare a acestui eveniment, Biblia spune ea Durnnezeu ~i eolegii Addd), i;.a fost oferita zona de nord, Asia Minor !jiinsulele medite-
sai nenurniti au .decis sa irnpr~~tie Ome~ ~i sa Ie ..meurce"
~ j»
limbile - oferindu-Ie civilizatii diferite ~i separate. '.,
Deliberarile zeilor in epoca de dupa Potop suot relatate de
unele texte surneriene. Unul dintre ele, nurnit Epopeea lui Etana,
spune:
3 4
din j~
~ rivili7<ot;..; <0f'ncot ~If n"",t.._:..
raneenede unde a ajunsciviiizapa- ,,regalitatea"- in Grecia. pentru spatioport ~i anexele sale. Trebuia sa fie 0 "zona sacra" -
Asemenea lui Zeus in Grecia, Adad era reprezentat calare pe un taur in care se ajungeanumaicu permisiunealor. to sumerianaera
~it~d in manaun trasnet. numitaTlL.MUN literal "Tara rachetelor".
~
Ea a impaqit cea de-a doua Regiune,Africa,intre fiii sai. La conducerea acestui nou spatioport a'fost pus fiullui Sin
Se ~tieca.,un fiu numit NER.GAL a domnit peste parte~ d~ sud : (nepotul lui Enlil),ftatele geamiin al lui Imini/Ishtar. Numele
a Africii. Un fiu pe ,nume GI.BIL a invatatde la taUilsau arta. sau era UTU ("Stralucitorul") - Shamash in acadiana. EI a fost
mineritului ~ia metalurgiei ~ia preluat controlul minelor de aur cel care fusese insarcinat cu operatiunea "Potop':!I",evacuarea
africane. Un al treilea fiu - favoritullui Ea - a fost numit dupa spatioportului vechi de la Sippar. Era ~eful astronautilor de pe
planeta natala, MARiJUK, ~i a fost invatat de tatal sau astrono- Pamant, "Vulturii", ~ii~i purta <:umandrie uniforma la ocaziile
mia ~icelelalte ~tiinte.(Pe la 2000 lCh., Marduk a uzurpat con- oficiale (Fig. 59).
ducerea Piimantului~ia fost declarat zeul suprem al Ba~ilonului to zilele' de dinaintea Potopului, spun traditiile, cativa
~ial "celor Patru colturi ale Pamantului".) ~i, a~acum am vazut, muritori ale~i au fost lansati in cer de la spatioport: Adapa, care
un fiu numit de egipteni Ra a condus centrul civilizatiei din Re- a ratat ocazia; Enmeduranki, pe care zeii Shamash ~iAdad I-au
giunea sa, cea din valea Nilului. dus in Laca~ul ceresc pentru a fi initiat ca preot (~i apoireadus
A treia Regiun~ a~acum s-a descoperit cu cca. cincizeci de pe pamant). Apoi Ziusudra ("Viata prelungita"), eroul Potopu- .1
ani in urma, a fost in India. ~i acolo a aparut in antichitate 0 lui, care a fost luat impreuna cu sotia sa in Tilmun.. .
I
mare civilizatie, la aproape 1000 de ani dupa cea sumeriana. Dupa Potop, spun istoriile sumeriene, Etana - unul din pri-
Este numita civilizatia vaii Indului, iar centrul sau se afla intr-un mii' conducatori din Kish, a fost luat intr-un Shem ~i ridicat in
ora~ nedescoperit inca, Harappa. Damenii de acolo venerau nu Laca~ul zeilor, acolo fiindu-i oferite Planta reintineririi ~i aduca-
un zeu, ci 0 zeita, reprezentata in figurine ~istatuete ca 0 femeie toare de na~tere ~insa el a fost prea speriat pentru a duce calato-
atragatoare, impodobita cu coHere.
Datorita faptului ca scrisul civilizatieidin valea Indului nu a
fost inca desciftat, nu ~timcum i~i numeau ei zeita sau cine era
ea. Concluzia noastrii este ca ea era fiica lui Sin, pe care sume-
rienii 0 numeau IR.NI.NI ("Stiipana Putemica, Placut Mirositoa-
re"), iar acadienii Ishtar. Textele s1.1meriene spun ca domeniul ei
era un tinut indepiirtat numit Aratta - 0 zona agricola, la fel ca si
narappa - spre care ea se aucea zburand ca pilot.
A patra Regiune a fost infiintata de anunnaki din necesi-
tatea unui spatioport 0 regiune pentru uzullor exclusiv.Toate
~
Ulterior, shem-ul a fost venerat ca un obelisc, iar racheta Povestea stimeriana a primului Cautatot al Nemuririi
. salutata de "Vulturi" a tacut loc sacnduiPomal. vietii (Fig. 60). cunoscut se refera la unrege care a domnit cu mult, muIt timp in
Dar in Suiner, acolo.unde zeii erau 0 prezentii cotidiana - c.ain urma ~icare i-a cernt na~ului sau divin sa-l lase sa intre in "Ta-
Egiptul primului faraon - li/mun, "Tara rachetelor", era un loc ramul vietii". Despre acest conducator neobi~nuit,scribiiantici
real: locul unde omul putea afla Nemurirea. au scris epopei. Se spune despre ~l ca:
~i tot acolo, in Sumer, a fost consemnata povestea omului
care, neinvitat de zei, a incercat sa-~i schimbe soarta in ciuda Lucruri ascunse a vazut.
. tuturor impotrivirilor.. , Ce-i Omului ascuns el a ajlat.
$i chiar a adus ve$ti
.
~
"'0
.
.
-=.f ~I
,I
- I~ .
Din vremea de dinainte dg Potop.
Calatorie mare a jacut.
De mare ostenea/ii # neca~uri marL
Cand s-a intors. pe un sta/p mare
A {recut toate faptele sale.
I
I
Din povestea sumeriana au mai ramas mai putin de doua ,/
sute de versuri. jnsa 0 cunoa~tem din traducerile in limbile po-
noareJor care au urmat sumerienilor in Orientul ADroDiat:asi-
. rieni, babilonieni, hititi, hurieni. Toti au spus ~i au tot spus aceas-
ta poveste, iar tablitele de lut pe care a fost scrisa - unele pastrate
integral, altere ,fragmentar, iar unele ininteligibile -. au permis
eercetatorilor sa puna cap la cap epopeea." .. .
Fig. 60
Esentiahll provine din douasprezece tablite de lut serise in .
aeadiana, care provin din biblioteca lui Ashurbanipal din Nini-
ve~Ek au fost gasite de George Smith, a carni siujba la British
Museum era sa sorteze ~i sa eatalogheze zecile de mii de Hiblite
~ '_.
146 / Zecharia Sitchin
-----------.- !repte spre cer /147
~i fragmente de tablite care au sosit la muzeu din Mesopotamia. Dar lace bun un ora~ rara oameni, un conducator tara
Intr-o zi, i-au carot ochii pe un fragment care relata povestea po- supu~i?Nu prea departe spre sud, pe tiinnurile golfului Persic,
topuluio(Nu putea fi 0 gre~eala: textul cuneifonn, din Asiria, Ea locuia la Eridu in semiizolare. De acolo, el supraveghea
continea povestea unui rege care I-a cautat pe eroul potopului ~i evolutia omenirii, oferindu-Ie oamenilor tot felul de cWio~tinte.
a aflat de la el relatarea acestui eveniment! Dichisita ~iparfumatii, Inana i-a fiicut 0 vizita lui Ea (~are-i era
Cu un entuziasm de inteles, conducerea muzeului I-a trimis unchi). tmbiitandu-se ~i fennecat de ea, i-a oferit ce-~i dorea:
pe Smith la fata locului pentru a d~scoperi fragmentele lipsa. Cu transfonnarea Urukului in noul centru al civilizatiei sumeriene,
mult noroc, el a gasit suficiente fragmente pentru a putea capitala monarhiei in locul Kishului.
reconstrui textul ~ia ghici ordinea tablitelor. tn 1876, el a demon- .~ Pentru a-~iatinge planurile grandioase, zeita mai trebuia sa
strat di era vorba de, a~a cum ~i-a intitulat el lucrarea, The intre in cercul interior al celor doisprezece zei. Ea i-a cerut
Chaldean Account of the Flood (Povesteacaldeeana a potopului). ajutorul fratelui sau UtulShamash. Daca in zilele de dinaintea
Din limba. ~i stil, a ajuns la c<.mc1uziaca a fost compusa in jurul potopului, mariajele intre zei ~ifemeile oamenilor era prohibita,
lui 2000 LCh. in Babilon. interdictia fost eliminata dupa potop. A~a se face ca marele
George Smith a citit numele regelui care I-a cautat pe Noe preot al templului lui An era un fiullui Shamash de la () femeie.
/sdubur ~i a sugerat ca nu este altul dec~t biblicul Nimrod. Pen- Ishtar ~iShamash I-au uns rege al Urukului, infiintiiJIdprima
tru 0 vreme, cercetatorii au preluat aceasta varianta ~i s-au referit dinastie de. regi-preoti. Confonn listei sumeriene a regilor, a
la cele doisprezece tablete ca la "epopeea lui Nimrod". Alte domnit 324 ani. Fiul sau "care a construit Uruk" a condus 420
.descoperiri ~i cercetiiri au stabilit originea sumeriana a pove~tii de ani. Cand Gilgamesh, al eincilea rege din dinastie, a ajuns pe
~i s-a reu~it citirea corecta a numelui regelui: GIL.GA.MESH.
Din alte texte istorice - incb.lsivLista regilor sumerieni - s-a
confinnat ca a fost conducatorul ora~uluiUruk, biblicul Erec, pe
la 2900 LCh. Deci 'Epopeea lui Gilgamesh, cum este numita
astiizi, ne duce inapoi cu 5000 de ani.
Pentru a intelege epopeea, este important sa se' cunoasca
istoria ora~ului Uruk. Confinnand-'relatiirile biblice, istoriile
sumeriene sustin ta dupa potop, monarhia - dinastiile regale.- au.
II1I,;~pUlcu Nsn. ue aici a rost transterata 1a Uruk in unna
ambitiilorzeit~i'Iminillshtar, ciireianu-i placea deloc domeniul ei.
La in~eput, Uruk era doar locul unui templu al lui An, I
"Domnul cerurilor", construit in vfuful unui zigurat numit 2r. .1
I
E.AN.NA ("casa lui An"). Cu rarele ocazii cand vizita Pamantul, I
An triigea la Imini. I-a oferit titlul de IN.AN.ANA - "cea placutii
I
lui An" (barfele sustin. ca ea era placuta intr-un mod deloc
platonic) ~ia instalat-o la Eana, care altfel era neocupat. Fig.61
- .--------.------..--- - -..-
. 1~~J _?:e~h~~~_~!~~!!i!t !!:epte~re cer~ 149
tron, Uruk era deja centrul civilizatiei sumeriene, stapanindu-~i Capul spalat. in apa sa te-mbai.
vecinii ~ifadind comer! la mari depiirtari. (Fig. 61) Grija sa ai de eel mieuf ee mana li-o apuea,
Ruda cu marele zeu Shamash, pe linie paterna, Gilgamesh solid-Ii fii-o sa se bucure.
era co~siderat "douii treimi zeu, 0 ,treime om" datoritii faptului . fiindeii asta-i soarta Omului.
ca mama sa era zei,a NIN.SUN (Fig. 62). Din aceastiicauziii s-a
acordat privilegiul de a-~i scrie numele cu prefixul "divin". Dar Gilgamesh a refuzat sa-~i accepte soarta. Nu era el douii
Mandru ~i sigur pe el, Gilgamesh a inceput ca un rege bi- treimi divin ~i doar 0 singurii treime om? De ee sa detennine par-
nevoitor ~icon~tiincios;lansandu-se in ac,iuni de sporire a ora- tea cea mai mica soarta sa, ~i nu cea mare, de natura divina?
I .
Ban-
~ului~iimpodobire a templelor. Dar pe masura ce dobandea mai tuind ziua ~ifriimantandu-senoaptea, Gilgamesh a ineeput sa se
multe cuno~tintedespre relatii1edintre oameni ~izei cu atat de- amestece in viata tinerelor cupluri, poruncind ca,mireasa sa se
venea mai filosof ~i nelini~tit. in mijlocul bucuriei, gandurile impreuneze mai intai cu d. Apoi, intr-o seam a awt 0 viziune pe
sale se indreptau spre moarte. Va trai el mai muIt, datorita celor care..aconsiderat-o semn riiu. S-a repezit la mama sa pentru a-i
"doua treimi" de zeu sau la fel ca ceilal,i oameni din cauza tre- povestivisulca sa i-Iinterpreteze: '
~H.wi\' Fig. 63
parasi. Acesta este intelesul viziunii."
~tia despre ce vorbea, fiindca, fara'ca'Gilgamesh s~ ~tie,'ca
raspuns la plangerile oamenilor din Uruk, zeii aranjasera ca un
salbatic sa soseasca la Uruk pentru a-i distrage atentia de la
preocuparile sale sumbre. Era numit ENKI.DU - "creatura lui
Enki" - un salbatic care traise in paduri printre animale ca unul
dintre ele: laptele salbiiticiunilor I-a supt". Este reprezentat cu 0
barba deasa, paros, gol, deseori fiind infati~atin compania prie-
tenelor sale animale. (Fig. 64)
Fig. 64 Pentru a-I atrage, nobilii din Uruk au angajat 0 prostituata.
Enkidu, care pana atunci cunoscuse numai compania animalelor,
Daca obiectul nu este descris in'text, cu siguranta ca el nu s-a impreunat cu ea de mai multe ori. Apoi, ea I-a adus intr-o ta-
era un meteorit, ci un obiect demo de a fi numit lucrarea lui Anu bara din apropierea ora~ului, unde a fost invatat sa vorbeasca,
insu~i. Cititorul antic nu avea se pare nevoie de prea multe ex- obiceiurile din Uruk ~i preferintele lui Gilgamesh. "Distreaza-I
plicatii fiind probabil familiar cu termenul ("Lucrarea lui Anu") I
pe Gilgamesh, la jocuri sa-i fii tovara~."
sau cu reprezentarea acestuia. Probabil ca despre el este vorba
pe un sigiliu cilindric (Fig. 63). Prima intalnire a avut loc intr-o noapte, cand Gilgamesh ~i-a
parasit palatul cautand 0 aventura sexuala. Enkidu I-a intalnit pe I
Textul epopeii descrie partea de jos, care a fost ridicata de
strada, barandu-i drumul. "S-au ap-ucatunul pe altul ~i s-au im- I
catre eroi, cu un termen care poate fi, tradus prin "picioare".
pins ca ni~tetauri." intimpulluptei, "zidurile se cHitinau,u~ile I
Avea ~ialte parti protuberante ~ichiar se putea intra in el, dupa I
cum reiese din descrierea lacuta: se zdrobeau". in cele din urma, Gilgamesh "genuchiul ~i I-a in-'
doit": meciul se incheiase.Pierduse in fata strainului."Furia i s-a I
Am apiisat cu putere lala lui. domolit, Gilgamesh s-a intors." Ab.iaatunci i-a vorbit Enkidu ~i
Dar n-am putut sii-i scot acoperiimiintul. Gilgamesh ~i-a amintit cuvintele mamei sale. Acesta era deci
nici sii-i ridic Ascensorul... prietenul sau. "S-au sarutat ~is-au imprietenit."
Cu 0 mare wilviitaie canar.1l1; l-nm ,flrnfl Cand cei doi au devenit buni prieteni, Gilgamesh i-a
$i in miiruntaiele lui am intrat. i:mparta~lt lUI t:.nKlUU 1~1llt:1Ut: ~i1J". n.U£IU~, "v...~.~~~..~ ::..:.:':_ .:_
Mi$ciitoarele "Care imping inainte" lacrimi s-au umplut, inima i s-a-ntristat, din greu ofta". Atunci
Le-am ridica! # Ii Ie-am adus. el i-a spus lui Gilgamesh ca exista 0 posibilitate sa-~i schimbe
soarta: sa patrunda in Laca~ulsecret al zeilor. Acolo, daca Sha-
Gilgamesh era sigur ca aparitia obiectului era un semn din mash ~iAdad il vor sustine, zeii i-ar putea acorda statutul divin
partea zeilor referitor la soarta lui. Dar mama lui, zeifa Ninsun, la care avea dreptul.
I-a dezamagit. Ceea ce coborase ca 0 stea din Cer, a spus ea, pre. "Laca~ul zeilor, i-a spus Enkidu, era in Muntele cedrilor."
veste~te sosirea "unui tovara~devotat ce te va salva, un prieten L-a descoperit din intamplare, spunea el, cand haladuia
. prin. pa-
- ----
152
--1Zecbaria
--------Sitchin Treptf! spre cer 1153
duri alaturi de animale. Dar era pazit de un monstru infrico~ator Chiar ~i cel mai malt om, a spus Gi,lgamesbmai inainte, ,,DU
.nurnit Huwawa: .
poate sa ajunga la cer'. Acum aflase locul de unde se putea
ajunge la Cer.A cazutm genuncbi~is-arugat lui Sbamasb: ,,Lasa-
L-am giisit, prietene, in mun{i ma sa merg, 0 Sbamasb! Miinile-mi sunt impreunate in rngaciu-
Pe cand hii/iiduiam cu fiare/e. ne. .. la locul aterizarii, da ordinul... Ofera-mi protecpa ta!"
$i mu/te /eghe se intinde in piidure: ...
Versurile care contin raspunsul lui Sbamasb sunt din ne-
jn miezu//ui am intrat.
fericire pierdute. Aflam daar ca "Gilgamesb a privit Semnul...
Huwawa (ute ac%). Sforaitu/ siiu e ca un potop, fata lui s-a umplut de lacrimi". Se pare ca i se daduse voie sa
Gura /ui foc aruncii; continue, tnSa pe propriul risc. Cu t~ate acestea, Gilg~esb a
$i riisuj1areamoarte... . decis sa continue ~i sa se lupte cu Huwawa tara ajutorul zeului.
paznicu/ Piidurii cedrilor; Riizboinlcu/ de foc.
I] preaputernic, nu se odihnqte...
a
"Daca nu voi reu~i", spus, oamenii ma vor pomeni: "Gilga-
mesh, vor spune ei, a fost mvins de Huwawa." Dar dad. voi reu-
Ca sii piizeascii Piidurea cedri/or; .
~i, a continuat - voi obtine un Shem - vebiculul "cu care se atin-
Pe oameni ca sii-i inspiiimante, £nlilf-a pus. "
ge ve~nicia". .
Cand Gilgamesb a poruncit sa i se faca arme' speciale co
Numai faptul ca Huwawaavea ca principaIasarcinasa-i care sa se lupte cu Huwawa, inteleptii din Uruk au mcercat sa-I
opreasca pe muritori sa intr~ in Padurea cedrilor nu a tacut dedit convinga sa renunte. "E~ti inca tanar, Gilgamesb", au spus ei,
sa mareasca dorinta lui Gilgamesh de a patrunde in acest loc. Cu a~adi ceorost avea sa ri~tesa moara cind mai avea multi ani ma-
siguranta, acolo putea sa Ii se aHiture zeilor ~i sa scape de soarta inte, pentru ceva in care nu se ~tiedaca avea vroo ~: "Ce vei
sa muritoare:
obtine nu se ~tie."Adun~d toate informatiile disponibile despre
Padurea eedrilor, ei I-au avertizat pe Gilgamesb: .
Cine,prietene,sd urcefa cerpoate? ,.
Numai ze;;,
Am ajlat ca Huwawa miiiastru a fost construit,
Ducandu-se in pe$terile /ui Shamash. Cine-i poate sta in fata?
Zile/e Omu/ui sunt numiirate,
£-0 /upla inega/ii .
$i ei nu adunii decat vant. Cu-aceasla m~iniirie de asediu.
Chiar $i tu te temi de moarte,
" .
- -T- r -- -- .~... ,.- ,.~. Dar Gilgamesh "a privit injur ~ile-a zambit". F:aptulca se
A$a cii spunea despre Huwawa ca' este un monstru mecanic, 0
Lasii-mii s!i merg 'naintea ta, "ma~inarie de asediu", I-a incurajat sa creada ca era intr-adevar
$i gura ta sii-mi zicii: eontrolabila prin poruneile 'zeilor Sbamasb IfiAdad. Cum el nu
"Mergijarii teamii!" reu~ise sa obtina sprijinullu Sbamasb, a cernt ajutorul.mamei
sale pentru asta. "Luandu-se de mana, Gilgamesb IfiEnkidu au
Acesta era deci planul: mergand m "pe~terile lui Shamash" mers la Palatul eel mare, la Ninsun, Marea regina. Cind a intrat,
din Muntele cedrilor, pentru a putea sa "urce la cer" precum zeii. Gilgamesh a inaintat ~ii-a zis: ,,0, Ninsun! Intr-o calatorie mare
voi pleca, acasa la Huwawa. 0 mare batalie voi lupta, pe cai sale de la "Locul de unde se rasare" ajung paoa la Nippur. ,,sla-
nemaibatute voi umbla. 0, mama, roaga-te tu lui Shamash biciunea it cuprinde" pe eel care se apropie de padure. Sa ne In-
pentru mine!" toarcem, se ruga el. Dar au continuat:
,,Ninsun a intrat in camera ei, i~ipuse 0 rochie ceope trupu-i
se lipea, margele ce pe sani i se odihnesc..." Apoi a inceput sa La muntele verde eei doi au ajuns.
Cuvintele amulisera
~e rgJi1 ~hS~arp~~ ~c~B y~ga;pe2~~ace~s~a.~ala,to_ri~~.~~,
el: "De ml T!aldat ca fiUp-e<JIlgamesll,rOe-'Ce0 m~~:~~DI~B .~-,i ~ '0 2 ,,§ .~. ; .,,$ iT}.tge~rf ~(ate(Ju... ,
tu i-ai dat? $i-acuma I-ai tacut sa piece departe, acasa la Huwa-' . , . ~ ., " " ;. '.. fk t~e~ri;siateai[i~ipfiviau $j)repadure.
wa!" I-a cerut lui Shamash sa-I apere pe Gilgamesh: La inallimea eedrilor ei priveau,
La intrarea in padure se uitau.
Pana ee va ajunge in Padurea eedrilor, Unde Huwawa voia sa se duea, aeolo earare era,
Pana ee va omori pe Huwawa, drept era drumul, de foe era drumul.
Pana eand aeasa se va intoaree. La Muntele eedrilor ajunsesera,
Laea~ul zeilor,
Caod popuhltia a aflat ca Gilgamesh pleaca in tara lui Hu- Raspantia lui Ishtar.
wawa, a venit la el ~ii-a urat succes. inteleptii ora~ului i-au ofe-
rit sfaturi mai practice: "Lasa-I pe Enkidu sa mearga inaintea ta, Uluiti ~iobositi, cei doi s-au culcat. In toiul noptii insa au
caci ~tiedrumul. .. prin padure, pe drumurile lui Huwawa sa pa- fost treziti. "Tu m-ai trezit?" I-a intrebat Gilgamesh pe Enkidu.
trunda... eel care merge inainte, tovara~u'~~isalveaza!" $i ei au Nu, a raspuns acesta. Abia se culcara la loc ~iGilgamesh it trezi
invocat binecuvaotarea lui Shamash: "Fie ca Shamash sa-ti im- iara~ipe Enkidu. Vazuse ceva extraordinar ~inu era sigur daca
plineasca dorinta ce-o dore~ti, el sa-ti limpezeasca ochii, calea visase sau era treaz:
sa ti-o batatoreasca, drumul de oameni nebatut, muntele de oa-
meni necalcat!" , I
el s-a culcat la loc. Lisa Ijnj~teanoptii a fost spulberata inca 0 care ii vorbise lui Gilgamesh.Dar cand incerdi s-o deschidii fu
data: impins la 0 parte de 0 forta nevazuta.Vreme de douasprezece zile
a zacut paralizat.
Cand a putut sa se mi~te~isa vorbeasca din nou I-a rugat pe
in toiul veghii,
Gilgamesh:-"Sa nu mai mergem in inima padurii!" Dar Gilga-
Somnullui Gilgamesh s-a sfar~it.
mesh avea 0 veste buna pentru tovara~ulsau: cat i~irevenea dupa
S-a ridicat, spunandu-i fratelui siiu:
~oc, el - Gilgamesh - gasise un tune1. Dupa sunetele care se
"Frate, tu m-ai strigat?
De ce sunt treaz?
auzeau din el, Gilgamesh era sigur ca era legat de "pe~tera de
unde se dau poruncile". Haide, I-a grabit pe Enkidu, "nu rnai sta,
Tu m-ai atins?
prietene, sa mergem amandoi!"
De ce m-am trezit?
Gilgamesh avusese dreptate, fiindca textele sumeriene spun
N-a trecut un zeu pe-~ici? ca
De ce mi-e carnea amorfitii? "
Intrand in piidure,
Negand ca I-ar fi trezit pe Gilgamesh, Enkidu I-a lasat pe liica~ul secret al anunnakilor
tovara~ul sau sa se intrebe da~a vreun ,,zeu a trecut pe-aici". se deschise.
Uimiti, cei doi s-au cu1catla loc, insa au fost treziti inca 0 data.
De data asta Gilgamesh descrie ce a vazut: Intrarea tunelului era (fusese ascunsa) sub ni~te copaci ~i
arbu~ti,blocata de pamant~i pietre. "In vreme ce Gilgamesh taia
Viziunea ce-o avui de tot fu infrico~iitoare! copacii, Enkidu sapa." Dar abia ce flicum loc pentru a putea in-
Cerurile {ipau, piimantul bubuia. tra cand teroarea i~i flicu aparitia: "Huwawa a auzit zgomotul ~i
De$i zorii se ariitau, intunericul ciizuse. tare s-a suparat."'Acum i~i face aparitia in scena, cautandu-i pe
Triisnetele luceau, 0 flaciirii apiiru. intru~i. Infliti~arealui era inspaimantatoare: "Putemic, dinti ca 1
I
Norii asudau ~i cu moarte plouau! de dragon avea, fata ca de leu, mersul sau ca potopul apelor era." I
Apoi lucirea dispiiru, focul se stinse. Dar cea mai infrico~atoareera "raza care radia". Ie~inddin fnin-
$i tot ce a ciizut in cenu~ii se transformii. tea lui, "devora pomi ~icopaci". De forta sa ucigatoare .,nime-
nea n-avea scapare". Pe un sigiliu cilindric sumerian reprezen-
Gilgamesh i~i diidu seama ca asistase la decolarea unei "ca- -tand un zeu, Gilgamesh ~iEnkidu apar flancati de un robot
lIl\;l\; "'\;l\;~U . l'CUIJ<U1LW
~ \;UUC:lllwa \::allU au lUSl pUUllre moma- mecamc, tara maOlalamonstrul din epopee (Fig. 65).
rele, nori de fum ~i praf au acoperit zona, intunecand cerul dimi-
netii, stralucirea motoarelor intrez3rita printre nori ~~0 data decolata,
disparitia luminilor. 0 viziune "de tot infiico~atoare" intr-adevar!
Insa aceasta nu a flicut decat sa-I incurajeze pe Gilgamesh sa
continue, fiindca ii confinna ca ajunsese unde trebuia. ,
Dimineatii, cei doi au incercat sa patrundii in padure, atenti sa Fig.65
evite "copacii-arme", care pot ucide. Enkidu a gasit poarta despre
158/ Zecharia Sitchin
-- ---_._---.-----_._-- Trep!!_~~_~~Q~~
Din textele sumeriene rezulta ca Huwawa avea 0 armura marise batalia - poate din Camera cereasca ("inaripata"), a~a
din ,,~apte haine", dar cand a aparut in scena ,,numai una era cum este reprezentata pe un sigiliu cilindric hitit (Fig. 66).
incheiata, celelalte fiind descheiate", Considerand asta ca pe 0 Acum, urmarindu-I pe Gilgamesh cum se dezbraca ~iface baie,
oportunitate, cei doi prieteni au incercat sa-I atraga intr-o am- "zeitaIshtara tras cu ochiulla barbatialui Gilgamesh'&..
buscada. Cand monstrul i~iintorcea capul catre atacatori, raza sa Apropiindu-se de erou, ea nu a ascuns deloc ce avea in
uciga~a lasa in urma distrugeri. minte:
Dupa scurt timp salvarea aparu din cer. Vazand dificultatea
in care se aflau cei doi, "de sus din cer divinul Shamash Ie vor- Vino, Gilgamesh, tu sa-mi fii iubit!
bi". Nu incercati sa fugiti, i-a statuit el, ci "trageti-va langa Hu- Ofera-mi fructul iubirii tale.
wawa". ~i zeul a dat drumulla vanturi "care au inchis ochii lui Tu sa-mi fii b~rbat.
Huwawa" ~ii-au neutralizat raza uciga~a.A~acum intentionase Eu sa-Ii flu femeie!
Shamash, "raza disparu, stralucirea se innora". Curand Huwawa
a fost imobilizat: "Nu mai poate umbla inainte, nici inapoi sa Promitandu-i care de aur, un palat magnific, domnia peste
umble nu mai poate." Atunci cei doi I-au atacat jJe Huwawa: regate, Ishtar era sigura.ca-I va cuceri pe Gilgamesh. Dar ras-
"Enkidu I-a lovit pe paznicul Huwawa ~iI-a doborat. Doua leghe punzandu-i, el a aratat ca nu are nimic sa-i ofere ei, 0 zeita. Cat
de jur imprejur cedrii tremurara", atat de putemica fusese cade- despre "dragostea" ei, cat va dura? Mai devreme sau mai thziu
rea monstrului. Atunci Enkidu "moartea i-o aduse lui Huwawa". it va arunca "ca pe-o opinca ce strange piciorul". In~irand nume-
Bucuro~i de victorie, insa epuizati de batalie, cei doi s-au Ie celorlalti barbati cu care ea se "iubise", a refuzat-o. tnfuriatii
oprit sa se odihneasca Hingaun parau. Gilgamesh s-a dezbracat de acest refuz insultiitor, Ishtar s-a dus la Anu cerandu-i sa as-
sa se spele. "I~ilepada hainele murdare ~i-~ipuse altele curate," muta "Taurul Cerului" pe Gilgamesh.
Dichiseala lui a durat ceva timp, insa nu era nici 0 graba: drumul Atacati de Monstrul Cerului, Gilgamesh ~iEnkidu au uitat
catre "Iaca~ulsecret" al anunnakilor nu mai era blocat. de ideea lor ~iau luat-o la fuga. Ajutan<Ju-iin fuga lor, zeul Sha-
Nu realiza insa ca dorinta unei femei ii va anula victoria... mash i-a tacut sa "traverseze 0 cale de 0 luna ~i cincisprezece
Locul, a~a cum se spusese mai devreme in epopee, era zile in numai trei", pana la Uruk. Dar la intrarea in Uruk, pe ma-
numit ~i "Raspantia lui Ishtar". Zeita insa~i venea ~i pleca cand lurile Eufratului, monstrul i-a ajuns. Gilgamesh a reu~it sa intre
voia din acest loc. Probabil ca ~iea, asemenea lui Shamash, ur- in ora~ ~i sa-~iadune soldatii. In afara zidurilor a ramas Enkidu
... singur sa lupte cu monstrul. Cand Taurul Cerului ..sforaia". ra-
sareau In piimiintgropi "mari cat sa-nghitii doua sute de os~i".
Cand Enkidu a carot in una din ele, taurul s-a intors. Enkidu a
ie~itdin groapa~iI-aomorat. .
~. Unul din ei, "un tanar a ciirui fata este neagra, ca un om-pasiire
are fata" il va duce in Tara Minelor:
--.I
162
. / Zecharia Sitchin
~--_.
!repte spre. ce~-1§1
.J
~..---._-.........
164 / Zecharia
------------------- Sitchin !!E!!~_~e ce,"-L165
Ioc de asta, el a indreptat vasul spre tann hotanlt sa se lupte cu Calatorea pe .carm mimaibatute, tara a intalni vreun om, vanand
paznicul - "acel om, de om este, ori zeu este". pentru a-~i asigura hrana. "Ce munti a urcat, ce moo a traversat
Atunci i-a lovit nenorocirea. Panza s-a destramat. Ca smu- nimeni nu ~tie", noteaza scribul antic cu tristete.
'cit de 0 mana nevamta, vasul s-a ridicat de la prora in sus ~is-a Dupa multa vreme, relateaza versiunile descoperite la Ni-
scufundat. Gilgamesh a reu~it sa inoate pana la tann, la fel ~i nive ~i in a~ezari hitite, s-a apropiat de zone Iocuite. Ajunsese
Enkidu. in unna lor, vedeau nava scufundftndu-se cu echipajul intr-o regiune dedicatii Iui Sin, tatiillui Shamash. "Cand a sosit
inca la posturile sale, parand ca fiind in viata: seara la 0 trecatoare, GiIgamesh a vamt lei ~i s-a temut..'
Capul ~i I-a ridicat spre Sin ~i s-a rugat:
Dupii ee s-a seufundat, in mare /a fund s-a dus,
Nava Magan /a fundu/ miirii s-a dus, "La /ocu/ unde zeii reintineresc
. Dupii ee nava Magan s-a seufundat, Eu am p/eeat...
iniiuntru ei, ea ~i dmd ar fi fost vii, Ajutii-mii! H
Au petrecut.noaptea pe un tann necunoscut, certandu-se curajat, Gilgamesh "ca 0 sageatii a tiibarat peste lei". Biitiiliacu
incotro s-o ia. Gilgamesh era inca hotarat sa mearga la tarm. leii a fost comemoratanu numai in Mesopotamia, ci in intregul
Enkidu I-a statuit sa se intoarca in ora~, la Uruk. Totu~i,curand Orient Apropiat, chiar ~iin Egipt (Fig. 69 a, b, c).
slabiciunea I-a doborat,pe Enkidu. Gilgamesh I-a sprijinit ~i
incurajat din rasputeri: "Slabu!ul meu prieten, la tann te voi
duce", i-a promis. Dar Moartea, "ce nu cunoa~te deosebiri" nu
putea fi evitata. .
---
- - - I
"Marea. Gilgamesh. nu poate fi trecl/ta, drich: Die hethitisehen Bruehstiikes des Gilgamesh-Epos). aflam
Caci demult, de tare demult. ca Gilgamesh a fost instruit sa gaseasca ~i sa urmeze "un drum
Nimeni n-a venit de dinc% de mare.
batut" care duce la "Marea cea mare; care edeparte". Trebuia sa
Curajosu/ Shamash a traversat-o, se uite dupa doua coloane de piatra sau "semne", care, spune Ur-
Dar in afara de e/, cine poate? shanabi, "ma duc mereu la destinatie". Acolo trebuia sa coteasca
Imposibil de trecut este, ~i sa ajunga la un ora~ numit Itla, ora~ul sacru al unui zeu pe care
Pustii sunt drumurile ei. hititii il numesc Ullu-Yah ("Cel de pe culmi"?). Acolo trebuia sa
Goa/e sunt Ape/e morfii obtina binecuvantarea zeului inainte de a merge mai departe.
...~~ ~.~ ..--
1ft
.I:W1\,,\IUUUC
IUWIlCIUlpt:l1lUleaU conectarea acestula cu ce-
.rul ~icu adancimile Pamantului:
Pennitandu-i-se sa se apropie, lui Gilgamesh i s-a cerut sa-~i patii, in trepte, conducand la Pomul vietH.Uneori era pazita de
decline identitatea ~i motivele calatoriei in zona interzisa. Des- ~erpi- Fig. 72) .
criindu-~i originile divine, el a explicat ca se afla "in cautarea Gilgamesh a continuat, urmand "calea pe care mersese
VietH".Dorea sa-~iintalneasca striimo~ul,pe Utnapishtim: Shamash". Calatoria sa a durat douasprezece beru (ore duble).
Majoritatea timpului "nimic nu putea sa vada, in fata sau in spa-
Sa,./ caut pe Utnapish!im. stramO$u/ meu, te". Probabil ca fusese legat la ochi, fiindca textul spune ca
Eu am venit. "pentru e/, lumina nu mai era". in a opta beru, a tipat de frica,
E/ care in randu/ zeilor a intrat, in a noua, "a simtit adiindu-i in fata vantul de nord". Cdnd a
Despre Viata $i Moarte vreau sa-/ intreb. ajuns in a unsprezecea ora, zorii se iteau". in star~it, in a doua-
sprezecea ora, "in mijloculluminii a ajuns".
"Niciodata un muritor asta nu a reu~it", au spus cei doi paz- Putea sa vada din nou ~iceea ce vedea era uluitor. A vazut
nici.GilgameshI-a invocatpe Shamash~i a explicat ca este ,,0 inchidere ca pentru zei", in care "cre~tea" 0 gradina fiicuta in
doua treimi zeu. Ce se petrece mai departe nu se ~tie,fiindca ta- intregime din pietre pretioase! Maretia locului este redata de
blita este sparta. Dar la final dorinta sa este acceptatii: "Poarta versurile mutilate ale epopeii:
muntelui se va deschide pentru tine!"
("Poarta Cerului" este un motiv frecvent pe sigiliile cllin- Fructe/e sunt de carneo/,
drice din Orientul Apropiat, fiind reprezentata ca 0 poartii inari- Vita e prea frumoasa ca s-o poti privi.
Frunzi$u/ e din lapis.
Jar strugurii nici sa-i prive$ti nu poti.
Din... sunt jacUIi.. .
A/e ei... de pietre a/be...
In ape/e ei sunt trestii pure... jacute din pietre sasu.
Ca Pomu/ vielii # Pomu/...
Din pietre An-Gug sunt jacute...
~ ~
( ;~ J ~\
plimba prin griidina. Era in mod clar intr-o griidina ce imita
Gradina Raiului!
Nu se ~tie ce se intampla mai departe, fiindca intreaga tii-
blita este prea mutilata ca sa se inteleaga ceva. Fie in griidina ar-
tificiala, fie altundeva, Gilgamesh I-a intalnit pe Utnapishtim.
Prima sa reactie cand a vazut un om din "zilele jugului" a fost
sa observe cat de mult semanau:
Fig.72
172 / Zecharia Sitchin Trepte _¥!!~ cer !...173
---------
De aici inainte. Utnapishtim ~i sofia lui.
Gilgamesh ii spuse
Ca zeii sa fie pentru noi.
Lui Utnapishtim, "Cel depiirtat":
Departe omul Utnapishtim va locui.
"Cand ma uit la tine, Utnapishtim,
La gura izvoarelor. "
Tu nu qti diferit deloc.
Chiar ca tine sunt... ..
A~a se face ca a fost dus in Lac~ul indepiirtat1sa locuiasca
cu zeii, a incheiat Utnapishti~. Dar cum putea ~iGilgamesh sa
Apoi Gilgamesh trece direct la subiect: realizeze acest lucru? ,,oar acum cine, de dragul tau, MareaAdu-
nare a zeilor 0 va strange, ca Viata pe care 0 cauti sa-ti fie data?"
Spune-mi, Auzind povestea ~i realizand ca numai adunarea zeilor ii
Cum ai ajuns tu in randul zeilor putea oferi viata ve~nica ~i ca, de unul singur, nu putea face acest
Cautand Viata? lucru, Gilgamesh a le~inat.~ase zile ~i ~apte nopti a zacut incon-
~tient. Sarcastic, Utnapishtim i-a spus sotiei sale: "Uita-te la
Raspunzftnd la. aceasta intrebare, Utnapishtim ii spuse lui acest erou care cauta Viata, din somn el se tope~te ca ceata!" in
Gilgamesh: "iti voi dezvalui, Gilgamesh, un lucru ascuns, secre- timp ce dormea, au avut grija de Gilgamesh, tinandu-I in viafi,
tul zeilor ti-I voi spune." Secretul era Povestea Potopului: cum, astfel incat "sa se intoardi sanatos pe drumul ce-a venit, ca prin
cand el era regele Shuruppakului, iar zeii au decis sa lase Poto- poarta ce-a intrat sa se intoarca acasa".
pul sa spulbere Omenirea, Enki I-a invatat pe ascuns sa constru- A fost chemat Urshanabi sa.,1 duca inapoi pe Gilgamesh.
iasdi un vas submersibil, iar la bordul lui sa puna "siimanta Dar in ultimul moment, cand Gilgamesh era gata sa piece, Utna-
tuturor lucrurilor vii". Un navigator pe care i-I daduse Enid a pishtim i-a dezvaIuit un alt secret. Daca nu putea evita moartea,
condus vasulla muntele Ararat. C3nd apele s-au retras, a parasit exista totu~i un mod de a 0 amana. Putea face asta gasind planta
vasul pentru a oferi ofrande. Zeii ~izeite1e- care inconjurau Pa- secreta pe care 0 mancau zeii, pentru a se tine ve~nic tanar!
mantul in navetele lor spatiale in timpul Potopului - au aterizat Utnapishtim ii spuse lui Gilgamesh:
pe munte ~i au savurat camea fripta. in cele din urma a aterizat
~iEnlil ~i s-a infuriat cftnd a vizllt ~ in ciuda juriimantului m- ..Ai ajuns pana aici, chinuindu-te tare.
cut de zei, Enki ajutase Omenirea sa supravietuiasca. Ce vrei sa-fi dau fie
Dar cand furia i-a trecut, Enlil a realizat beneficiile acestei incat sa te intorci in fara ta?
ifi voi spune, 0, Gil~amesh, un mare secret:
actiuni ~iatunci, a spus Utnapishtim, i s-a acordat viata ve~nica:
un secret at zeilor iti voi spune:
Atunci Enlil s-a ureat la bard. Exista 0 planta,
Ca mura e radacina ei,
Tinandu-ma de miirul. m-a dus la bard.
Mainile-fi va infepa,
Pe sofia mea a luat-o la bard.
Tepi are ca via salbatica,
$i a pus:.o sa ingenuncheze langa mine. Ramurele subfiri.
Stand intre noi.
Daca mainile tale 0 gasesc.
Ne-a atins fruntile ~i ne-a binecuvantat: o noua "Viafavei primi. "
"pana acum. Utnapishtim, afost om,
.174/
- Zecharia Sitchin-
!.r!p...tf!.~pre cer / !Z.~
Planta, afla Gilgamesh mai departe, ere~tea sub apa: Dar soarta, ea in cazul tutu.ror celor care i-au urmat lui Gil-
gamesh, a intervenit.
Imediat ce auzi Gilgamesh asta,
Cand Gilgamesh ~i Urshanabi se pre gateau de eulcare, Gil-
A $i deschis poarta apelor.
gamesh a vazut un put cu apa rece. S-a dus sa se spele. Atunei
Pietre grele de picioare $i-a legat,
s-a intfunplat. "Un ~arpe planta a mirosit-o ~i a venit ~i a luat-o."
$i ele in adanc I-au tras.
Atunci a vazut planta.
$i Gilgamesh s-a ~ezat ~i-a plans,
A cules-o, dqi mainile i-a-nlepat.
Lacrimile-i curg pe fala.
lnapoi pe pamant a fost tras. EI a luat mana marinarului Urshanabi.
"Pentru cine au muncit mainile mele?
intorcandu-se inapoi eu Urshanabi, Gilgamesh i-a spus tri-
umrntor: Pentru cine (i-a intrebat) mi-am ranit mainile?
Pentru mine nimic nu a ramas,
Urshanabi, Ci pentru ~arpe am muncit... It
Fig.73 Fig.74
~ ~
Savantii (de exemplu S.N. Kramer, The Sumerians) au nu- Roata zburatoare descrisa de profetul Ezechiel este foarte aproa-
mi~"criptidi ~iinca enigmatica" afinnatia sumerienilor ca Sha- pe de reprezentarile asiriene ale Zeilor zburatori care umbla prin
mash se putea ,,ridica" ~iin Tara Cedrilor, nu numai in TiImun. cer, cu 0 Camera cereasca cilindrica (Fig. 76a). Reprezentari
Raspunsul este ca, pe langa spatioportul de la Tilmun, de unde gasite intr-o a~ezare de la malul lordanului in apropiere de leri-
se puteau atinge cerurile indepartate, mai exista un "Loc al ate- hon sugereaza faptul ca, pentru aterizare, aceste obiecte cilindri-
rizarii" de unde zeii puteau zburain atmosferaPamantului.Aceas- ce scoteau trei picioare (Fig. 76b). S-ar putea ca ele sa fie "Var-
ta conc1uzieeste sprijinita de faptul ca zeii aveau doua tipuri de tejul" in care a fost ridicat la cer profetul Hiein exact acela~i loc.
nave: GIR-urile, care erau operate de la Tilmun, ~i ceea ce su- Zeii zburatori ai antichitatii au fost reprezentati asernenea
merienii numeau MU, 0 "Camera cereasca". Oatorita tehno- "Vulturilor" sumerieni, Fiinte inaripate ale caror reprezentari pot
logiei nefilimilor, partea superioara a GIR-ului, modulul de co- sta la originea acceptarii de catre iudeo-cre~tini a heruvimilor
manda - ceea ceegiptenii numeau Ben-hen -, putea fi deta~at~i inaripati ~ia ingerilor (literal: mesager) .Oomnului (Fig. 77).
putea zbura prin atmosfera Pamantului ca MU. . Tilmun, deci, era locatia spatioportului. Muntele Cedrilor
Oamenii din antichitate au vazut GlR-urile in silozurile lor era "Locul aterizarii", "Raspantia lui Ishtar" - Aeroportul zeilor.
(Fig. 27) sau chiar in zbor (Fig. 75). Oar mult mai frecvente sunt ~i catre acesta din unna pomise mai intai Gilgamesh.
reprezentarile "Camerelor cere~ti" - vehicule pe care astazi Ie
c1asificamca OZN-uri. Ceea ce a vazut patriarhul Iacob in vi-
ziunea sa poate fi foarte bine una din aceste "Camere cere~ti".
180 I .Zecharia
- Sitchin
-..
J
182 I Zecharia , Sitchin
_.-- ~J!!!. spre ce.r{l83
"pe~tera de unde veneau poruncile" - "Iocul subteran allui Sha- mai cunoscute erau Tyrol ~iSidon, cenq:e marinare~ti ~i de co-
mash".
mert vreme de milenii, faima lor atingandu-~iapogeul in vremea
Gilgamesh aproape ca ajusese la aeroportul zeilor, fiindca fenicienilor. "
a avut pennisiunea ~i ajutorul lui Shamash. Dar supararea lui In ruine, acoperit cu pamant de la distrugerea lui de catre
Ishtar (cand i-a refuzat avansurile) a rasturnat complet cursul invadatorii asirieni, se afta un alt ora~, probabil cel mai nordic
evenimentelor.Nu aceea~i a fost insa soarta unui aft rege, con- centru canaanit, la granita cu imperiul hitit. Ruinele au fost des-
form VechiuluiTestament. Regele din Tyr - un ora~-cetate pe
coperite accidental in 1928 de catre un fermier care dorea sa are
coasta Libanului, nu foarte departe de Muntele Cedrilor - a pri- un camp nou-defri~atin apropiere de muntele Ras Shamra. Ex-
mit permisiunea Domnului sa viziteze Muntele sacru (capitolul
cavatiile care au urmat au dus la descoperirea ora~ului Ugarii.
28 din Cartea lui Ezechiel):
Descoperirile inc1udun palat mare, un templu inchinat zeului
Ba'al (Domnul) ~ialte artefacte. Dar adevarata comoad 0 cons-
Stiiteai in Eden, griidina lui Dumnezeu, # erai aeo-
tituie zecile de tablite de lut in scris cuneiform (Fig. 79), scrise
perit eu tot lelul de pietre seumpe...
intr-o limba "vest-semitica" inrudita cu ebraica. Tablitele, al
Erai un heruvim oerotitor, te pusesem pe Muntele eel
caror continut a fost prezentat pentru prima data de catre Char-
slant # umblai prin mijloeul Pietrelor scanteietoare.
les Virollaud de-a lungul anilor in revista Syria, scot din obscu-
ritate canaanitii, modullor de viata, obiceiurile, religia.
Gilgamesh a vrut sa intre in Locul ateriziirilor neinvitat.
In capul panteonului canaanit se afta un zeu numit EI- care
Regele Tyrului nu numai di fusese' invitat, ci i se oferise ~i 0 in ebraica biblidi era termenul generic pentru "zeu", tragandu-se
calatorie in "pietrele scanteietoare", zburand ca un heruvim. Ca din cuvantul acadian Ilu, care insemna la origine ,,nobil". Dar in
rezultat: "Eu sunt Dumnezeu ~ipe Tronul Domnului stau in mij-
locul marilor." Pentru semetia lui, profetul if va informa ca va pove~tilecanaanite, El era numele unui zeu, care era autoritatea
suprema in probleme1e zeilor ~i oamenilor. El era tatal zeilor,
pieri de mana "strainilor".
precum ~i Ab Adam ("tatal oamenilor"); epitetele sale erau,
Amt evreii din vremurile biblice, cat ~ivecinii lor erau fa-
"BHindul", "Milosul". Era "creatorullucrurilor create" ~i "sin-
miliarizati cu localizarea ~i natura "Locului de aterizare" din
gurul care putea acorda coroana regilor". 0 stela descoperita in
Muntele Cedrilor pe care Gilgamesh a incercat sa-I penetreze in Palestina (Fig. 80) it reprezinta pe El stand pe tronul sau ~ifiin-
mileniul anterior. Era, a~acum yom arata, nu un loc "mitologic", du-i servita 0 bautura de catre 0 zeitate mai tanara, probabil unul
ci unul real: exista nu numai texte din vremurile antice. ci si re-
UUJ UJu~\~~ "..::':. :: r--':: _ _~_:..I'"___:_X M' " " "..mnnl
prezentan plctogratice ale locului ~iale functiunilor sale. caracteristic al zeilor in tot Orientul Apropiat. Scena este do-
In povestea regelui care a incercat sa cultive cedri, Vechiul minata de omniprezentul Disc inaripat, emblema Planetei zeilor.
Testament spune ca acesta a dus "ramura intr-o tara de negus- In "vremurile de demult", EI era principala zeitate a
tori" ~ia plantat samanta "intr-un ora~4e negustori". 0 astfel de
Cerurilor ~iPamantului. Dar in momentul in care se petrec eve-
tara ~iun astfel de ora~nu trebuie cautate prea departe: pe coasta nimentele povestite in textul canaanit el se retrasese din "activi-
Libanului, de unde incepe Anatolia in Nord, pana in Palestina.
tate",~i locuia "in munti", "la cumpan~~p'~~or".Acolo statea in
In sud, exista cateva ora~ecanaanite ale caror maretie ~ibogatie
pavilionul sau, primind emisari, tinand consiliile zeilor ~iincer-
proveneau din comertul international. Din relatarile biblice, cele cand sa rezolve disputele dintre zeii mai tineri. Multi dintre ei
frepte sprY! cer I 185
184 I Zecharia Sitchin
'-&" ~ erau fiii lui, fiindca din unele texte reiese ca.El a avut pptezeci
".;I: ~It~.~ de copii. Dintre ace~tia,treizeci erau cu sotia sa oficiala Asherah
~..~-.,..c.-f
1Ir , .It."II~wr~
(Fig. 81). Ceilalti proveneau de la diverse concubine sau chiar
..,11.- a..,. =--1..
~. ,-.,. ""Ir"~" de la pamantence. Un text relateaza cum doui femei I-au vamt
JtII ' "" ~4L · pe zeu gol" in timp ce fiicea baie. Fascinate de marimea penisu-
"fir .'-11'.-"'" b(-
.. Jr 11.. , ""''''1004 " lui sau, ele i-au fiicut fiecare cate un copil. (Acest atribut aI.Iui
~
,. ~J>Jt1t-.
r.. ~...Jr'fC ,'e..... EI apare ~i pe 0 moneda feniciana, ca zeu inaripat - Fig~ 82.)
- 4( ~Jt-. '..IIf
,c.-.,-. bo-rJ[
-nr.,- Principalii copii ai lui EI erau trei fii ~i 0 flica: zeii Yam
It"''''.,ar~. 'jtllf'J[.c.nr. ("ocean, mare"), Ba 'a/ ("domn, stiipan") ~iMot ("apucatorul,
-."'T"f' "n m
..~I ,- ,,""~"f'" anihilatorul") ~izeita Anat ("cea care raspunde"). In nurne ~ire-
~
.
m...I.-' , .,..-- latii ei sunt in mod clar paralela zeilor greci Poseidon (zeul ma-
-".'.1'1.'
~"4_,.1 -"'fm".-
c~...,,"f Fig.80 rilor), Zeus (zeul suprem) ~iHades (zeul lumii intunericului).
I.""-.,.nr...I 'nr"J-
--I.c.-.."'(1=-,..m_ Ba'al, asemenea lui Zeus, este totdeauna reprezentat inarmat cu
11 , ,.nr,s:.-J*: un trasnet-racheta (Fig. 82) ~i are taurul ca simbol al cultului.
.("'1.4J1r.!If
''''&.1' "1. 'It
4':1.')[.-'J[r-, " "f, "f
1 :~~, "f
Itnr -""nr..,...c (~
,-11Ir..,...-<_ ..., '" .,...~
-~-D-' "'-<-~'''''''bf
,,~nr'I."~"'_'" 1:::_
,
Jt4.IIr'
".":1' ~1-
~ --a' nr-'T*'-
'T'...~..nr."T*'
_I:: "...~ "'or" ~
nr-"r nr J:.rr. :a, 1f1::-
..JIt..( ::: ~~ IJI>IIt
1Ir"'~" r-m Jt4m
~ orm..Jt -:s:.-'".m.II-me
~-;:._.Jt.~Jt...
--Jt- :u~...-
Fig.79 Fig.8/
/ ~ .,"';00_' o f. ,\
. --
iJ
~
J;"i~.
83 Fig.84
Fig. 82
J
186/
'-- Zecharia
~--, ,Sitchin
.-.
Trepte spre cer 1187
Cand Zeuss-a luptat cu Typhon, doar sora sa Ateml, zeita Kadesh era inclus in teritoriul biblicului patriarh Avram, iar
razboiului ~ia iubirii, i-a stat alaturi.ln pove~tileegiptene, doar
poveste~ lui Danel este similara cu cea despre na~terea lui Isaac
Isis a stat alaturi de sotul/fratele sau Osiris. La fel ~icand Ha'al ~ia batrinilor Avram ~iSara. Aproape la fel ca in Cartea Gene-
s-a luptat cu cei doi frati: soraliubita sa Anat a venit in ajutorul zei, din povestea lui Danel aflAmca el a vAzut.oportunitatea de
sau. La fel ca Atena, ea era pe de 0 parte "Fecioara", deseori eta- a obtine un mo~tenitor cand doi zei ~i-au facut aparitiairi zona
landu-~inuditatea(Fig. 82), pe de aIta parte era zeita a razboiu- sa. "Imediat, ofrclndea adus, de mincare ~ide baut le-a dat no-
lui, cu Unleu ca simbol al curajului sau (Fig.,83). (VechiulTes-' bililor." Oaspetii divini - care s-au dovedit a fi EI "Cel care dA
tament 0 nume~teAshtoreth.) sanatate" ~iBa'al- au ramas cu Danel 0 saptAmina intreaga in.
Legaturile cu legendele ~i credintele egiptene nu sunLmai care au fost cople~iticu rugaciuni. In cele din urma, Sa'at "s-a.
putin evidente decat acelea cu cele grece~ti.Osiris a fost inviat dus la EI cu rugaciunea lui (Danel)". Cedind, EI "de mana i~i i'a
de Isis dupa ce i-a gasit rama~itelein ora~ulcanaanit Hyblos. La servitorul" ~iii ofera ,,spirit", redindu-i lui Danel virilitatea:
fel, Ha'al a fost adus la viata de catre Anat dupa ce a fost mike-
larit de Mot. Seth, adversarullui Osiris, era numit uneori in scri- Cu suflare de viala Danefeste ridicat...
erile egiptene "Seth din Saphon". Ba'al, a~acum yom vedea, a Cu sujIare de viala Danel este invigorat.
primit titlul de "Domn al Zaphonului". Monumentele egiptene
din timpul Noului regat - paralele cu perioada canaan ita - repre- NeincrezatoruluiDanel, EI i-a promis un fiu.Urca-te in
pat, ii spune, saruta-ti sotia, imbrati~eaz-o... ,,~i ea va face un flu
zinta deseori zeii canaaniti ca zei egipteni, numindu-i Min, Re-
lui Danel". ~i, la fel ca in povestea biblica, batrana na!ite un fiu
shef, Kadesh, Anthat (Fig. 84). Avemdeci acelea~ipove~tiapli-
mo~tenitor ~i succesiunea este asigtirata. L-au' numit Aqhilt, iar
candu-se acelora~i zei, insa cu nume diferite, in tot Orientul zeii I-au numit Na 'aman ("Cel placut").
Apropiat. Cind baiatul a crescut mare, faurarul zeilor i-a oferit in dar
.
Savantii au aratat ca aceste pove~ti sunt.ecouri, daca nu un arc unic. Acest lucru a stamit invidia lui Anat care voia ea
chiar veiVuni ale pove~tilor originale sumeriene: cautarea nu arcul fermecat. Pentru a-I avea, i-a promis lui Aqhat orice dorea
mimai a Nemuririi de catre Omenire, ci ~iiubirea, moartea ~i in- - aur, argint, chiar Nemurirea:
vierea.zeilor. Tot timpul, pove~tilesunt completate cu episoade,
detalii, epitete ~i invataturi care, de asemenea, completeaza ~i Cere Viala, 0, tinere Aqhat,
-
Vechiul Testament atestind traditii comune ~i versiuni origi- Cere Viala, #- eu li-o voi da.
.., ! --~.--
---------. - . _H _._ _ _
Un astfel de text este povestea lui Danel (Dari-EI- "Jude- $i eu li-o voida. .
catorullui EI" - Daniel in ebraica), 0 capetenie care nu reu~ea Cu Ba 'al voi face numaratoarea ani/or.
sa aiM un mo~tenitor.A apelat la zei cerindu-'le unuk, astfel ca Cu flii lui EI vei face numaratoarea luni/or.
atunci cind va muri fiul sau sa-i construiasca 0 stell~ in amin-
tirea sa la Kadesh. De aici putem trage concluzia ca aria eveni- Maimult- a promisea - nunumai ca vatrili la fel de mult
mentelor era locul unde sudul Cimaanului (Negev) patrunde in
ca zeii,dar va fi invitatalaturideei laCeremoniaVietii:
peninsula Sinai, fiindca acolo se afla Kadesh ("ora~ul sacru").
188 I Zecharia Sitchin
.--.-----.------- Trepte spn! cer 1189
Petrecere mare pentru Cel ciiroia i s-a dat Viafii. , Transferul actiunii din muntiiLibanului i!1;,~ul
. zeului
Ii dii de hiiut,
Lunii" este de asemenea un element care se g~te.~lin epope-
'ctintece ~i dansuri il veselesc. ea lui Gilgamesh.In OrientulApropiat, zeitatea asociata cu Luna
era Sin (Nannarin sumeriana). Epitetul sau ugaritic era »Tatil -
Dar Aqhat nu crede ca omul poate scapa de moarte ~i riu ,_Ii!,' zeilor".lntr-adevar,
f era tatallui Ishtar ~iaI ftatilor ei. Prima in-
'
"vreasa se desparta de arcuI.sau: ' cercare alui Gilgamesh de a-$i atinge scopulla Locul Aterizarii
lit
din Muntele Cedrilor,afost zadamicita de Ishtar, care a vrut sa-I
Nu minfi, 0, Fecioaro, , omoare cu ajut~ruI Tauruluicerului, dupa ce ~-arefuzat~vansu-
Pentru un erou, minciunile sunt 0 ro#ne. rile. In a doua sa calatorie, Gilgamesh a ajuns intr-un o~ "al"
Cum poate un muritor Viafii de Apoi sii aiM? carui templu era dedicat lui Sin".
Cum poaie un muritor Vqnicia s-o primeascii? Dar in timp ce Gilgamesh a ajuns in regiunea lui Sin dopa
De moartea oamenilor # eu vo; muri, o calatorie lunga ~i periculoasa, Anat - la fel ca Ishtar - putea
Da, voi muri cu siguranfii. merge din loe in loe aproape inStantaneu,fiindcl nu era,nevoita
sa caUitor~ci pe jos sau pe magar. Ea zbiua din loe in loe.
De asemenea, el a aratat ca arcuI a fost flicutpentru barbati, Multe texte mesopotamiene se refera la calatoriile lui Ishtar ,i la
nu pentru femei. Insultata,Anat a traversat pamantul pana la Ei capacitatea sa de a strabate atmosfera, "cerul traverseaz3, pi-
mantul traverseazi". 0 reprezentare din templul ei de la Ashur,
pentru a-i cerepennisiunea de a-Iomoripe Aqhat.Raspunsulenig-
matic aI lui EI penniteainsa pedepsireanumai pana la un punct. o capitala asiriana,o infliti~,cu oehelari de protectie, 0 casca
Anat recwge la viclenie. ,,0 mie de campuri, zece mii de stransa ,i ~ti (Fig. 58). In ruinele de la Mari, pe maIul'Eufta-
pogoane" ea a calatorit inapoi la Aqhat. Pretinzand ca vine cu tului, a fost gisita statuia in mirime natural! a unei Zeite, echi-
pata cu 0 "cutie neagri", tuburi. 0 cascheta cu ca,ti ~i alte atri-
dragoste ~ipace, ea cade ~i se gudura. Adresandu-se lui cu "tinere
Aqhat" ea spune: "Tu imi~ti ftate ~ieu iti sunt sora." II con-
vinge sa vina cu ea in o~uI "tatalui zeilQr, Zeului Lunti". Acolo -ft
ea ii cerelui Taphan sa-I"taie pe Aqhaf' ~i.sa-i ia arcul, insa apoi
sa-I invie la loc - sa-I omoare DeAohat temnornr n"m~; "at ..,,'-i £AA
la arcul. 'Ulphan, ormand instructiunile luiAnat, "it taie pe cap pe
Aqhat de doua ori, de trei ori langa ureche" ~i sufletul acestuia
,,fuge ca un abUT". Dar inainte ca Aqhat sa fie inviat - daca Anat
intentionase asta - corpul sau a fost furat de vulturi. Vestea teri-
bila ii este adusa lui Danel, care "sub un copac statea, in fata por-
tii", ,judecand pricina vaduvei, pricina orfanului". Cu ajutorul
lui Ba'al, se incepe cautarea corpului lui Aqhat, in zadar insa. Ca
sa se razbune, 0 sora a lui ,Aqhat se deghizeaza ~i se duce la Ta- Fig.85
190 I Zecharia Sitchin 1i'epte spre ce,: I 191
bute ale unui astronaut (Fig. 85). AceastAcapacitate "de a zbura Povestea lui Keret vorbe~te de asemenea despre un om
ca 0 pasare" era atribuitA~izeimplor canaanite, aparand in toate prosper care i~i pierde treptat foarte repede sotia ~i copiii, din
pove~tiledescoperite la Ugarit. cauza bolilor $iriizboiului."i~i vede odraslele topindu-se ca ni~-
o astfel de poveste, in care 0 zeita ~boara in ajutor, este un te lumanan... t~atAaverea lui disparand" ~irealizeaziica acesta
text intitulat de savanti ,,Legenda regelui Keret"- Keret putand este s~itul dinastiei sale: "Tronul sau se clatina." Jalea ~idu-
fi interpretat fie ca numele regelui, fie ca cel al ora~ului sau rerea sa cresc pe zi ce trece. Patul ii este inundat de lacrimi. in
("Capitala"). Tema principala a pove~tiieste aceea.a epopeii I~i fiecare zi se duce la templu ~i'se roaga zeilor. in cele din urma,
Gilgamesh: cautarea Nemuririi. Dar incepe precum povestea bi~ EI "coboara la el" ca sa afle "ce are Keret de plange'~~Atunci
blica a lui Jov, avand ~ialte similitudini cu pove~tilebiblice. textul ne dezvaluie ciiKeret este partial divin, fiindca se nascuse
Jov, conform relatArilorbiblice, era un om credincios ~i din impreunarea lui EI cu 0 femeie pamanteanca.
"smnt", foarte bogat ~i putemic, din '"Tara Utz" (Un ("Tara EI i~i sfiituie~te"preaiubitul fiu" sa se opreasca din jelit ~i
sfatului"), un tinut in domeniul "Copiilor Rasantului". Totul a sa se recasatoreasc~,fiindca va fi binecuvantat cu un nou mo~te-
mers bine pana intr-o zi.cand "fiii zeilor au venit de s-au infiiti- nitor. I se spune sa se spele ~isa se gateasca ~isa mearga sa ceara
~atinaintea Domnului. ~i a venit ~iS~tan in mijlocullor". Con- mana fiicei regelui din Udum (probabil biblicul Edom). Keret,
vingandu-I sa-I puna la incercare pe Jov, Satan a primit invoirea insotit de soldati ~i care cu daruri, se duce la Udum ~i face ce-i
de a-I chinui, mai intfti prin pierderea fiilor ~i a intregii averi, ceruse EI.D~ regeledin Udum arunciiaurul~iargintuI.in schimb,
apoi cu tot felul de boli. in timp ce Jovjelea, au venit la el trei ~tiindca Keret este partial zeu, cere ca mo~tenitorulpe care-I va
prieteni pentru a-I consola. Cartea lui Joveste compusa ca 0 con- na~tefiicasa sa fie ~iel semidivin! .
- ------...----
iIiii&ii
~._---
194 / Zecharia Sitchin
!!epte spre cer / 195
'<#"
Galilee, ~i este inca renurnit pentru pe~tii care se gasesc in el. La picioare/e /ui E/ sa nu eazi,
Anatse decidesa i se alature: ' .
La picioarele Adunarii sa nu eazi,
Ci in picioare sa ramai ~i sa vorbe~ti.
1# ridiea aripi/e Feeioara Anat,
1# ridiea aripi/e # p/eaea. Afland despre complot, Yam i~i trimite propriii emisari la
In mij/oeu/ iazu/ui Samakh, zeii adunati, cetind ca rebelul Ba'al sa-i fie predat. ,,zeii ~edeau
unde se sea/da bivo/ii. la masa, nobilii mancau, Ba' al venise la EI" cand au intrat emi-
sarii. Ace~tia au p,rezentatcererea lui Yam. Pentru a arata ca
Vazand-o, Ba' aI ii face seoul sa coboare, insa Anat incepe vorbesc serios, "Ia picioarele lui EI nu au carot" ~i-~itineau mai-
sa se joace de-a v-ati-ascunselea. Plictisit, Ba'al 0 intreaba daca nile pe arme: "Ochii lor sunt ascutip ca ni~te sabii, carnea, foc
vrea sa "se joace" !,in zbor". Nere~ind s-o gaseasca, Ba'al a . ce arde.. Zeii se arunca la podea pentru a se' adaposti. EI viea sa-
plecat ,,~i sus s-a dus in ceruri" pe .tronul sau de pe Creasta lui I ocroteasca pe-Ba'al, insa acesta deja sarise ~i..;~i
luase armele ~i
Zaphon.
ca Jucau~aAnat a aparut ~iea ctmind pe Zaphon, "placere
sa-i faca". se pregatea sa-i atace pe emisari, cand a Costoprit de mama sa
\ care i-a reamintit ca un mesager are totu~i,imunitate.
,Hfujoneala idilica nu putea avea loc insa dedit in vremea de Candemisariis-auintorsla Yamcu managoala, a devenit
pe unna, dupa ce Ba'.ala devenit Printul Pamantului ~icondu,?a- cIarca problemanu se poaterezolvadecatprin intaInireacelor
tor al emisferei nordice. La inceput, el a fost angajat in lupte doi zer pe campulde batalie.° zeita - probabil Anat - se duce
grele cu ceilalt~pretendenti la tron. Miza acestor batiilii era un la taurarul zeilor ~i-Ipune pe acesta sa-i faca lui Ba'al doua
loc nurnit "tnalpmile lui Zaphon", dar literal insemna "Creasta arme, "vanatorul" ~i"aruncatorul" care "se napuste~te ca un vul-
pietroasa din nord. i,
tur". to luptii,Ba'al if cople~e~tepe Yam ~ieste gata sa-I omoa- .
Bataliile au inceput cand capul panteonului a imbatranit ~i re, cand vocea lui Asherah ajunge la el: "Cruta-I pe Yam!" Aces-
se pregatea sa se retraga. Conform tradipilor maritale raportate. tuia i se permite Sa triiiasca, insa este surghiunit pe domeniul sau
prima data in scrierile sumeriene, sotia oficiala a lui EI Asherah maritim. .
("fiica conducatorului") ii era sora vitrega. Acest lucru fiicea ca In schim6ulvietii lui Yam,Ba'al ii cere I~iAsherah sa-I
primul nascut al"ei sa fie mo~tenitorullegal. Dar a~a cum se in- sprijinesa capetesuprematiaasupra CresteiluiZaphon.Ashe-
tamplase mai inainte, el e~ deseori provocat de primul nascut _ rah se odihneaundevala tarmulmarii ~i in sila if insote~tepe
un fiu care era cronologic nascut primul, dar de 0 alta mama. Ba'alla laca~uIluiEI care se afla intr-unloc uscat ~i fierbinte.
. __a....
,;-up,u; ...ava ai, "'cU~C1V~C1eel pUJm trel neveste, nu se putea ca- ~osma "arsa ~. U.S~UU.C1
,~C1 U YI~£uua yauua...ll1a lU1 &~.-. "''''..,
satori cu i.ubita sa Anat confirma faptul ca ea era sora adevaratii.) sa decida cu intelepciune, nu cu emotiile: "E~ti mare ~i cu ade-
Ba 'al este statuit sa se prezinte ~i sa lase ca disputa sa fie varat intelept", il flateaza ea, "barba inspicatii sa te povatuias-
rezolvata in adunarea zeilor. Sora sa il statuie~te sa fie mandru: ca... " Cantiirind cu atentie situatia, EI este de acord: fie ca Ba' al
" sa fie stiipanulCrestei lui Zaphon.
AClJm, du-te pe drumu/ tau ,. Ceea ce avea in miute Ba' al nu era numai un palat. Planu-
Spre /oeu/ unde s-au adunat zeii, rile sale necesitau serviciile lui Kothar-Hasis ("Cunos~atorul ~i
In mij/oeu/ munte/ui La/a.
~tiutorul"), Faurarul zeilor. Nu numai savantii modemi, ci chiar
----
196 / Zecharia Sitchin
- Treptespre cer / 197
~i Philo din Byblos, care a trait in primul secol (~i care cita isto- litati de p-ecreasta,.Greasta lui Zaphon a devenit acum ,Ascun-
rici fenicieni), au COlnparatpe Khotar-Hasis cu zeul grec He-fais- zi~ullui Zaphon", iar muntele Liban ("Cel alb", dupa v8rfurile
.tos, care a constnrit laca~uI lUiZeus ~i al Herei. Altii au mcut para- . sale acoperite cu zapada) a capatat epitetul Sirion - muntele
lela cu egipteanuI Toth, zeuI me~terilor ~imagicienilor.Intr-adevar, "apmt" .
.~!
textele ugaritice spunca emisarii trimi~i dupa el au mers in Creta Oevenind stapanuI Ascunzi~uIuilui Zaphon, Ba' al a primit
~i Egipt. Probabil ca in acele tan i~i punea in aplicare talentele
in perioada respectiva.
. ~ititlul de Ba 'al Zaphon. Titlul inseamna pur ~i simplu "Stapa-
nul Zaphonului", al emisferei nordice. Oar conotatia originala a
Cand Kothar-Hasis aajuns la B~'al, cei doi au analizat pla- 'Ij
tennenuIui ,,zaphon" nu era geografica. Insemna atat "ascunza-
f
nurile de constructie. Ba' al dorea 0 structura in doua piirti, una toare", cat ~i"pUnctde observatie". Indubi~bil, aceste conotatii
fiind un E-/chql (0 "casa mare") ~i cealalta un Behmtam, tradusa au jucat un rol in numirea lui Ba'al "Stapan at ZaphonuIui".
de obicei prin "casa", dar care literal inseamna "platforma ridi- ~ Acum, avand aceste puteri ~iprerogative,ambitiile lui Ba'al
cata". Cei doi s-au certat ~i asupra locului unde sa fie plasate fe- au crescut. EI i-a cheinat pe zei la un banchet ~i Ie-a cernt supu-
restrele, care aveau un mod neobi~nuit de inchidere ~i deschide- nerea ~i vasalitatea. Cei care nu au fost de acord au papt-o:
~_1
reo "Sa-mi asculti sfatul, 0, Ba'al", a insistat Kothar-Hasis. Cand "Ba'al i-a taiat pe fiii lui Asherah: pe Rabbim I-a lovit in spate,
a fost gata' Ba'al s-a aratat ingrijorat de sigurahta sotiilor ~i co- pe Ookyamm I-a injunghiat." In timp ce unii erau macelanp,
piilor sai. Pentru a-i indeparta temerile, Kothar~Hasisa dat ordin altii au sdipat. Imbatat de putere, Ba'al ~i-abatutjoc de ei: '
intreaga. Aurul ~i argintul dinauntru s-au topit, insa constructia D~manii lui Ba 'al au fugit in padure,
nu a avut de suferit. Du~manii sai s-au ascuns in munte.
Puternicul Ba 'al striga:
Silozul subteran ~i platfonna ridicata erau gata!
,,0, du~mani ai lui Ba 'ai, de ce tremura{i?
Fara sa piarda timpul, Ba'al a decis sa testeze structura:
De ce fugi;;. de ce va ascundeli?
Ochiul/uiBa 'al e peste tot,
. .
Ba 'al a deschis Palnia spre Platforma ridicata,
Mana /ui intinsa spulbera cedri. .
Fereastra din Marea Casa.
Dreapta /ui e tare. "
In nori, Ba 'al a deschis sp(irturi.
Sunetele zeiqti au porni!...
. In bataliapentrusuprematie,Ba'al- cu ajutomUuiAnat-
Sunetele
'II.._~_'_
zeie~ti ....
.L
cutremura pamantul. s-a luptat ~i a anihilat pe "Lothan,~arpele", Shalyat "dragonuI
Tremura.. . cu ~apte capete", Atak "Taura~ur', precum ~l pe ze1ta ttasnat,
"Cueva". ~tim din Vechiul Testament ca Yahweh, Domnul din
In est #-n vest, pamantul se ridlca.
Biblie, a fost unul din adversarii apngi ai lui Ba'al. ~i cand in-
fluenta lui a crescut printre israeliti, prin casatoria r~elui lor cu .
Cand Ba'al a pomit spre cer, dupa.el au plecat ~i mesagerii o printesa canaanita, profetul Ilie a aranjat 0 luptii intreBa'al ~i
. divini Gapan ~iUgar: "Inaripatii, 'cei Qoiin nori s-au ingrama- Yahweh pe muntele Cannel. Cand a invins Yahweh, trei sute de
dit" in spatele lui Ba'al. "Ca pasarile cei doi zboaca" deasupra preoti ai lui Ba'al au fost executati cu promptitudine. fuaceasta
v3rfurilor acoperite cu zapadi ale lui Zaphon. Oar cu noile faCi- adversitate, Vechiul Testament pretinde ca Yahweh a preluat
--------
198/ Zecharia Sitchin
'!'!.e--Etes/,-re cer / 199
"zeul magiei". Ba'al a fost inviat insa nu este si~ daca a fost
Cerul cu Piimantul vorbe~te,
inviat fizic pe Pamant sau in Viata de Apoi iJJcer.
$i miirile vorbesc cu planetele.
Este 0 Piatrii a splendorilor, . Nu se poate spune cu sigurantii cand s-au petrecut aceste
Cerului e incii necunoscutii. evenimente. ~tim insa di omenirea era c()n~tientade existenta ~i
Tu # cu mine s-o ridiciim ~~ atributele unice ale "Locului aterizarii" aproape de la inceputul
in pe~tera mea din nobilul Zaphon.. istoriei scrise.
. A'lem, pentru inceput, calatoria lui Gilgamesh catre Mun-
Acesta era sectetul: Ba'al pregatise tara ~tirea "Cerul\li"- tele Cedrilor, pe care epope~a il nume~te "Lac~ul zeilor, Ras-
a guvemului de pe planeta natala - un centru de comunicatii pantia lui Ishtar". Acolo, "intrand in padure", el a ajuns la un tu-
elandestin, de unde putea vorbi cu toate paqile .Pamantului,pre- nel care ducea "Ia o.pe~terade unde se dau poruncile". AvanSand
cum ~i cu navele de deasupra acestuia. Era primul pas spre o. ~i ~i departe, "Iocul secret al anunnakilor I-a deschis". Era ca
"totala stapanire a Pamantului". Din aceasta cauz~ intrase. in ~icum Gilgamesh intrase in chiar instalatiile construite in secret
conflict cu Mot, fiindca in teritoriul acestuia se afla uOchinl p~_ de Ba'al! Versurile misterioase ale eoooeii caoatii acum 0 altii
mantUlUI--Ol1Clal. :"
semnificatie:
Primind ~iinte1egandmesajul, Anat a/fost imediat de acord
sa-I ajute pe Ba'al. Emisarilor ingrijorati le-a promis ca va ajun- Lucruri secrete a viizut, .
ge in timp util: "Voi sunteti ca melcul, eu sunt ca 0 randunica", Ce-i Omu'ui ascuns el ~tie... .
i-a asigurat:
Asta se petrecea in al treilea mileniu i.Ch. -' cca. 2900.
Urmatoarea veriga a lantului este povestea batrinului fiiI3
urm~i Danel, care a locuit undeva in apropiere de Kadesh. Nu
exista un cadru temporal in care sa plasam aceasta poveste, insa
Trepte!Ere ce!L~~
202 I Zecharia Sitchin
~-
Avemnu numai confirmarea existentei locului ~ia vechimii
similaritAtilecu povestea biblica a lui Avram - inclusiv aparitia sale, ci ~io'descriere a sa: inCiudea0 "platforma ridicata", de.pe
subitaa unor "oameni"care se dovedesca fi chiar Qomnul~i care se putea ajunge la cer ~ideveni "Nobil" - zea.
emisarii sai, precum ~i locul, nu departe de Kadesh - sugereaza Urcarea la cer, ~timdin alte scrieri biblice, se facea cu aju-
ca avemdouaversiunialeaceleia~iamintiriancestrale.Dacaa~a torul "pietrelor", dispozitive mecanice, ce puteau circula. tn se-
stau lucrorile,intervalultemporalesteinceputulceluide-aldoi- colul ~ase i.Ch., profetul Ezechiel I-a blestemat pe regele Tyro-
lea mileniui.Ch. lui, care s-a ingamfat dupa ce i s-a permis sa urce pe Creasta lui
Zaphonera incaAscunzi~ulZeilorin primulmileniui.Ch. Zaphon, ~i a fost luat in "Pietrele scanteietoare" - 0 experienta
Profetul Isaia (secolul opt i.Ch.) iI blesteama pe invadatorol asi- dupa care a spus ca "sunt un zeu".
rian al Iudeii, Sennacherib, fiindca I-a insultat pe Domnul ur- o moneda veche descoperita la Byblos (biblicul Gebal),
cand cu carele sale "pe inaltimea muntelui, pana la creasta lui unul din ora~ele canaanite/feniciene de pe coasta Mediteranei,
Zaphon". Subliniind vechimea locului, profetul ii transmite lui iIustreaza probabil structura ridicata pe Zaphon de Kothar-Hasis
Sennacherib mustrarea Domnului: .
(Fig. 89). Reprezinta 0 "casa mare", langa care se afla 0 structu-
ra ridicata, inconjurata de un zid masiv. Acolo, pe un podium ce
Dar n-ai auzit cil am pregiltit aceste lucruri de de- suporta 0 greutate mare, se afla un obiect conic - un obiect fa-
mult ~i cil Ie-am hotilriit din vremuri/e strilvechi?... miliar din atatea alte reprezentari din Orientul Apropiat: Camera
celesta a zeilor - "Pietrele mi~catoare".
Acela~iprofet iI blesteama pe imparatul Babilonului fiind- Aceasta este dovada ce ajunge la noi din antichitate. Mile-
ca indraznise sa se zeifice urcand Creasta lui Zaphon: niu dupa mileniut oamenii din Orientul Apropiat au ~tiut ca in
f Muntele Cedrilor se afla 0 platforma pentru "Pietrele mi~catoa-
Cum ai cilzut din cer
t re" alaturi' de care se afla 0 "casa mare" in care se afla "piatra
Luceafiir striilucitor, flu al Zori/or! I ~optitoare" .
Cum ai fost doboriit la pilmiint, tu biruitorul neamu- ~i, daca interpretareanoastra este corectfl,sa fi disparut
ri/or! i oare acest loc cunoscut definitiv?
Tu ziceai in inima ta:
"Mil voi sui in cer, t
imi voi ridica scaunul de domnie mai sus de stelele i
.1.
'..: n. ...
T
voi ~edea pe Muntele Adunilrii dumnezei/or,
1
f!
pe Creasta Zaphon.
Mil voi sui pe platforma ridicatil,
voi fl ca Cel Prea Inalt. "
Dar ai fost aruncat in locuinta morti/or,
in adiincimea mormiintului! I
Fig.89
I
T,.ept~ sprE~~f!.r /20..?,
.IX
IIUpJt:llnIlempJelOrcu varrume mumetUi~lcerutUitl'lg. 'JU). CC U dAd C~l-V'C~l U~Ul llu...l111a\Q \.1 .0. ;1 I V} ,;:)'" a~u.. 111.0" .I.J...u.aJ. v
Locul se aflain muntii LiJ:>anului,acolo unde ace~tia se "Poarta" monumentala (A). Cuprindea 0 scara mare ~iun portic
despart pentru a fonna 0 campie' fertila intre ramura "Liban" la sprijinit de douiisprezececoloane, in care se aflau douasprezece
vest ~i"Anti-Liban" la est, de unde izvorasc doua raitri cunos- ni~e in care se gaseau statuiIe celor doisprezece zei olimpieni.
cute din antichitate, Litani ~iOrontes. Ruinele sunt ramii~itele Pelerinii intrau apoi intr-o curte interioara (B) de fonna he-
unor temple romane impozante ce au fost consf!"Uitepe 0 plat- xagonala, uniciiin arhitectura romana. Urmeaziiapoi curtea alta-
forma ridicata artificialla cca.4000 de picioare deasupra nivelu- rului (C), care era dominatii de un altar de proportii irnpresio-
lui mani. lncinta sacra era inconjurata de un zid, care servea atat nante, ce se ridica cu cca.60 de picioare de pe 0 structura 70x70
ca zid de retentie pentru intemperiile ce se strangeau pe acope- de picioare. In capatul vestic al curtii se afla templul propriu-zis
~ ~ ..,. . , ~
~
"
'1
'f
.j ... f.
',
E)
.,,;'" ';,
fi
;,.
.
"~ .
.,'
'
.
" .~ ..
'.
't
1
.~
"~'"
.1'1 .',
~ .,<~\'~"
. -':'
,~'-~:
Fig.91b
1
.
~:~
.
,~ . ,
"
',.
De fapt, asocierea locului cu anumiti zei dateaza ~imai de .stantinopole, pentru a,construi acolo biserica Hagia.Sofia. Aces-
devreme. Arheologii cred cape acela~iloc mai fusesera constru-
te eforturi de cre~tinare a locului au atras nemultumirea
ite alte ~asetemple inainte de epoca romana ~ieste sigur ca, indi- populatiei.
Cand au preluat musulmanii controlul zonei"in 637, ei au
ferent ce altare ridicasera grecii acolo - ca ~iromanii dupa ei-,
,
descoperit di au ajuns sub zidul de nord al templului soarelui, stau pe un podium care cu sigurantii avea ca scop suportarea
"pe care arabii il numesc Dar-as-saadi,...Casa supremei binecu- unor greutati uria~e..Construit strat pe strat din pietre uria~e,
vaotari If. . podiumul ajunge la cca. douazeci ~i~lisede picioare peste nive-
Arheologii germani at! afirmat ca platforma este construitii lul curtii din fata ~ila patruzeci ~idouii deasupra solului in par-
pe ni~te tunele uria~e, insa ei s-au preocupat .doar de maparea tile nordica ~i vestica. Pe partea sudica, unde mai existii inca
structurii superioare. 0 misiune arheologica franceza condusa ~asedin coloanele sale, se pot vedea cu claritate (Fig. 96a) stra-
de Andre Parrot in anii '20 a confirmat existenta labirintului turile, alcatuite din pietre uria~e.tn coltuI de jos se pot vedea
subteran, insa nu a reu$it sa penetreze partite ascunse ale aces- partile .dejos ale podiumului, unde pietrele sunt ~imai mari.
uia. Cand platformaa fost gauritii,s-au descoperit dovezile exis- De departe ~imai masive sunt blocurile de piatra din partea
.tentei tunelurilor. vestica a podiwnului. A~a cum sevede din desenul fiicut de ar~
Templele au fQstridicate pe 0 platforma inaltatii la .treizeci heologii germani (Fig. 96b), baza ~ipodi~ul sunt alcatuite din
de picioare, in functie de teren. Este pavata cu pietre a caror ma- pietre "ciclopice", unele btocuri masurand treizeci ~iunti de
rime variaza intre douasprezece picioare ~itreizeci, cu 0 latime picioare lungime ~i douiisprezece grosime. Fiecare bloc repre-
de noua picioare ~i 0 grosime de ~ase.Nimeni nu a incercat sa zinta cca. 5000 de picioare cubice de piatrii~icantiiresc filii mult
calculeze cantitatea de pietre necesare. Posibilca ar surclasa de de 500 de tone. Oricat de mari ar fi aceste blocuri - spee compa-
departe Marea piramidii egipteana. .
ratie, cel mai greu bloc de piatra din Marea piramidii caotare~te
Cine a ridicat aceasta platforma a acordat 0 foarte mare 200 de tone - nu sunt cele mai mari utilizate aid de constructori. .
atentie coltului nord-vestic, locul unde se afla templullui Jupi-
ter/Zeus. Cele peste 50.000 de picioare patrate ale templului
,.\.
Fig.96b
Fig.96a
216 I ~haria Sif4:1rin "!!!1Ite spn! cer I 217
.,.t.
:-J
'I.!
.~...
..
., _w ~__. * . J__-.:,1_. -.::___
-. . ,~..J....~,,.
~.:..t... ~.::
-'!"!.
~~~"~' .
.,
Fig. 98
Fig. 97 ,~
dinspre nord. Ebers ~iGuthe lanseaza ideea cii riindul de sob
Trilithon,nu este format din doua blocuri de piatra, ci din unul
Stratul central- situat la cca.douazeci de picioare deasupra
singur, masurand cca.~izeci ~i~pte de picioare lungime ~icare, .
bazei - este alciituit din blOcuri ~i mai marl. Observatorii Ie-au
din cauza timpului ~ia intemperiiJor,s-a crapat d3nd impresia a
numit "gigantice", "colosaIe", "uria~". Istoricii antici Ie-au nu-
doua blocuri.
mit Trilithon - Minunea celor trei pietre. in partea vestica a po-
Oriunde urma sa fie plasati ~ita. ea reprezinm 0 dova-
diumului seallii la vedere,unullanga altuI,olocuri de piatra uni-
da muta a imensitafii ~iunicitafii platformei ~ia podiumului. In-
ce in lume. Taiate precis ~ipotrivite perfect, fiecare dintre cele
teresanteste ciinici pana astazinu existi cevacapabil sa ridice
trei blocuri (Fig. 97) arepeste~i de picioare lungime, cu la-
turi de douasprezece~i paisprezecepicioare. Fiecare dintre ele o astfel de greutate de. 1000-1200 de tone - ca sa nu mai vorbim
de transportarea ei pe 0 vale,dintr-o zona muntoasa ~i de plasa...;
reprezintii mai bine de 10.000 de picioare cubice de granit ~i
cantaresc peste 1000 de tone! rea fiecarui bloc intr-o pozitie precisa, mult deasupra wlului. Nu
Pietrele nentnl nl::.tfnnn1i "'.. f"""t n I..,,~.~ I~~~I '" :1_, existi urme de drum, rampa sau orice aim lucrare care sa suge-
~ ,
Dawkins au inelus unul din aceste locuri de prelucrare in dese- reze, fie ~ivag,modulde transportarea acestormegal1tI.
nul lor panoramic (Fig. 90). insa blocurile uria~e au fost cioplite, ~i to~i in vrem~le acelea S-aputut.
tiiiate ~iprelucra~e in altii carierii situaia intr-o vale la trei sferturi Dar cum? TradipiJe locale sustin calocul a existat din zilele
de mila sod-vest de incinta sacra. Acolo dai peste 0 'priveli~te ~i lui Adam ~ia fiilor sm, care au 10cUitin zona Muntelui cedrilor
mai uluitoare decat a Trilithonului. dupa izgonirea din Gradina Raiului. Adam, relateaza aceste le-
Paqial ingropat in pamant se afla inca unul dintre blocurile gende, a locuit in regiunea in care se afla astazi Dam.asc~ia mu-
de granit - p3riisit in situ. Complet fot'mat, taiat perfect~ cu doar rit nu departe. Fiul sau Cain ~i-a construit un refugiu in Muntii
o linie subpre legandu-I de masiv, are ~aizeci ~i noua de picioare Cedrilor dupa ce I-a omorit pe AbeL
218 / Zechariao Sitchin
---.-----..- Trepte sPr5! cer_{ 21_~
------
220 / Zecharia Sitchin
Trepte sE.re l!.(}r/221
Primul indiciu important este insu~i numele "Heliopolis", Ace~ti "Stalpi ai Soarelui" - "Pietrelezeilor"- au fost re-
ce.indicii faptul cii greeii considerau Baalbek un ora~ "al zeullJ,i prezentati pe monedele feniciene batute dupa ~cerirea zonei de
Soarelui" paralel co celilalt, din Egipt, ce porta acela~i nume. catre Alexandru (Fig. 99). Herodot ne ofed informatii suplimen-
Vechiul Testament recuno~te existenta unui nordic Beth-She- tare: cei doi stalpi erau alcatuiti, primul, din metalul cel mai bun
mesh ("Casa lui Sbamash") ~ia unui surlic Betb-Shemesb, On, conducator de electricitate (auml), celiilalt, dintr-o piatrii prep-
numele biblic al Heliopolisului egiptean. Era, spune profetul Ie- oasa (sinarald) utilizatii astiizi penl:fucomunicatii laser. Nu sea-
remia:'locu1"Caselor zeiloi egipteni", locapa obeliscurilor egip- mana cu mecanismul descris de canaaniti sub numele de "pietre-
tene.
Ie splendorilor"?
Nordicul Betb-Shamesh se afla in Liban,nu departe de Istoricul roman Macrobius, scriind explicit despre legaturi~
Beth-Anat ("Casa lui Anat"). Profetul Amos if identifica ca fiind .\ Iedintre Heliopolisul fenician ~icel egiptean, menponeaza 0 altii
locol "palatelor lui Adad. .. casa celui care I-a vazut pe EI". In piatra sacra. Conform lui, "un obiect" de cult al zeului Soarelui
timpul domniei I~ Solomo~, domeniile cuprindeau paTtiinsem- Zeus Heliopolitul a fost dus de preotii egipteni de la Heliopoli-
nate din Siria ~iLiban, iar lista locurilor unde construise'palate suI egiptean la Baalbek. "Obiectul, adauga el, este acum venerat
mari includeaBoalat (,,Locullui Ba'al") ~iTamar(,,Loculcurma- prin rituri asiriene ~inu egiptene."
liIor"). Savantii Ie identificii cu Baalbek ~iPalmyra (vezi barta, Alti istorici romani subliniaza ca "pietrele sacre" adorate
Fig. 78). de asirieni ~i egipteni aveau forma conica. Quintus Curtius
Istoricii greci ~iromarii fac multe referiri la legaturile exis- consemneaza di un astfel de obiect se afla in templullui Am-
tente intre cele douii Heliopolisuri. Voibind compatriotilor sai mon in oaza Siwa. "Obiectul care este adorat acolo ca zeu, serle
despre pantbeonul de doisprezecezei a1 egiptenilor, istoricul' Curtius, nu are forma pe car~ 0 Wiuarti~tii de obicei zeilor. Ci
grec Herodot mentioneazii ~i "un nemuritor pe care egiptenii il seamana mai degraba cu umbilicus ~ieste flicut din smaralde ~i
venereazii sub numele de Hercules". EI traseazii originile cul- geme cimentate impreuna." '
tului in Fenicia, "unde am auzit ciise afla un mare templu al sau, Informatia,referitoare la obiectul conic adorat la Siwa este
foarte venerat". in templu el a vazut doi stalpi "Unul era de aur , citata de F.L. Griffitb legat de anuntarea in The journal of Egyp-
pur, celalalt de smarald, stralucind foarte putemic noaptea." tian Archaeology (1916) a descoperirii unui "omphalos" comc
- ~ . . ...:..,..:..
;.~~~.~~~~
1 .. , in "ora~ulpiramidelor" nubiene de la Napata. Acest ,,monument
meroitic unic" (Fig. I00) a fost descoperit de George A. Reisner
.. . . ,~ :-
ae la unlv~r:Slli:ll"i:I Dei! YCUU1.. u. .~ , ___ _
ricullui Alexandru, cat ~i a romanului Quintus Curtius caun ropean pentru aceste pietre oraculare - navel in engleza, nabel
omphalos din pietre pretioase era "obiectql" venerat in templul in germana etc. - provine din cuvantul sanscrit nabh, care in-
seamna "ie~it cu forta". Nu e 0 coiIicidenta. ca in limbUe semitice
oracolului. Templul nubian al lui Ammon unde a descoperit naboh inseamna "a prezice", iar nabih "profet". Aceste semnifi-
Reisner omphalos.ulse afla la Napata, capitala reginelor nubie-
catii identice se trag tara indoiala. din sumeriana, unde
ne. Sa ne reamintim vizita neobi~nuitaa lui Alexandru la regina
NA.BA(R) inseamna "piatra striilucitoarecare rezolvii".
Candace, in cautarea Nemw:irii. Daca studiem scrierile antice iese la iveaHi 0 adevarata
Sa fie oare 0 coincidenta di, in cautarea secretelor longevi-
retea de~stfel de centre oraculare. Herodot - care amintise (Car-
tatii, regele persan Cambyses (a~a cum spune Herodot) ~i-a tri- tea II, 29) existenta oracolului meroitic allui Jupiter-Ammon -
mis oamenii in Nubia, la templul unde se at1au"tablitele Soare- a adaugat legaturilor analizate pana acum ideea ca "fenicienii",
lui"? La inceputul mileniului unu i.Ch., 0 regina nubiana - ,; care au infiintat oracolul de la Siwa, au infiintat ~icel mai vechi
Regina din Sheba - a tacut 0 lunga calatorie la imparatul Solo- centru ora~lar din Grecia, cel de la Dodona - un niunte din
mon in Ierusalim. Legendele spun di el a impodobit templul in nord-vestul Greciei (in apropiere de actuaIa granita cu Albania). .
cinstea ei. A tacut Sheba aceasta calatorie aventuroasa pentru a In aceasta idee, el relateaza 0 poveste auzita in Egipt in care
se bucura de intelepciunea lui Solomon sau pentru a consulta "dow femei sfmte au fost luate din Teba (in Egipt) de catre fe-
-
oracolul de la Baalbek "Casa lui Shamesh"? nicieni... una dintre ele fiind vanduta in Libia (vestul Egiptului)
Se pare ca este vorba de mai multodecat de simple coinci- ~i cealalta in Grecia. Aceste femei sunt fondatoarele oracolelor
dente: daca intoate aceste temple se afla un omphalos; nu cum- din cele doua tari". Aceasta versiune, scrie Herodot, a auzit-o de
va acesta era sursa oracolelor? la preotii din Teba. Dar la Dodona versiunea spunea ca "doi po-
Constructia (sau mai degraba reconstructia) pe Creasta lui rumbei negri au zburat din Teba", unul aterizand la Dodona, ce-'
Zaphon a .unui siloz de lansare ~i a unei platforme de aterizare laIah la Siwa, ~iastfel s-a infiintat oracolullui Jupiter.in ambe-
de catre Ba'al nu a fost cauza batalieicu Mot ce avea sa-i devina Ie locuri, grecii numindu-l Zeus la Dodona ~i egiptenii Ammon
fatala, ci incercarea lui de a construi in secret ,,0 Piatra a splen- la Siwa.
dorilor". Aceasta era 0 cale de comunicare atat cu cerul, cat ~icu lstoricul roman Silicus Italicus (primul secol kD.), care
alte locuri de pe Piimant. In plus, era spune ca Hannibal a consultat oracolul de la Siwa referitor la
~ansele sale in razboiul contra Romei, sustine ~i el teoria celor
o piatrd ce ~opte~te doi porumbei din Teba. Cateva secole mai tarziu, poetul grec
nnmpn;; rUl1;nfolo0; "" 10"n.. ..,; ""Tn~~n.. ;... "...",r... "... J)in.,,;.,;nrn ilp.!':r.rip.nr::lcn1e1e de la Siwa si
Mulfimea nu Ie va pricepe. Dodona ca fiind gemene, sustinand ca cele doua voci comunicau
una cu cealalta:
Daca analiziim functia dubla a Pietrei splendorilor, mesajul
secret allui Ba'al catre Anat devine dintr-o data clar: mecanis- Privili nou-apdruta voce
A lui Zeus Libianul!
mul prin care zeii comunicau unul cu aItul era ~i obiectul de
Nisipurile insetate un oracol au trimis
unde emanau raspunsurile oraculare catre regi ~ieroi!
Porumbelului de la Chaonia (Dodona).
Intr-un studiu extrem de amanuntit asupra acestui subiect,
Wilhelm H. Roscher (Omphalos) a aratat ca termenul indo-eu-
<
224 I Zecharia Sitchin
Trepte spre cer I 225
~
losului din Nubia'i-a adus ill ~nte un alt.centru din Grecia. For....
. ma conica a celui din Nubia, serle el, "este exact ca cea a om-
/
!A
'~
:;1 '/7
\~,~-:.:--
~
;.'
;8'
.Oamenii cad,
Ei nu au Nume
(0, zeule),
Fig.103. Ridica-l pe regele Teti de brale,
---
228 I Zecltaria Sitchin !...reptespre_c~!!}29
Ridica-l pe regele Teti 10 cer, Marea Ro.~ie.La fel ca in povestea Exodului, AJexandru inten-
Co sa nu moara pe Pamant printre oameni. tiona sa-~i treaca armata dincolo mergand peste ape: intr-o ver-
siune prin construirea unui dig, in alta prin "rugaciune". Indife-
Tinta Jui GiJgamesh era Tilmun, locul de unde decolau ra- rent daca a reu~itsau nu (in functie de versiune), soJdapi inamici
chetele. A te intreba unde se afla Tllmun inseamna sa te intrebi au fost inghititi de apele marii, la fel ca in legenda lui Moise.
unde a mers AJexandru. Inseamna sa te intrebi unde era Duat. Israelitii s-au intalnit ~is-au luptat eu un popor nurnit amalekiti:
Fiindea toate aceste destinatii, credem ~oi, erau una ~iace- in versiunea cre~tina a aventurilor lui Alexandru, inamicul dis-
ea~i. trus "prin puterea apelor Marii Ro~iiaruncatepe ei'" se numeau
~i locul unde sperau ei sa gaseasca Scara spre cer, yom ara- tot "amalekiti". .
ta mai departe, era peninsula Sinai. Odata traversate apele - traducerea literala a tennenului bi- .
Acceptand posibilitatea ea detaliile oferite de Cartea blic YamSuff este "MarealLacul trestiilor" -, a uimat 0 caJatorie
morti/or sa se refere ehiar la geografia egipteana, unii savanti au prin de~ert,spre muntele sacru. in ttmd semnificativ, muntele la
sugerat ca aceasta caJatorie a faraonului se tacea de-a lungul Ni- care a ajuns Alexandru se numea Mushas Muntele lui Mqise -
~
lului, de Ja templeJe din Egiptul Superior spre cele din Egiptul al ciiruinome ebraic.este Moshe. Acolo Moise a int3lnit un inger
Inferior. Totu~i,textele vorbesc iri mod clar de 0 calatorie in afa- / care i-a vorbit dintr-un foc (tufi~ul arzand). Un incident similar
ra granitelor Egiptului. Direetia de deplasare a faraonului este apare ~iin istoria lui AJexandru.
spre est, nu spre nord. Traversand Lacul Trestiilor ~ide~ertul,el Paralelele se inmultesc, dacii adaugam ~iistoria din Coran
Jasa in urma lui nu numai Egiptul, ci ~iAfrica: s~ face mare caz cu pe~tele.LocatiaApelor vietti.din Coran era la "intersectia.
de perieolele - reale ~ide natura politica -care pot decurge din. dintre doua izvoare". Poarta de intrare in tiirfunul subteran se
faptul ca se vine din domeniuJ lui H~rus in teritoriile lui Seth, afla in locitJin care paraullui Osiris se desp3rteain dou3. in po-
care se aflau in.Asia. vestea lui Alexandru, punctuJ culminant se atingea tot la
Cand faraonii din Vechiul regat ~i-au inscriptionat pirami- intreHiierea dintre dOu3mOO,-unde lumina ,'piatra lui Adam",
dele, capitala era-la Memphis. Centrulreligios era la Heliopolis, locul unde Alexandru a fost statuit sa se intoarca.
foarte aproape de Memphis. Din aceste centre, 0 caJatorie spre De asemenea mai est~ tradipa, inregistrata in Coran, care ii
est te duce la un lant de lacuri acoperite cu trestii ~i papuri~. pune in acela~i plan pe AJexandru ~i Moise numindu-i "Cel cu
Dincolo se afla de~ertul, 0 trecatoare ~i Peninsula Sinai - zona doua coame" - plus ca in Biblie se afirma cii dupa ce Moise s-a
ale carei ceruri au servit ca loc al bataliei finale dintre Horus si intalnit cu Dumnezeu DeMuntele Sinai fata lui scosese "coame"
.:>em,mIre L.eos~I 1yphon. (literal: raze).
Ideea ca aceasta calatorie a faraonului il duceain Sinai este Arena ExoduJui biblic este peninsuJa Sinai. Concluzia, in
intarita ~i de faptul ca AJexandru nu-i imita numai pe faraonii urma tuturor acestor similaritati, nu poate fi decat di Alexandru,
I.
egipteni, ci ~iExodul condus de Moise. Moise ~i faraonii i~i indreptau p~ii spre riisarit. Aceasta a fost,
Ca in povestea biblica, punctul de plecare a fost Egiptul. yom arata mai departe, ~idestinatia lui Gilgamesh.
Urmeaza apoi Marea Ro~ie- ale carei ape au fost despartite ast- Pentru a ajunge in 1ilmun in a doua sa ciilatorie, Gilgamesh
fel incat israelitii sa treaca pe uscat. ~i in relatarea aventurilor lui s-a imbarcat intr-o "barcii a lui Magan", 0 nava de Egipt. Por-
AJexandru apare aceasta bariera de ape, numita cu insistenta nind din Mesopotamia, singurul drum era spre golf1.llPersico
. .- .,._~.~- . _.~~".
ghinion. Nava lui a fost scufundata de un zeu la inceputul voia- .,Ii Numele ebraicpentru lerihon este Yeriho.Literal, inseam-
jului. Nu ajunsese departe de S1imer,fiindca Enkidu (a carui na "Ora~ul Lunii" - ora~ulinchinat zeului Lunii, Sin...
prezenta pe nava a provocat scufundarea ei) s~arugat sa se in- Este exact ora~ul unde ajunsese Gilagamesh eu cincispre-
j
toarca inapoi la Uruk pe jos. Decis sa ajunga in Tilmun, Gilga- zece secole inainte de Exod.
mesh a pornit pe uscat. Daca tinta lui era tarmul Marii Ro~ii,ar Exista insa lerihonul pe la 2900 i.Ch, cand Gilgamesh a
fi trebuit sa traverseze peninsula Arabica. Insa el a pornit spre pornit in cautarea sa? Arheologii sunt de acord ca lerihonul era
nord-vest.~tim asta fiindca - dupa ce a traversat un de~ert ~i locuit de la 7000 i.Ch. ~ia fost un centru urban infloritor de pe
-
munti gola~i primul contact cu civilizatia a fost 0 "mare joa- la 3500 i.Ch. Cu sigurantii era acolo cand a sosit Gilgamesh.
sa". Alaturi de ea. era un ora~, iar la intrarea in ora~ un han. Revigorat, Gilgamesh a pl~i1Uitcontinuarea calatoriei.
"Hangita" I-a avertizat ca marea pe care 0 vedea ~ipe care voia Atlandu-se la capatul nordic al Marii Moarte, el a intrebat-o pe
s-o traverseze era "Marea Apelor Mortii". hangitii daca ar puteatraversa marea in loc s-o ocoleasca pe us-
A~a cum .unicitatea cedrilor de Liban a servit ca punctde cat. Daca ar fi luat-o pe uscat, ar fi strabatut drumul parcurs de
identificare pentru prima destinatie a lui Gilgamesh, la fel ~i israelieni, insa in sens invers. Fiindca Gilgamesh voia sa mear-
"Marea Apelor Mortii" ne ajuta in identificarea celei de-a doua. ga in locul de unde venisera ace~tia.Cand in cele din urma Ur-
In intregul Orient Apropiat, in toata zona Antichitatii nu exista shanabi I-a traversat marea, el.a pa~itpe tarm, credern la capatul "\
decat 0 singura astfel de.apa. Se nume~te la fel ~i astiizi:Marea sudic - cat de aproape de peninsula Sinai se putea. I
Moar/ii. Este intr-adevar 0 "mare joasa", fiind cea mai joasa De acolo urma sa 0 ia pe "drumul obi~nuit" - 0 ruta utili-
mare de pe planeta (1300 de picioare"sub nivelul marii). Apele . zata de caravane - "spreMarea cea Mare care este in departare".
sale sunt atat de saturate cu saruri ~i minerale incat e~te lipsita Din nou, geografia este recognoscibila din terminologia biblica,
de oriceformade viata. . fiindca Marea cea Mare este numele biblic pentru Mediterana.
ura~w OlDaproplerea ManI Apelor Moqll era InconJuratde Ajungand la Negev, in sudul LanaanulUl,Ul1gaDlt:slllIt:UUIC1 :>a
un zid imens. Templulsau era inchinat lui Sin, zeul Lunii. In mearga spre vest, in cautarea a doi "stalpi". Acolo, i-a spus Ur-
. afara ora~uluiera un han.ProprietaraacestuiaI-a adapostitpe shanabi, trebuia sa coteasca ~isa ajunga intr-un ora~ numit Itla.
Gilganiesh, oferindu-i ~i informatii. Se afla la 0 oarecare distanta de Mediterana. Dincolo de ItJa era
Similitudini extraordinare cu 0 aha poveste biblica nu pot ... regiunea a patra a zeilor, zona interzisa.
fi trecute cu vederea. Dupa ce israelitii au mers prin de~ert vre- Era ItIa "ora~ al zeilor" sau ora~ al oamenilor?
me de patruzeci de ani, au ajuns la Canaan. Veninddin peninsula Evenimentele ~escrise de fragmentata versiune hitita a
Sinai, eiinconjurasera Marea Moartii pe malul estic paoa au epopeei indica faptul ca era un or~ comun. Era un ora~ "sanc-
/ 232 / Zecharia Sitchin
-.-.------ 1repte spre c(!r / 233
~oar~"in regiunea cuprinsa intre Marea Ro~ie ~iMarea Medite- Savantii.au avansat multe teorii referitoare la originea nu-
ranii", peninsula Sinai. Zeul Ba'al. caruiaii placea sa pescuiasca
in lacul Sumkhi, mergea "sa vaneze in de~ertul Alosh", 0 zona ...
__, _y_ 1'--
.
melui peninsulei Sinai. Dintr-o data.motivul devine cIar- fiind-
-'". . -. "
, "-1"-;-&'&'&--...,a .
uo>v";U1.a"u uu ,",WIlIClI\rl~. HI't}. f\.~a cum arata VIfOlleaud ~I
Putem vedea (in Fig. 72) ca simbolul zeului in al carui te-
ritoriu ateIjza Discul inaripat era Semiluna. Descoperim ca in
zona exista inca un Ioc-ce pow numele sotiei sale: Nakhl. .
~i astfel putem trage coneluzia ca Ii/mun era in peninsula
Sinai. '
" TextelemesopotamienedescriuTilmunulca fiindsituat"Ia secolul opt i.Ch., sustine ca a,cucerit 0 zona ce se intinde "de la
gura" a doua cufsuri de apa. Peninsula Sinai are fOnTIaunui tri- Bit-Yakirtpe taanul Marii Siirate ~ipana la grani~ cu Tilmuri"..
unghi cu varful in jos ~iincepe in locul in care Marea Ro~ie se Numele "Marea Sarat~"a supravietuit pana astazi ca nume evre-
desparte in doua - Golful Suez la vest ~i Golful Elat (Golful iesc al Marii Moarte,- 0 aIm confirmare a faptului ca TilmuIi se
. Aquaba)la est. Dadi intoarceminversreprezentariletinutului afla in apropierea ei.
lui Seth \inde se afla Duatul, obtinem 0 peninsula schematizata Cativa, regi asirieni mentioneaza "Paraul Egiptului" ca
ce are toate trasaturile peninsulei Sinai (Fig. 105).
semn geografic marcant pentru expeditiile in Egipt. Sargon II il
Textele vorbesc de "tinutul muntos Tilmun". Peninsula Si-
listeaza imediat dupa cucerirea Ashdodului, ora~ul filistin de pe
nai este alcatuita dintr-o zona sudidi muntoasa, un platou muri-
coasta Mediteranei. Esarharddon, care a domnit mai tiirziu, se
tos central ~i0 zona nordica inconjurata de munti, care se nive-
leaza treptat printr-o zo"na colinara nisipoasa catre coasta lauda astfel: ,,Ampornit asupra lui Arza la Paraul Egiptului; I-am
Mediteranei. Fa~iade pe coasta a constituit din vremuri imemo- pus pe Asuhili, regele lor in lanturi... Lui Qanayahm, regele Til-
riale legatura dintre Asia ~iAfrica. Faraonii egipteni invadau munului, i-am cernt tribut." Numele':,Paraul Egiptului" este si-
Canaanul ~i Fenicia, precum ~ipe hititi. Sargon din Akkad sus- milar cu numele biblic pentru marele wadi din Sinai (rauri in-
tine ca ,,~i-aspaJat armele" in Mediterana; "tarile de la mare" - guste care au apa numaiin anotimpulploios) nurnitWadiEl-Arish.
cele de pe coasta Mediteranei - "de trei ori Ie-am incercuit, Ashurbanipal, care i-a urmat lui Esarhaddon la tronul Asiriei,
Tilmun in mainile meIe a ajuns". Sargon II,' regele Asiriei in sustinea ca "am impusjugul de la Tyr,care este in Marea de Sus
(Mediterana) ~ipana la Tilmun care este in Marea de Jos (Marea
Ro~ie)".
V' t
I in toate instantele, geografia ~i topografia Tilmunului se
,
E3'
cJ
,
..:::=;....-' potrivesc exact,cu cele ale peninsulei.
Cu exceptia unor variatii neobi~n~ite, climatul peninsulei
era in yremurile de atunci cel de astazi: un sezon ploios neregu-
lat ce dura din octombrie pana in mai, in restul anului fiind com-
\ -- !l
It
plet uscat. Precipitatiile slabe 0 califica pe~tru categoria de~ert.
Cu toate acestea varfurile de granit din sud sunt acoperite cu
7;'in~(Hi i~m~ i~r in 7onp.lp. norciir.p. nivp.lul ::mp.i este
sub nivelul solului.
fO:lrte nutin
,.
;,;;,;--~---"'.~ "--~~""-~"
236 -..-._-----
/ Zecharia Sitchin !!!!E!e¥.re cer / 237.
variaza de la ditiva inci la cateva picioare, iar latimea de la .ca- Ar fi putut rata nefilimii, eu tehnologia lor spatiala, 0 ase.,.
teva piCioarela menea oportunitate? Credem ca aceasm ipoteza, mai degraba
, 0 mila ~imai bine dupa 0 ploaje serioasa.
Chiar ~iin anotimpul ploios, ploile sunt destul de neregula- decat modesta sapare asemenea beduinilor in albia unui wadi, a
te. Ploi in rafaIa altemeaza cu perioade secetoaSe.Presupunerea a stat la baza "miracolului" infiiptuit.de Moise la indicatia Dom-.
ca in acest sezon ~i in imediata lui apropiere necesarul de apa nului. Ia toiagul cu care ai mcut minunile din Egipt, i-a spus
Domnullui Moise. Ma vei vedea stand pe 0 anWJIitastanca. Lo-
este suficient este destul de iru?elatoare.~ s-a intamjJlatproba-
I.
44i
'238 / Zecharia
"___n_ h Sitchin
.__._ !!t!l!!~~P..1J!.E.~,. !.J...3~
din a treia dinastie (2700-2600 LCh.) au fost descoperite la Toth, zeul ~tiintelor.
Wadi Magharah, confirmandu-se astfel ca egiptenii ocupaserii Prin aceasta, ~i prin desemnarea Sinaiului :zeitei Hathor,.
minele ~iaveau acolo gamizoane permanente. egiptenii imitau traditiile sumeriene. Conform' acestora, zeul
Descoperirile arheologice, precum ~i reprezentiirile mcute care a organizat operatiunile miniere ale zeilor a fost EnId, zeul
de faraoni ale "nomazilor asiatici" capturati (Fig. 106),i-au con- cuno~tintelor,iar Tilmun a fost oferit, din vremurile de dinainte
vins pe savanti ca la inceput egiptenii au atacat minele operate de Potop, lui Ninhursag, sora lui EnId ~i EnliL In tinerete, ea a
de a1tii.'Intr-adevar, numele egiptean pentru turcoaz, majka-t fost 0 mare frumusete, fiind ~i medicul ~ef al anunnakilor. Insa
1~.
240 I Zecharia Sitchin 12~,
T1Y!E!£,§P':.£!..Eer
,\
ajuns la capatullucrurilor cunoscute." Se liiuda,ca nu a pierdut numiir. Au fost pu~i in lan/uri ~i i-am adus in Egipt imde
un singur om in aceasta actiune. i-am dat zeiIor, ca sc/avi in temple.
Explorarile rncute in peninsula de catre savantii israelieni Mf-amtrimis oamenii in Tara Veche, la minele .de
au scos la ivealii dovezi imbatabile a faptului ca "in vremeain- alamii care sunt acolo. CoriibiiIe i-aupurtat intr-acolo pe
ceputurilor regatului egiptean, in mileniul trei i.Ch.,Sinaiul era .., unii, iar allii au mers pe spinarea miigariIor. Nu s-a mai
ocupat de,triburi care prelucrau cuprul ~itriburi de mineri, care auzit de 'asta, de cand a inceput domnia faraoniIor. .
au rezistat penetrarii egiptene in teritoriile lor (Beno Rothen- Au giisit minele p/ine de alamii. Toatii a fost urcatii
berg, Sinai,Explorations 1967-1972). "Se poate considera ca a ~--. in galere. Au fost trimise in Egipt ~i au ajuns cu bine. Au
existat
__. ..L_'
0 dezvoltare
___= "-:
metalurgica deosebita... Erau mine de, cu-
~. _~ 1 ~.~ I fost fiicute griimadii in fa/a palatului, 0 sutii de mii de /in-
;:;.-';;'':'~-_':'-'T--,- ;-- -- r - __""'A_"'_'"__ v..... goun. ~l Slraluceau ca aurul.
intindeau de la Partile vestice ale sudului peninsulei pana la Am chemat tot poporulsii Ie vadii, ca pe 0 minune.
rasarit la Elat in capul Golfului Aqaba."
Elat, cunoscut in vremurile Vechiului Testament sub nu-
Zeii it pedepsisera pe Enkidu sa-~ipetreaca testul zilelor in
mele de Etzion-Gaber, era intr-adevar "Pittsburgul (Galatiul) " minele din Tilmun. A~a a conceput Gilgamesh planul dea lua 0
Lumii Antice". Cu cca. douiizeci de ani in unna, Nelson Glueck
"barca de Egipt" !lide a pleca impreuna - fiindca "Tara Mine-
a descop~rit la Timna, la nord de Elat, minele de cupru ale
lor" !li"Tara Rachetelor" se aflau in aceea!liregiune. Identifica-
regelui Solomon. Minereurile erau duse la Etzion-Gaber, unde
rea noastra se potrive!lte.
erau topite ~i rafinate ,,,intr-unul dincele mai mari, poate cbiar
242 / Zecharia Sitchin
Tlijite spre cer / 243
claratie se intelege ca THmunul este 0 ~sula, iar savantii care . Insa de ce navelecare strabateaudistanteuri~e nu mai
sustin aceasta teorie identifica "oceanul diit care rasare soarele cu taceau... cativa pa~i, pana in Mesopotamia ~i desciircau in Bah,.
GolfulPersic".~i au gasitca solutieBahrein. rein 0 marta ce trebuia sa ajunga in Sumer? In plus, aceasta teorie
Exista diteva scapari insa. Mai intfti,se putea foarte bine ca este in contradictie cu alte afirmatii ale regilor sumerieni care ci-
numai capitala Tilmunului sa fi fO,stsituata pe 0 insula. Textele tau corabiile din Tilmun, alaturi de cele din alte tan, ca venind in ,
fac distinctia intre ora~ulTilmun ~itara Tilmun. In al doilea rand, porturile lor. Ur-Nanshe, un rege din Lagash ce a domnit la doua
multe texte asiriene descriu ora~e ca fiind "in mijlocul marii" sute de ani dupa ce Gilgamesh a fost rege in Uruk, sustinea ca
,,mandrele corabii din Tilmun... imi aduc tribut lemn". Recu-
de~ieste vorba de ora~ede coasta sau situate pe promontorii (de
pilda Arvad pe coasta Mediteranei). Apoi, daca este vorba de noa~tem numele Tilmun in inscriptie (Fig. 108) dupa pictograma
pentro ,,racheta". Sargon, primul conducator al Akadului, se lau-
"oceanul de unde disare.soarele", nu s~potrive~tecu Golful Per-
da ca "in portul Akadului vin multe corabii din Meluha, corabii
sic, care se afla in sud, n':lin est. In plus, Bahreinul se afla mult din Magan. ~i corabii d41 Tilmun".
prea aproape de Mesopotamia, doar 300 de mile, ca sa fie vorba
, In mod clar, corabiile aduceau produsele din Tilmun direct
de 32 ore duble de mers pe mare. In ~aseore de navigat; chiar ~i
in Mesopotamia, a~ cum economicul ~i logica 0 dicteaza. De
agale, se poate acoperi 0 distanta mult mai mare.
o alta problema a identificarii Tilmunului cu Bahreinul 0 asemenea, textele
;n ,..;1
antice vorbesc
n :_;.,..-: : t
despre ___
..1
exporturile
.L ____"
sumerie~e
f ....
. .., , .I. -- ":r--- -- - .-,
constituie produsele pentru care era renwmt Tilmunul. Cb1ar~l
branza ~i alte produse din Lagash catre Tilmun (cca. 2500 tCh.),
in zilele lui Gilgamesh, nu tot Tilmunul era zona interzisa. Exis- nu se mentioneaza insa alte transporturi catre vreo insula.
ta 0 zona in care erau osanditi oamenii la munca silnica, pentro Unul dintre oponentii de fiunte ai teoriei este Samuel N.
extragerea cuprului ~ipie.ti-elorpretioase. Asociat de multa vre-
Kramer (Dilmun, " The Land of Living ") care sublinia faptul ca
me cu Sumerul, Tilmunul ii fumiza lemn de esente rare. Din
textele mesopotamiene vorbesc despre el ca despre un "tinut de-
agricultura, el fumiza lumii antice ceapa ~icurmale.
pactat", care putea fi atins nu tara marl riscuri ~i primejdii. De
Bahreinnu avea nimic din toate acestea, cu exceptia unor
asemenea, el acorda 0 mare importanta faptului ca textele pla-
curmale. Pentro aeluda problema, adeptii teoriei au dezvoltat un
seaza Tilmun in aprop~erea a doua cursuri de apa, ~i nu in apro-
244 / -Zecharia Sitchin
--- rTf!p-u:~cer /245
pierea sau chiar in mijlocul unui singur ocean. Textele acadiene mash (zeul al carui $imbolera soarele, nu So~le ~i) wca la
spun di Tilmun se afla inapi narati - "Ia gura a doua ape curga- cer cu rachetasa. Cuvinteleepopeiilui Gilgameshsuntfoarte clare:
toare".
Ghidat de 0 altii declaratie, care spunea ca Tilmun era locul La muntele lui Mashu a sosit.
"de unde rasare soarele", Kramer conchide mai intai ca Tilmun $i ziua s-a uitat /a Shem-uri
nu este 0 insula, ~ial doilea, ca trebuie localizat undeva la est de Cum pleaca # cum vin...
Sumer. Cautand spre est un loc care sa se potriveasca descrierii, Oamenii rachete/or vegheazii poarta...
el vine cu ideea unui punet la intersectia Golfului Persic cu Pe Shamash i/ apiira
Oceanul Indian. Sugestia sa este Baluchistan sau undeva pe Cum, e/ urea ~i coboara.
valea fluviului Indus. .
Ezitarea lui Kramer provine din faptul ca listele geografice Acolo era, intr-adeviir,locul un~ fusese dus Ziusudra:
sumeriene nu listeaza Tilmunul in apropiere de astfel de tiiri
rasaritene ca Elam ~iAratta. in schimb, ei pun laolalta tarile in- in Tara Riispantiei .
in muntosu/ TI/":'u;,
rudite Meluhha (NubialEtiopia), Magan (Egipt) ~iTIlmun.Apro-
Locul unde Shem-urile urea
pierea dintre Tilmun ~iEgipt este atestatii in povestea "Enki ~i
Ninhursag", unde numirea lui Nintulla ca "Domn in Magan" ~i L-au pus sa ~ada..
'a lui Enshag ca "Domn pe~te Tilmun" capata aprobarea celor
doi. Este de asemenea evident din remarcabilul text, scris ca 0 Aici - fiindu-i refuzatiipermisiunea de a wca inar-un Shem
autobiografie a lui Enki, in' care sunt intati~ate' activitatile de ~icaumnd apoi numai sa vorbeasea cu Ziusudra - a ~it Gilga-
mesh pe muntele Mashu diD Tilmun - Muntele lui Moise, din
dupa Potop. Din nou, Tilmun este listat ~napropiere de Magan
peninsula Sinai.
~i Meluhha:
Botani~tiimoderni au fost uiniiti de varietatea Rorei penin-
TariIe Magan ~i TIlmun sulei, gasind mai bine .de0 mie de specii de plante, molte dintre
sl? uita la mine, ele unice. Acolo unde exista apa - in oaze, sub suprafilta dunelor
Eu. Enk;': trag barca TIlmun la coasta, de pe coasta sau in albiile wadi-urilor - copacii !jiarbu!jtiicresc
incarc barca Magan pana la cer. intr-un mod impresionant, adapmndu-se perfect la condipile cli-
reseu:u: uurt:' Utt::lYlt::tU,,,,t::t . t ~..1 _ ___~__ _1_ C"I:__:..1..':
- 1'---- -0----
Duc aur ~i argint. Partile nord~tice sunt cele care au constituit sursa cepelor
atat de -vestite. Numele dat de noi acestei specii,' sea/lion, poartii
in ceea ce prive~te apropierea Tilmunului de Egipt, lucruri- in el pe cel al portului de unde era livratiiin Europa: Asea/on. pe
Ie par clare, insa ce ne' facem cu afirmatia ca "ca s<:>arelerasare coasta Mediteranei. '
din Tilmun"? Unul din copacii adaptati celmai bine situatiei este acacia,
Raspunsul este foarte simplu: aceasta afirmatie nu exista. car~ ~i-a acomodat rata mariti a transpiratiei crescind numai in
Textele nu spun "acolo unde rasare soarele", ci "unde Shamash albiile wadi-urilor.Profitand de umezeala de acolo, el poate triii
urea ". Tilmun nu se afla deloc in est, ci era locul de unde UtulSha- zece ani tara 0 picatura de apa. Es~ un copac al ciirui lemn era
--"-"_. --
246
------/ Zecharia Sitchin Trepte spre cer / 2,!Z
,
foarte pretuit.in an.tichitate.Confonn Vechiului Testament, din ea, Ezechiel era bine familiarizat cu aceasta temii decorativii din
el a fost construitii arca lui Noe, precum ~i;lite componente ale reprezentiirile mesopotamiene (Fig. 109).
Tabemacolului. Regii sumerieni it importau pentru decorarea Aliituri de discul inaripat (emblema celei de-a douiisprezecea
templelor. ..' . . planete), simbolul cu cea mai mare ocurenta era cel al Pomu/ui
Un alt copac onIniprezent in Sinai este tamariscul- copac viet;;. In Der A/te Orient, Felix von Luschau a spus, inca din 1912,
de marimea unui arbust care marcheaza cursul wadi-urilor, radii. despre capitelurile coloanelor ionice (Fig. 110a), precum ~i despre
cinile lui patrunzand adanc in pamant pentru a gasi apa, putand cele egiptene (Fig. 1-1Ob)cii erau de fapt stiliiari ale Pomului vietii
supravietui chiar ~icu apa siiratiisau salcie. . in fonna unui curmal (Fig. 119c) ~i confirma 0 sugestie anterioara
Totu~i, copacul prin definitie al Tilmunului antic era confonn ciireia PomUt viepi ar fi fost 0 specie deosebitii a curma-
curmalul. ~i acum este cel mai important copac din punct de ve- , lului. Tema curmaluhJi ca Porn al vietii a fost preluatii ~ide musul-
dere economic. Neavand nevoie de vreo atentie deosebitii; el mani, putfutd fi observatii in moscheile din Egipt (Fig. 110d).
ofera beduinilor fructele sale, ciimilelorie fumizeaziiramuriie ~i Multe studii importante, cum ar fi De Boom des Levens en
frunzele, trunchiul este folosit pentru constructii ~ifoc, nimurile Schrift en Historie, de Henrik Bergema ~i The King and the Tree
pentru acoperi~uri,fibrele pentni franghii. of Life in Ancient Near Eastern Re/igi~n deWidegrenm au aratat
~tim din scrierile antice eii era exportat din plin. Curmalele cii ideea ca unastfel de copac cre~te in laca~ul zeilor s-a raspan-
erau atat de mari ~igustoase incat faceau parte din meniul zilnic dit din Orientul Apropiat in intregul Orient, fiind 0 tema a tutu-
al zeilor dirt Uruk (ora~ullui Gilgamesh), unde se specifica: "In ror religiilor. .
fiecare zi a anului, pentru cele patru mese ziIriice,trebuie oferite . Sursa acestor reprezentari~i credinte erau consemnarile
zeilor 108 masuri de curmale de rand ~i curmale din Tara Til- sumeriene despre Taramul Viilor:
mun..." Cel mai apropiat ~iantic ora~era lerihon, al ciirui epitet
biblic era "Ora~ulcurmalelor". 1i/mun,
Cunnalul a fost adoptat .destul de devreme ca simbol reli- Unde baba spune "nu sunt biitranii ",
gios in Orientul Apropiat. Psalmistul biblic promite ca drept Unde mo~u/ spune "nu sunt biitran ".
credinciosul "caun curmal va inflori". Profetul Ezechiel, in vi-
ziunea Templului din lerusalim reconstruit, I-a viizut decorat cu
Sumerienii, mae~tri ai jocurilor de cuvinte, numeau Tara
,;heruvimi ~icurmali, ~i fiecare heruvim era intre doi curmali ~i
fiecare curmal era intre doi heruvimi". Aflandu-se la v'remea Rachetelor TILMUN; tennenul putea sa insemne ~i "tara vii-
lor" fiintl('l:~ TIT tn!:1liInC!P~mn~ ~1 "i~t~" Dnrnnl ",;.4:11I,,;;
_.-& :_ ...n
.. .
It:Spt:l:LlV<1 pHIllIt: t:AII<1I.ll<1UU~ll:U IOf\<1 ue oaOllomem am JUoe-
meriana GISH.TIL; de asemenea, GISH inseamna ~i obiect creat
de mana omului,astfel ca GISH.TILputea sa mai insemne ~i
"Vehicululvietii"- 0 racheta. .
~71Ij;,r\1 a
'>
Fig. I/J
Ilfininmiinii.
Cunnalul, 11Ul1'ele
copac aloracolelor; if fin in mana.
Treptespre cer / 251
cePtie: profetul Ilie. La cca. patru secole dupa Exod, el s-a salvat
omorand ni~te preop aizeului Ba'al pe muntele Carmel. Indrep-
XI tandu-se spre muntele din Sinai, s~a ratiicit in de~ert. Un Inger at
Dornnului I-a readus I-a viata'~i I-a pus intr-o pe~tera a muntelui.
Astazi, se pare, nu este nevoie de ajutorul ingerilor pentru .
MUNTELE STRANIU a ajunge pe' muntele Sinai. Pelerinii modemi, a~a,cum au flicut
altii secole de-a randul, vin la manastirea Sf. Katarina(Fig.
113),numita astfel dupa martira Katarina din Egipt, al earui trup
a fost adus de ingeri pe varful care Ii pow numele. Dupa odih-
Undeva ~ peninsula Sinai, nefilimiii~i infiintasera spatio-
na de noapte, pelerinii incep ~aurc,eGebel Mussa ("Muntele lui
porml postdiluvial. Undeva in peninsula Sinai, muritorii - diti-
Mo~se"in arab!). Varful sudic al unui masiv ce se'intinde pe doi
va ale~i numai, cu binecuvantarea zeilor - se puteau apropia de kilometri in sudul manastirii este considerat "traditionalul"
un anumit munte. Acolo, "tnapoi", i-a spus un paznic om-pasare
Munte Sinai cu care soot asociate teofania ~i acordarea Legii
lui Alexandru, "fiindca pamantul pe care calci e numai al Dom-
(Fig. 1l4).
nului". Acolo, "Nu te apropia!" i-a ordonat Durnnezeu lui Moi- Urcarea varfului este destul de dificila, insernnand 0 ascen-.
se, "fiindca pamantul pe care calci e stant". Acolo, oameni-~oim siune de cca. 2500 de picioare. 0 cale 0 reprezintii cele 4000 de
I-au atacat pe Gilgamesh cu razeIe lor, pentru a-~i da seama ca trepte sapate de calugari in munte. 0 alta, mai u~oara, dar mai
nu era in intregime muritor. lunga cu cateva ore, incepe in valea dintre masiv ~iun munte din
Sumerienii numesc acest munte al intalnirilor Muntele
apropiere numit dupa Jethro, socrul lui Moise, ~i urea gradat
MA.SHU, muntele corabiei supreme. Pove~tile despre Alexan- pana cand ajunge la ultimele 750 d~ trepte ale primului drum. In
dru it numesc Muntele Mushas - Muntele lui Moise. Identitatea acea inters~ctie s-a intalnit Ilie cu Dornnul.
naturii ~i functiilor, cuplata cu numele identic, sugereaza ca in o capela cre~tina ~i un altar musulman, amandoua mici ~i
toate cazurile este vorba de acela~ipunct geografic. Se pare ca construite modest, marcheaza locul unde i-au fost date lui Moise
raspunsulla intrebarea "care munte este?" devine foarte simplu: Tablitele Legii. 0 pe~tera din apropiere reprezintii "crapatuIil
nu este mootele Exodului, Muntele "Sinai", marcat in mod clar stancii" unde I-a pus Durnnezeu pe Moise cand a trecut pe langa
pe hiirtile peninsulei, cel mai inalt varf dintr-un masiv de granit el. Un put aflat pe drumul ce coboara muntele'este considerat
aflat in sudul Sinaiului?
. -- - . locul unde Moise a adapat turmele socrului sau. Fiecare eveni-
1 ...~_~___~
!...JAVUUlUI.1.1.l,io...}I..""'..,..'" v - --- -- -- - _..:..- 1.""6""U"""
1.1..\.011..&" 8."" u _u _u -- --"-0-"-- --------
~i trei de secole prin sarbiitoarea Pa~telui evreiesc. Insernnarile pe Gebel Mussa.
religioase ~iistorice ale evreilor sunt pline de referinte la Exod, Din varful'lui Gebel Mussa se pot vedea celelalte varfuri.
caIatoria prin pustiu ~iajungerea ,laMuntele Sinai. Oamenilor Ii ale inasivului din care face parte. In mod surprinzator. este mai
se aduce aminte de fiecare data de teofanie, cand intregul popor mic decat multi dintre vecinii sai!
al lui Israel I-a vazut pe Dumnezeu pe mootele sacru. Cu toate Intr-adeviir,in sprijinullegendei Sf. Katarina, calugarii au
acestea, locatia muntelui este minimalizata, nefiicandu-se nici 0 pus un sernn in manastire pe care este scris:
incercare de a se plasa acolo un laca~de cult. In Biblie nu exista
nici 0 incercare de intoarcere la locul aparitiei, cu 0 singura ex-
252 I Zecbaria Sitcbin
~.'~.
Fig. 113
Fig.115
dului biblic ~i astfel sa stabileasca identitatea corecta a muntelui ajunge la ~ia costala, Burckhardt a urcat pe un munte ce se
Sinai. Uimand ruta pe care caIatorisem israelitii, a mers spre'sud ridica la 6800 de picioare inaltime - Muntele Serbal, unul dintre
pe coasta vestica a peninsulei. AcolQ, muntii incep earn de la cele mai inalte din peninsula. Acolo a gasit urine de peh~rini~i
zece-douazeci de mile de coasta, creand o zona costala de~erti- numeroase inscriptii. Alte cercetari au aratat ca principalul cen-
ca, taiata ici-colo de wadi-uri ~i cateva izvoare cu apa terma1a, tro monastic din Sinai a fost la Wadi Feiran, HingaSerbal- ~inu
printre care unul elJl foarte vizitat de faraonii egipteni. la Sf. Katarina.
, In drumulsau,Burckhardtnotageografia,topografia~idis- Cand elvetianul ~i-apublicat descoperirile (Travels in Syria
tantele. A comparat conditiile ~inumele locurilor cu descrierile 11 and the Holy La'nd),concluziile sale au ~ocat amt lumea ~tiinti-
~i numele din Biblie. La capatul platourilor, natura a plasat 0 fica, cat ~ipe cea teologica. Adevaratul munte Sinai nu era mun-
centum de nisip, care separa platoul de centura nubiana, servind tele Mussa, ci muntele Serbal!
ca 0 cale de traversare a peninsulei. Acolo Burckhardt a pomit Inspirat de scrierile hii Burckhardt, contele francez Leon
spre interior ~idupa 0 vreme a luat-o spre zona granitica, ajun- de Laborde a venit.in Sinai in 1826 ~i 1828. Principala sa con-
gand la manastirea Sf. Katarina dinspre nord (~a cum se face, tributie la cunoa~terea zonei au fost extraordinarele haqi ~i de-
astazi prin rutele aeriene). sene. El a fost urmat in 1839 de artistul scotian David Roberts.
, Unele din observatiilesale sunt de un deosebit interes. Desenele sale deosebite, in care imbina acuratetea detaliului cu
Zona produce curmale excelente. Calugarii trimit cutii mari ca sclipiri ale imaginatiei, au fiicut mare valva intr-o epoca ce nu
tribut sultanului la Constantinopol. imprietenindu-se cu beduinii cunoscuse inca fotografia. '
din zona, ace~tiaI-au invitat la sarbatoarea Sf. Gheorghe, pe care Urmatoarea calatorie i.n)portantain zona a fost fiicuta de
ei it numesc "El Khidher" - "ve~nictanarul"! ' americanul Edward Robinson, impreuna cu Eli Smith. La fel ca
Burckhardt a urcat pe muntii Mussa ~iKatarina ~ia cerce- Burckhardt, ei au plecat din Suez pe spinarea camilelor, inarmati
tat zona cu atentie. A fost fascinat in special de muntele Umm cu cartea acestuia ~i haqile lui Laborde. A (ost nevoie de trei-
Shumar - cu numai 180 picioare mai mic decat muntele Sf. sprezece zile de primavara pentru a ajunge la Sf. Katarina. Aco-
Katarina - aflat oarecum spre sud-vest de grupul Mussa-Kata- 10,Robinson a analizat cu atentie legendele calugarilor. A aflat
rina. De la departare, varful sau straIuce~tein soare "cu cea mai astfel ca la Feiran s-a aflat intr-adevar un centru monastic supe-
stmlucitoare culoare alba", datorita unor particule de mica din rior condus uneori chiar de un episcop, caruia manastirea Sf.
rocile de granit, "formand un contrast uluitor cu r~~ul granitu- Katarina ~ialte a~ezarimonastice din zona ii erau subordonate.
lUlU OlD P,U\IlIJ JV4;)~ ~~~m}'."~ :"~' y:.:..~_:__ ;: ;~~~___I_":._.M Uln oocumenLt~ ~n puve:SUIl a aual \;a IIlWI\1I IVlU;);)4 'jII &.cual ma
deosebita ca ofem 0 viziune netulburata a Golfului Suez ("el-Tor nu au avut vreo importanta in primele secole cre~tine ~i ca su-
se vedea cu claritate") ~i a Golfului Aqaba (Golful Elat). In in- prematia manastirii a aparut de-abia in secolul ~aptesprezece,
scrisurile manastirii, Burckhardt a descoperit ca Umm-Shamar a cand celelalte comunitati monastice, nefortificate, au cazut pra-
fost principalul' laca~ monastic. in secolul cincisprezece, "pe da invadatorilor.Cercetand traditiile arabe; a aflat ca numele bi-
acolo treceau caravanele de magari catre el-Tor, fiindca este cel blice "Sinai" ~i,,Horeb" erau complet necunoscute localnicilor,
mai scurt drum catre port". ,.' ele fiind aplicate de calugari. .'
La intoarcere, a luat-oprin Wadi Feiran ~ioazele sale - cele Sa fi avut dreptate ,Burckhardt? Robinson (Biblical Re-
mai maridin Sinai.Acolounde wadi-ullasa in urma muntii~i searches in Palestine,Mount Sinai and Arabia Petraea) a desco-
-:-: ::--:~ ~ ~ I~ _ 811 I
Cercetatorii anteriori venisera in Sinai pentru perioade Articolul indica un anume varf allui el-1ih ca fiind adeviiratul
scurte, mai ales primavara. Expeditia Wilson-Palmer a plecat munte Sinai.
din Suez pe II noiembrie 1868 ~i s-a intors in Egipt pe 24 apri- A~ ca, in 1873, un geograf ~ilingvist pe nume Charles T.
lie, 1869- ramanand in peninsula de la inceputul iemii pana in Beke (care a explorat ~i cartat izvoarele Nilului) a pornit "in
primavara urmatoare. Astfel, una din primele descoperiri a fost cautarea adevaratului munte Sinai". Cercetarea lui a stabilit,-ca.
ca muntii din sud sunt foarte reci iama, iar zapada face tredito- muntele Mussa a fost nurnit a~adupa un calugar din secolul pa-
rile impracticabile. Varfurile inalte, precum Mussa ~i Katarina, .I
tru pe numtrMussa ~inu dupa biblicul Moise ~ica acest nume a
raman acoperite de zapada toata iama. Israelitii - care nu mai aparut de-abia de pe la 550. A mai aratat ca istoricul evreu Jo-
v.azuserazapada in Egipt - au ramas in aceasta zona 0 iama in- sephus Flavius (care a consemnat pentru romimi istoria poporu-
treaga. Cu toate acestea, in Biblie nu se face nici 0 mentiune lui sau dupa caderea lerusalimului in anul 70) descria muntele
despre zapada ori macar despre frig. I
Sinai ca fiind cel mai inalt din zona sa, ceea ce exclude din start I
In vreme ce capitanul Palmer (Sinai: Ancient Historyfrom Mussa ~iSerbal. I
the Monuments) a oferit date rezultate din descoperirile arheolo- .De asemenea, Beke s-a intrebat cum ar fi putut porni israe- I
gice (habitat, prezenta egipteana, inscriptii in primul alfabet cu- litii spre sud ~i sa treaca de gamizoanele egiptene care pazeau I
noscut), sarcina profesorului Palmer a fostsa traga concluziile ~1.' zona miniera. Intrebarea sa a ramas una din obiectiile ramase
grupului referitor la ruta ~iI~'munte. tara r!spuns referitoare la localizarea sudidi a muntelui Sinai.
In ciuda unor dubii, grupul a r~fuzatmuntele Serbal, accep- Beke nu va intra in istorie ca descoperitor al muntelui Sinai
tand insa Mussa, dar intr-un alt fel. Cum in fata acestuia nu exis- cum ar indica titlul operei sale (Discoveries of Sinai in Arabia
ta 0 vale suficient de larga in care sa se stabileasca israelitii, Pal- and Midian). EI a ajuns la concluzia ca este un vulcan, aflat la \
mer a oferit 0 alta solutie: adevaratul munte Sinai nu era vaml sud-est de Marea Moarta. Insa a ridicat multe intrebari care au
sudic al masivului (Gebel Mussa), ci eel nordic, l?as-Sufsafeh, . eliberatspatiulpentru0 nouaviziuneasupraproblemei.
care da spre "imensa campie Er-Rahah, unde se pot stabili cel
Cautarea muntelui Sinai in p1irtilesudice ale peninsulei era
putin doua milioane de persoane". In ciuda traditiei inradacina-
legat1istrans de "trecerea sudica" ~"i"calea sudica" a Exodului.
te, spune el, "suntem nevoiti sa respingem ideea ca varful Gebel
Aceasta implica faptul ca israelitii au traversat literal Marea Ro-
Mussa este mun~e~eLegii.
~ie(de la vest la est) la sau prin capul Golfului Suez. Odat1itra-
Parerile profesorului Palmer au fost curand criticate, spriji-
versati, erau ie~iti din Egipt ~i ajun~i pe tarmurile vestice ale
nit,. ~!l11
mnrlificate de altii. Nu peste mult timp, au aparut ~ialte t'\,.nincmlp.iSinai. Apoi au c1ilatorit spre sud de-a lungUl coastei,
varfuri,Ptecum~ialte rute posibile. .
au cotit-o spre interior ~i au aJuns la munleu: ~lI1aJ \a~.. " -
Insa era sudul Sinaiului singurulloc in care trebuia dutat?
facut-o ~iBurckhardt). .
Inca din aprilie 1860,Journal of Sacred Literature a publi- Trecerea sudica era 0 credintii inr1idacinatii ~i pfauzibilii, in-
cat 0 sugestie revolutionara, conform careia muntele stant nu era taritii de unele legende. Conform surselor grece~ti, lui Alexandru
in sudul Sinaiului, ci trebuia diutat in platourile centrale. Anoni- eel Mare i se spuses~ c1iisraelitii tra\TersaseraMarea Ro~ie la capul
mul autor arata ca numele sau Bad(veth el-1ith, era foarte sem- Golfului Suez.Acoloa incercat ~iel sa imite trecerea.
nificativ: insenma "Pustietatea ratiicitorilor", iar beduinii din Urm1itorulcuceritor cunoscut care a incercat sa imite fapta a
. zona explicauca acolo este zona pe unde au umblat israelitii. fost Napoleon,in 1799.In~nerii s1iiau stabilitca acolo unde Gol-
2~9j~.~~-!_~~.!1i.,:! !repte Sl!re cer / 261
ful Suez trimite 0 ,;limbiiu in interior, la sud de ora~ul Suez, exista numiti Tanis ~i era localizati in Partile nord-:estice'ale Deltei.
o panglidi submarina de 600 de picioare latime, care se intinde de Deci zona in care se aflau israelitii era in tinutul .Goshen, la
i~
la 0 coasm la,ceahilta. Ba~tin~ii indrazneti 0 traverseaza la reflux, nord-est ~inu in centrol Egiptului. . '
cu apele ajungandu-Ie pana la umar. lar daca vantul de est bate cu Construirea canalului Suez (1859-1869) a fost insopm de 0
putere, podul submarin este aproape uscat. ' "
acumulare de date topografice, geologice, climaterice care au
Ingineriilui Napoleonau calculatpentru imparatlocul ~i ~, confinnat ~tenia unei sparturi naturale care intr-o aim era
timpul potrivit pe~tru a-i imita pe israelieni. Insa '0 schimbare geologica unea Mediterana cu Golful Suez. Dm motive diverse,
nepreviizum a directiei vantulw a atras un val uria~, acoperind aceasti sp3rturi s-a scufundat, lasand in urma un lant de ape
podul cu peste ~apte picioare de apa in cateva minute. Marele constiDd in lagunele ml~inoase ale lacului Manzaleh, lacurile
Napoleon ab~aa reu~it sa scape cu viatii. miciBaUah ~iTunsah ~iMarele ~iMicul Lac Amar.Toate aceste
Aceste experiente i-au convins pe savantii secolului noua... "J; lacuri au Costprobabil mult mai mari la vreniea Exodului.
sprezece ca acela este Locul Trecerii: un vant putea crea un Descoperirile arheologice au confirplat pe cele inginere~ti,
drum (aproape) uscat, iar 0 schimbare a directiei atestuia pd\ea arii,tindca in an~chitate existasera doua "canale de Suez": unul
ineca filra probleme 0 armata. Pe partea opusa a golfului, in Si- care lega inima Egiptului de Mediterana, iar al doilea de Golful
nai, este.un loc numit Gebel Murr (muntele Amar) ~iin apropie- Suez. U11Dindalbiile naturale ale wadi-urilor, ele aduceau apa
rea lui Bir Murr ("Izvorul amar"), potrivindu-se imbietor cu potabili ~i pentro, irigatii. fiind ~i navigabile. Descoperirile au
Mara, locul apelor amare intalnit de israeliti dupa traversare. confinnat ca a exlstat 0 granitii continua de apa in partea' esticii '
Mai departe spre sud se afla oaza Ayun Mussa - "izvorul lui' a Egiptului. ,~.
Moise". Nu era urmatoarea oprire, Elim, amintita pentru raurile Inginerii de la canalul Suez au realizat urmatoarea diagrama
sale ~i numero~ii curmali? Traversarea sudica piiI:easa se potri- (Fig. 116) a s€:qiuniinord-sud.a istmului,identificand patru mal-
veasca perfect cu teoria rutei sudice, indiferent,de locul unde timi care .au servit in antichitate, ~a cum 0 fac ~i in prezent, ca
avusese'loc schimbarea de directie spre interior. porti de i~ire m.. Egipt peste bariera de, apa (Fig. 115): . ' '
De asemenea, se potrivea ~i cu ce se cuno~tea la vremea
acea despre, Egiptul antic ~i locaiizarea evreilor acolo. Inipla (A) intre. lagunele ml{qtinoase ale lacului Man-'
istorica a Egiptuluiera la MemphislHeliopolis ~i sepresupunea zaleh ~i Ballah - modernul or~ el-Qantara (.,palma ").
(B) . intre lacul Ballah ~i lacul Iimsah - ora~u/
ca israelitii serveau ca sclavi in construirea piramidelor de la Gi- ,
zeh. De acolo, o.rum ducea aproape direct spre est, catre capul modern Ismailiya:
UolfillUlSuez ~Ipemnsula Smal. " (~I In.rt: .U(;UI 11"'~U" ~I Ilflurc:;u:: LJUL n."'UI - LU-
Insa, pe masura ce descoperirile arheologice au inceput sa noscut -din vremUl,'ilegreco-romane sub numele de Sera-
umple gohlfile !1is-a alcatuit 0 cronologie mai corecm, s-a stabi- peum.
lit ca piramidele fusesera construite cu cincisprezece secole ina- , '(D) , intre Micu/ Lac Amar # capul Golfului Suez
inte de Exod - cu mai bine de 0 mie de ani inainte de chiar veni- - un "pod de pamiint" cunoscut sub numele de ShalQuf.
rea israelitilor in Egipt. Ace~tia, sunt de acord majoritatea
savantilor, lucrau probabil la constructia unei noi capitale pe Prin aceste porti, un numar de rute leaga Egiptul de Asia
,
care faraonul Ramses II a construit-o injurullui 1260LCh. Era prin peninsula Sinai. Trebuie sa avem in minte ca traversarea
262 / Zecharia Sitchin p'epte spre. cerj]jj'}.
cauza, spune el, poarta logica era cea nordica, poarta A. Unul dintre cele mai puternice argwriente ale lor (acum.ac-
',tt'
A~a cum a reie~it, teori~ portii nordice era veche' de un ceptat de catre speciali~ti)a fost ca locul unde au stat israelitii
secol cand a lansat-o Brugsch, fiind sugerata in Hamenlneld's cea niai mare parte din cei pairuzeci de ani cat au 'petrecut in
Biblical Geography inca in 1796 ~i preluata dupa aceea de di- peninsul.aKadesh-Barneanu a:fost 0 oprire intamplatoare, ci 0
ver~i cercetatori. Insa Brugsch, a~a cum au recunoscut pana ~i. tinta premeditataa Exodului.A fost ferm identificatacu zona .
adversarii sai, a prezentat teoria cu ,,0 bogatie stralucita ~iului-. fertila ~in-Kadesis ("izvorul Kadesh") ~i oazel~ din nqrd~estul
toare de dovezi coroborative din monumentele egiptene". Arti. SiIiaiului. Conform. Deuteronomului 1:2, Kadesh-Bamea era
colul sau a fost publicatanul urmatorsub titlul L 'Ex()deet les situat "Ia unsprezece.zile de muntele Sinai". Kittel, Jerku ~ialtii.
Mon~m~~~_E~l!tien~. n ~. ... _ _ . au selectat muntii din apropiere de Kadesh-Barne~ca adevaratul
.A.A... VVJ, ,~v & a. ... 1' \... ,.."'" U.VI -..", "'J .& ..'.VI'. ..,....... 111UJ.U.\.t tr.,J11101.
the Route of the Exodus) a identificat Pithom, ora~ul in care tra- tn ultimul an al secolului nouasprezece, H. Holzinger (Exo-
iau sclavii israeliti, in vest de Lacul Timsah. Aceasta ~ialte iden- dus) a oferit un compromis: traversarea s-a fiicut prin poarta C,
tificari au dus la stabilirea zonei locuite de evrei ca .intinzandu:' iar ruta ducea ,catre sud. Insa israelipi au cotit spre interiorul
se de la Lacul Timsah spre vest, nu spre nord. Goshem nu era in peninsulei,inainte de a ajunge in zona minierapazita de garni-
nord-estul extrem al Egiptului, insa era alaturat barierei de apa. zoanele egiptene. Ruta a trecut prin platoul central el- nh. Apoi
H. Clay Trumbull (Kadesh Barnea) a oferit ceea ce de-a- au luat-o spre nord, prin campia centrala, catre un munte Sinai
tund a constituit identificarea core~ta a punctuliIi de plecare al aflat in nord.
~~l_~~cl!~ri~ ~~~_hin
lul apelor subterane este foarte jos: puturile artificiale trebuie sa- Care din aceste patru traseeposibile fusese ales de israeliti?
pate pana la adancimi.de sute de picioare pana a se gasi apa. Un Dup3 prezentarea "traversarii nordice" de ciitre Brughsch,
calator - chiar ~i in zilele noastre, chiar ~i cu ~ (autostrada au apirut multe discutii despre dedaratia biblica referito~e la
urmeaza drumul antic) - caIatore~teprintr-un adevarat d~. "drumul spre tara filistinilo(' care fusese evitat, ,,macar ca era
Din cele mai vechi timpuri, calea marii a fost preferata ar- mai aproape". BibJia ofera urmatoarea explicatie: nCaci a zis
matelor care aveau suport maritim; ruta de interior - ~i dificila Dumnezeu: - s-ar putea sa-i para rau poporului viizand razboiul,
_
- era urmata de cei care doreau sa nu fie vizup de patrulele de ~i sa se intoarea inapoi in Egipt." S-a presupus a~adar ca acest
coasta. - "drum spre tara fiJistinilo(' era traseul costal (care incepe la
Poarta C ducea fie catre Ruta D, fie catre rutele gemene ce poarta A), drumul preferat de faraoni pentru expeditiile militare
pornesc din poarta D, prin lantul muntos, catre Campia CentraUi. ~icomerciale, intarit cu foriuri ~igarnizoane. .
Pamantul tare ~i plat al acesteia nupermite albii de wadi prea La inceputul secolului, A.E. Haynes, un capitan din Corpul
adanci. in timpul ploilor din iarna, unele wadi-uri ies din albie ~i inginerilor englezia studiat drumurile din peninsula Sinai ~ire-
'- zerv~le de apa sub auspiciile Palestine Exploration Fund. in ra-
dau impresia unor lacuri - lacuri in d~! Aceste ape sunt
scurse aproape imediat prin tutul albiilor. Acolo, sapatuI poate
portul sau ..The Route of the Exodus" el a demonstrat 0 impre-
sionanti familiaritate nu numai cu scripturile biblice, ci ~i cu
scoate imediat apa la suprafatii.
opera cercetitorilor anteriori, mdusiv reverendul F.W. Holland
Ruta mai nordica ce porne~te din poarta D te conduce prin
tTec:ito~Te~Giddi. dincolo de lantul muntos al camniei centrale -- (care a vizitat Sinaiul de cinci <8ori) ..~i.._generalul-maior Sir
_ ,.C.
Cll.I.'"'u \~"'" u """"UUI.v U"""~At.- "...~ . -- -r- ---
la Beersheba, Hebron ~iIerusalim. Ruta mai sudica, prin treca-
Campia Centrala)~ -'
toarea Mitla, poarta numele arab de Darb el Hajj - "Calea pele-"
, Cipitanul Hayn~ s-a concentrat asupra traseului neurmat.
rinilor". Aceastiiruta a fost printre primele utilizate de pelennu '!
Daca nu ar fi fost un mod la indemana ~ievident pentru a se atin-
musulmani din Egipt catre Mecca in Arabja. Incepea lingi ora-
ge scopuriJe israeJiplor, de ce a mai fost mentionat ca alternati- .
~ulSuez, traversa 0 ffi~iede~ertica ~i mergea catre munti prin va? El a arlitat despre Kadesh Barnea -Ia vremea aceea acceptat
trecatoarea Mitla, apoi prin campia centrala spre oaza Nakhl ca pntipremed.itati a Exodului ~ se afla intr-adevar in apropiere
(Fig. 117) unde fusese coristruitun fort, hanuri ~ifiot3ni pentru de tr.iseul CO$tal.La fel, conchide el, muntele Sinai trebuia sa fie
pelerini. De acolo continua spre sud-est pentru a ;!jungela Aqa- in apropiere de acest traseu, fie ca el a fost urmat sau nu.
~. .-- ---
?66 ~Ze£~~ia §.~hin !.':§!~"!p-re cer / 267
\Avandblocat traseul A, conchide Haynes, "probabil ca pla- mandantul expedipei ~ce, .l)jemahP~a (Memoirs of a Tut:kish
null'ui Moise a fost sa-i duca pe israeliti direct la Kadesh",cu 0 Statesman, 1913-1919) a aratat ca ,,marea problema a operatiu-
oprire pe muntele Sinai, pe ruta B. tnsa urmarirea egiptenilor ,~i nilor militare in de~ert,ca cel din Sinal, 0 constituieabsenta apei.
traversarea Marii Ro~ii au fortat un ocol pe traseul C sau D. in afara de sezonul ploios, este imposibil sa traversezi pustiul cu
Campia centrala era intr-adevar "Pustiul ratacitorilor". Nakhl era o forta expeditionara de 25.000 de persoane". Atacul sau a fost
o oprire importanta in apropiere de mimtele Sinai, inainte sau respins.
dupa acesta. Muntele insu~i se afla la cca. 100 de mile de Ka- Aliatii turcilor, germanii, au preluat problema. Posedfu1d
desh, distanta estimata de Haynes a fi egala cu cele "unsprezece echipainent motorizat, au preferat terenul.solid al Campiei Cen-
zile departare". Candidatul sau era muntele riallaq, un munte de trale. Cu ajutorul'ingineri~or hidrologi, au descoperit resursele
calcar "de dimensiuni impresiQnante"pe ramura nordica a Cam- subterane ~i au creat 0 retea de puturi de-a lungul liniilor lor.
piei Centrale - "exact la jumatatea distantei intre Kadesh ~i Is-" Ataclillor din 1916a e~uat.Cand britanicii au reluat ofensiva, in
mailiyah". Numele sau, pe care it ortografiaza Yale~"este apro- .1917,au avansatpetraseul costal.Au ajuns la linia de demarcatie
piat de biblicul Amalek, prefixul Am insemnand «tara lui»". de la Rafahin februarie ~iin cateva luni au cucerit lerusalimul.
tn anii care au urmat, posibilitatea unei calatorii a israeli- Amintirile despre luptt?ledin Sinai ale generalului A.P.Wa-
tilor prin Campia Centrala a ca~tigat'suporteri. l!nii' (ca Ray- veIl (The Palestine Campaigns) au atingere cu subiectul nostru
mond Weill, Le Sej()Urdes Israelites au desert du Sinai) accep- prin recunoa~terea ca generalul britanic estima ca inamicul nu
tau teoria muntelui din apropiere de Kadesh. Altii (Hugo va gasi in campia centraHiapa peiltrn mai mult de 5000 de oa-
Gressmann, Mose und s~ine Zeit) credeau ca israelitii au luat-o meni ~i 2500 de camile. Varianta germana este relatata in Sinai
de la Nakhl spre sud-est spre Aqaba, nu sprenord-est. Altii - a lui Theodor Wiegand ~i ~ generalului F. Kress yon Kressen-
Black, BOOI,Cheyne, Dillmann, Gardiner, Gratz, Guthe, Meyer, stein. Lucrarile"militare sunt descrise pe fundalul ~erenului, cli-
Musil, Petrie, Sayce, Stade - ,suntsaunu de acordcu teQria,par- matului, resurselor de apa ~iistoriei,cuplate cu 0 impresionanta
tial sau total. Cand toate argumentele scriptice ~~geografice au familiaritate cu toate cercemrile anterioare. Deloc surprinzator,
fost epuizate, nu mai ramanea decat 0 singura posibilitate. Tes- concluziile conducatorilor germani sunt identice cu cele ale bri-
tarea la fata locului. tnsa cum sa reeditezi Exodul? tanicilor: nici 0 coloana de'oameni ~ianimale nu poate fi tran~-
Raspunsul a fost primul razboi mondial (1914-1918),-fi- portata prin muntii de granit din sud. Dedicand un capitol spe-
indca Sinaiul a devenit arena
..
unor lupte importante intre brita-
~. .. ~ cial Exodului, Wi~gand ~i yon Kresenstein sustin ca "regiunea
P'" u",,-v pu.a.."" ~.I. "' '"'.u. ,?J.:U.I..I.UP.I..J.VJ. 6'"".LUU"UU 1''''' U,", UILU. H'AI~".
U.l.~.t
ueoellVlussa nu poate II lUala In consloerare pentru laentltIcarea
canalul Suez.
cu munteleSinai".in opinialor- ecoulceleia lui Haynes - era
Turcii nu au pierdut vremea ~i au" pornit la traversarea "monumentalul Gebel Yallelt'. Sau, adauga ei, poate, a~a cum
peninsulei, iar britanicii s-au retras imediat din centrele lor admi-: au indicat Guthe ~i alti savanti germani, Gebel Maghara, aflat pe
" nistrativ-militare de la EI-Arish ~i Nakhl. Neputand sa avanseze latura opusa lui Gebel Yallek.
pe "calea marii" cea u~oara, din acela~i motiv vechi, ca marea era . Unul dintre ofiterii britanici, devenit guvernator al penin-
controlata de vasele iriamicului (britanicii), turcii au strans 22.000 sulei dupa primul.razboimondial, s-a familiarizatcu peninsula in
de camile pentru a cara apa ~iproviziile necesare pentru a avansa timpul indelungatului sau mandat mai mult decat oricine inaintea
spre canal pe ~seul B spre Ismailiyah. in memoriile sale, co- sa. In Yesterdayand Todayin Sinai, C.S. Jarvis a confirinat di nu
268 / Zecharia Sitchin
--....... " T~tJ!!~.e~l},~L?_~
,,)
exista nici 0 modalitate prin care popond israelit (chiar ~iin nu- sarea nordica, via tannurile Marii Serbonice. EI-Arish, spuneau
mar mai mic de 600.000 de persoane cum a s'ugeratW.M.F.Pe- " ei, era oaza de la Elim, iar muntele Hallal era muntele Sinai. .
trie) ~ianiinalele sale ar 11putut calatori .- co atit mai PutIDrn- Benjamin Mazar, in diferite scrieri ale sale ~i in Atlas Litkufat
maneaproapeun an- in zonagranitoasadin sud ". " Hatanach, a adoptat aceea~i pozitie. Zev Vilnay, un cercetator
La argumentele cunoscute, el rDaiadauga unele noi. Deja . biblic care a sapat in Sinai ~i Palestina de la un cap la altul
se sugerase ca manna care Servea in loc de p~e era' 0 ~ina (Ha 'aretzBamikra), a optat pentru aceea~iruta ~ipentru acela~i
alba, lasata de 0 mica insecta ce se hranea co ~ de tama- munte. YohananAharoni (The Land of Israel in Biblical Times),
risc.1n sudul Sinaiului se gasesc foarte putini tamaric~i. in acceptand posibilitatea unei traversiirinordice, crede ca israelitii
schimb in nord, numiirullor e impresionant. Un alt aspect se re- , au mersspreNakhlin CampiaCentrala,dar de acolo au pomit
[era la randunicile care ofereau carnea. Aceste pasari migreazii "f'"
catre un munte Sinai aflat in sud:
din zonele IC)rnatale, Rusia, Romania ~iUngaria, in Sud3n (Ia Pe masurii ce dezbaterea continua, a devenit cIar ca pro-
SUGde Egipt). Se intorc inapoi primavara. Pana in ziIele de 38-. blemele nerezolvate erau urmatoarele: in ceea ce prive~te traver-
Uizi,btduinii prind cu u~urint3pasarelele obosite ce aterizeaza sarea, dovezile neaga 0 traver~arenordica, insa in ceea ce prive~-
dupa tra\Oer3art"aMediteranei. Aceste randunici nu vin in sudul te muntele, dovezile neaga existenta unui munte sudie. Impasul
~il1ajulu;~:.chiar dadi ar veni, nu ar putea zbura peste v3rfurile a atras atentia savantilor ~i exploratorilor catre' singurulloc de .
0; Jalte ale muntilor de acoloo compromis: Campia Centrala. I.n 1940, M:D. Cassuto (Com-
intreaga drama a Exodului, insista Jarvis, a awt loe in no(- mentmy on the Book of Exodus ~ialte scrieri) faciliteaza atcep-
dul Sinaiului. "MareaTrestiilor" era ,M~ Serbonica" (Seb- tarea traseului central indicand ca traseul neurmat nu era "calea
khet el Bardawi/ in araba) de undc au pomit cafre 'sud-sud-est. marina", ci ruta B. in acest~ conditii, traversarea prin poarta C _
Haim Bar-Deroma (Hanagev ~i Vze Gvul Ha'aretz) a ac- "a..'. "natura de punte" a acestei regiuni, In Campia CentraIa din nor-
ceptat teoria traversiirii prin nord, insii consider.1 ca apoi israeli- dul peninsulei nu au fost gasit~ situri ale unor localitati vechi,
tii au luat-o spre sud, prin Campia CentraIa, cafre un vulcanic atestand ca era vorba numai de 0 zona de tranzit. Cfu1d aceste ta-
munte Sinai din Transiordani~. Trei savanp reputap. - F.A. Thei- bere au fost trasate pe harta, ele au fonnat ,,0 linie clara de la Ne-
halber, J. Szapiro ~i Benjamin Maisler (The Graphic Historical gev spre Egipt, ~i aceasta trebuie considerata ca directie de mi~-
Atlas of Palestine.~Israel in Biblical Iimes) - au acceptat tmve(- care in antichitate".
270/ Zecharia Sitchin
--..--.---...---.----.-- '!'!!J!..~l!.
spre c:!r / 27!
Impotriva acestor concluzii, Menashe Har~Elde la Univer- aceea~i imagine ("vitelul de aur>') pe care ~i-Oconfectionasera
,
sitatea Ebraica a lansat 0 noua teorie (Massq.'ei Sinai). R~vi~. israelitii la picioarele muntelui Sinai.
zuind toate atgumentele, al a aratat ca panglica submarina (vezi Toate acestea nu vorbesc despre 0 zona cu varfuri de granit,
Fig. 116) care existii intre Micul ~i Marele Lac Arnar este sufi- cum este in sudul Sinaiului. Mai degraba fac trimitere la nordul
cient de ridicatii pentru a putea fi traversata daca un vant sufla Sinaiului ~ila dominantul WadiE/-Arish, al ciirui nume inseam-
apele de deasupra ei; a~adar,pe acolo avusese loc traversarea. na Cursul SOfului.Intre afluentii sai, intr-o vale inc()njurata de
Apoi, israelitii au unnat drumul traditional catre sud, trecand de munti, se afla muntele Sinai. .
Mara (Bir Murrah) ~iElim (Ayun Mussa) ajungand la tiirmurile Nu exista decat un singur astfel de loc in peninsula. Geo-
Marii Ro~ii~i stabilindu-~itabara acolo. grafia, topografia, textele istorice, reprezentiirile pictografice -
Aici vine Har-EI cu marea sa inovatie: calatorind de-a lun- toate indica spre Ctimpia Centra/a din nordul.Sinaiului. .
gul Golfului Suez, israelitii nu au mers spre sud. Au mers numai Chiar ~iE.H. Palmer, care a mers pana la a inventa varful
vreo douazeci de mile catre gura lui Wadi Sudr - ~i au unnat al- Ras-Sufsaffeh pentru a-~i sustine teoria, ~tia ca un de~ert ~i nu
bia wadi-ului catre Campia Cent~la, continuand de la Nakhlla un varf de granit era locul teofaniei.
Kadesh-Barnea. Har-EI identifica muntele Sinai cu muntele "Conceptia populara despre Sinai", scrie el in The Desert
Sinn~Bishr care se ridica la cca.. 1900 de picioare la intrarea in of the £.xodus, chiar ~i in zilele noastte, pare sa fie un munte
wadi ~isugereaza ca batalia cu amalekitii a avut loc pe malurile izolat de care te pot1 apropia din orice directie. Biblia insa~i,
Golfului Suez. Aceasta sugestie a fost respinsa de expertH daca 0 citim~fiiraa lua in seama descoperirile moderne, sprijina
militari israelieni familiari cu terenul ~iistoria sa. aceasta idee. Muntele Sinai este prezentat intotdeauna ca fiind
Unde se afla atunci muntele Sinai? Trebuie sa reluam dove- singur ~iimposibil sa te in~eli asupra lui."
zile antice.
" Faraonul~in calatoriasa, mergea spre rasarit. Traversand
.bariera apelor, el se indrepta catre 0 trecatoare in munti. Apoi
ajungea in Duat, care ~a 0 vale ovalii inconjurata de munti.
"Muntele luminii" era situat in locul itl care raut lui Osiris se
despartea in doua.
Reprezentiirile pictografice (Fig. 16) arata cum raul lui
V;)I1I;) ,",Ule" PllI1U-V LV!"! U611"V!U.
.....
~
Treptespre cer /275
.-~~~
XII
., ~w~~.,.',
~ .
PIRAMIDELE ZEILOR
~I ALE REGILOR
.
In salile British Museum se afta 0 tablitii de lut care a fost
descoperita la Sippar, "centrul de cult al lui Shamash din Me-
sopotamia. II intati~eaza stand pe tron sub un baldachin a dirui
Fig.J20
coloana este sculp~ata in fonna de cunnal (Fig. 120). Un rege ~i
fiul sau ii sunt prezentati zeului de catre 0 alta zeitate. In fata lui
-~=:-=~...
Shamash, a~ezata pe un piedestal, se afta 0 emblema mare a unei
planete care emite raze. Inscriptiile it invoca pe Sin (tatal lui
Shamash), pe Shamash insu~i ~i pe sora sa, Ishtar.
Tema scenei - prezentarea unui rege sau preot unei zeitati
importante - este una familiara ~inu creeaza probleme. Ceea ce
este unic. ~i uimitor in aceasta reprezentare sUnt cei doi zei
(aproape lipiti unul de ceHiialt) care, de undeva din afara locului'
de unde are loc prezentarea, tin (cu doua perechi de maini) doua
franghii legate de emblema celesta. .,:"."'..
Cine sunt cei doi? Care este functia lor? Sunt situati identic , ~,
onul unna sa pomeasca laCer. Zeii stand in doua grupuri se roa- Era masurarea Pamantului ~i a ,,secretelot' sale legam de
ga pentru sosirea sa cu succes pe Steaua Nepieritoare. . zborurile zeilor prin cer? Textele ugaritice adauga 1Dlindiciu,
Acolo, tara nici 0 indoiala, se afla cei doi zei care trag de spunand ca Ba'al ,,0 franghie tare ~ielastica a intins ce se intinde
franghie! pana la cer in sus ~iscaunullui Kadesh'injos".
Farn concentrarea dinscena sumeriana, cea din Cartea mor- Ori de cate ori textele vorb.escdespre un mesaj al1Dluizeu
ii/or iiinfiip~eaza pe cei doi zei nu suprap~i, ci chi1Jfla capete catre altul, versurile incep cu cuvantul Hut. Savanfiiau presupus
diferite ale sceneL Ei se afla in mod elar in afara coridorului sub- '.1,'
ca' este vorba de 0 fonna de atragere a atenpei, ceva de genul
teran: Mai mult, ambele locuri in care se afla zeii sunt marcate de
,,ma asculti?" insa tennenul poate insemna, literal, ~i "eoarda,
cate un omphalos a~ezat pe 0 platfonna. ~i, a~a cum indica de-
funie". in mod semnificativ, in egipteana termenul mai are ~i
senul, cele douazeimti nU trag pur ~i simplu de corii, ci masoara. 1;:"",
sensul de a "intinde,' a se extinde". Heinrich Brugsch, eomen-
Descoperirea n-ar trebui sa surprinda: nu descriu versetele
tand un text egiptean ce se'refern la bataliile lui Homs (Die Sage
din Cartea morlilot ca faraonul intalne~te zeii care "tin franghia
von der gejliigten Sormenscheibe) a ara!at ca Hut era 1Dlnume
in Duat', zeii care "tin franghia ce masoara"? .
geografic - I.aca~ulintinzatorilor aripilor, ca ~inumele ID1Dltelui
Un indiciu din Cartea IUIEnoh ne vine in minte. Acolo,daca
in care a fost inlantuit Horus de ditre Seth. ,
reamintim, se relateaza ca a fost luat de un Inger care I-a dus sa
vizfteze paradisul terestru din apus, unde a vazut "in acele zile in reprezenmrile egiptene (Fig. 121) ale la~ui celor doi
ce franghii lungi Ii se dadeau ingerilor c.are~iIe puneau pe aripi masuratori divini sunt localizate "pietrele oraculare". ~i Baal-
~i plecau spre nord". Ca rnspuns la intrebarea lui Enoh, ingerul beckul era un loc in care se afla 0 astfel de piatrii, ce putea £ea-
. liza functiunile Hut. 0 alm piatrii era la Heliopolis, o~ul gea-
i-a explicat ca "s-au dus sa masoare... vor aduce masurile celor
drepti intre drepti... aceste masuri vor d3 secretele Pamantului". man al Baalbeckului, Baalb~kur era Platforma de aterizare a
Fiinte inaripate plecate spre nord sa masoare... Masuri ce zeilor; franghiile din reprezentarea egipteana emu legate de 10-
vor dezvalui secretele PamfuItului... Dintr-odam, cuvintele pro- cui decoJariL Dumnezeu - nurnit de HabakUk prin varianta El-
fetului Habakuk rnsuna in urechile noastre - cuvinte ce descriu masura Pamantul in timp ce zbura de la sud la nord. S1Dltaces-
aparitia Dommilui din sud, mergand spre nord: tea nurpai coincidente, ori paqi ale acelui~i puzzle?
. Avem apoi reprezeI?-tarilede la Sippar. Nu S1Dltstranii daca
Domnul vine de la sud, ne gandim ca in vremurile de dinainte de Potop. Sumer era,
Cel slant vine din muntele Paran taramul zeilor, Sippa~era spatioportul aOllnnalcitor,iar Shamash
1 4-..1 ...x... T_ ~ __~:__ ~_ ':_~ ~.
t..- --"1' - --- -. If- u._r-_ "ey.'" ...-- "- .:,-_.:.., ---------
mantul. . .' . devine elar: franghiile lor m~urau calea pana fa spafioport.
Stralucirea lui este ca lumina soarelui, din mana Lui Sa ne reamintim cum a fost infiintatSippar, cum a fost de-'
pornesc raze ~i acolo este ascunsa taria Lui. t~rmiJ.lat10cuIprimului .~patioport, cu cca. 400.000 de ani in
lnaintealui mergecuvantul, . unna.
$i scanteile in urma sa. Cand Enlil ~ifiii sai au p~t sarcina de a crea1Dl spapo-
Se opre~te ~i masoara Pamantul, prive~te # face port pe Pamant, in campia dintre cele dona riuri a fost rncut un
neamurilesa tremure. . plan special. A fost ales locul spapoportului, determinata calea
de rulaj.~iconstruitefacilimtilede controlal zborului.Pe baza
_._--
278 / Zecharia Sitchin '!!epte spre cer / 279'
celei mai proeminente trasaturi a Orientului Apropiat - Muntele la Baalbeck. Pani la construirea unui nou spapoport, toate deco-
Ararat- a fost detemiinat un meridian care trecea prinacesta. A lanle ~iaterizarile trebuia realizate de acolo. Sa credem acum ca
fost detenninaUi 0 cale de aterizare, cu un unghi lejer de 45°, anunnakii s-au multumit numai cu asta ~i s-au bazat pe calitiiti-
depart~ de inaltimile care ar putea incurca. La intersectia celor Ie pilotilor lor pentru a ateriza pe 0 platforma ascunsa de doua
doualinii unna sa fie construit~ippar- "Ora~ulpasarilor". varfuri muntoase ori este mai nonnal sa presupunem ca au incer-
Au fost infiintate pe acea diagonala cinci a~ezari, echidis- cat sa construiasca cat mai repede posibil un coridor de aterizare
tante una fata de cealaltii. Punctul central - Nippur "Locul ras- spre Baalbeck?
pfurtiei" - servea ca centru de control al zborurilor. Celelalte Cu ajutorul fotografiilorPiimantuluiluate de navetele NASA
a~ezari marcau. un coridor de aterizare in fonna de sageata. putem vedea Orientul Apropiat ~a cum I-au vamt anunnakii din
Toate liniile duceau catre Sippar (Fig. 122). navele lor (Fig. 123).Acolo, un punct inspre nord era Baal-
Toate acestea au fostmaturate de.Potop. Dupa acesta - cca. beckul. Ce puncte trebuie alese pentru a fonna un coridor de ate-
13.000 de ani in unna ramasese nuinai platfonna 4e aterizare de rizare triunghiular? La indemana, spre sud-est se afla varfurile
de granit ale muntelui Sinai. Printre ele se afta eel mai mare van
1.Erldu 'J al sau (numit as'taziSf. Katarina). Putea servi ca punct natural de
,2.La,..
3. Nippur ghidaj pentru directia sud-estica. Dar care era contrapunctul de
4. Bad. Jlblra
6.Larat unde sa se traga latura nordic~ a triunghiului?
8. Sippar
7. Shuruppat La bordul navetei Supraveghetorul- "Masuratorul divin" -
8. Lagash a privit la panorama de dedesubt, apoi ~i-a studiat hartile. In de-
partare, dincolo de Baalbeck se afta Araratul. A trasat 0 linie
dreaptii din Ararat spre Baalbeck, intinzand-o pana in Egipt.
:',
"
'If'
..
Or... dupllunclil
Spalioport
Controlul mislunll
Oln .fara coridorululde zbor
1
"'T
jManualele ne spun ca prima piramida a fost construita de khet, care i-a urmat h.ii:Zoser latr6n, a inceput constructia celei .
il
11
un rege pe nume loser, al doilea faraon al celei de-a treia dinas- de-a douapiramide,tot la Sakkara.Nu a re~it, din motive ne-
tii (cca. 2650 i.Ch. dupa majoritatea indiciilor). Alegand un loc cunoscute(probabilfiindcanu mai era Imhotep).0 a treia pira-
la vest de Memphis, pe un platou ce a servit ca necropola (ora~ mida in trepte- mai degraba'rama~iteleinceputurilorconstruc-
al mortilor) a capitalei, ell-a instruit pe stralucitul sau arhitect tiei ei - a fost descoperitiiintre Sakkara~iGizeh. Mai mica
numit Imhotep sa-i construiasca un mormant care sa fie mai pre- decat precedentele;este atribuitain mod logic urmatomluifa-
sus de toate cele precedente. Pana atunci, obiceiul era sa se sape raon, numit Khaba. Unii savanti consideraca au mai existat
o groapa intr-un teren stancos, sa fie depus corpul regelui, apoi doua-trei incercari de construire a unei piramide de catre faraoni
acoperit cu 0 stanca orizontala gigantica, numita mastaba,.care neidentificati din a treia dinastie, toate e~uate. .
in timp a crescut in dimensiuni. Ingeniosul Imhotep; considera Am ajuns acum la cca. treizeci de mile sud de Sakkara, in-
unii savanti, a acoperit mastaba originala cu strat dupa strat de tr-un loc numit Maidum, pentru a gasi piramida considerata Uf-
. mastabe mai mici, in doua faze (Fig. 125a),obtinand 0 piramida matoarea cronologic. In absenta dovezilor, se presupun.e ca a
in trepte. Pe langa ea au fost construite 0 multime de cladiri
functionale - capele, temple funerare, depozite, adaposturi de
sclavi etc. Intreaga zona a fost apoi inconjuratii cu un zid uria~.
. Piramida ~i ruinele unora dintre cladirile-anexa mai pot fi vazute
~i azi (Fig. 125b) la Sakkara - un nume ce se crede ca it onora
pe Seker, "Zeul ascuns".
Regii care i-au urmat lui loser, explica manualele, au apre-
ciat ideea ~i au incercat sa-I imite pe loser: Probabil Sekhem-
..-I -'"
JE... .~ .-4.
-
Fig.125 Fig.126
I
l&t
aa0
DDD
· ..·
DO 0
· =::' o .
tr~
. D
DDL~
nO'U~~~ ~.~
D.. ODDd" :.:,..
.'!
..::;::,. .''i."".,,:0-::.
-- ::~ l!2
Drii'1!
"'
-
"
D UngO
ramidei asigurind 0 mai mare stabilitate. A fost 0 decizie inte-
l10000000
DDOOOIJ/:oO
ft
leapti, fiindcii piramida - numita Piramida inclinata (Fig. 127)
- este inca in picioare.
.
.
10 0 1R.
· a
IIIODeD:
DDDDD
D! il
IF r
1 1
" ~. ~::::_...
~A.:::..
:,
~~,::::::
_":::''''__
..;.;
unei alte piramide Ianga prima. Este numita Piramida Ro§ie, T ~. ~'::::,-:~/.::'?tr aJj'ltItiOQQQ:
dupa nuanta pietrelor. Se pare ca a insemnat realizarea imposibi- 0 Db t~
-:'. ___
=: OnlhI..I
rxI
lului, 0 forma triunghiulad ridicandu-se de pe 0 baza patrata. '; ''':=:;, 0 IJ
--
-1! f lL B)J Da~
~
D~
O-
IJ)[)~
D 10 odD
.::
~
inaltul grad de cuno~tinte matematice, astronomice, geometrice, !':lInt :I~nnpritp I!ltllrilp ~!lI.. A ".."t.." . "" f'"..t ;...,1 - ;0; A . ;;
--, ---
----
1
~-'c_'~-'.~'iii'i"=
Fig./32
descoperit ca piatra servea pentru a ascunde un bloc de granit po-
zitionat la un unghi fatii de coridor. Ascundea el intrarea intr-o
camera secreta - una care nu mai fusese vizitata vreodata?
Nereu~ind sa mute sau sa sparga. blocul de granit, oamenii
\
"~\i
""': .
lui Al Mamoon au sapat in jurullui. A reie~it insa ca acest bloc
. )
era doar unul dintr-un ~ir de blocuri de granit, urmat de altele de
. '
.: \
> ~-'"
.'~ . calcar, ce ascundeau un coridor ascendent - incllnat la ace.lea~i
.......
unghi de 260 ca ~i coridorul descendent (exact jumatate din in-
Fig. 130
clinarea piramidei). Din capatul coridorului ascendent (Fig. 133),
In ceea ce-i prive~tepe cercetatori,eforturilefuseserain un coridor orizontal.ducea catre 0 camera patrata cu un acoperi~
van. Toate celelalte piramide, in care se intrase de-alungul seco- inclinat ~i 0 ni~a neobi~nuita in peretele estic. Aceasta camera se
lelor, aveau aceea~i structura interioara: un coridor descendent afla exact pe axa nord-sud a piramidei - fapt a carui semnificatie
care ducea intr-una sau mai multe camere. A~aceva nu exista in
Marea Piramida. Nu erau secrete care sa fie dezvaluite.
Insa soarta a vrut altfel. Oamenii lui Al Mamoon au reu~it
, '. .',"
sa croiasca un tunel pana in coridorul descendent. Avea 6 forma ~
. cluaata, mungmUiara. L-ana s-a exam mal CUaU::Il~u:~
lavallUl, :s-a '...,
:\\.. :~
"
..
.
~~~. .
Fig. 13/
Fig./33
1
".,."-~.~ '-~
Fig.135
De acolo, un coridorde iniiltime~iIatimesimilare cu anterio-
rul conduce intr-o camera construitii din granit ro~u - ~-numita
Camera a regeIui (Fig. .13S).Era goala, cu exceptia unui bloc de
granit ce voia sa sugerezeco~ciugul.Lucriituraprecisiiincludea loc
pentru placa de deasupra.Dimensiunilesaledemonstreaziiavansate
cuno~tintematematice.insiiera completgoI.
Fig.134
Atunci, tot acest munte de piatra a fost ridicat pentru a
ascunde un co~ciug gol intr-o camera goala? Unnele de.tortii ~i
nu a fost descifrata inca. Camera a ajuns sa fie cunoscuta sub nu- consemniirilelui Straboatestiidespre coridoruldescendent ca mai
mele de "camera reginei", insii justificarea este mai degraba ro- fusese vizitat, ~i, daca a existat vreo comoarii, ea fuse;sede mult
mantica, decat bazata pe ceva concret. luata. insa coridorul ascendent nu mai fusese calcat inainte de
La capatul.coridorului ascendent se intinde 0 galerie. mare oamenii lui Al Mamoon. Teoria spunea ca piramidele fusesera
de cca. ISO de picioare, la acela~i unghi de 26° cu 0 constructie construite pentru a adaposti de-in~i mumia faraon~ui ~i co-
precisa (Fig. 134). Podeaua sa joasa este flancata de doua rampe morile ingropate 0 dati cu acesta.Astfel,inchidereatreceriIor s-ar
pe intreaga sa hmgime. in fiecare rampa sunt taiate 0 serie de fi facut imediat dupa plasarea mumiei. ~i to~i, in piramidii nu
deschizaturi la distante egale, fatii in fata una cu aIta. Zidurile se afla decat un sicriu goI.
galeriei se ridica la cca. 18 picioare, pe ~apte niveluri, fiecare ni-
vel fiind CII trf~i in~i ip~it in "f"M f'<2t:>-1.. ..ronn..ln 1 __.0.£'_1~.. -~. De-a lungul timpului, alti conducatori. savanti.aventurieri
-
galeria se ingusteaza spre tavan. Tavanul ac~steiaare exact ace- au intrat in piramida, au cercetat-o, descoperind aIte tdisaturi ale
ea~i latime cu podeaua dintre rampe. structurii sale interioare - printre care ~i douii conducte pe care
La capatul de sus al galeriei se afla 0 platforma formata unii Ie co~sidera pentru aerisire (Pentru cinelce?) sau pentru
dintr-un bloc de piatra. Ea da intr-un coridor jos (numai 3,S pi- observiiri astronomice (De ditre cine?). Cu toate ca speciaIi~tii
cioare inaltime) ce duce intr-o anticamera de 0 constnictie spe- continua sa se refere la co~ciugul de piatrii ca la unsarcofag
ciala, fiind echipata cu un scripete care printr-o simpla manevra (miirimea lui poate adaposti cu ~urinta un corp uman), fapt este
(tras de franghie?) poate ridica ~icobori trei ziduri de granit ce ca nu exista absolut nimic care sa sustinii ideea ca Marea Pira-
blocheaza trecerea. midii era un mormant.
"T
.,
--- .-
~
I
296 I Zecharia Sitcbin Trepte spre cer I 297
ra nu a fost inca explorati. In alta, nu a fost gasita 0 camera mor- vreme de opt ani. Din motive care scapa speciali~or, el ~i-a ~es
tuari. In cea de-a treia nu existi nici 0 urma de ingropare. ca loe pentru piramidi un sit aflat la 0 oarecare distanti de Gizeh.
Nu a fost gasit nimic in "camera funerara" a pi~dei pra- Aproape de jumiit3tea Marii Piramide, continea ~i obi~nuita "ca-
bu~itede la Maidun, nici macar un sarcofag. tn schimb, Flinders mera funerari". Cand a fost deschisa era goala.
Petrie a gisit fragmente ale unui co~ciug de lemn, pe care le-a A doua piramidi are doua intriri pe latura nordica, in loeul
proclamat rim~itele co~ciugului mumiei lui Sneferu. Specia- obi~nuiteiintriri unice (vezi Fig. 129).Prima incepe - 0 alti n-
li~tii Ie considera ram~itele. unei inmormantari abuzive, mult saturi neobi~nuiti pentru 0 piramidi - din afara piramidei ~i duce
ulterioare. Piramida de la Maidun este inconjurata de numeroase catre 0 camera neterminati. Cealalti duce catre 0 camera aliniati
mastaba din timpul dinastiilor trei ~ipatru, in care erau ingropati cu apexul piramidei. Cand a fost deschisa in 1818 de Giovanni
m~brii familiilor regale ~ialte VIP-uri ale vremii. Piramida era Belzoni, sarcofagul de granit a fost gisit gol, iar capacu1 sau spart
legati de 0 structuri mai joasa (un ~a-numit templu funerar) pe podea. 0 inscriptie in araha atesta spargerea camerei cu secole
care acum este acoperit de apele Nilului. Probabil ca acolo, la inainte. Ce gisisera arabii, daca gisiseri ceva, nu se ~tie.
adipostul apelor sacre al fluviului, a fost ingropat faraonul. A treia piramidi de la Gizeh, d~i mai mica decat celelalte,
Urmitoarele doua piramide sunt ~i mai jenante pentru posedi multe trisaturi unice sau neobi~uite. Miezul ei a fost con-
sustiriatoriiideii de p~di-monument funerar.Cele doua pira- struit din blocuri de pian mai mari decat al celorlalte. Primele ~-
mide de la Dahshur (cea inclinati ~icea ro~ie) au fost construite, sprezece straturi de jos nu erau construite din calcar, ci din granit
ambele, de Sneferu. Prima are doua "camere funerare", cealalti masiv. La inceput a fost construiti ca 0 piramidi ~i mai mica, apoi
trei. Toate pentru Sneferu? Daca fiecare piramida a fost constru- i-au fost dublate dimensiunile (Fig. 129). Ca rezultat, are doua in-
iti de un faraon pentru a-i servi drept mormant, de ce a construit triri folosibile. Confine ~i0 a treia intrare "de incercare", netermi-
Sneferu doua? Nu mai este nevoie sa spunem ca toate camerele nata de constructori. Din numeroasele sale camere, cea demna de
sunt goale, neexistand Dicimacar un sarcofag. Dripa 0 serie de a fi numiti "camera funerari" a fost cercetati in 1837 de Howard
excavatii ale Serviciului Antichitifii egiptene in 1947 ~i apoi in Vyse ~iJohn Perring. Au gisit in interiorul ei un sarcof.1g de bazalt
1953 (mai ales in piramida ro~ie), raportul declari ca ,,DUa fost minunat decorat. Ca de obicei, era gal. Oar in apropiere Vyse ~i
gisiti nici 0 urma de mormant regal". Perring au descoperit rama~itele unui sarcofug de lemn ce purta
Teoria ,,0 piramidi pentru fiecare faraon" sustine ca urma- numele regal "Menkaura" ~i ~itele unei mumii, "posibil a lui
toarea a fost construita de fiullui Sneferu, Khufu. ~i, conform Mekara" - 0 confinnare directi a afirmafiei lui Herodot ca a treia
r" 1_ __1_ ~ . ..
~ --0 ,, -
lui Herodot ~iistoricilor romani, este vorba de Marea Piramidi.
- ~ .
a_ u "''''6''''.1.'''.1 , Io3U,11..
CUG1~.
piramidi aprtinea lui ..Mvcerino!';". Mi'i~lIriUnril..,..., h"'_ "n ..1-
monstrat insa ca ea dateaza din perioada saitica - cca. 60 i.Ch. (K.
Nu ar fi trebuit sa fie 0 surpnza, fiindca Herodot scrisese ca Michalowski, Art of Ancient Egypt); rim~itele mumi1icate sunt ~i
"apele Nilului, conduse prin canale speciale, inconjoari 0 insula mai recente, datfuld din perioada ~tina.
pe care se spune ca s-ar afla corpul faraonului Cheops (HiStory, Existi 0 oarecare neclaritate asupra faptului daca Menkara 'I
vol. n, p. 127). Atunci, mormantul faraonului se afla undeva mai a fost sau nu succesorul direct allui Chefra, insa succesorullui
la vale, aproape de Nil? Nimeni nu poate ~ti. a fost in mod sigur Shepsekaf. Care din piramidele n1mase ne-
. Chefta, ciruia ii este atribuiti a doua piramidi, nu a fost suc- .' terminate apartin acestuia (ori din cele a caror construcpe a fost
cesorul imediat allui Khufu. Intre ei a domnit faraonul Rad~( atilt de slaba incat n-a rezistat timpului) nu se cuno8fte. Se ~tie
298 I Zecharia Sitchin Treptespre cer I 29~
A cincea dinastie care a unnat a inceput cu Userkaf. ~i-a in sud, la Abydos. Acest lucru ~i celelalte dovezi ar trebui sa
construit piramida la Sakkara, in apropiere de complexullui Zo- demonstreze ca piramidele nu au fost monninte adevarate, ci
ser~A fost violata atat de jefuitori, cat ~i de inmonnantari abu- cenotafuri. Insa credintele vechi se schimbiigreu.
zive. Succesorul sau (Sahura) a construit 0 piramida la nord de Faptele spun contrariul. PiramideleVechiuluiRegat nu con-
Sakkara (Abussirul de astiizi).De~iuna dintre ceIe mai bine pas- tin un monnant fiindca nu cu scopul acesta au fost ele construi-
trate (Fig. 138), nimic nu a fost gasit in camera sa funerara. te, sa adaposteasca un corp al unui rege. In calatoria catre Ori-
Templele ~idecoratiunile indica insa faptul ca monnantul sau se zont a faraonului, ele erau construite ca semne pentru a-i ghida
afla in apropiere. Ka-ul catre Scara spre cer - la fel cum piramidele ridicate odata
...,..,-
I
t
300/ ZechariaSitchin
de zei au servit drept semn de ghidaj pentru zeii care "umblau
prin cer".
. Faraon dupa faraon, credem noi, au incercat sa imite
~ nu pi-
ramida lui Zoser, ci piramidele zeilor, cele de la Gizeh.
XIII
FALSIFICAREA
NUMELUI FARAONULUI
Pe cine incerca atunci sa imite Zoser? Unde viizuseImhotep totipurile pe care acesta, ~i faraonii care i-au urmat, au incercat
o piramida adevarata deja construita, cu laturi line ~itencuiala de sa Ie imite.
calcar? ~i 0 alta intrebare: daca este adevarataactuala teorie, cum Unii savanti au sugerat ca ,piramidele-satelit de la Gizeh
incercarile de la Maidum ~iSekkarade a construi 0 piramida cu erau de fapt modele la scara (cca. 1:5), utilizate de antici exact
inclinarea de 52° au e~uat,iar Sneferu a trebuit sa "tri~eze"pen- cum arhitectii de astazi utilizeaza modele la scara pentru eva-
tru a construi "prima" piramida adevarata, insa cu unghi de nu- luare. Se ~tie acum insa ca ele au fost adaugate mai tfuziu. To-
mai 43° - cum a ajuns fiul sau sa construiasca 0 piramida mult tu~i,credem cd a exis~atun modella scard: a treiapiramidd, cu
mai mare, cu unghiul precar de 52° - ~i chiar tara probleme? evidentele sale experimente structurale. Abia apoi au fost con-
Oaca piramidele de la Gizeh erau doar piramide "obi~nuite" struite celelalte doud de cdtre anunnaki. pentru a Ie servi ca
in lantul de piramide succesive - de ce fiullui Khufit, Radedef, nu puncte de reper.
~i-a construit piramida alaturi de cea a tatalui sau, la Gizeh? Se Oar ce este cu Menkara, Chefra ~iKhufu, care, conform lui
presupune ca la vremea respectiva celelalte doua piramide nu erau Herodot, sunt constructorii acestor piramide?
tntr-adevar, ce e cu ei? Templele ~i anexele asociate cu a I
inca ridicate, deci flul avea intreg loculla dispozitie. ~i daca arhi-
tectii ~i inginerii tatalui sau reu~isera sa construiasca Marea Pira- treia piramida poarta dovada faptului ca, intr-adevar, constructo-
mida, chiar nu mai ramasese nimeni care 'sa-I ajute pe flu sa con- rul lor a fost Menkara - dovezi ce includ inscriptii purtfu1dnu-
struiasca una macar la fel ca a tatalui ~i nu "amarata" de piramida mele sau ~iditeva statui deosebite ce-I intati~eaza imbrati~at de
din care au mai ramas vagi rama~ite? Hathor ~i alte zeite. Oar toate acestea atesta ca Menkara a con-
Faptul ca numai Marea Piramida poseda un Coridor ascen- struit structurile auxiliare, asociindu-se singur cu piramida - nu
dent sa se datoreze numai faptului ca a fost atat de bine ascuns ca ar fi construit-o el. Anunnakii, in mod logic, aveau nevoie
pana in 880 d.Ch. astfel incat imitatorii, ne~tiind de el, nu I-au numai de piramide, nu ~ide temple in care sa se venereze ei in-
I
inclus in proiectele lor? ~i~i.Numai un faraon avea nevoie de un templu funerar ~i un
Absenta oricaror insemne hieroglifice in cele trei piramide templu mortuar ~i de celelalte structuri asociate cu calatoria sa ,I
de la Gizeh este un alt semn de intrebare. James Bonwick, cu un spre viata de apoi.
secol in urma, spunea (Pyramid Facts and Fancies): "Cine poate tn interiorul celei de-a treia piramide nu se afla nici 0 ins-
fi convins ca egiptenii ar fl lasat astfel de monumente tara macar criPtie, nici 0 statuie, nici un zid decorat. Numai precizie auste-
"'.. ..J_ __=_x
v && rr..- --. --- -: ft.." O""U '1r1Au'ir:Jtim~"i~ri ~i ~~ri- ra. Singura marturie care se pretindea ca exista s-a dovedit un
sului, umpland pana ~icea mai mica cladire cu hieroglife?" Ab- blut: rragmenIul oe sarcolag ut: It:JlHI I,;UJlUI1ICICIUl lY.a\';U1\.a.1a
p'"
senta, se poate presupune, se datoreaza faptului ca, fie piramide- el era cu doua mii de ani mai "tanar", iar "mumia" era din epoca
Ie au fost construite inainte de dezvoltarea scrisului hieroglific, cre~tina.Nu exista absolut nimic care sa sprijine teoria ca Men-
fie au fost construite de altcineva. kara - sau orice alt faraon - ar avea vreo legatura cu construirea
Exista ~ialte argumentecare sprijinaideea noastra ca, atunci piramidei.
cand Zoser ~i urma~ii sai au inceput constructia piramidei, ei A doua piramida este de asemenea goala. Statui purtand
imitau un model care exista deja: piramidele de la Gizeh. Ele nu cartu~e (rame ovale in interiorul carora era inscris numele unui
erau imbunatatiri ale eforturilor anterioare ale lui Zoser, ci pro- rege) cu Chefra au fost descoperite doar in templele din apropie-
1 -- -,-
T,.-woo
rea piramidei. Dar nici aici nu exista vreo indicatie ca el ar fi Ca ~i cei dinaintea lor, eforturile s-au soldat cu e~e~uri sau imita-
construit-o. tii nereu~ite ale modelelor.
Dar Khufu? La prima vedere, teoriJl conform careia Khufu, ca ~i ceilalti
Cu 0 singura exceptie,pe care 0 vom demonstra ca unJals doi, n-are nimic de-a face cu piramidele asociate cu ei pare prea
proverbial, singura sustinere ca el a construit Marea Piramida indrazneata. Nu este a~a. Ca dovadii ilvom aduce pe Khufu in-
su~1.
vine de la Herodot (~i,pe baza lui, de la istoricii romani). Hero-
'dot il descrie ca pe un conducator ce ~i-a chinuit poporul vreme Problema daca faraonul Khufu a construit sau nu Marea Pi-
de treizeci de ani pentru a construi piramida. Totu~i,dupa cele- ramidii i-a framantat pe speciali~ti de un secol ~i un sfert incoa-
lalte surse, Khufu a domnit numai douiizeci ~itrei de ani. Daca . ce, de la descoperirea. singurului obiect care il mentioneaza pe
Khufu in legatura cu piramida. Surprinzator, insa, se afirma ca
era un constructor atiit de mare, cu meseria~i de frunte ~i arhi-
nu a construit-o: exista deja la vremea cti1'Jda inceput el domnia!
tecti geniali, unde sunt statuiIe sale, unde sunt celelalte monu-
mente? Dovada este 0 stela de calcar (Fig. 141) care a fost desco-
perita de Auguste Mariette in anii '50 ai secolului trecut in rui-
Nu existii.Din aceastiiabsentiise pare ca el nu era un ctitor
nele templului lui Isis, aproape de Marea Piramidii. Inscriptia
de seama. Insa a avut 0 idee geniaIa: credinta noastra este ca,
este un monument autolaudativ al lui Khufu, ridicat. pentru a
vazand piramideleprabu~itede la Maidun,piramidainclinatiia lui
comemora restaurarea de catre el a templului lui Isis ~ia imagi-
Sneferu, i-a venit 0 idee.Acolo, la Gizeh, se aflau piramideleper- nHor ~i emblemelor zeilor aflate in templu. Versul de inceput il
fecte. N-ar putea sa Ie ceara zeilor permisiuneade a a~ la una identifica pe Khufu mra nici un dubiu prin cartu~ulsau:
din ele templul sau funerar necesar pentru caJatoriaspre Viata de
Apoi? Nu se aducea nici 0 atingere sanctitiitii piramidei: toate f~~t~(e)})~f
templelese aflau langa ea, aproapeinsa flir3macarsa 0 atinga.A~ Ankh Hor Mezdau Suten-bat KhuJu tu ankh
a ajuns Marea Piramida sa fie cunoscutiica piramida lui Khufu. TraiascaHorus Mezdau (lui) Rege (al) Khufu, ii e
Succesorul lui Khufu, Radedef, a respins ideea tatalui sau Egiptului Superior $i Inferior data viala!
~ia preferat sa-~iridice propria piramida, asemenea lui Sneferu. Dupa introducerea obi~nuita,urmeaza declaratia exploziva:
Dar de ce s-a dus la nord de Giza ~inu ~i-a construit-o langa a ~ ~ ~ J" 8..A
tatalui sau? Explicatia este foarte simpla: promontoriul de la
"'-- I J.. X....
::~_:_ __:. .J_;_ M..:--nt ..1...,...1.. trp.i vp.c.hi niramide si de struc-
EIaJondat Casa lui Isis, Staptina Piramidelor
<=> c-:J 9 1.. ~
turile-anexa ridicate de tatal sau... -= I JlJr_
Viizand e~ecullui Radedef, urmatorul faraon a preferat so- tanga 'Casa Sfinxului.
lutia lui Khufu. Cand a .sosit vremea sa aiM nevoie de 0 pirami- Conform acestei inscriptii de pe stela (aflata la muzeul din
da, nu a vazut nici un inconvenient in a-~i apropria urmatoarea Cairo), Marea Piramidii era deja acolo la intrarea in scena a lui
piramida libera, inconjurand-o de temple ~i sateliti. Menkara, Khufu. .
1
,...,.,~....
;=: ,...,~~,..~:~~:7~,.~'"f.~i ~~~ , ,c~~~'~~='!3"::r'Wl' - ~...---
f
cute in al optsprezecelea an de domnie allui Khufu (Fig. 142).
Cum in aceste camere nu s-a intrat pana la descoperirea lor in
1837, semnele trebuia sa 'fie autentice ~i, dacii stela oferea infor-
matii contrare, insemna ca ea este falsa.
Dar daca analiziim circumstantele descoperirii semnelor cu
vopsea ro~ie' ~i cercetiini cine au fost descoperitorii lor - 0 an- f
partea de nord
L..
cheta ce nu a mai fost facuta pana acum - concluzia care trans- I
, -._-
mlrf~p.~teclara: dacii exista un fals. el a avut 19Cin A.D. 1837, iar
falsificatorii nu erau "preotii locali" ci doi (sau trei) englezi tara
scrupule. ..
Povestea incepe cu sosirea in Egipt pe 29 decembrie 1835 a
colonelului Richard Howard Vyse, "oaia neagrii" a unei familii
aristocratice engleze.La vremea respectivii, multi ofiteri ai arma-
tei regale se distinsesera ca "anticari", cum erau numiti arheologii
pe vremea aceea, citind articole in fata distinselor societiip ~ipri-
mind aclamarea pubticului. Daca Vyse avusese ~a ceva in minte
j
310
-- / Zecharia Sitchin..
c.m.. hli
fost prezentat unui anume "domn Sloane", care i-a ~optit ca ii o.Yi8On
1
Treptespre cer / 313
312/
- Zecbaria
. Sitcbin
fost cea "a unui titlu ce apare pe monnantul reginei Amasis" din
perioada saitica. Nu a mai mentionat ca Amais domnise in seco- Aceasta imposibilitate vine din JocuJ unde au fost pJasate
lul ~e i.Ch, cu peste doua mii de ani mai tarziu decat Khufu! ceJe doua cartu~e (Fig. J47). C~uJ care se presupune ca apar-
Cel care miizgalise semnele descoperite de Vyse utilizase tinea Plramidei, ceJ aJJui KhufulCheops, a fost giisit in camera de
deci scrisuri din perioade 'diferite, ~ici una din ele insa nefiind sus, cea numita a Jui CampbeIJ. CeliiJalt c~ (citit astiizi
cea a lui Khufu, ci toate din perioade ulterioare. De asemenea, Khnem-khuj) apare in camera WeUington ~i lady Arburthnot (nici
cel care Ie serisese nu era deloc familiarizat cu asta: multe hie- un cartu~ nu se afta in camera lui NeJson). Cu alte cuvinte, ca-
mereJe mai de jos poartii numele faraonului care a domnit dupa
------ ~~~ ..""--- :.~~~-
!I~!o: - -..,..,-
-- --
322 I Zecharia Sitchin
.---
7fepte spre cer I 323
sea ro~ie, la lumina tortelor, aplecat sau ghemuit, s-a chinuit sa Hill a urmat indicatiile lui Wilkinson. tnsa toate cartu~ele
copieze hieroglifele dintr-o sursa oarecare. ~i a copiat semnele apaqineau famitiei Khnum. Temporal, se pare ca paoli pe 7 mai
care is-au parut lui adecv~te.tnsa in camera Wellington ~iin cea fusese inscris numai c~ul "berbec". Apoi, pe 27 mai, caod s-a
a lady Arbuthnot a scris numele nepotrivit. intrat in camera'lui Campbell, a fost gasit cartu~ul cu pricina,
Cu inscriptii ale numelor regilor din a patra dinastie apa- insemnand Kh-u-f-u. Cum se explica miracolul?
rand la tot pasul in mormintele din jurul piramidelor, de unde sa Un indiciu este ascuns intr-o insemnare din jumalul lui
~tie Hill care era cel corect?,Necunoscator al scrisului hierogli- Vyse, dedicata faptului "ca nu a fost gasita nici 0 inscriptie" in
fic, trebuie sa fi luat cuel 0 carte de unde sa copieze simbolurile. piramida. Vyse noteaza insao exceptie: ,,0 parte a c~ului lui
Singura carte mentionata in mod repetat de Vyse in jumalul sau Suphis, gravat pe 0 cammida maron, de ~ase.pe patru inci.
este cea a lui sir John Gardner Wilkinson, Materia Hyerogliphi- Fragmentul a fost scos dintr-o colina din partea nordica pe 2
ca. A~a cum spune in pagina de garda, doreasa-I familiarizeze iunie." Vyse reproduce 0 schita a fragmentului (Fig. 148a).
pe cititor cu Pantheonul ,egiptean ~i cu succesiunea faraonilor De unde ~tia Vyse ca aceasta era 0 parte din cartu~ullui
,
din cele mai vechi timpuri pana la cucerirea lui Alexandru, Pu- Suphis - chiar inainte de confirmarea de la British Museum? EI
blicata in 1828 - cu noua ani inainte de asaltullui Vyse impo- vrea sa ne convinga ca este din cauza ca il descoperise mai de-
triva piramidelor - era cartea de capatdi a egiptologilor britanici. vreme (Fig. l48b) in camera lui Campbell.
Birch declara in raportul sau ca un "cartu~ similar... a fost Aici apar suspiciunile. Vyse sustine ca' piatra cu cartu~ul
publicat de Wilkinson in Mater.Hierog/yph.". Avem deci in mod partial a lui Khufu a fost descoperitiipe 2 iunie. tnsa intrarea in
clar sursa cea mai probabila a cartu~uluiinscris de Hill in prima jumal este datata 9 mail Manipularea datelor trebuie sa ne faca
-~ 1-- _:: 1 " '" _n"'~nl
. A4t<1"''''ftO..tt;",
_. I;)F~"t;;I ni"'IJImil'lp.i
- C!p
1,;C11I1Cli1 \ VYCll1l1~LUI1)uC/OI,;UpellU1 ue v yse \rIg. l"OD}.
Cercetand cartea lui Wilkinson ni se face mila de Vyse ~i corobora cu cel descoperit anterior in piramida. Dar datele su-
Hill: textul ~i prezentarea sunt dezorganizate, placile care repro- gereazii ca situatia e invers: Vyse realizase pe 9 mai - cu opt-
duc cartu~ele sunt mici, prost copiate ~i prost tiparlte. Wilkinson sprezece zile inainte de descoperirea camerei lui Campbell -
nu era sigur nu numai in ceea ce prive~te citirea numelor regale,
cum trebuie sa arate cartu~ul.tntr-un fel sau altul, el ~iHill ~i-au
ci ~i a manierei in care inscriptiile trebuie transcrise in scrisul dat seama ca gre~isemnumele lui Cheops.
liniar. Cea mai acuta problema se refera la semnul discului, care
Aceasta descoperire explica naveta zilnicii la Cairo, intr-un
pe momimente apare fie ca solid e, fie ca sfem, 0, iar in scrisu) moment caod prezenta lor era necesara la piramide. Credem ca
"bomba" explodatii 0 reprezinta 6 alta carte a lui Wilkinson,
324/ Zecharia Sitchin Trepte spre cer I 325
- :...._-
326 / Zecharia Sitchin Trepte spre cer / 327.
zenmnd 0 sita), "apare in lucrarea dlui Wilkinson nedistincm de Astfel reprezentarea lui i-a tacut pe Vyse ~iHill sa inscrip-
cea a discului solar". Hieroglifa Kh trebuia sa apara in toate car- tioneze nwnele lui Khufu cu simbolul Oiscului solar (Fig. 146a).
tu~ele care au fost inscriptionate in camerele de jos. Insa nicio- ins a acesta era simbolul hieroglific ~i sunetul fonetic RA, zeul
data nu a fost uti/izat simbo/u/ corect. tn locul consoanei kh a suprem al Egiptului! Ei scrisesera nu Khnem-Khuf, ci Khnem-
fost folosit pretutindeni semnul pentru. discul solar. Cel care a Rauf, nu Khufu, ci Raufu. Utilizasera nwnele marelui zeu inco-
tacut inscriptia a tacut aceea~i eroare ca ~iWilkinson... reet ~ivan. in Egiptul antic acest lucru era 0 blasfemie.
Cand Vyse ~iHill au Iacut rost de cartea lui Laborde, ne~ Era 0 eroare de neconceput pentru un scrib egiptean din
dumerirea lor trebuie sa fi fost ~imai mare. Reprezentarile pe vremea faraonilor.A~a cwn monwnente ~i inscrippi atesta in
piatra reproduse de Laborde includ cele doua cartu~e, Kh-u-f-u mod clar, simbolul pentru Ra 0 ~i simbolul pentru Kh. erau
la dreapta ~iKhnum-kh-u-f la stanga. tn ambele situatii, Labor- totdeauna corect utilizate - nu nwnai in inscriptii diferite, ci ~i
de - care admite ignoranta sa in materie de hieroglife - reda in aceea~i inscriptie.
semnul Kh ca un cerc gol 0 (vezi Fig. 150). (Simbolul kh a fost Oeci incurcarea lui Ra cu Kh este 0 eroare earenu avea
scris corect .! in piatra, a~a cum atesta toti speciali~tii - vezi cwn sa fie comisa in vremea faraonilor. Numai un,.strainde hie-
Lepsius Denkmii/er, Kurt Sethe Urkunden des A/ten Reich ~i roglife, un strain de Khufu ~iun strain de cople~itoarea adoratie
The Inscriptions of Sinai de A.H. Gardiner ~iT.E. Peet. Laborde a lui RA ar fi putut comite 0 eroare'atat de grava.
Adaugat la tot restul de erori comise, credem ca aceasta de-
'\
a tacut 0 alta gre~eala: el a reprezentat ca inscriptie a unui fa-
I
raon, cu doua nume regale, ceea ce de fapt sunt doua inscrippi monstreaza tara mgada ca Vyse ~i ajutoarele sale, nu construc-
alaturate, a doi faraoni diferiti, cu doua tipuri de scris diferite, torii originali ai piramidelor, au scris inscriptiile din Marea Pi-
a~a cum se vede in Fig. 151. ramida.
~---_._- Oar, se poate intreba cineva, nu era nici un rise ca un vizi-
~ /
,~~~I
Jo..2
B ~
__o' .
~I~
.\\
.
tator neutru, cum ar fi consulul Angliei sau cel al Austriei sa se-
sizeze ca este vorba de inscriptii proaspete ~inu de unele antice?
Raspunsul apare chiar in cartea unuia dintre cei implicati, Per-
ring (The Pyramids of Gizeh): vopseaua utilizata in inscriptiile
~
,. ,. antice, scrie el, "era 0 compozipe de ocru nwnit de arabi mo-
{~ ghrah care se mai folose~te~iastazi". Nu numai'ca aceea~i vop-
I ~ sea era disponibila, ci ~i "modul de pastrare al acestei vopsele
i £Y/
.
j'iL
-I ~I
fl
de una de ilcum trei mii de ani ".
Macar de cemeala erau siguri falsificatorii...
'~I
Erau Vyse ~i Hill - posibil cu consimfiimantul tacit allui
- capabili
~!.
'~-'"~
Perring moral de un asemenea fals?,
Circwnstantele in care Vyse s-a lansat in aventurile sale,
tratamentul aplicat lui Caviglia, cFonologia evenimentelor, in-
,I
Fig,151 darjirea de a obtine 0 descoperire majora pana cand nu ramanea
328 I Zecbaria Sitchin I i:
.$
Trepte spre cer I 329
,..
tara timp ~ibani vorbesc despre.un caracter capabil de a~aceva.
Cat despreHill- ciiruiaVyse ii multume~tein ne~tirein prefap
f ., ..L;":O>::. .;'..,
.t."~
.:.r.~r='_
. ..~~.\:~~...I.. ~. -,,~~ - ."
~I
.~ , . j_.~' >~:f;.~£~~~~~'.~~ '''~_:-
- faptul di era superintendent intr-o topitorie de alama cind I-a ~/' :.
.,.,~ .:\.Y0...
,._,;,\'_,,!"~'''._-'_.. ".-.0 ~
c,.,
',~::..'
':.-~fS...;-.
i/L, .. . ;:W :»P"' ~-"".:' ..
intilnit pe Vyse ~i dupa evenime~te era proprietarul unui hotel .. -. '
.
' .r~~-;':..')j; 0-. .~..,..~...
./:_ '.:.:;.,p-..\. -
' -i<'
'/.. "~;i1[~ 'f
in Cairo spune, credem, totul. Cat despre Perring,. un inginer . .
.
p . .r > .. . . ..
;'.:{.~~:~i.:~;~~:~""': . -.<~
civil devenit egiptolog, hm, mai bine sa lasam evenimentele sa
"< .
. ~. l1~" .f".lrr: -~~~;>.,,-,< '-' ~...,
vorbeasca de la sine. Fiindca, incurajata de succes, echipa lui .J, J . ..j ;~:-',~~:'
4itl'.c.i~ .~.~~J;.~~;~.-
.jf'1 . ~"'" <. .. . '.'
.
secretelor celm-Ialtepiramide.. . f~', ';'.~:"~" .I .../':'.~' '.~',.~>~~~.. ")~::.1' ..
.\. (... ..~, ~'QJ:!~1.. ......
Cu exceptia unor semne pe ni~tepietre, pe care insa savan- ~, ~!. ~.~ ,JL.".'r.~~ ': . d1'
tii Ie-au considerat ca fiind din exteriorul ~inu din interiorul ce-
lei de-a doua piramide, nu s-a mai gasit nimic important acolo. ~i1:i~~<:::,<
'
, .:~~'' ,.'.. - _"j'. ...,<;,.. ::~~::f~~J~L~
: .~~. I.:.:'" .. 'fl'-
,.,
-j
"
"''''';e'';'
~. "'~,' '~~ .r:n
~
~~'j',:?.:~d~""::\.
..J~>: "'4 ;i'Mi.j'¥'
.
.:. "'.
r ".,
-' "
{nsain interiorul celei de-a treia piramide, eforturile sale au fost
raspIatite. La sflir~itullui iulie 1837 .,- a~a cum am mentionat ,'''';4:;!:L' ~' ' ' f' ; -'~:'~1W~ttK\~!"'"
mai devreme - oamenii sai au patruns intr-ocamera sepulcrala,
gasind acolo un sarcofag minunat decorat, insa got (Fig. 152).
'£, \ · -' ':,~ ' ';~:t:;::~i~f ,~,;t~ I
.. .""'" ~.
"...,...:<,,
~
1;ti .,> ;.,', ,".\~'<- .'}'..
. f' . '~!.1"
Inscriptiile arabe de pe pereti demonstrau 'ca aceasta pifamida ~
.;~ _. -
.,' "'f.~.~.
. i~:
fusese "foarte frecventata". . :A'''';
¥~
~i, to~i, in aceasm piramida atit de circulata, Vyse a reu- :. ~.
de stil" fata de monumentele dinastiei a patra. Wilkinson, pe de listeJe regilor ~tim ca al optulea faraon al dinastiei se numea
aha parte, aacceptat-o ca dovada a identitatii constructorului ce- Men-ka-ra~i-~i scria numele intr-un mod similar.
lei de-a treia piramide, insa are dubii referitoare la mumia insa~1. Este clar ca cinevaa g~sitco~ciugulin apropierea piramidej.
Stofa in care era infii~uratii nu parea atat de veche. In 1883, Gas- Importanta lui a fost realizatii imediat, fiindca ~a cum spune -
ton Maspero a declarat ~i el: "Aceasta cutiede lemn Jiu apartine Vyse insu~i- gasise luna precedentiinumele lui Men-ka-rascris
. dinastiei a patra", insa a pus-o pe seama unei restaurari fiicute in ,-
cu vopsea ,ro~iepe acoperi~ul piramidei din mijJoc din 'grupul
a
dinastia douazecea. In 1892, Kurth Sethe a illsumat majorita-
ceJor trei piramide mici, la sud de a treia piramida. Probabil ca
tea opiniilor,afirmand ca "nu putea fi fiicut decatdupa a doua- i(
,
zecea dinastie".
asta le':'adat ideea sa-l "descopere" in a treia piramida.. . .
33.2/ Zecbaria Sitchin Tre~!.2!e cer /333
Creditul pentru descoperire a fost pretins de Vyse ~iPer- mida in trepte a lui Zoser pentru a gasi 0 piatrii cu numele
ring. Cum insa au lansat frauda, tara ajutorullui Hill? acestuia.;..cu vopsearo~ie,desigur.Nu existiisuficientedetalii
Inca 0 datii, jurnalul lui Vyse trimite la adeviir. "Nefiind dacii ~iaici e vorba de un fals; Insa este chiar incredibil ca ace-
prezent cand au fost descoperite (relicvele), i-am cerut dlui Ra- ea~iechipa sa descopere numele a inca unui constructor de pira-
mide.
ven sa serle 0 relatarea descoperirii"ca martor independent.Cum-
va apiirut chiar la fanc, Raven, care it nume~tepe Vyse "sir" ~i (Daca majoritatea egiptologilor au acceptat tara prea marl
semneaza scrisoarea de autentificare cu "umilul dumneavoastrii analize concluzia lui Vyse, sir.Alan Gardiner sugereazii eaare
servitot', atestii urmatoarele: dubii asupra subiectului. tn Egypt of the Pharaons, el reproduce
c~ele regale, aratind difere~tele intre hieroglifete pentru Ra
Curil1ind gunoiul din. camera cea mare, dupa ce oa-.
~i cele pentru Kh. Cartu~ultui Cheops,. scrie el, ,,8-a gasit in
mormintele familie. sale, ale nobililor, precum ~i-inunele scrieri
menii angajap au avansat spre col/Ul sud-estic, au fost
ulterioare". Ciudatiiprin absenta sa este inscriptia din Marea Pi-
descoperiie cateva oase dedesubtul gunQiului. Apoi au
ramidii... La fel, sir Alan omite ~i descoperirile lui Vyse din a
fost giisite alte oase # parp de.co~ciug. Altele nu mai erau
treia piramidii, de fapt, numele lui nici nu e mentionat.)
in incapere.
Am pus atunci sa se exq,mineze cu atentie gunoiul Daca nu existii nici 0 dovada ca piramidele de la Gizeh au
scos, giisind cateva fragmente de co~ciug. . - fost construite de vreun faraon, nu avem nici un motiv sa suspec-
Nu au mai fost giisite alle parti, de$i intregul loc a tam ca afirmatia stelei di ele se aflau acolo cand Khufu a re-
fost cercetat cu atenlie pentru aface co~ciugul cat mai in- . constituittemplulluiIsis nu este adevarata.
Nu mai este nimic care sa contrazica teoria noastrii ca aces-
treg cu putinla.
te piramide au fost construite.de "zei". Din contra, totul sugerea-
Acum ne putem da seama mai bine ce se intamplase. Ca- ",.1 . zii ca ele nu erau pentru uz uman.
teva zile, oamenii au scos gunoiul, cercetandu-l cu atentie, tara 'r." . In continuare yom arata cum ele erau pm:tea sistemului de
ghidaj al nefilimilor.
a gasi nimic. Apoi, in ultima zi, cand numai coltol sud-estic al
incaperii mai ramasese de curatat, au ~ost descoperite cateva
oase. S-a sugerat apoi ca gunoiul care fusese scos sa fie reexa-
minat, nu examinat, ci RE-examinat, ~i, surpriza, se gasesc alte
oase ~l ~dgmt:Ult: ut: \';U~\';IU~: . .
"
XIV
PRIVIREA SFINXULUI,
~
In timp, piramidele de la Gizeh au facut parte din Coridorul
~
_ de aterizare avand ca plinct focal varfurile diQArarat, incorporau
Ierusalimul~acentrude controlal zborurilor~ighidauvehicu-
lele spatiale catre spatioportul din Sinai. ' ,.
La inceput, piramidele au constituit numai puncte de reper, :" Fig,154
numai prin virtutea locatiei, aliniamentului ~iformei. Toatepira- '
midele, am vazut, erau la origine piramide in trepte - imitand zi- , Ie aeriene (Fig. 155), forma perfecta a piramidelor arunca '0
guratele din Mesopotamia.tnsa, cand"zeii care au venit din ~er" umbra care seamana cu 0 sageata, servind.ca indicator. '
au experimentat laGizeh un modella scara (a treia piramida), au Cand totul era gafu pentru infiintarea spatioportului, s-a
descoperit ca silueta ziguratului ~i umbra pe care 0 arunca asu- descoperit ca este nevoie de un Coridor de aterizare mult mai
pra pietrelor ~inisipului mi~cat de vant sunt prea cetoase ~i ina-
decvate pentru a servi ca punct de Teper.Tencuind miezul in ,
------
!.'!£te spre cer /}l?
336 / Zecharia Sitchin'
..-------------
vest ~iest. Din aceste motive a fost selectat ca punct focal pentru
lung dedit cel de la Baalbeck.1>entru!ipatioportulprecedent din
observarea ~imasurarea peninsuJei.
Mesopotamia, anunnakii (biblicii nefilimi) au ales muntele Ara- Muntele Sf. Katarina ar fi fost un bun de Condor de ateri-
rat ca punct focal. Nu este de mirare ca, din acelea~iconsidera-
zare catre Baalbeck, insa pentru punctul focal Ararat era nevoie
tii, I-au ales ~ipentru noul spatioport.
de ceva mai potrivit. Din acele~i motive ca ~ilnisiunea Pahner
Pe masura ce tot mai multe "coincidente" de triangulatie ~i
credem noi ca au ales anunnakii muntele Umni Shumar ca an-
perfectiune geometrica erau descoperite la piramidele de la 6i-
cora a laturii sud-estice a coridoruJui de aterizare.
zeh, ele eraustudiate cu ~imai mare atentie de speciali~ti.La fel
'"om descoperi ~i noi analizand noul Coridor de aterizare con- Multe aspecte ale acestui munte ~iale localizarii sale sunt
stl1lit de anunnaki. Daca viirfurile Araratului au servit ca punct extrem de interesante. Pentru inceput, numele sau - uimitor sau
focal. }Jentrunoul coridor de aterizare, atunci nu numai linia semnificativ - inseamna ,,mama SUmerului". Este titluJ acordat
lIord-vestica,ci ~icea sud-e~ticatrebuia sa se focalizeze in Ara- in Ur lui Ningal, sotia lui Sin...
rat. lnsa unde era aricorat celalalt punct, Sinaiul? Spre deosebire de Sf. Katarina, care se afta in mijlocuJ ma-
Muntele Sf. Katarina se afla in mijlocul unui masiv.de var-. sivului muntos, fiind dificil de atins, Umm Shumar este situat la
furi asemanatoare, de~imaijoase, de granit. Ciindmisiunea con- marginea masiv'ului.Pe plajele Golfului Suez din apropiere se
dusa de cei doi Palmeri a ajuns acolo, au descoperit ca, de~i cel afla numeroase izvoare termale. Acolo i~ipetreceaAsherah iemi-
mai inalt, muntele Sf. Katarina nu putea fi utilizat ca semn geo- Ie,locuind"Iangamare?" De acolo se ajungefoarterepede pe mun-
dezic. In locullui, misiunea a ales muntele Umm Shumar (Fig. tele Unun Shumar - 0 calatorie descrisa foarte viu in textele uga-
156), care la 8534 picioare este aproape geamiincu Sf. Katarina ritice ce povestesc intalnirea dintre Asherah ~iElla muntele sau.
(pana la raportul misiunii, toata lumea credea ca el este cel mai La cateva mile in j<>.spe coastii se afta eel mai important
inalt munte). Spre deosebire de Sf. Katarina, el este singular ~i port al peninsulei, el-Tor.Numele - altii coincidenJi? -inseam-
greu de confundat, Din viirfurilesale pot fi vazute ambele gol- na "Taurul", care era epitetullui EI. LocuJ a servit ca port din
furi. Panor~a este neobstructionatii catre vest, nord-vest, sud- ceie mai vechi timpuri ~ine intrebam daca nu cumva este vorba
chiar de ora~ulTilmun (deosebit de tara Tihnun) de care vorbesc
~J£.: o:~'~~:'~~~_~; textele sumeriene, Este posibil sa fie portuJ unde. pliinuise sa
~?( . .),. ...... ajunga pe mare Gilgamesh ~ide unde t()V~uJ sau Enkidu pu-
;a\ ,;:~".~.-~ tp~ c~ CP 1'111, ; 1~ m1ftP1p ,.fin ~n..n~;p~ (UftrlA .j;U~P"A ,..nnrll'llrnn.,.t
- ~._.._._---
338 lZecharia Sitchin
1repte spre cer / 3}9 .
Se referea profetul la muntele ce inca mai poarti acest ' aceste semneindicatoareau fost alese numaipentru tIisaquile
nume? Cum nu mai existi vreun munte cu acel~i nume, identi.. lorfizice~idacanucumvaerauechipatecuinstrumentede-ghidaj.
ficareapareplauzibila: .
.Canda fostdescoperitaprimaperechede conductedin ca-
Se incadreazi muntele Umm Shumar in Coridorul de.ateri-
mereleMariiPiramide,s"'acrezutca serveapentruintroducerea
zare ~iin reteauade centresacredezvoltatede anunnaki? .'.
Noi credem ca acest mtinte a fost utilizat in locul Sf. Kata- alimentelorcelorcare se presupuneaca au fost inchi~ide vii 0
rina la crearea coridorului de aterizaie, functiommd ca ancora
dati cu faraonulmort.CandVysea curatatuna din conducte,a
fost izbit in fata de "aer cufat". De atunci,ele au fost numite
pentru linia sud-estica a coridorului. Dar daca este a~a, care era I'.
ancora complementara pentru linia nord-vestica?
"conducte de aerisire". tn niod surprinziitor, aceasta idee a fost
Nu este 0 coinciden~ credem noi, ca Heliopolisula fost con- respinsa intr-o prestigioasa publicape acadenuca (Mitteilungen.
struit unde a fost construit.. Se afla pe linia originala Ararat-Ba- des Instituts fir Orientforschung der Deutschen Akademie der
albeck-Gizeh. Este insi localizat astfel incat sa fie echidistant fata Wiessenschaftenzu Berlin). Cu toate ca institutul ~c~demic nu
. de Ararat ca ~i UmmShumar!Locatia saa fost deteiminati prin era inca dispus sa renUlitela teoria piramida-monument funerar,
misti.rarea distantei de la Ararat'la Umm Shumar - apoi marcand Virginia Trimble ~iAh~x~der Badawy au aratat in numarul din
punctulechidistant pe linia Ararat-Baalbeck-Gizeh (Fig. 157). .
1964 ca "aceste conducte de aer" au funcpuni astronomice, fiind
Pe masura ce des~uriimimensa retea de varfuri natUrale ~i "tara nici un dubiu" inclinate cu 10fata de stelele circumpolare":
. artificiale creata de nefilimi, trebuie s~ ne punem intrebarea daca Fiiriiindoiala ca directia ~iinclinapa 'conductelor a fost pre-
meditatio Un alt fapt insa este ~i mai uluitor.Odatii c~nductele
curiitate,s-a descoperit ca temperatura in camera regelui ramane
constant~
. la 680 Fahrenheit, indiferent cum este vremea 'afara. . '.
Toate aceste descoperiri I-au tacut pe B.P.Jomard (membru al .
echipei de savanti aUui Napoleon) sa sugereze cii "mciiperea re-
gelui" ~isarcOfagulacesteia nu erau utilizate pentru ingropare, ci
t:t8.;:
J; pentru stabilirea unititilor de masuriipentru greutate ~idistante.
,11'-' Jomard nu-~i putea imagina - in 1824 - alte.instrUmente
Ir' delicate de ghidare decat obi~nuitele metru ~i kilogram. Astiizi
!;- ~w~~ .'
teoria triunghiurilor perf~cte a lui Pitagora. Pentru a taia sarco- , raupe' zeul Dushara (,,zeul muntelui") ~i pe sofia lui AI/at,
fagul dintr-w bloc de pian a fost nevoie, estirneaza el, de un '~ ,.Mama zeilor'. Ei erau desigur EI ~isotia sa Asherah. Din feri-
',,"
"!,
fierasnu cu lama de nona picioare ~icu v3.rfurileacesteia din cire, simbolul sacm allui Dushara, a fost reprezentat, pe 0 mo-
diamant. Pentru a-I scobi, a fost nevoie ca ciocanele sa fie apli- 'Ii" neda de guvematorul roman al provinciei (Fig. 158). In mod
cate 'cu presiune de aproximativ doua tone. cum s-a realizat curios, seamana cu camerele din Marea Piramida- 0 scari incli-
acest lucm nu se ~tie.~i care era scopul? A ridicat. sarcofagul nata ("Coridoml ascendent") ducand catre ofamera intre pietre
pentrua vedeadacanuascunde ceva dedesubt. Cand a fost lovit, masive ("Camera regelui"), avand deasupra alte camere. .
el a scos un sunet gray, ca de elopot, ce s-a reverberatin intreaga Cum "Coridoml ascendent" era inca bine ascuns cand au
piramida. Aceasta particularitate fusese raportata ~i de alti' intrat oamenii lui AI Mamoon, intrebafea este: Cine in antichita-
cercetatori. Sa fi fost atunci "Camera regelui" ~i "sarcofagul" te a ~tiutde existenta lui? Raspunsul nu poate fi decat: arhitectii
emititoare de sunete sau camera-ecou? ,
~i constructoriipiramidei. Numai eiputeau duplica constructia
in zilele' noastre, echipamentele de ghidare emit semnale la Baalbeck sau in muntele lui EI. ' " '
electronice care sunt prelucrate la bordul navelor, semnalizand ~ a ~ifost ~i, de~i muntele Exodului se afla in alta parte,
orice deviere de la curs. Se poate presupune ca, dupa pierderea :,. in jumatatea nordica a pemnsulei, popoarele din zona ,au trans-
celorlalte cu ocazia Potopului, imediat ce a fost posibil au fost mis din generatie in generatie legenda muntilor sfinti din partea
aduse altele. Repre~ntarile egiptene ale purtatorilor de franghie 'sudica; mUntiicare, prio inaltimea ~ipozitia lor, erau indicatoa-
(Fig. 121) arata ca 0 ,,Pian a splendorilor" era instalata in am- tele celor care ,,zburau prio nori". '
in aceasta ,;ca~a nobiHi" se afla 0 camera misterioasa, nu- oferit mai multe teorii: uniidintre ei (de ex. Benjamin Mazar in
mita DIR.GA - insemnand literal
.. "Camera intunecata, ca 0 co-. Jerusalem before the David 'Kingship) cred ca este nepotul lui
roana". Numele acesta neaduce in minte "Camera regelui" din Enlil, Shamash, a1tii it prefera pe fiul lui Enlil, NiIiib. In toate
Marea Piramida.In DIR.GA, Enlil
. .
tinea pretioasele "Tablite ale . teoriile, asocierea radacinilor. letusalimului cu Mesopotamia
destinului"in care erau stocate infonnatiile despre zborurile este indiscutabila. . . .
spatiale. Cand un zeu a furat aceste tablite, De la inceputurile sale, lerusalimul cuprindea trei varfuri
. muntoase.De la nord la sud erau:mUnteleZophim, muntele
. moarte erau formulele divine. Moriah ~i muntele Zion. Aceste nume vorbesc despre functiile
Lini~tea s-a intins peste tot. Tdeerea domnea... lor: cel mai nordie dintre ele era "Muntele observatorilor" (este
Strdlucirea. templului murise. nurnit in engleza MunteleScopus); cel din mijloc era "Muntele
directiei", iar cel mai sudic era "Muntele semnalului". tncamai
In DIR.GA Enlil ~i asistentii sai pastrauhaqile cele~te ~i. ~ "poarta aceste nume, in ciuda tr~cerii mileniilor.
"au adus la perfectiune" ME-ul - un tennen denotfuld instru- Vaile lerusalimului poarm ~i ele nume semnificative. Una
mente ~ifunctiuni astronautice. Era 0 camera din ele este numita in Isaia Valea Hizzayon, "Valea viziunii".
Valea Kidron era numita "Valea focului". in Valea Hinnom (Ge-
misterioasd ea eterul eel de sus, henna din Noul Testament), confonn legendelor,era 0 illtrare in
Ca Zenitul Cerului.
lurneS:'subterana, marcata de 0 coloana de Jum ce se ridica intre
Printre aleei embleme...
doi palmieri. lar Valea Repha'im era nurnita dupa "Doctorii di-
Ste/r~/e ii erau insemn. vini" care, confonn textelorugaritice, erau sub obladuirea zeitei
ME-ul e dus la perfeefiune. Shepesh. Trad\1cerilear~aice ale Vechiului Testament ii nu-
Cuvintele sale sunt porunci... mes,c;,eroi". Prima traducere in'greaca a VechiuluiTestament 0
Cuvintele lui sunt oraeole divine. ...
nume~teValea Iitani/or. '. .
----------.. -
346
-----/ Zecharia Sitchin !repte spre~cerI-J4J..
La restaurarea Templului de la lerusalim, promit proorocii, Oricat de sugestive ar fi aceste legende ~i denumiri, proble-
"cuviintullui.Yahwehde la lerusalim va pleca". O~ul va fi resta- ma care ne intereseaza este daca lerusalimul se afla pe bisectoa-
bilit ca centru ai lumii, invidiat de toate popoarele. Reproducand rea Coridorului de aterizare.
$i in a doua Regiune(civilizatiaNilului)capitalaseculara
s-a schimbat de-a 100801timpului. Insa totdeauna Heliopolisul a
'I;
ramas ora~ul stant. Textele piramidelor recunosc legaturile sale
cu alte centre .~inumesc pe vechii zei "St!panii celor doua alta-
re". Cele doua altare gemenepurtau numelestranii (pre-egip-
tene) Per-Neter("Loculde unde au venit gardie~ii")~iPer-Vr
("Locul de unde au venit Vechii").Hieroglifele lor sunt foarte .
vechi.
Aceste altare au jucat un rol major in succesiunea faraoni-
lor. In timpul ritualurilor, conduse de preotii Shem, incoronarea
noului rege ~iadmiterea sa in "Locul gardienilor" din Heliopolis
coincidea cu plecarea spiritului regelui decedat, prin u~a estica ..
.
falsa, catre "Locul de unde au venit Vechii".
':j
$i Heliopolisul era localizat tot in vecinatatea paralelei de
treizeci de grade, pe cat permitea delta Nih,llui. Fig. 161
Cand a urmat a treia RegiUne,cea din Valea Indului, cen-
trul secular a fost pc tarmurile Oc~anului Indian. Insa centrul
A. GIZ8.HeliopoUs
sacru a fost ta'sute de mile spre nord -la Harappa - chiar pe pa- B.Eridu
ralela de treizeci de grade. C . Persepolls
D . Hereppa
Imperativul paralelei de treizeci de grade se pare ca a E . lhe88
,~.
continuat in mileniile care au urmat. Pe la 600 i.Ch., regele per-
san a ridicat un ora~ "stant pentru toate popoarele". Locul ales
"
Perelele 30- E
pentru constructie era unul pustiu ~inelocuit. Acolo, in mijlocul
pustietatii, a fost ridicatA0 imensa platformii. Pe ea au fost cla-
-
dite palate ~i temple cu multe altare toate onorandu-i pe zeii
..1:- ~1~"..1 ~ : ~ ft:'.n I,/;I \ n ,,;; on nnmit nr<l<1nl PD"~Dn,..J;~
~._~
352/ Zecharia Sitchin Treptespre cer / 353
-----------
de catre cine a fost ridicat? ~i de ce este unde este, singur, ~i nu
altundeva? A cui imagine 0 poarm? Care este rostul siu?
. intrebarile sunt multe; raspunsurile mai pufine. par un lucm
este sigur:privirea sa este apntitd de-a /ungu/ para/e/ei de 30°.
Acest aliniament precis ~iprivirea indreptata spre est de-a
lungul paralelei au fost subliniate in antichitate de 0 serle de
structuri care se intindeau in fata Sfinxuluispre est (Fig. 164).
Cand Napoleon ~i oamenii sai au ajuns in Egipt in secolul
optsprezece, numai capul ~iumerii ii ie~eaudin nisipul de~ertu-
lui. tn .aceasta stare a fost cunoscut ~i reprezentat in cea mai
mare parte a.secolului care a unnat:A..fost nevoie de sapaturi
repetate pentru a scoate la iveala marimea sa colosala (240 de pi-
cioare lungime, 65 de picioare inaltime) ~ifonna, pentru a con-
', l ~
finna ce scrisesera istoricii antici: ca era 0 sculpmra dintr-~ sin-
gum bucata, .£acuta direct din stanca de cine.~tie ceouria~.
Capitanul Caviglia, eel indepartat de Vyse, a fost eel care a scos
Fig. 163 la iveala cea mai mare parte a corpului sau, precum ~i templele, .
sanctuarele, altarele ~istelele care au fost rldicate in fata lui.
C~tind zona din fata sfinxului, Caviglia a descoperit 0
Aici este moment'ulsa cautam un ultim indiciu al enigmei platfonna care se intindea de ambele parti ale sfinxului ~imer-
din Giza ramasa neabordata"7"Sfinxul. Corpul sau este de leu gea spre est. Sapand cca. 0 suta de picioare in aceasm direcfie;<a
culcat, caput de om, purtind insemne regale (Fig. 163).Cand ~i descoperit 0 scam spectaculoasa cu treizeci de trepte, in capatul
careia se afla 0 terasa ~i minele a ceva ce semana a amvon. La
-'--- -""1. capatol estic al terasei, cca. patruzeci de' picioare, unna ~ aIta . I
I
or 'y".
-- Ii 1,I
~ .
--- - . j.!I.
-, .. - .. - .- I
I
I
j'
Fig. 165
Fig. 164
-
Trepte spre cer I 355
354 I Zecharia Sitchin
~--
scara de treizeci de trepte. Ele se ridicau la atela~i nivel cu capul divina",afirmaca.~,fo~ ta nemuritoareeste operazeilor".Un
sfinxului. poem' grec 3;firmii:
Acolo era ridicata 0 structura al carui principal scop era sa
Chipul tau maret.
. poarte doua coloane (Fig. 165), situate astfel incat privirea Sfin-
Zeii Ii I-au jaurit. ..
xuluisatreacaexactprintreele. . .
Vecinpiramidelor te-au pus...
Arheologii considera ca ruinele sunt din vremea romanilor. Monarhceresccu degetece... .
Oar, ~a cum am vamt la Baalbeck, romanii doar aU.infrumuse- Divina calauza din Tara lui Egipt.
tat monumente ce datau din ere anterioare. Se cunoa~teacum ca
grecii ~i romanii au continuat trarlitiile faraonilor, venind sa . In stela sa, Khufunumea Sfinxul"pazitorul1uiAeter, ce
_
omagieze Sfmxul, lasiindin uima lor inscriptii. Ei afirma credin- paze~te viinturile cu privirea sa". Era in mod elar vorba de
ta, continuata ~iin vremea arabilor, ca Sfinxul era opera.zeilor imaginea unui zeu:
in~i~i. Era considerat ca proor()cind 0 era viitoare de pace. 0
inscriptie a cunoscutului imparat N~ro il nume~te,,Armachis, . Acest chip d,ezeu
Supraveg!1etorul
~iSalvatorul". . Va ramiine in eiernitate.
Fiinddi Marele Sfinx a fost construit pe drumulcare duce Mereu (:uJata lui.
',spre a doua-piramida, speciali~tii au conside~t ca a fost con- Spre riisarit indreptata.
struit tot de Chefra ~i ca poarta chipul acestuia. Ideea a fost
preluata de toate lucranle de gen, de~i inca din 1904 E.A. Wallis .. In inscriptia sa, Kbufu mentloneaza ca un sicomor batran ce
Budge, la vremea respectiva responsabil cu departamentul egip:--. se afla liinga statuie a (ost dariimat "ciind zeul Cerului a coborat
teano-asirian de la British Museum, a aratat tara echivoc (The in tara lui Hor-em-Akhet', ,,zeul-~oim al onzontului". Acesta
Gods oj the Egyptians) ca aceasta statuie "era deja finalizata in este cel mai frecvent nume al S~ului in inscrippile faraonilor,
.
zilele lui Kba-f~ra,sau Kbefren. Probabil ca fusese realizata cu celelalte epitete fiind Ruti ("leul") ~iHul (probabil "ve~nicul").
mult timp in urma, datiind din perioada arhaica". tn secolul nouasprezece au avut lac numeroase excavatii,
A~a cum arata stelaamintitamai devreme, Sfinxul se afla bazate pe legellde populare arabe care sustineau existenta. sub
sau in.camerele aflate in interiorul sau a'unei comon. Caviglia,
aco~o~iin zilele. lui
~
Kbufu, predecesorullui
... 41 _~,T't c._ __ I
Khefren. La tel
J:!! ___ ~_..J__:::: _':...:
ca ~!':~r.nm'~m v:i:7.1It.veni!'\ein zona niiamidelor in cautarea unei
_ata.--tA.-- --r- --7"'- --: --
"camere ascunse". Dupa ce a e~uat in piramide, s-a apucat s-o ..I
pului dinjurul Sfinxului.Din acest lucru se poate deduce ca este
un monument deja vechi In vre~ea sa. Cealt faraon a construit, caute in Sfinx.~i Perring a tacut o' insercare, tail}d cu focta 0
atunci, Sfinxul ~i~i-aimpus imagines:in aceasta statuie?
. gaura adiinca in spatele Sfinxului. .
'\,
xul pe 0 structura de piatIi. Cercetatorii au presupus ca dadi sta- Din Teba sosqte riispunsu/.
tuia ins~i, a putut fi acoperita de nisipurile de~ertului, la fel ar fi Porunca se dii... mesaju/ e trimis..
putut fi ~i structura pe care acesta este a~ezat. Zeii se supun poruncii.
Cele mai vechi inscrippi par a'sugera di in~-adevar a existat
nu una, ci doua incinte sub Sfinx - in ele inrindu,.se probabil prln- In zilele faraonilor se credea ca, de~i e construit din piatra,
tr-o ~a secreta. Un iinn din dinastia a optsprezecea dezvaIuie ca 'Sfinxul putea vorbi Ijiauzi.lntr-o inscriptie lunga pe Q stela (Fig.
cele doua incaperi de sub Sfinx serveau ca centro de comunicatii! 166) ridicata de Thothmes IV (Iiiinchinata emblemei Discului
Zeul Amen, spune inscrippa, asumandu-~i functia de Hor- inaripat), regele spune cii Sfinxul i-a vorbit ~ii-a preiis 0 domnie
Akhti, a primit "soot in inima lui, porunci pe buze... ciind intra in lunga Ijiimbel!juga~ numai dacii va indepiirta nisipul ce it aco-
cele doua pe~teri care sunt sub picioarele lui (Sfinxului)." Apoi, perea. intr-o zi, pe dnd se afla la viinatoare, el a ajuns "pe
drumul divin al zeilor" care ducea din Heliopolis la Gizeh. Obo-
Un mesaj trimite,ceru/, sit, s~a 3IjCzatsa se odihDeascii la umbra Sfinxului. Loeu1 se numea
.La He/iopolis este auzit, "Minunatull()c al ;neeputurilor timpu/ui u. In somn, "mareata
~i este repetat /a Memphis de Fala pnstitii. statuie a Creatorwui" (Sfinxul) a inceput sa-i vorbeasca: ,;Sunt
Estefacut cu scrisu//ui Toth, ' ,
striimo!ju1tau Hor-em-Akhet, cel care I-a rncut pe Ra-Aten."
vorbind despre ora~u//ui Amen (Teba)...
Multe ;,Tiblite ale urechii" ~ireprezentiri ale Porumbeilor
gemeni - si,mbolasociat cu oracolele - au fost descoperite, in
templele din jurol Sfinxului. ~i ele 'atesta ideea ca Sfinxul putea
, translnitemesajeledivine.Cu toate ca eforturilede a sapa sub
Sfiilx nu au dat rezultate, nu se poate exclude posibilitatea exis-
.~ _I .
tentei camerelor in care zen intrau "cu poruncile pe buze".
. Este clar din multe texte funerare ca S,finxulera considerat
"caIiuza divini" care it condueea pe decedat de la "ieri" spre
,,miiine". Inscrippile de pe eO!jciuge,menite sa-l ajute p~ cel
mort in cii1itoriade-a lungul "Caii u~ilor ascunse", indica faptul
ca ea incepea de 1a Sfinx. Invocand Sfrnxul, Vrajile sustin ca
,.., '1 ~ t__~ a._ c't~___u1 ..1 1-1... x" ~x1::...""'-:....
.,.,--- :.~.:._- C -_: " . ...
incepea ciind hor Akhet - Sfinxul- poruncea "Treci!... Desenele
din Cartea eelor douii em, ce ilustreazacalatoria, arata ea de la
punctul de_plecare de 1a Gizeh existaudoua drumuri spre Duat.
in calitate decaIauza divina, Sfinxul este deseori reprezen-
tat conduciind Barca celesta de la "ieri la maine". In acest rol era
asociat en zeul ascuns at TiIfunului subteran. Astfel, sa ne rea-
mintim (Fig. 19), este reprezentat simbolic flancand camera er-
Fig.166 metica a zeului Seker din Duat. .
358/ Zecharia Sitchin Irepte sp~_ cer / 359
~
..Textele piramidelor ~iCartea ~ortilor se refera la Sfinx ca Tu intinzi corzile pentru plan,
la "Marele zeu care deschidepoqile P~tului" -0 ftaza ce poa- tuai JOcut-pamantul...
te sugera ca Sfinxul de la Gizeh, care "deschidea drumul" avea. Thfaci lucruri secrete in Lumea Subterana.. .
un "gearnan" in apropierea Scmi spre.cer, care "deschidea por- Pamantul este sub carmuirea ta,
tile Pamantului". Aceasta posibilitate poate fi singura explicatie Tu ai JOcut cerul cu iniil1imile sale...
(in absenta altora) a unei vechi reprezentari a ~alatoriei faraonu- Tu ai construit pentru tine un loc protejat
lui catre Viata de apoi (Fig. 167).Incepe cu un Horus culcat, pri- in De~ertul Divin,. cu numele ascunse.
vind catre Tara Curmalilor unde se afta un vas ciudat ~i0 struc- Teridiciziua impotrivalor... .
turAce seamanacu ortografiereasumeriana a-numeluilui EN.LIL Te ridici minunat...
(vezi fig. 52). Un zeu intfunpinandu-lpe faraon, mai apar un Taur Th traversezi cerurile cu un vant bun...
~i0 Pasare a Nemuririi, urmate de ni~tefortificatii ~iun grup de -'(
Tu traversezi cu barca cerurile...
simboluri. La final, simbolul pentru "loc" apare intre semn~ Cerul se bucura,
. pentru Scara spre cer ~i un Sfinx ce prive~te in direclia opusa! Pamantul canta de bucurie.
o stela ridicata de ~a-Ra-Emheb, care a coordonat restau-
Oamenii lui Ra se roaga in fiecare zi,
rarile Sfinxului, contine semnificative versuri inchinate acestuia.
El iese triumJOtor.
Simetria cu psalmii biblici este uimitoare. Inscriptiile mentio-
neaza intinderea unor corzi "pentru plan", facerea unor "lucruri
secrete" in tarfunul subteran. Vorbesc de "traversarea cerurilor" Pentru proorocii evrei, Sheti - Culoarul cen.tral de zbor ce
intr-o Barca cereasca ~idespre un "loc protejat" in "de~ertul di- trece prin lerusalim - era Culoarul Siant, directia in care trebuia
vin". Folose~techiar ~i tennemil ShetUa pentru a numi "Lo.cul privit:"Fiindcade acoloveneaDomnulde pe lIlunteleSinai." .
Numelor Ascunse" in De~ertuldivin: Dar pentruegipteniShetUa era "Loculnumelorascunse".
Era"De~ertulDivin"- care este exactsensultennenuluibiblic
Slavii lie, Rege al Zeilor; ~ de De~ertulKadesh". ~i, confonn inscriptiilor,"corzile" se intin-.
. Aten, Creatorul deau de la Sfinx. Acolo, Paraemheb il vAzusepe regele zeilor
ridicandu-sefa cer. Cuviritelesunt aproape identice cu cele ale lui
Gilgarnesh'la sosirea pe muntele Mashu, "unde in fiecare zi se
ridica Shem-urile,ce pleaca ~ivin... Sharnash urea ~i coboara".
~-- r 1 :--~~~:~.. T " 1..I nl<irii rp.i ~:lre trebuia sa aiun-
ga acolo erau calauziti de Sfinx, fiindca privirea lui era spre est,
exact de-a lungul paralelei de treizeci de grade.
La intersectia celor doui lioli - lioia lerusalimului ,i
-
paralela de treizeci de grade se aflau Porfile Cer~lui: Spa-
tioportul zeifor. .
Intersectia se aft! in Campia central! a Sinaiului. A~acum
este reprezentat Duat in Cartea Mortilor, este intr-adevar 0 cam-
Fig.167
pie ovata, inconjurata de munti. Este 0 vale vasta, ai carei munti
...
"I
inconjuratori sunt separati de ~apte trecitori - ~ cum este
descris in Cartea /ui Enoh. 0 campie plana, ale carei caracteris-
tici naturale reprezentau.opozitie ideala penbu aterizare.
Nippur, am aratat (vezi Fig. 22),.era punctul focal al unor
cercuri concentrice, aflat la distante egale de celelalre centre.
Acela~i lucru, nu fu-a uimire constatam, este valabil ~i,penbu .
lerusalim (Fig. 168): .
(11,25°);
salim ~ioaza de la Siwa (SW) - centrol oracolului lui Amon la care
. rr.:~ fi:-~orlihit A1p.x~nrlm ~ ~ilmPii- fonnea7.3. un un~hi de 45°? .
. JpUI'UpUf
IUI,
.>UUUJ JU J"J~' ..~..., ...WOO ...~..., .....
Erau celelalte centre sacre ~i sedii ale oracolelor. egiptene
zbor # para/e/a de treizeci de grade, era echidistant fala .~ ;'
~ezate dupi voinp regilor ~i capriciile Vaii Nilului, sau erau
de He/iopo/is ~i Umm Shumar. .
d~1 aliniateCOnfOIlD
grileinefilimilor? .
intr-adevir, dacli analizimaceste centre, putem acoperi
Sa fie numai un acciderit geografic faptul cli Delphi (DL) ~or barta Pim3ntului. Nu de acest lucru voia sa profite Baal.
era echidistant fata de Centrul de control de la Iertlsalim ,ifati ciind ~i~astabilitla Baalbeck un centro 'ilegal?Fiindca scopul
de Spatioport? Simpla coincidenti cli latUnea unghiulari a co- s8U era de a cOm1,U1ica
~i domina nu doar tinuturile invecinate, ci .
ridorului de zbor era de 1l,25°? Ca un alt coridor de zOOrde intregul PamanL
11,25° lega Delphi de Baalbeck?
, . 'I"
Te intreb pe tine ~i tu sa-mi raspunzi, Pe langii lucriirile mentionate special in text, unn.iitoar~le lucriiri au
servit ca documentatie pentm aceastii ~e:
Unde te aflai cand am ficut Pa11iantul?
Spune, daca ai ~tiinla,
STUDII ~I ARTICOLE DIN PUBLICATIlLE URMATOARE
Cine a mllsurat Pamantul ca sa se cunoaSca?
Cine I-a cantarit? Agyptologische Forschungen (Hamburg, New York)
Cine i-a ridicat inllllimile? , DerAlte Orient(Leipzig) , -
American Journal of Archeology (Concord, N.H.)
Cinea pus pietrele aela col/UrilePamantului? ,
Americanjournal of Semitic Languages and Literature (Chicago)
Acest lucru. raspunde Yahweh insu#, au fost fiJcute American Philosophical SQciety. Memoirs (philadelphia)
Cand stele diminepi se bucurau i Analecta Orientalia (Roma) ,
.i
$i toli fiii lui Dumnezeu cantau de bucurie. - Annales du Musee Guimet (Paris) ,
Journal of Cuneiform Studies (New Haven and Cambridge, Mass) Zeitschriftfiir iigyptischeSprache und Altertumslcunde(Berlin) ,
'!i'.
Journal of Egyptian Archaeology (Londra) . Zeitschriftfiir die altentestamenlliche W'lSsenschaft(Berlin ,i Giessen)
Journal of Jewish Studies (Oxford). Zeitschriftfiir AsSyriologie und verwandte Gebiete (Leipzig)
Journal of Near Eastern Studies (Chicago)' ,.r Zeitschrift der Detsche morgenliindische Gesselshaft (Leipzig)
Journal of the Palestine Orientai Society QerusaJim) " Zeitschrift der detschen Palaeslina-Vereins(Leipzig).
,'to
Journal of the Royal Asiatic Society (Londra) Zeitschriftfiir Keilschriforschung und verwandte Gebiete (Leipzig)
Journal of Sacred Literature and Biblical,Record (Londra) Zeit$chriftfiir die Kunde des Morgenlandes (Gottigen)
Journal of the Society of Oriental Resf!Qrch(Cicago)
1
{.,,'
"
,
. 366'/
-~.'-~_.Zecharia Sitchin
. Trep!!!..!p.':~-E~r{}~?
Cassuto, M.D.: Ha'Elah Anath (1951) .~; -: The Epic ofGilgamesh (1917) "
-: Penish al SeferShemoth (1951) Leonard, W.E,:'Gi/~amesh (19]7)
Contenau, G: L 'Epopee de Gilgamesh (1939) Lefebure, M.E.: Les Hypogees Royaux de Thebes (1882)
Davis, Ch.H.S.: The Egyptian Book of the Dead (1894)
Lepsius, K.R.: Auswahl der wichtigsten Ur/cundendes Aegyptischen Atertwns (1842)
Delaporte, L: Catalogue des Cylintires Orientaux (1910),
-: Konigsbuch der Alten Aegypter (1858)
Delitzsch, F.: Wo Lag Das Paradisese? (1881)
Lesko, L.H.:TheAncient Egyptian Book of the 1Woo Ways (1972)
Dussaud, R: Notes de Mythologie Syrlenne (1905) Lipschitz, 0.: Sinal (1978)
-: Les Decouvertes de Ras Shamra (Ugarlt) et l'Ancien Testament (1937)
LuckenbiIJ, D.D.: Ancient Records of Assyria and Babylonia (]926-] 927)
Ebeling, E.: Realixikon der Assyriologie (1928-1932) Meissner, 8.: Alexander und Gi/gamesh (1894)
Eckenstein, L.: A History of Sinai (1921) Mercer, S.A.8.: Horus, Royal God of Egypt (1942)
Emery, W.B.: Excavations at Saqqara (1949-1958) Meshel, Z.: Derom Sinai (1976)
Erman, A: A Handbook of Egyptian Religion (1907) Montet, P. Eternal Egypt (] 969)
-: Aegypten und Aegyptisches Leben im Altertum (1923)
-: The Literature of the Ancient Egyptians (1927)
Montgomery, J.A. and Harris, RS.: The Ras Shmaia Mythological Texts (1935) I
Miiller, c.: Pseudokallisthenes (1846) .
Falkenstein, A: Literarische Keilschrifttexte aus Uruk (1931)
Faulkner, R.O.: The Ancient Egyptian Coffin Texts (1973)
Naville, H.E.: Das aegyptltsche Todtenbuch (1886), , I
Noldeke, Th.: Beitriige zur Geschichte des Alexanderrpmans (1890) I
-: The Ancient Egyptian Pyramid Texts (1969) Noth, M.: Geschichte Israels (1956)
Frankfort, H.: Die Akropolos van Baalbek (1892) -: Exodus (1962). II
Friedlander, I.: Die Chadirlegende und der Alexanderroman (1913) Obennann, J.: Ugaritic Mithology (1948)
Gaster, Th.H.: Myth. Legend and Custom in the Old Testament (1969)
./
Oppeheim, A.L.: Mesopotamian Mythology (]948)
Gauthier, H.: Dictionnaire des Noms Geographique (1925)' Perlman M, ~i Kollek, T.: Yerushalayim (1968)
Ginsberg, L: Kitbe Ugarit (1936)
Perring, J.E.: The Pyramids of Gizeh fivm Actual Survey and Measurement (1839)
-: The Legend of the Jewes (1954)
Petrie, W.M.E: The Royal Tombs of the FirSt Dynasty (1900)
-: The Ras Shamra Mythological Texts (1,958) Poebel, A.: Sumerischen Studien (]921) ,
Gordon, C.H:: The Loves and wars of Baal and Anat (1943)
.Porter, B. and Moss, R.L.p.: Topographical Bibliography of Ancient Egypt (1951)
-: Ugaritic Ha,..dbook (1947)
Pritchard, James b: Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testa"!ent
-: Ugaritic Literature (1949) . (J 969)
Gray, J,: The Canaanites (1965) Puchstein, 0.: Fufhrer durch die Ruinen von Baalbek (1905)
Gressmann, E.: Altorientalische texte zum Alten testament (1926) -: Guide to Baalbek (1906)
Grinsell, L.v.: Egyptian Pyramids (1947) Puchstein, O. and Lupke, Th. von.: Baalbek(]91O)
Heidel, Am: The Gilgamesh Epic and Old Tetament Paralells (1946)
Rawlinson, H.C.: 'The cuneiform Inscriptions of Western Asia (186] _] 884)
Hooke, S.H.: Middle Eastern Mythologie (1963)
Reisner, G:A.: Mycerinus. The Temple of the 3rd Pyramid at Gizeh (1931)
Hrozny, 8.: Hethitische Keilscrifttexts aus BoghazlWy (1919) Ringgren: Israelitische Religion (1963)
- -. 0 ' o._.._ ., ,. ___ J 1:" /1 nnn\ Rothenberg, B and Asharoni. Y: r;nd',~ Wi/AprnD.. (l0#;1\
, 1 ...:- '" ., ..
-: Das Gilgamesh-Epos in der Weltliteratur(1906, 1928)
Jequier, G.: Le livre de ce qu'ilya dans I'Hades (1894).,
Kouge, E. de: Recherches sur Ie monuments qu 'on peut altribuer aux six pre-
mieres dynasties de Manethon (1866)
.
. Kazis, U..: The Book ofGests of Alexander of Macedon (1962) ~chott, A.: Das Gilgamesh-Epos (1934).
Kees, H.: Aegyptische Kunsts (1926) Schrader, E. (Ed.): Keilinscriftliche Bibliothek (1899-1900)
Kenyon,K.M.:Jerusalem(1967) I'
. . "i ' Soden, W. von: Sumerischen und Akkadische Hymnen und Gebiete (1953)
Kraeling, E.G. (Ed): Historical Atlas of the Holy Land (1959) 'I:
i Smyth, C.P.: Lift and Work at the Great Pyramid (1867)
Kramer, S.N.: Gilgamesh and the Huluppy 1ree (1938) Thompson, RC.: The Epic ofGilgamesh (1930)
-: Sumerian Mythology (1944) ~~
Ungnad, A.: Die Religion der Babylonier lind Assyrer (] 921)
Landon, S.: Hystorical and Religious Texts(1914) --: Das Gilgamesh Epos (1923)
.
,
"
368 I Zec~aria Sitchin
-: Gilgamesh<Epos;undOdys~ee~23)" , f ;,.
Ungnad~, ana qt'esstnam1.H.: Dos Gilgamesh-Epos.(191:9) ,~:;.~
Vandler,J:: Mcint!eJd'Arthio.log{eEgyjJliel/fle (19~2)'
Yltolleaud;Ch.:.Ladiesse 'Anat.(193&) ..' ",
-,: La UgeruJephenicienne de 'Danel (1936)1
Volney, C.F.: 'J}-avels'Jrough Syria, «(787),. 1 .
..Wainwright,
G.p".:TheSfyRelig;oPlIiiiAncient.
Egypt(1938)
W~idner;E:F.:Keilscriftie:iteaf!SBog/toZkoy (196t), I ., " ,
Wiegand,Th.:Baalbek(1921-1925). , ~. "
,
Wol.oohijan, ~M.:The
thenes (1969)
RO\md~e of Illexdnder.
, "
* Gn!Ot 'by ,P~eudo-(Allis"",
".
Zimmem, II: Sum!'lersche Kultliedet:, (1913). /'
J,£
~
"
.\
,~
, ~
......
t"" ;;1
'.(
..~~,
~~ .
,~
1\'"
.,
..P
-.., 'M:,
;..j,"
"
1.1