Curs 5

ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE

LA RASUCIRE

• Rasucirea (torsiunea), ca stare de solicitare nu apare in mod independent,

ci in combinatie cu alte solicitari (ex. incovoiere cu rasucire, compresiune
+incovoiere+rasucire).
• In practica se iau masuri constructive pentru a elimina sau reduce efectul
de rasucire, nefavorabil in special in cadrul elementelor cu pereti subtiri cu
sectiune deschisa.
• Rasucire libera (cu deplanare libera)
Fibrele longitudinale nu sufera alungiri = > in sectiune apar exclusiv
tensiuni tangentiale τ .

• Rasucire impiedecata (cu deplanare impiedecata),

Deplanarea sectiunii este impiedecata (prin rezemari si sau legaturi
structurale) = > Apar tensiuni normale σ w si tangentiale τw

1
 RASUCIRE LIBERA

Elemente cu sectiuni deschise

Mt
τt = (1)
It
dϕ Mt
θ = = (2)
dz G It
1
It ≅ h t 3 (3)
3

α
Iz =
3
∑hi ti 3 (4)
In calcul de rezistenta se poate lua acoperitor α = 1.
Mt t
(4) - > (1) = > τ = (5)
1
3
∑ hi ti3

Valoarea maxima a lui τ apare in peretele cel mai gros (tmax).

Elemente cu sectiune inchisa

2
 M z = Ta b + Tb a (6)
Ta = τ a (ta a )
T j = τ j (t j b)
τ a ta = τ b tb = const (7)
Mt Mt
τa = ; τb = (8a,b)
2abta 2abtb

Formula generala (Bredt)

4 Aw2
Iz = (9)
ds
∫ t
M
τ t = t - fluxul de forfecare (constant !!) (10)
2 Am
Am - aria delimitate de linia mediana a sectiunii.

Pentru a se prelua momentul de rasucire (torsiune) conform formulelor, sectiunea

dreptunghiulara trebuie sa ramana nedeformata => se prevad diagragme pline sau cu
goluri.

3
 Rasucirea (cu deplanare) impiedecata
(Teoria lui Vlasov)
• materialul este izotrop, omogen, perfect elastic.
• tensiunile longitudinale din rasucire variaza liniar pe grosimea peretelui.
• Sectiunea transversala a barei isi pastreaza forma. (masuri constructive)

Bibliografie : C.Dalban, s.a. :”Constructii cu structuri metalice” EDP 1997, Bucuresti

P330-362

Bw
σw =
Iw
M S
τw = w w
t Iw
M w - momentul de incovoiere rasucire
B – bimomentul
S w - moment static sectorial
w – coordinate sectoriala.

4
Verificarea la rasucire conform EN 1993-1-1

5
6
VERIFICAREA STABILITATII GENERALE A BARELOR INCOVOIATE
(flambaj prin incovoiere rasucire)

• barele incovoiate in raport cu axa de inertie majora, nefixate lateral, isi pot pierde
stabilitatea prin incovoiere laterala – in raport cu axa de inertie minima si rasucire
– flambaj prin incovoiere-rasucire.
Clam p at
roo t

Unloaded
posit ion

Buc kled
p osit ion

Dead w eigh t
load applied
v ert ically

M M

Elevation Section

Plan
z
x
u

• Momentul aplicat pentru care bara isi pierde stabilitatea prin incovoiere
rasucire(instabilitatea generala) se numeste moment critic elastic.

7
Pentru bare solicitate la incovoiere pura:

M M

π 2 EI z π 2 EI w
M cr = (GI t + (1a)
L2 L2
π 2 EI z I cr L2GI t
M cr = + (1b)
L2 I z π 2 EI z
Unde:
- It – constanta de rasucire (Saint Venant) sau momentul de inertie la rasucire
- Iw – constanta de rasucire impiedecata (deformare impiedecata) sau momentul
de inertie sectorial.
- E Iz - rigiditatea la incovoiere
- G It - rigiditatea la rasucire libera
- E Iw - rigiditatea la rasucire impiedecata
• sectiunile inchise au o rezistenta si stabilitate la rasucire mult mai buna decat
cele deschise
• sectiunile deschise cu talpi dezvoltate (dezvoltate pe ambele directii) se
comporta mai bine decat cele dezvoltate preponderent pe o directie.

1 .0

0 .1

Rat io of M cr t o
M f or box
cr
sect ion

0 .01

0.001
0 10 20 30 40 50 60 70

Rat io of lengt h t o

8
 14 Ι- Section H - Section
Mcr 457x152 UB 60 254x254 UC 89
Mp
12 Wpl (cm3 ) 1284 1228

Ιy(cm4 ) 25464 14307

10 4
Ιz(cm ) 794 4849
J (cm4 ) 31,5 97,6
8
4 386700 716400
Ι w(cm )
6
254x254 UC 89 M M

4
L
457x152 UB 60
2

0
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
L (m)
Ι
Pentru reprezentarea comportarii unei bare incovoiate care isi pierde stabilitatea prin
incovoiere rasucire se adopta un model similar cu cel utilizat pentru flambajul barelor
comprimate centric.

N − λ → M − λLT

M
M pl
1 ,0
M cr
M pl
0 ,8

0 ,6

0 ,4

0 ,2 Stocky In t e rm e d ia t e S le n d e r

0
0 ,2 0 ,4 0 ,6 0 ,8 1 ,0 1 ,2 1 ,4
M pl
λ LT =  M cr

Rezultatele experimentale arata ca pentru zvelteti relative mici λLT ≤ 0.4 , bara scurta
incovoiata nu-si pierde stabilitatea = > se verifica numai d.p.d.v. a rezistentei in
domeniul plastic.

• barele de lungimi intermediare 0.4 < λLT ≤ 1.2 flambeaza in domeniul elasto-
plastic (cu plasticizari partiale), fiind sensibile la efectul imperfectiunilor.
• Barele lungi, λLT > 1.2 flambeaza in domeniul elastic, fiind mai putin influentate
de imperfectiuni.
Relatia generala de verificare:

fy
M j , Rd = χ LT β w W pl , y (1)
γM 1

9
 1
χ LT = (2)
φLT + [φ − λLT ]0.5 2
LT
2
φLT = 0.5[1 + α LT (λLT − 0.2) + λLT ] (3)
α LT - factor de imperfectiune
M pl
λLT = ; M pl = f y W pl (4)
M cr
β - depinde de clasa sectiunii

Datorita tensiunilor reziduale induse de sudura, barele incovoiate realizate prin

sudare se comporta mai slab decat cele laminate.
Reduction factor χLT

1,0

1,0 Rolled sections

0,6

0,4 Welded beams

0,2

0 0,5 1,0 1,5 2,0

Slenderness λ LT

Influenta incarcarii
Stare de solicitare la incovoiere pura cu moment constant este cea mai
defavorabila, in cazul cand bara nu este fixata lateral = >
π π 2 EI w
M cr = EI z GI t 1 + (5)
L L2GI t
4.24 π 2 EI
M cr = EI z GI t 1 + 2 w (6)
L L GI t
4.24/π =1.365 = C1 (7)
In general :
C π 2 EI w
M cr = 1 EI z GI t 1 + (8)
L L2GI t

10
 2
Mcr = C1 π EI GJ 1+ π EIw
L L2 GJ

Beam Bending Mmax C1

and loads moment

M M
M 1,00

M
M 1,879

M -M
M 2,752

F
FL 1,365
4

F
FL
8 1,132

F F

Nivelul la care se aplica forta

2
Mcr = C1 π EI GJ 1+ π EIw
L 2
L GJ

Beam Bending M max C1

and loads moment

M M
M 1,00

M
M 1,879

M -M
M 2,752

F
FL 1,365
4

F
FL
8 1,132

Conditiile de rezemare –F similare

F
cu cele de la compresiune pentru flambajul prin
incovoiere – rasucire

11
Verificarea la flambaj prin incovoiere-rasucire, a barelor incovoiate conform
EN1993-1-1.

12
13
14
15
16
17