Asemănări și deosebiri între familia tradițională și familia modernă

Familia este cea mai veche ṣi stabilă formă de comunitate, care a suferit transformare odată cu
societatea, fiind în directă interdependență. În funcție de evoluția societății și rolurile femeii și al
bărbatului ca parteneri de cuplu și ca parinți s-au schimbat, au alternat, precum și doza și modul de
implicare dar și relația părinte-copil. În ultimele decenii familia per ansamblu, a suferit transformări
profunde. Dacă acum câteva generații familia era cea mai fidelă posesoare a tradițiilor și valorilor
naționale, acum tot ea este cea care schimbă. Astfel, femeia care odinioară avea rol de mamă și se ocupa
exclusiv de activitățile gospodărești și creșterea copiilor, în prezent s-au reorientat mai mult spre partea
profesională și activitățile extra-familiale, ceea ce afectează atât dinamica de cuplu cât și cea de familie.

Principalele caracteristici ale familiei tradiționale sunt: dimensiunea mare, numărul mare de
copii, funcție de producție, homogamie mai relativă, coabitări intergeneraţionale frecvente, femeile
muncesc în cămin (muncă casnică, agricultură, meșteșuguri), cea mai mare parte a sarcinilor
gospodărești revine femeii, copii participă la activitate economică, educaţia copiilor are loc predominant
în familie, stabilitate și coeziune familială. Iar principalele caracteristici ale familiei moderne sunt:
dimensiunea redusă, numărul redus de copii, coabitări intergeneraţionale rare, autonomia individului,
homogamie mai strictă, creşterea ratei de ocupare a femeilor (femeile muncesc în afara căminului),
distribuţie mai echilibrată a rolurilor în gospodărie, decalaj redus de şcolaritate între bărbaţi şi femei,
copii sunt excluşi din forţa de muncă, educaţia se face predominant în instituţii specializate,
conflictualitate frecventă între soţi (divorţuri).

Majoritatea românilor au principiile parentale de acum 50 de ani, care promovează tradiţia, dar
asta începe să se schimbe. Creşte procentul familiilor moderne, acum doar 38%, care transmit copiilor
valori noi, şi începem să devenim contemporani cu spaţiul cultural occidental. Investesc în educaţia
propriilor copii, ţin cont de părerile acestora şi le oferă acces sporit la tehnologie. Acestea sunt doar
câteva dintre caracteristicile familiilor moderne de la noi din ţară. Concluzia aparţine unui studiu recent
făcut de iSense Solutions, care arată că doar 38% din familii se consideră moderne, în timp ce mai mult
de jumătate se declară ca fiind familii tradiţionale.
Concret, părinţii dintr-o familie modernă nu doar că investesc mai mult în educaţia propriilor
copii, ci îi şi supraveghează mai atent faţă de părinţii care fac parte dintr-o familie tradiţională (78%
versus 38%). Există percepţia că media veniturilor într-o familie modernă este mai ridicată decât într-o
familie tradiţională, însă acest lucru nu se verifică în realitate, media veniturilor familiilor din mediul
urban fiind similară (4.939 lei în cazul familiei moderne şi 4.918 lei în cazul celei tradiţionale).

În cazul familiilor tradiţionale, un rol însemnat îl joacă tradiţia, moştenirea culturală, o

mentalitate prezentă în special în mediul rural. Spre exemplu, dacă familiile moderne îşi încurajează
copiii să îşi aleagă singuri o carieră, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre familiile tradiţionale, unde
există tendinţa de a le impune copiilor o anumită profesie.

Sunt familii tradiţionale mai multe în zona rurală decât sunt în zona urbană, unde vrem, nu vrem,
suntem expuşi la mai multă diversitate şi la mai multă toleranţă faţă de diversitate. Cred că România are
o problemă cu poziţionarea faţă de copii. Ca nişte părinţi să fie dispuşi să cheltuie bani şi să investească
în educaţia copiilor lor, trebuie să fie ei, la rândul lor, conştienţi de valoarea educaţiei pe care au
primit-o.
Rolurile într-o familie modernă sunt împărţite în mod egal şi nu ţin cont de gen.. În plus, într-o
familie modernă este mai comun ca familia să trăiască într-o casă închiriată, să nu fie căsătoriţi, să pună
accent pe prieteni, pe care îi consideră parte a familiei. În ceea ce priveşte investiţiile pe care le fac
familiile tradiţionale în comparaţie cu cele moderne, studiul arată că marea majoritate a resurselor
financiare merge către articole de îmbrăcăminte (74% în familiile moderne, respectiv 66% în cele
tradiţionale), produse IT şi electronice (66% vs 60%), în călătorii (65% vs 57%), educaţia copiilor (38%
vs 31%), artă şi cultură (45% vs 39%) şi sport (28% vs 17%).