Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,,B.P.Hasdeu” din Cahul

Facultatea :Științe umaniste și pedagogice

Departamentul: Istorie și teoria educației

REFERAT
La disciplina Consilierea și educația familiei
TEMA : Familia tradițională și cea modernă

Elaborat: Bulala Doina

Grupa PP 1701
Verificat: Vrabie Silvia
Asist.univ

Cahul , 2020
Familia a fost o necesitate de-a lungul epocii moderne. Problema organizării
vieţii de familie şi a consecinţelor ei funcţionale apar în lucrările
gânditorilor antici şi a celor renascentişti. Vechi evrei  prescriau o
varietate de conduite rituale pentru a putea duce o căsătorie fericită la bun
sfârşit.I . ş i N . M i t r o f a n ( 1 9 9 1 , p 1 4 5 ) d e f i n e ş t e c u p l u l
c o n j u g a l c a f i i n d “ n u c l e u l g e n e r a t i v a l microgrupului
familial”, exprimând structural şi funcţional modul în care două
persoane de sex opus,după ce se căsătoresc, se intermodelează creator,
dezvoltându-se, motivându-se şi determinându-se mutual prin inter acomodare şi
inter asimilare, simultan în plan biologic, psihologic, şi social. Familia s-a
dezvoltat o dată cu societatea şi se modifică odată cu aceasta. Ea îndeplineşte
anumite funcţii sociale cum ar fi procrearea, creşterea şi socializarea
copiilor.“Ca formă de comunicare umană, familia este poate cea mai trainică
dintre ele ‘fiind caracteristică pentru toate treptele de dezvoltare istorică
şi având o mare stabilitate ca structură socială’”.
(MariaConstantinescu, 2004, p10)

Familia trebuie asociată cu stabilitate, echilibru, moralitate şi durabilitate.

Întotdeauna în familie trebuie să existe armonie pentru ca durata căsniciei să fie
cât mai lungă

Familia tradiţională
În familia tradiţională puterea este inegală. În această familie cel
care domina cel mai mult era bărbatul. El era principala sursă de venit şi
avea cea mai mare autoritate, iar soţia se ocupa în principiu de gospodărie şi
depindea de soţ. El făcea ceea ce considera că-i mai bine, deoarece femeia nu
avea nici un drept la opinie și accepta această ordine.
În familia tradiţională, mama se implica mult mai mult în
creşterea şi educarea copiilor, deoarece ea nu avea un loc de muncă, o
carieră profesională, ea se ocupa doar de gospodărie şi de familia sa. De
aceea copiii erau mult mai ataşaţi de mamă decât de tată.
De-a lungul timpului, puterea în familie a crescut, autoritatea a evoluat
spre cel ce ştia mai mult. Puterea femeii a crescut de asemenea. Femeia
avea mai multe drepturi, soţul se sfătuia cu ea în diferite probleme familiale.
Relaţia părinte - copil în familia tradiţională era în general bazată pe
înţelegere şi acceptare şi nu pe conflict şi negare.

Familia modernă
În această familie partenerii au aceeaşi autoritate, deciziile le iau în
comun .Creşterea nivelului de cultură, independenţa economică, au adus la
emanciparea femeii.
 În familia modernă, relaţia părinte copil este diferită de relaţia
din familia tradiţională. Modelul mamei tradiţionale se impune prin
perseverenţă şi rigiditate, iar modelul mamei moderne, în condițiile
unei libertăți crescute, se axează pe dezvoltarea capacităţilor instructiv-
formative ale copiilor. Modelul tatălui tradiţional asigura educaţia copiilor de
pe poziţia aceluia care are întotdeauna dreptate şi ultimul cuvânt în
orice problemă, iar modelul tatălui modern, foloseşte mult mai puţin
metodele restrictive.
Sistemul familial trebuie să-şi construiască şi să-şi consolideze o stare de
echilibru între cele două modele culturale ale generaţiilor. Dacă un copil creşte
într-o familie mai organizată, cu principii şi el va vrea să-şi construiască viaţa
asemenea părinţilor, însă dacă a crescut într-o familie dezechilibrată, dezbinată,
acelaşi lucru va face şi el, nu îl va interesa casa, familia, copii săi, ci doar să
trăiască cât mai bine şi să-i fie lui bine.
În ziua de astăzi cei mai mulți tinerii doresc un statut social bun, o viaţă
fără probleme, fericire personală, însă p e n t r u a c e s t e l u c r u r i t r e b u i e
d e p u s ş i p u ţ i n e f o r t ş i m u n c ă p e n t r u a s e r e a l i z a , or i e i n u f a c
m a i n i m i c , aşteaptă totul de-a gata şi acest lucru nu este posibil .Dacă în
familia tradițională fiecare membru al familiei știa foarte bine care îi sunt
responsabilitățile, în familia modernă se pune accentul mai mult pe libertatea
individului, chiar dacă prin libertatea lui iși îngrădește partenerul. În familia
modernă, în cele mai multe cazuri, lucrează ambii soți, de treburile casei se
îngrijește numai soția, iar de creșterea copiilor se ocupă grădinița, școala sau
bunicii.
În timp ce familia tradițională este caracterizata prin unitate si
responsabilitate, individualismul este unul dintre atributele pe care le putem
observa lesne în familia modernă. Membrii din familia modernă, cu toate că
locuiesc sub același acoperiș, se intersectează doar câteva momente pe zi. O altă
caracteristică a familiei moderne este materialismul. Cei mai mulți părinți sunt
iresponsabili în ceea ce privește educația copiilor sau armonia din casă.
Deoarece suntem și un popor căruia îi place să aibă tot felul de lucruri pe care nu
ajungem să le folosim niciodată în viață, părinții își petrec timpul la muncă,
vorbesc aici de munca în străinătate, departe de casă, sau de orele suplimentare,
și își neglijează astfel copiii. Ei consideră că investiția financiară este mai
importantă pentru copiii lor decât cea educațională. Este imperios necesar pentru
un copil să își petreacă timpul cu părinții, nu cu banii acestora. Acești părinți
lasă responsabilitatea educării copiilor pe seama bunicilor sau a altor persoane,
crezând că lucrurile materiale vor aduce stabilitate familiei lor. În familia
modernă, de cele mai multe ori se neglijează ceea ce e mai important. Se pune
accent pe lucrurile materiale mai mult decât pe om în sine.
Lipsa comunicării este și ea o caracteristică pe care o vedem tot mai des în
familia modernă. Cele mai multe cupluri divorțează din cauza lipsei de
comunicare.. În general femeile vorbesc mai subtil și se așteaptă ca bărbații să le
înțeleagă. Bărbații nu prea au chef de vorbă și de aici izbucnesc adesea conflicte.
În familia modernă nici copiii nu sunt înțeleși de părinți și nici părinții nu se fac
înțeleși de cele mai multe ori.

Există și câteva caracteristici bune pe care nu trebuie să le neglijăm. În

familia modernă, atât bărbatul cât și femeia au drepturi și responsabilități.
De asemenea, în familia modernă putem să ne stabilim priorități și
principii corecte, punând accent pe ceea ce este important cu adevărat. Avem
dreptul să alegem cum să trăim, cât timp să investim pentru funcționarea bună a
familiei și să spargem mitul că familia moderna este sortită destrămării.

În urma celor expuse mai sus pot face nu doar o concluzie , dar una
sigură ar fi faptul că până la urmă familia nu ne-o alegem și că construind
împreună putem ajunge la succes, putem ajunge o familie de succes ce are la
temelie dragostea, respectul, înțelegerea