Sunteți pe pagina 1din 14
PERSONALITATE ALFA
PERSONALITATE
ALFA
Ș COLILE
Ș COLILE

AU

MURIT

M

A

N

I

F

E

S

T

U

- 2 -

L

#

1

SARI ÎN BARCA DE SALVARE SAU SCUFUND Ă-TE

ÎNAINTE S Ă SPUI ‘TRIGONOMETRIE’

3

M ă plimb printre oameni ş i aud foarte des plângeri. Că nu sunt bani,

c ă nu sunt slujbe bine pl ă tite, că banii nu ne ajung, că după ce venim de la munc ă nu mai avem timp ş i energie pentru dezvoltarea noastră personal ă, pentru evolu ţia noastr ă , pentru corpul, mintea ş i sufletul nostru.

Unul din citatele ce îmi rezoneaz ă în minte permanent din clipa în care l-am auzit este:

Cine d ă libertatea în schimbul siguranţ ei, nu le merită pe niciuna ş i le va pierde pe ambele. (Ben Franklin)

Care este subîn ţelesul acestui citat?

Este mult mai comod să aş tep ţi s ă ţ i se spun ă ce s ă faci decât s ă te ridici cu responsabilitate şi s ă faci singur alegerile în viaţ a ta.

Din cauza aceasta mergem cumin ţ i la ş coli ş i facem ce ni se spune, ne uit ă m obedient la televizor ş i cumpăr ăm ce ni se recomand ă, ascult ă m de autoritate şi ne comport ă m cum “trebuie”.

ş i cump ă r ă m ce ni se recomand ă , ascult ă m

4

Apoi ajungem la vârsta adult ă cu aproape nicio abilitate cu adevărat necesar ă dezvoltată , alerg ă m ca disperaţ ii dup ă o “slujb ă” care s ă ne per- mit ă s ă ne pl ă tim facturile ş i s ă ie ş im o zi din weekend în ora ş .

Între 14 ş i 19 ani se formeaz ă personalitatea. În acei ani to ţ i am fost ş i suntem într-o banc ă a unei să li de clas ă , de dimineaţ a pân ă după prânz.

Ce facem cu energia din corpul nostru? Ce facem cu nevoia de baz ă a fiec ă rui om de mi şcare? Dac ă s ărim cu picioarele pe banc ă suntem ele- mente perturbatoare, iar autoritatea ia mă suri împotriva noastr ă.

Ce înv ăţă m de fapt în aceş ti ani mulţ i de scoal ă ?

! s ă respect ă m autoritatea ş i s ă fim obedien ţi

! s ă ne facem temele sub ameni ţ area pedepsei

! orice gre ş eal ă este penalizat ă ş i atrage consecin ţ e nepl ă cute

! scrie corect

! cumpă r ă ce cump ă ră şi al ţ i colegi de la haine la telefoane

! nu pune întreb ă ri

! nu încerca s ă ie ş i din norme ş i reguli

! nu te f ă de ru ş ine cu nimic

! MERGI LA FACULTATE.

Ceea ce ne duce la urmatorul pas al poveş tii noastre: minunata facul- tate. C.G. Jung (unul dintre cei mai buni psihologi din lume ş i una din personalităţ ile marcante ale mileniului trecut) spunea c ă:

Puterea exemplului nu este doar o metodă de educa ţ ie, ci este SINGURA metod ă.

Ce înseamn ă asta? Asta înseamn ă că dacă profesorul care m ă înva ţă

pe

mine s ă reu ş esc în via ţă nu a f ă cut el însu ş i cu succes lucrurile pe care

mi

le doresc eu în via ţă, NU VA PUTEA S Ă M Ă ÎNVEŢ E PE MINE S Ă OB Ţ IN CE

5

VREAU! A ş a cum o persoan ă f ăr ă carnet de ş ofer nu mă poate învăţ a s ă pilotez un bolid de Formula 1.

Ş i acum mergem la partea interesant ă a pove ş tii. Am discutat mai

sus cam ce ne înva ţă la ş coli.

Acum am s ă î ţi dau o list ă cu lucrurile pe care oamenii ş i le doresc sau domeniile vie ţ ii în care oamenii au probleme sau vor s ă ating ă succesul. Domeniile mari în care oamenii au probleme majore în viaţ a de zi cu zi:

banii

s ă n ă tatea (sport, alimenta ţ ie, somn)

sexualitatea (rela ţ ii de cuplu, sex)

socializarea

voca ţ ia (scopul în via ţă )

leadership-ul

iubirea

psihologia

creativitatea

controlul mental ş i emoţional

spiritualitatea.

Te rog spune-mi, unde în ş coal ă sunt acei profesori, acele materii care te înva ţă s ă faci aceste lucruri bine?

Ş i dac ă ş colile şi facult ăţ ile ne răpesc vreo 18 de ani din via ţă , de la 7

la 25, cum se face c ă ne ofer ă un rahat în schimb?

Sistemul e f ă cut să scoat ă oameni mediocri, pentru slujbe mediocre care să se potrivească cu o societate mediocr ă .

Ş i dac ă pân ă acum a ţ inut vr ă jeala asta, odată cu criza economic ă nu

s-a mai putut ascunde rahatul sub covor. Nu mai e loc de mediocritate.

Mediocritatea moare de foame!

Pensionarii ş i salaria ţ ii bugetari care ş i-au pus speran ţ a în sistem, care ş i-au vândut libertatea pentru acel sentiment de siguranţă ş i-o iau în bot ş i acum nu mai au nici siguran ţă ş i nici libertate.

6

Mai ţii minte citatul de la început? “Cine d ă libertatea în schimbul si- guranţ ei, nu le merită pe niciuna ş i le va pierde pe ambele”.

Parc ă începe să prindă sens.

În economia modern ă care deja a început, nu mai e loc de mediocri- tate. Din 5 firme, 4 vor da faliment ş i va ră mâne una, cea mai bun ă. Din 5 angajaţ i într-o firm ă vor r ă mâne 1 sau 2, cei mai buni, restul la gar ă.

Viitorul nu apar ţ ine sistemului educa ţ ional ş i facult ăţ ilor, ci oamenilor care aleg să se autoeduce, s ă î ş i dezvolte abilit ăţ ile ş i talentele pân ă la gra- dul de m ă iestrie şi apoi să ofere valoare lumii.

Dac ă lucrezi 8 ore pe zi ş i banii oricum nu î ţ i ajung ş i în acelaş i timp nu mai ai energie s ă te autoeduci zilnic, s ă î ţ i dezvol ţ i abilit ăţ ile ş i talentele pentru ca să po ţ i oferi ceva valoros, ai o mare problemă.

Pentru c ă slujba şi banii nu te ajut ă decât să supravie ţ uie ş ti de azi pe mâine ş i când pierzi asta nu mai ai nimic. Aş adar, e timpul pentru schim- bare.

ţ uie ş ti de azi pe mâine ş i când pierzi asta nu mai ai

7

Oameni ca Seth Godin sau Ken Robinson avertizeaz ă lumea despre aceste schimbă ri de câ ţ iva ani deja. Ken Robinson spunea că facult ăţ ile ş i sistemul actual educa ţional se vor pr ăbu ş i sub propria lor greutate.

Omenirea evolueaz ă atât de rapid încât tot ce înve ţ i în anii de facul- tate este depăş it în clipa în care ai ie ş it din ea. Dacă nu ai muncit mult pe lâng ă ca s ă te educi ş i să îţi dezvol ţ i abilit ăţile ai pierdut degeaba câ ţ iva ani din viaţă .

Viitorul apar ţine exper ţ ilor în domenii foarte diversificate care îmbin ă talentul cu autoeduca ţ ia şi pot s ă ofere valoare imens ă oamenilor care au nevoi ş i sunt dispu ş i s ă pl ă tească pentru acea valoare.

Profesorii din ş coli şi facult ăţ i vor fi înlocui ţ i de exper ţ i care vor apă rea de peste tot în lume ş i care cu pasiune, devotament ş i perseveren ţă vor oferi lumii acele lucruri de care lumea are nevoie ş i nu îi vor considera pe oameni ni şte oi tâmpite care trebuie duse la p ăscut zilnic, ci vor trata oa- menii ca pe ni şte fiinţe umane cu un poten ţ ial extraordinar.

ţ iva din exper ţi ş i site-urile cu care eu am crescut ş i evoluat în ultimii 10 ani:

TED Talks

Amazon.co.uk (de unde imi iau majoritatea materialelor educationale)

Acestea sunt doar câteva din siturile, blogurile sau exper ţ ii care m-au educat şi m ă educ ă pe mine în continuare. Nu exist ă facultate în lume care

s ă poat ă bate valoarea oferită de aceş ti oameni ş i site-uri. Ş i asta e cheia evoluţ iei ş i dezvoltă rii rapide: AUTOEDUCAŢ IA.

Lucrurile se mi șc ă atât de repede încât deja po ţ i s ă vezi dou ă poveş ti de succes despre educa ţ ia care va înlocui actualul sistem educa ţ ional:

Evolve a lui Paul Coman ș i Sex Systems al echipei noastre.

8

Lumea care are ochi să vadă ş i urechi s ă audă deja se preg ă te ş te pentru noua er ă educa ţional ă . În acest an vei vedea multe cursuri online din partea oamenilor din cele mai diferite ş i ciudate domenii.

Noul val a pornit deja. Tu ce ai de gând s ă faci? Să te la ş i dus de val sau s ă fii persoana care genereaz ă noul val? Aş tept feedback-ul t ău despre actualul şi viitorul sistem educa ţ ional.

Vreau s ă fac un material pdf gratuit pe care s ă îl distribui cât mai mul- tor oameni, iar în acest articol ai materialul iniţ ial. Vreau s ă ş tiu părerile tale, bune ş i rele ş i vreau s ă ştiu ce alte argumente putem aduce pro sau contra.

Salut Pera!

Din pă cate ai dreptate, ş colile ş i facult ăţile chiar sunt pe moarte. Dup ă ce am citit Robert Kiyosaki “Tat ă Bogat Tată S ărac”, mi-am dat seama c ă ş coala nu m-a

ajutat cu nimic

un site de anun ţ uri imobiliare pe care l-am deschis dup ă ce am citit cartea de mai sus ş i m ă preg ă tesc şi de un magazin virtual. P ăcat c ă nu am citit-o când eram mai tân ă r. Ş i mai sunt ş i la facultatea de psihologie. (Marian)

Am un job full-time care îmi asigur ă bani cât s ă nu mor de foame,

Felicit ă ri pentru ceea ce face ţ i. Eu sunt exemplul clar la ceea
Felicit ă ri pentru ceea ce face ţ i. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu descrii mai
sus. Am 30 de ani, am f ă cut dou ă facult ăţi, un masterat ş i anul ăsta sunt pe cale s ă
îmi termin doctoratul ş i degeaba. Habar nu am care sunt abilităţile mele, am dou ă job-
uri ş i tot nu reuş esc s ă m ă între ţ in singur ă. Mi-aş fi dorit s ă aflu aceste lucruri privind
dezvoltarea abilităţ ilor în şcoal ă , dar niciodată nu e prea târziu, ca s ă închei într-un ton
optimist. Succes! (Diana)
Felicită ri pentru ceea ce faceţ i. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu
Felicită ri pentru ceea ce faceţ i. Eu sunt exemplul clar la ceea ce tu descrii mai
sus. Am 30 de ani, am f ă cut dou ă facult ăţi, un masterat ş i anul ăsta sunt pe cale s ă
îmi termin doctoratul ş i degeaba. Habar nu am care sunt abilităţile mele, am dou ă job-
uri ş i tot nu reuş esc s ă m ă între ţ in singur ă. Mi-aş fi dorit s ă aflu aceste lucruri privind
dezvoltarea abilităţ ilor în şcoal ă , dar niciodată nu e prea târziu, ca s ă închei într-un ton
optimist. Succes! (Diana)

9

Am un copil în clasa a VII-a, am avut nevoie de vreo 2 ani s ă-l conving că nu tre-

buie s ă înve ţ e exact cum au scris în clas ă sau cum scrie în carte

mi-a luat ceva timp

pân ă am reu şit s ă -l învăţ s ă gândească logic, s ă vizualizeze, s ă lucreze cu schiţ e, s ă înve ţ e ESEN ŢA, nu toate balivernele ce i se predau. Profesorii se pierd în detalii, de elevi

nici nu vorbesc

este foarte trist c ă ace ş ti copii termin ă liceul sau facultatea pe banii

p

ărin ţ ilor ş i ei nu ş tiu pe ce lume tr ă iesc

Nu au nici m ăcar idee ce vor s ă fie ş i nimeni

nu este interesat dacă ace ş ti copii au sau nu au înclina ţie spre ceva

Concluzia e

foarte simpl ă : se doreş te o genera ţ ie de mediocri care pot fi conduş i ş i manipulaţ i fă r ă nicio problem ă . Cu respect, Nelli.

Este adev ărat, sistemul educa ţ ional este în c ădere liber ă de ceva
Este adev ărat, sistemul educa ţ ional este în c ădere liber ă de ceva vreme, e nevoie
cu siguran ţă de o schimbare, ş coala trebuie s ă existe, specializ ările pe anumite dome-
nii de asemenea sunt foarte importante. E nevoie de experti, de oameni care au reu-
ş
it, care s ă poat ă transmite informa ţia corect ă. Puterea exemplului e cea mai impor-
tant ă . (Alin)
Am f ă cut o facultate doar pentru diplom ă, care s ă m ă
Am f ă cut o facultate doar pentru diplom ă, care s ă m ă ajute în meseria pe care o
practic
s ă pot fi în regul ă cu actele. Sunt pe cont propriu, iar facultatea nu m-a
ajutat aproape deloc, exceptând faptul c ă am întâlnit un prof care ne stimula ş i tr ă ia în
realitate, în prezent
anticipând ş i tendinţ ele de viitor. Oameni ca el se g ă sesc mer-
gând la cursuri de formare, de perfecţ ionare
nevoie. (Marian BT)
pl ătite, dar care î ţi ofer ă ceea ce ai

Sunt din Moldova ş i visul meu din totdeauna a fost s ă învăţ în România, îns ă după acest articol cred c ă nu e a ş a mare deosebire între sistemele de înv ăţă mânt. Am f ă cut liceul (3 ani), nici pân ă azi nu în ţ eleg care e rolul lui în via ţa mea, apoi facultatea de asisten ţă social ă (al ţ i 3 ani), nu pentru c ă voiam eu, ci pentru că p ărin ţ ii îmi tot ziceau

"trebuie, a şa face toat ă lumea". Din 6 ani, 5 i-am pierdut aiurea

pentru c ă doar din

facultate am luat ceva ce m ă interesa, dar nu foarte mult. La noi în ţar ă asistenţ a so- cială e perceput ă gre ş it ş i nu e apreciată , deş i majoritatea au nevoie de un specialist în acest domeniu, dar niciodat ă nu o s ă recunoască asta. Am ajuns s ă lucrez ca psi- holog pentru copiii cu nevoi speciale pe baza particip ării la câteva traininguri + c ă r ţ i de

psihologie care le-am înv ăţat singur ă + discu ţii cu speciali ş ti psihologi. În tot sistemul ă sta de învăţământ, v ăd doar rostul ş colii primare, în rest

balade ş i

pove ş ti ş i nimic conving ă tor

(Lia)

10

 

Învâ ţ âmântul e ca un sistem “paralel” vie ţii, care pare s ă promoveze valori care nu

ş i mai au locul sau oricum “taie aripile personale” ş i pune în loc “o re ţet ă a copilului

î

cuminte, respectuos, tă cut, supus, care va reuş i în via ţă”. Sunt martor ă zilnic la asta ş i

m

ă simt fragmentat ă interior întrucât la cabinet caut al ături de elevii cu care lucrez va-

riante de a r ă mâne ei înş i şi într-un sistem în care sunt pedepsi ţi pentru asta. Ş i devin confuz ă, mai ales când intru la clas ă ş i v ăd manfestă ri agresive ale elevilor sau co- mentarii gen “Nu vreau, pentru c ă nu eu am ales asta, etc”, iar majoritatea profesorilor iau personal astfel de comentarii, le sancţioneaz ă sau îi abandoneaz ă plimbându-i de la o ş coal ă la alta.

Schimbare? Dac ă m ă gândesc strict la mine, primul gând e s ă abandonez
Schimbare? Dac ă m ă gândesc strict la mine, primul gând e s ă abandonez siste-
mul. Tipic, nu? Dacă m ă gândesc la sistem ş i continui a căuta siguran ţa voi deveni un
cameleon veritabil. În cabinetul psihologic “pentru libertate”, în clas ă “pentru siguran-
ţă ”. Am motivaţ ie să fac ceva, hm, oare? (Claudia)

Par ţ ial de acord. Ce spui tu e valabil în cazul universit ăţilor mediocre, din ce în ce mai multe în Romania. Totu ş i, m ă îndoiesc că un excelent medic, fizician, matemati- cian, informatician se va putea forma din punct de vedere intelectual înafara unei ş coli universitare. Contează foarte mult mentorii pe care îi ai în jurul tău, începând de la co- legi ş i continuând cu profesorii. Ceea ce afirmi tu nu are valabilitate în cazul universi-

ăţ ilor de renume din exterior. E mai mult o încercare de buzz (în termeni de marketing)

t

din partea ta şi a celor ca tine. Oricum, apreciez multe din ac ţ iunile tale, dar în cazul de fa ţăa ar trebui s ă faci o deli- mitare. Ş i nu cred c ă educa ţ ia se poate face citind doar cărti. Aceasta este doar o

completare pe care oricine ar trebui s ă o aib ă începând din familie ş i continuând cu primii ani de ş coal ă care sunt definitorii. (Silviu)

Referitor la ş coala din ziua de azi, sunt ş i eu interesată unde se va ajunge. Sunt student ă la master în anul I ş i sunt cât se poate de dezam ăgit ă. Nu vreau s ă gene- ralizez, poate mai este ş coal ă unde chiar se face treab ă, dar aud doar p ă reri negative. Dac ă vrei să pl ă te ş ti f ă r ă s ă înveţ i nimic, doar pentru diplom ă, e ş ti unde trebuie. Eu chiar vreau să înv ăţ câte ceva din perioada facult ăţii ş i nu doar s ă umplu rândurile cu cei care sunt respin ş i de angajatori din cauza lipsei de experienţă . Noroc că mai exist ă cursuri gratuite sau pl ă tite, sau programe de voluntariat sau organizaţ ii studenţ e ş ti, unde se mai învaţă câte ceva. A ş tept cu interes o schimbare în bine în sistemul edu- ca ţ ional. (Nicoleta)

11

Este prima dată când citesc postă rile tale. Sunt mai mult decât reale, pentru mine sunt palpabile, sunt adev ă rul din fa ţă, sunt labirintul care îmi d ă b ătăi de cap. Am 23 de ani ş i sunt proasp ă t ie şit ă dintr-o facultate de renume din România. Vorbeam cu fo ş tii colegi c ă suntem mai r ă t ă ci ţ i decât atunci când am intrat în facultate. Ceea ce am înv ăţ at în anii de studiu a fost supunerea la un sistem ponosit, pr ă fuit, sus ţ inut de oameni la fel de lipsi ţi de vlag ă , interes ca ş i universitatea pe care o reprezint ă . Uneori am atacuri de panic ă, c ă ci nu stiu încotro m ă îndrept, nu-mi gasesc locul în societate, nu m ă pot defini, nu am contur, form ă, culoare. Uneori m ă simt a fi un “nimic” ş i asta pentru c ă nu reu ş esc s ă descifrez rolul meu în acestă țar ă numită România. (Ada)

Vorbe ş ti aici de excelen ţ a într-un domeniu, calitate total diferit ă de cultura gene- ral ă care se ofer ă maselor în ş coală . Făr ă cultur ă general ă, f ăr ă fundamente, nu am avea de unde s ă ş tim ce ne place ş i de la ce s ă plec ăm pe calea autoeduc ă rii. Ş coala are rostul ei, a ş a cum este acum sau cum o s ă fie în viitor. Ea este perfectibil ă ş i tre- buie s ă fac ă mai bine un singur lucru: s ă încurajeze cretivitatea ş i spiritul autodidact. Eu am f ă cut facultatea de fizic ă ş i pot spune c ă f ăr ă ea, f ăr ă cuno ş tinţ ele înv ăţate aco- lo, nu se poate înv ăţ a nimic care s ă adauge ceva la patrimoniul stiin ţ ific ş i tehnologic deja existent. Nu am mai progresa tehnologic, nu am mai avea cercetare ş i progres în microelectronică , în cercetarea spaţ ial ă sau energetică nuclear ă, ca s ă dau numai câteva exemple. Ş coala are rolul ei, iar elitele ş tiin ţifice, ş i nu numai, nu se pot forma în afara acesteia. Vânză torii pot urma un alt curs, îns ă ei nu ar aduce nimic nou tehno- logic societ ăţ ii în care tr ă im, societate dezvoltat ă fundamental tehnologic :-) Dac ă este bine s ă avem o asemenea societate, tehnologică, aceasta este o altă dis- cu ţ ie. P ă rerea mea este c ă dac ă nu se neglijeaz ă latura umană, spiritual ă , totul ar fi perfect, iar tu faci un lucru nemaipomenit în acest sens, îns ă, te rog, nu generaliza cu ideile tale :-)

Cu drag, Mihai Rauta

Drag ă Pera, de obicei articolele tale sunt interesante, dar te-aş ruga s ă mai me- ditezi la chestia “Asta înseamn ă c ă dac ă profesorul care m ă învaţă pe mine s ă reu-

ş esc în via ţă nu a facut el însu ş i cu succes lucrurile pe care mi le doresc eu în viaţă,

NU VA PUTEA S Ă M Ă ÎNVE Ţ E PE MINE S Ă OB Ţ IN CE VREAU!” pentru c ă nu ş tiu dacă pro-

fesorul de sport trebuie să fie doar atlet de talie mondial ă ca s ă înve ţi ceva de el sau profesoara de muzic ă s ă fie doar Mariana Nicolesco, c ă altfel nu are ce s ă te înve ţ e. Ca s ă te asculte Mariana Nicolesco cum cânţi trebuie s ă dai bani serio ş i, nu s ă aş tep ţ i gratis la înv ăţământul de stat, mai ales la salariile actuale. Sper că realizezi. (Marina

12

Vorbeam despre mediocritate. Dacă tu vrei s ă fii atlet şi poate ai talent pentru
Vorbeam despre mediocritate. Dacă tu vrei s ă fii atlet şi poate ai talent pentru
asta, s-ar putea s ă r ămâi un desc ărc ător/încă rcător pentru c ă nu te-a descoperit
nimeni. Da, profesorul de sport te poata învăţ a s ă faci mi ş care. Dar nu s ă excelezi în
sport. Ş i eu vorbesc de excelen ţă. În toate domeniile. (Pera Novacovici)

Facebook

FriendFeed

LastFM

LinkedIn

Picasa

Twitter

YouTube

13

PERA NOVACOVICI
PERA
NOVACOVICI
PERA NOVACOVICI Î ţ i mul ţ umesc c ă faci parte din comunitatea Personalitate Alfa.
Î ţ i mul ţ umesc c ă faci parte din comunitatea Personalitate Alfa. Noi
Î
ţ i mul ţ umesc c ă faci parte din comunitatea Personalitate
Alfa. Noi suntem vârful de lance al schimbă rii.