CONSILIERE

EDUCATIONALA SI IN
CARIERA

REFERAT

ORIENTAREA ÎN
CARIERĂ A
ADOLESCENŢILOR ŞI
ROLUL FAMILIEI

Motivatia alegerii temei

Tema aleasa are legatura in primul rand cu mine, mai exact cu rolul de tata a 2 copii.
Momentul alegerii unei vocatii are de cele mai multe ori legatura cu familia, cu mediul
familial, cu modelele oferite, care de multe ori sunt urmate dintr-o inertie considerata
fireasca. Cred ca realitatea in care copiii traiesc, in mod automat viitorul pe care acestia il
vor avea se transmite prin osmoza, prin copierea modelelor comporatamentale a parintilor
si a familiei de provenienta. Se spune ca suntem media celor 5 cele mai apropiate
persoane din viata noastra. Este fundamental pentru un parinte ca acesta sa fie constient
ca pe umerii sai ’’apasa’’ rolul de model, copiii ne vor urma intotdeauna modelul si de
cele mai putine ori sfatul ……. Asa cum spunea si Mahatma Gandhi: „Fii tu insuti
schimbarea pe care vrei s-o vezi in lume”, pentru orientarea copiilor catre o vocatie
potrivita, este de asemenea important sa se asigure si un mediu ’’neutru’’ in care copilul
sa se poata descoperi pe sine, nealterat si necontaminat de modele transgenerationale,
indiferent de cat de functionale ar fi acestea.
Este foarte important sa nu transformam proprii nostri copii in niste extensii ale propriilor
noastre visuri si nazuinte nepuse in practica si sa-i lasam sa-si exprime propriul potential,
propria menire pentru care au venit aici pe aceste ’’meleaguri’’.

Cuvinte cheie: consiliere educationala, consiliere cariera, vocatie

Pedagogul italian G. Callo considera: „a orienta înseamnă a educa”. Nu poți să educi,

spune Callo, dacă nu educi atitudini, interese, trăsături de caracter şi nu poţi să instruieşti
dacă nu orientezi pe fiecare om în direcţia semnalată de trăsătura specifică a personalităţii
sale.

Această dificultate a tinerilor de a-și alege o carieră pe care să o urmeze în viitor,

reprezintă una din marile probleme ale societății. Ei au nevoie de ajutor pentru a depăși
această etapă problematică a dezvoltării personale și profesionale. Omul este propriul său
manager, el trebuie să-şi evalueze resursele cu realism, să-şi stabilească obiectivele şi să
elaboreze proiecte existenţiale pe termen lung, mediu şi scurt, să se folosească de
oportunităţi pentru a atinge scopurile de etapă. Identificarea unor scopuri de succes va
determina persoana să acţioneze în consecinţă.

Cariera reprezintă totalitatea profesiilor, meseriilor, ocupațiilor, rolurilor sociale,

familiale, funcțiilor, experiențelor de muncă, timpul liber, hobby-urile – este viața însăşi.
Toate evenimentele care ni se întâmplă, de la naștere și pâna la sfârșitul vieții, ne
afectează viața/cariera. Cariera este definită de Butnaru (1999) ca o succesiune de
profesii, îndeletniciri şi poziţii pe care le are o persoană în decursul perioadei active de
viaţă, inclusiv funcţiile pre-vocaţionale (cum sunt cele de elevi şi studenţi, care se
pregătesc pentru viaţa activă) şi post-vocaţionale (pensionarii care pot avea rol de
colaboratori, mentori). Mulţi autori fac o distincţie clară între cariera obiectivă şi cea
subiectivă:
• Cariera obiectivă este o succesiune de poziţii în structurile ierarhice organizaţionale,
împreună cu funcţiile asociate.
• Cariera subiectivă este cadrul dinamic în care un individ îşi percepe căile de orientare şi
dezvoltare personală, bazându-se pe calităţi, competenţe şi experienţe personale.
Cariera individuală se dezvoltă prin interacţiunea dintre aptitudinile, abilităţile, nevoile şi
aspiraţiile individului şi experienţa profesională pe care i-o furnizează
organizaţia/compania. Din această perspectivă, cariera poate fi privită ca o succesiune de
experienţe separate sau care se corelează între ele.
Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. Pe
măsură ce ele se intersectează cu interesele, motivaţiile şi valorile personale ale
individului şi ale mediului extern, social şi economic, se poate ajunge la modelarea unui
traseu profesional optim.

Orientarea profesională este o activitate bazată pe un sistem de principii, metode şi

procedee de îndrumare a persoanei către o profesie sau un grup de profesii, în
conformitate cu aptitudinile, înclinaţiile şi interesele sale şi, pe de altă parte, în funcţie de
perspectivele pieţei forţei de muncă şi dinamica sferei ocupaţionale. Prin orientare
profesională se urmăreşte găsirea pentru fiecare individ a ocupaţiei potrivite, respectiv
asigurarea unui dublu acord între posibilităţile individuale şi exigenţele profesiilor şi între
aspiraţiile individului şi nevoile societăţii (Butnaru,1999). Să obţii un loc de muncă este
important, dar este de asemenea important să înţelegi că fiecare activitate profesională
practicată face parte din cariera ta, după cum tot din carieră fac parte şi activităţile de
învăţare, modalităţile de petrecere a timpului liber şi activităţile de voluntariat. Tot ceea
ce faci acum, primele joburi sau următoarele – reprezintă paşi în carieră.
Mihai Jigău în lucrarea Consilierea carierei (2001), realizează o sinteză a principiilor ce
ghidează consilierea vocațională:
 consilierea carierei trebuie să fie un proces educativ, dinamic și continuu;
 consilierea trebuie să fie în concordanță cu sistemul de interese, motivații și aptitudini
ale consiliatului;
 consilierea trebuie să ofere individului prilejul unei dezvoltări personale, să fie o
provocare stimulatorie și o sursă de satisfacții și afirmare;
 beneficiarii serviciilor de consiliere vocațională trebuie să fie informați asupra situației
socio-economice în plan național, regional și local, cât și asupra evoluției probabile a
pieței forței de muncă;
 orientarea profesională trebuie să asigure o concordanță între ce poate, ce dorește și ce
opțiuni are consiliatul.

Alegerea unei profesii trebuie să ţină cont de mai multe criterii cumulate pentru a avea
un rezultat profesional cu satisfacţie pe termen lung:
 activitatea desfăşurată să fie propria alegere;
 să aibă aptitudini şi abilităţi necesare profesiei alese;
 dorinţa de a face această profesie o perioadă de timp cât mai îndelungată;
 activitatea desfăşurată să îi aducă satisfacţie şi împlinire;
 condiţiile de lucru să fie cele dorite;
 câştigul financiar să corespundă aşteptărilor fiecăruia;
 să fie o activitate cu cerere pe piaţa muncii şi peste 10 ani pe cât posibil;
 să nu simtă că depune efort, ci că va fi plătit pentru a face ceea ce îi place (situaţie
ideală);
 să îi facă plăcere să se perfecţioneze continuu în acest domeniu;
 să creeze un echilibru profesie/viaţă.

Studii de caz
Exemplul I
M în vârstă de 16 ani este elev în anul II la Şcoala de Arte şi Meserii, specializarea
zugrav-vopsitor. Provine dintr-o familie cu o situaţie materială modestă. După 1990
părinţii rămân fără serviciu şi la terminarea perioadei de şomaj şi a ajutorului social
situaţia lor economică se înrăutăţeşte. Un frate şi o soră mai mare părăsesc casa
părintească în momentul în care reuşesc să-şi găsească un loc de muncă. Tatăl este bolnav
de TBC şi a devenit alcoolic, iar atmosfera din casă este tot mai neplăcută. M caută să
ascundă cât poate situaţia reală din casă, mai ales faţă de colegii de clasă. Visul său este
de a-şi continua studiile şi de a urma facultatea de construcţii. Părinţii însă fac presiuni
asupra lui să se angajeze pentru a suplimenta veniturile familiei. Din această cauză sunt
multe certuri în casă. M nu ştie ce să facă, unde poate găsi îndrumare sau sprijin financiar
şi de aceea solicită ajutorul consilierului.

Concluzii 
Se poate vedea un caz fericit in care adolescentul gaseste forta intrinseca de a se ridica
peste media aritmetica a familiei de provenienta, incearca sa-si depasesca conditia, si,
mai mult decat atat, apeleaza si la sfatul unui consilier. Se contureaza un deznodamant
fericit, odata cu implinirea varstei de 18 ani, cel mai probabil si acesta va parasi casa
parinteasca asa cum au procedat si fratii sai mai mari care confirma inca o data ca mediul
neplacut din casa face imposibila coabitarea cu parintii.

Exemplul II
S are 22 de ani şi este studentă în anul I la medicină. Este singură la părinţi şi a fost un
copil care nu a făcut probleme. Mama este farmacistă, iar tatăl medic de renume. Ambii
au sfătuit-o pe S să urmeze facultatea de medicină, deşi S nu dorea acest lucru. A încercat
de mai multe ori până a reuşit, părinţii au sprijinit-o financiar. S însă nu promovează
examenele din primul an şi îşi anunţă părinţii că se retrage de la facultate pentru că nu
face faţă. Mai mult, intră într-un anturaj pe care mama îl descrie ca având o influenţă
proastă asupra fetei. Părinţii nu o pot controla, fiind în alt oraş. Mama cere ajutorul
consilierului pentru că S nu este preocupată de viitorul ei. Ea o descrie pe S ca fiind o fire
timidă şi influenţabilă, cu aplecare spre artă (a făcut liceul de muzică şi ar fi dorit să
urmeze conservatorul), dar părinţii au considerat că nu este o meserie de viitor şi au luat
decizia ca ea să urmeze medicina, în ciuda interesului fiicei pentru alt domeniu.

Concluzii
Un caz tipic in care parintii incearca sa-si depersonalizeze propriul copil impunand un
model propriu, intr-o maniera total necastigatoare. Tanara si-a gasit vocatia si a fost
impiedicata sa si-o urmeze in continuare, intreruperea studiilor la facultatea de medicina
a venit ca un firesc la tot acest scenariu, de multe ori renuntarea este o componenta a
curajului, a puterii (Cunostinta este despre acumulare, intelepciunea este despre
eliminare). Cel mai probabil si de dorit, ar fi ca aceasta sa-si urmeze visul facand ceea ce-
si doreste cu adevarat, ceea ce ‘’a fost pus deoparte’’ pentru ea. Are de partea ei tineretea,
varsta nu o va penaliza pentru acest tempo pierdut, ba poate chiar in el, cu titlu
compensator, isi va gasi resursele pentru a reporni in forta pe drumul ei. Este

Exemplul III
Mă numesc Renata. Am 24 de ani şi 2 copii. Fetiţa are 4 ani iar băieţelul doar 6 luni. Nu
am serviciu de la naşterea fetiţei. Am început să lucrez într-un restaurant fast food încă
din liceu. După ce am absolvit liceul şi mi-am luat diploma de bacalaureat, am lucrat pe
un post de chelneriţă într-un restaurant, muncă pe care am încheiat-o când am rămas
însărcinată cu primul copil. Mi-a plăcut să muncesc, să fiu pe picioarele mele, dar era
greu să lucrez fiind însărcinată. Tatăl copilului mi-a spus că mă va ajuta şi el, aşa că am
renunţat la slujbă. Însă acesta nu a stat prea mult cu mine, iar noi ne certam tot timpul,
oricum. Când fetiţa a împlinit 3 ani, am găsit o vecină care să aibă grijă de copil ca să mă
pot angaja din nou ca operator la o centrală telefonică. Nu mi-a plăcut prea mult munca
aceasta. Am rămas însărcinata iar după 3 luni. Am mai continuat să muncesc câteva luni,
după care am renunţat. Acum nu ştiu ce să fac: copiii au nevoie de îngrijire, dar îmi este
greu pentru că nu am bani suficienţi şi nici cine să mă ajute.

Concluzii
Este o situatie cu care tinerele mame se confrunta inevitabil, perioada maternitatii are
aceasta componenta a unei izolari sociale in ceea ce priveste activitatea/vocatia. Studiile
sau lipsa lor pot influenta alegerile si posiblitatile ulterioare vis-a-vis de reintegrarea in
campul muncii, reintegrare direct proportionala cu varsta, pregatirea preofesionala,
studiile, experienta, etc
Din nou, fiind vorba de o persoana foarte tanara, reconversia profesionala si recalificarea
in paralel cu munca, sau chiar la locul de munca, pot fi o solutie pentru multe astfel de
persoane. Rolul consilierului este de a o incuraja si de a o ajuta sa-si gaseasca
vocatia/chemarea, aceasta neamintind in nici un moment nimic despre ceea ce si-ar fi
dorit sa faca. Consilierea trebuie facuta in functie de profilul psihologic al persoanei, de
potentialul acesteia, de scenariul de viata, te timpul pe care il are la dispozitie, situatia
familiala, disponibilitatea de a invata lucruri/competente noi, disponibilitatea vis-a-vis de
mobilitate sau chiar de schimbarea orasului/tarii.

Concluzii teoretice si practice

In final, concluzia care prinde contur se bazeaza pe ‘’omul potrivit la locul potrivit’’,
ecuatie care desi tine de noi s-o infaptuim, are parte pe parcursul ei de foarte multe
variabile (personale, familiale, sociale) ce pot interfera, pot amana momentul sau chiar il
pot face sa nu se mai manifeste.
Pentru un tanar ‘’in cautare’’ este fundamental sa fie inconjurat de persoane hranitoare,
care sa-i alimenteze visurile, sa-l ajute sa-si atinga maximul potential in ceea ce-si doreste
sa faca cu viata sa …….
Componenta sociala si dinamica activitatilor sunt intr-o continua schimbare, in era
informationala apar foarte multe activitati noi, fara un minim istoric, autogenerate de
nevoia si timpul in care traim.
Trecerea de la epoca agrara la cea industriala si acum la cea informationala, a fost mereu
o provocare nu doar pentru tineri ci si pentru persoane de varste mai inaintate puse in
situatia unei reconversii profesionale, partiale sau totale.
Ramane mereu o provocare si un exercitiu pe care fiecare trebuie sa si-l asume, daca
cineva isi doreste libertatea sau siguranta, daca doreste sa urmeze un parcurs din postura
de angajat, o profesie liberala sau daca are ca target sa activeze din postura de
antreprenor/investitor.
Exista bineinteles un timp pentru toate, un detaliu extrem de important, chiar si in cazul
unei decizii fericite, este gasirea unui mentor si intrarea intr-un proces de apreciere fata
de acesta. Se escaladeaza niste momente foarte importante, se castiga foarte mult timp si
se invata foarte multe lucruri de la cineva care a gresit destul de mult pentru ca o parte
din aceste greseli sa nu mai fie repetate.
Alegerea vocatiei are dupa parerea mea ca principal obiectiv plusul de valoare pe care
cineva il genereaza in societate, schimbarea si diferenta pe care o face pe acest Pamant.

Bibliografie:
1. Băban, Adriana, 2001, Consiliere educațională, Editura Ardealul, Cluj Napoca;
2. Holban, Ion, 1973, Orientarea școlară, Editura Junimea, Iași;
3. Jigău, Mircea, 2001, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti;
4. Plosca, Marin, 2001, Consiliere privind cariera, aplicaţii în şcoală, Editura Dacia,
Cluj-Napoca;
5. Tomşa, Gheorghe, 1999, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi
Presă ,,Viaţa Românească”, Bucureşti.

Biblioteca virtuala:
 www.scribd.com
 www.slideshare.net
 www.biblioteca.regielive.ro

Articole:
 https://www.scribd.com/document/224768556/Consiliere-Vocationala
 https://biblioteca.regielive.ro/referate/psihologie/consiliere-vocationala-
345631.html
 https://www.slideshare.net/simedruana1/consilierea-si-orientarea-carierei
 https://biblioteca.regielive.ro/referate/psihologie/consilierea-carierei-
207385.html
 https://www.scribd.com/doc/46745120/Referat-La-DEZV-Prof-Si-Man-
Carierei