UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE SOCIALE

Principalii factori care influențează opțiunea pentru carieră

la tinerii de liceu. Studiu de caz la Colegiul Național David
Prodan, Cugir

Profesor Coordonator: Studentă:

Lect. univ. dr. Stânea Rodica Silvia Bura Anamaria

Alba Iulia

2018
 Cuprins

Introducere..........................................................................................pg. 3

Capitolul 1: Cadrul teoretic al problemei studiate.............................pg. 5

1.1 Definirea conceptelor....................................................................pg. 5

1.2. Principala teorie...........................................................................pg. 8

Capitolul 2: Designul de cercetare......................................................pg. 11

2.1 Scopul și obiectivele cercetării.....................................................pg. 11

2.2 Ipotezele și întrebările cercetării.................................................pg. 11

2.3 Metodele și instrumentele de cercetare.......................................pg. 13

2.4 Prezentarea populației alese pentru cercetare............................pg. 14

Capitolul 3: Rezultatele cercetării și interpretarea acestora...............pg. 15

3.1 Rezultatele întrebărilor din chestionar și interpretarea acestora..pg. 15

3.2 Interviurile și analiza acestora......................................................pg. 27

3.3 Verificarea ipotezelor și răspunderea la întrebările studiului....pg. 30

Concluzii................................................................................................pg. 35

Încheiere................................................................................................pg. 36

Anexe.....................................................................................................pg. 37

Bibliografie............................................................................................pg. 41
 Introducere

Am ales această temă deoarece am considerat faptul că, alegerea carierei este un moment
foarte important în cadrul dezvoltării unui tânăr de liceu, atât din punct de vedere profesional,
dar și din cel personal. La vârsta adolescenței, se dobândesc experiențe care pot ajuta la formarea
unui elev de liceu intr-un individ care are un rol aparte in cadrul societății în care trăiește.

Deși, unele persoane își pot schimba cariera de mai multe ori pe parcursul vieții, perioada
aceasta este foarte importantă în formarea unei persoane, și în cele mai multe cazuri, cariera pe
care o alege un tânăr îl va marca pe viață și îl va ajuta să își găsească un rost în viață.

Dacă meseria aleasă de tânăr coincide cu personalitatea acestuia, cu aptitudinile,

aspirațiile acestuia, el va avea un randament mare și o dorință de a se dezvolta mult mai mare
decât o persoană care a fost forțată să ia o anumită cale in viață pe care nu o dorește.De multe
ori, o persoană care ajunge să lucreze într-un domeniu pe care nu îl dorește, nu va fi niciodată în
formă maximă și nu va putea da randament maxim.

În perioada adolescenței, tinerii de liceu își formează primele impresii despre viață și
începe să ia decizii care îi vor afecta viața, atât în viitorul apropriat, dar și cel de lungă durată.
Încep să iși aleagă cariera pe care doresc să o urmeze, se interesează de ea, și încep să se
pregăteasca pentru ea, dar și viitoarele greutăți prin care vor trece. În această perioadă
importantă, când ei sunt nevoiți să decidă ce doresc să realizeze in viață, influența pe care o are
mediul extern asupra lor poate avea un efect pozitiv, dar și negativ pentru viețile lor. Unele
familii, de exemplu, iși forțează copii să meargă pe un anumit drum profesional, să învețe mult
pentru ca tinerii să ajungă medici, avocați, sportivi, și orice altă profesie. Deși majoritatea au
intenții bune, și doresc binele copiilor, ei nu iau in considerare faptul că, poate, unii tineri nu sunt
făcuți pentru a face anumite lucruri. Nu au aptitudinele necesare job-ului, și nu pot lucra la fel de
bine ca o persoană care chiar se pricepe la anumite părți ale acestuia. Tinerii pot fi influențați și
de către prieteni, unii alegând un anumit loc de muncă pentru a fi considerat parte din grupul de
prieteni de care aparține, sau a putea fi mai apropriat de un prieten pe care deja îl are, în cazul în
care amândoi doresc să lucreze împreună.

3
 Deși există multe cazuri în care tinerii ajung să se obișnuiască cu un anumit loc de
muncă, multe persoane nu reușesc să facă față acestuia pe viitor, datorită incompatibilității lor cu
acel loc, în cazul în care nu au decis de unii singuri ceea ce doresc să facă pe viitor. Multe
persoane ajung să intre în depresie, sau să renunțe la job, și să ajungă să realizeze la 30-40 de ani
de faptul că nici măcar nu știu la ce lucruri se pricep. Alte persoane ajung să nu poată sa renunțe
la locul de muncă deoarece s-au obișnuit cu rutina în care se află, și le este teamă de riscul de a
nu-și mai putea găsi un loc de muncă dacă renunță la actualul, rămânând astfel nefericiți toată
viața deoarece nu au reușit să iși ducă la împlinire dorințele pe care le au.

4
 Capitolul 1: Cadrul teoretic al problemei studiate

1.1 Definirea conceptelor

Conceptul de carieră este unul foarte complex, pe care mulți teoriticieni au încercat să îl
definească. NCDA ( National Career Development Association) spune despre carieră faptul că
aceasta reprezintă totalitatea muncii și a timpului liber care implică pe un individ pe toată durata
vieții acestuia.

Gybsers & More(1981) sugerează faptul că, termenul de carieră conține toate rolurile,
circumstanțele și locurile pe care o persoană le experimentează de-a lungul vieții acesteia.

McDaniels (1978) consideră faptul că, deși locul de muncă și ocupațiile unei persoane
sunt parte din cariera acesteia, ele nu o definesc în totalitate, ea însemnând un mod de viață care
integrează atât munca, cât și activitățiile pe care o persoană le produce în timpul liber.

Raynor & Entin ( 1982) arată faptul că, termenul de carieră reprezintă o combinație de
concepte fenomenologice și comportamentale, care reflectă percepția de sine a individului, în
raport cu contextul social care privește trecutul și experiențele individului, dar și planurile de
viitor.

În opinia lui Super ( 1976), cariera poate fi recunoscută ca progresul evenimentelor care
formează viața omului. Secvența tuturor ocupațiilor și a rolurilor, care, împreună doar arată
angajamentul individului față de munca pe care o depune în cadrul dezvoltării de sine. El
consideră de asemenea, faptul că, cariera conține multitudinea de activități, atât salariate, dar și
neplătite, pe care un individ le prestează de-a lungul vieții, din perioada adolescenței, și până la
vârsta pensionării.

Deși toate aceste definiții sunt formulate în moduri diferite, toate au aspecte comune, care
pot ajuta la formularea unei definiții mai complete a carierei.

Astfel, cariera poate fi considerată unică de la individ la individ, ea fiind formată din
multitudinea de activități pe care o persoană le prestează de-a lungul timpului, fie că sunt legate

5
de muncă, sau de timpul liber. De asemenea, ea include totalitatea experiențelor prin care o
persoană ajunge să invețe mai multe lucruri despre sine, și mediul în care trăiește.

Alegerea carierei reprezintă un proces foarte complex, care începe încă din copilărie, și
continuă pe toată durata vieții unei persoane. Acesta are un impact foarte important în viața unei
persoane la vârsta adolescenței, perioadă foarte complexă din toate punctele de vedere. Un tânăr
care se află în acest moment din viața lui are mai multe decizii importante de luat, care îi pot
schimba viața. De asemenea, este foarte vulnerabil în aceste momente din viață, deci poate fi
ușor influențabil în momentul în care este nevoit să aleagă o anumită cale profesională.

În cadrul alegerii carierei, există mai mulți factori, care pot influența foarte mult viitorul
unui tânăr, printre care pot fi amintiți următorii:

a. Familia

b. Școala

c. Presa și Mass Media

d. Prieteni și cunoștiințe apropriate

e. Experiența personală și auto-cunoașterea

a. Familia

Familia este unul dintre cele mai importante, dar și cunoscute influențe pe care un tânăr le poate
avea. De foarte multe ori, există cazuri de părinți care încearcă să iși convingă fiul sau fiica să
urmeze o anumită facultate, sau să iși caute un loc de muncă pe care ei îi decid. Primele persoane
care sunt alături de tineri, încă de la cea mai înaintată vârstă, sunt părinții, bunicii, frații sau
surorile, ori alte grade de rudenie. Sprijinul acestora în cadrul luării unor decizii importante este
foarte important. În această perioadă, tinerii pot fi confuzi, deci nu și-ar dori să nu primească
suport moral sau material de la familie, deci ajung de multe ori să asculte sfaturile celor mai în
vârstă care au mai multă experiență și sunt mult mai maturi.

6
b. Școala

Școala reprezintă un alt factor destul de important în cadrul alegerii carierei, tinerilor de liceu.
Aceasta are rolul de a instrui elevii, și a-i ghida pe drumul pe care aceștia doresc să îl urmeze. Pe
durata școlii, copii interacționează cu profesorii lor, și încep să iși formeze proprile idei și
concepții despre viață.Instituțiile de învățământ, au datoria de a le oferi adolescenților materiale
de suport, prin care să îi ajute să iși găsească propriul drum, profesional, dar și personal, ei
învățând modalități prin care să se comporte în societate, cu alte persoane, sau cum să
reacționeze la anumite situații. Fiecare școala are cel puțin un consilier școlar, al cărui rol este
acela de a-i ajuta pe tinerii care sunt încă indeciși cu privire la viitorul acestora.

c. Presa și Mass Media

În ultimii ani, accesul la tehnologie a început, și încă continuă să influențeze viețile tuturor
persoanelor. Cei care sunt cel mai ușor influențabili sunt adolescenții, întrucât ei sunt
neexperimentati de cele mai multe ori, și nu pot realiza faptul că unele informații poate nu sunt
adevărate. Cum pot găsi foarte multe informații utile pe internet, ei pot fi convinși de asemenea,
să meargă pe o anumită cale, care ar putea fi nocivă pentru ei, dar îi poate convinge pe tineri de
ea, întrucât este prezentată într-o manieră dezirabilă.

d. Cercurile de prieteni și cunoscuți

Una dintre cele mai importante influențe care pot afecta un tănăr pe durata vieții, este cea a
grupurilor de prieteni. Omul este o ființă sociabila, iar copii nu sunt excepție de la regulă. În mod
special în perioada adolescenței ei caută validare mai mult ca oricând, și acest fapt îi împinge
spre a lua anumite decizii care îi va ajuta să fie acceptați de către persoanele care sunt în grupul
lor de prieteni. Sprijinul acestora este de asemenea foarte important. Dacă un tânăr primește
sfaturi sau ajutor de la prietenii lui, decizia acestuia legată de carieră sau viață poate rămâne
permanentă.

7
e. Cunoașterea de sine și experiența personală

Experiența pe care un tânăr o capătă pe parcursul vieții este cel mai important factor în alegerea
profesiei. Un copil decide încă de mic ceea ce dorește să urmeze pe parcursul vieții, și, deși
există foarte multe alte lucruri care pot încerca să îl convingă să o ia pe un anumit drum, decizia
rămâne a lui. Un tânăr va lua o decizie în funcție de dorințele acestuia, de aptitudinile pe care le
are, și expectațiile pe care le are de la viitorul pe care și-l dorește.

1.2 Principala teorie

Ginzburg, Ginsberg, Axelrad, Helma theory (1952)

Această teorie constă în ideea faptului că, există patru factori care influențează alegerea
vocațională:

1. Factorul realității

2. Influența educației

3. Factorul emoțional

4. Valorile personale

Procesul prin care o persoană ajunge să ia o anumită decizie cu privire la carieră este unul
linear, și începe cu perioada când copilul este foarte mic. În această perioadă, copilul poate visa
la orice, și are în minte foarte multe ideei legate de cariera pe care vrea să o urmeze, în funcție de
activitățile pe care acesta le preferă.

După acest stagiu, urmează perioada pre adolescenței, când tânărul începe să își formeze
bazele personalității, și incepe să ia decizii legate de cariera pe care dorește să o urmeze.

Ultimul stagiu, cel realistic începe la mijlocul adolescenței și se termină în perioada când
individul este un adult tânăr, el ajunge să ia decizii permanente legate de carieră.

8
Această teorie nu se potrivește tuturor adolescenților, ea depinzând de mai mulți factori, precum
genul, naționalitatea și oportunitățiile pe care un tănăr le poate avea de-a lungul vieții.

9
 Capitolul 2: Designul de cercetare

2.1 Scopul și obiectivele cercetării

Principalul scop al acestei cercetări este analizarea principalilor factori care ar putea
influența opțiunea pentru carieră la nivelul elevilor de clasa a XI-a și a XII-a de la Colegiul
Național David Prodan, și afla ce impact au acești factori în viața tinerilor.

Printre obiectivele principale ale cercetării, pot fi amintite următoarele:

- Cunoașterea motivelor care îi determină pe tinerii de liceu să ia un anumit drum profesional

- Analizarea ambelor clase și compararea acestora pentru a afla dacă există vreo diferență între
vârsta tinerilor și decizia cu privire la carieră

- Aflarea nivelului de interes al tinerilor față de profesia pe care doresc să o urmeze pe viitor

- Stabilirea nivelului de sprijin pe care îl au tinerii de la familie in cadrul alegerii profesiei pe

care o doresc

2.2 Ipotezele și întrebările cercetării

Pentru a putea analiza în mod concret datele care care vor fi aflate de la tineri sau
profesori, au fost formulate câteva întrebări care au relevanță pentru obiectivele studiului

1.Care dintre factorii ce pot influența alegerea carierei profesionale are cel mai mare impact
asupra elevilor colegiului?

2. Ce corelație există între factorii nominalizați ca dezirabili și profilul real sau uman al elevilor?

3. Există o corelație între nivelul de pregătire al părinților și influenta unui anumit factor în
alegerea profesiei?

10
4. Exista o relație între nivelul succesului școlar și factorii ce determină alegerea profesiei
viitoare?

5. În ce măsură alegerea profesiei este dependentă de suportul oferit de familie?

Au fost formulate, de asemenea, un număr de ipoteze, legate de factori, care urmează a fi

analizate și interpretate. Fiecărui obiectiv al cercetării i-au fost atribuite un număr de ipoteze
potrivite care să ajute la îndeplinirea acestuia.

a. Cei mai mulți tineri sunt influențați de către părinți în momentul alegerii carierei, deci aceștia
își aleg cariere care sunt din același domeniu ca unul dintre părinți

b. Dacă cel puțin un părinte a terminat o facultate, tânărul iși va alege, de asemenea o profesie
care necesită terminarea unei facultăți.

Primele două ipoteze au fost formulate pentru a putea vedea în ce măsură, unul sau ambii
părinți au vreo legătură cu opțiunea pentru carieră al tinerilor de la colegiu, fie în mod direct, sau
indirect, ei fiind un model pentru copii lor.

c. Elevii din clasele de a XI-a sunt mai indeciși cu privire la alegerea carierei, decât cei de a
XII-a.

d. Profilul uman sau real al tinerilor are un rol decisiv cu privire la viitoarea carieră a elevilor

Aceste doua ipoteze, care au legătură cu al doilea obiectiv, analizează corelația între
alegerea profilului și a profesiei, dar și a vârstei tinerilor și a deciziei tinerilor de a merge pe o
anumită cale.

e. Tinerii care sunt deciși asupra carierei pe care și-o doresc se informează foarte mult despre
profesie și tot ceea ce ține de aceasta

Prin această ipoteză se dorește verificarea implicării fiecărui student în cadrul profesiei pe
care dorește să o urmeze.

11
f. Părinții care nu sunt de acord cu profesia pe care copilul lor o dorește nu le vor oferi tinerilor
destul sprijin în cadrul opțiunii acestora pentru carieră

Ultima ipoteză verifică nivelul de implicare pe care îl au părinții în cadrul procesului de

alegere al carierei pe care tinerii îl au, prin sprijinul pe care ei sunt dispuși să îl ofere acestora.

2.3 Metodele și instrumentele de cercetare

În cadrul cercetării, au fost folosite două metode de cercetare: una cantitativă, ancheta
sociologică, care are ca și instrument de cercetare chestionarul, și o metodă calitativă, interviul.

Chestionarul este unul dintre cele mai importante metode folosite, el având în
componența lui un număr de întrebări relevante pentru cercetare. Acesta a fost împărțit la un
număr de 50 de studenți, câte 25 pentru clasele de a XI-a, si 25 pentru clasele de a XII-a.
Alegerea tinerilor a fost făcută de asemenea aleator, numele tinerilor aleși pentru cercetare fiind
luate dintr-o listă care a avut fiecare tânăr din toate clasele. Deoarece la profilul uman nu este
decât o singură clasă, numărul de tineri aleși pentru cercetare a fost împărțit în așa fel încât cele
două clase aflate la profilul real au primit câte 7 chestionare, pe când singura clasă la profil uman
a primit 11, acest lucru întâmplându-se în același mod atât la clasele de a XI-a, dar și de a XII-a.

Cea de-a doua metodă aleasă pentru studiu a fost metoda interviului. Aceasta este de
asemenea foarte importantă, întrucât poate aduce anumite detalii adiționale, care nu au fost
incluse în cadrul chestionarului, dar și de a afla un punct de vedere al temei cercetării din
perspectiva profesorilor de la liceu. Pentru interviu au fost realizate șapte întâlniri, dintre care
unul a fost realizat cu consilera școlară a liceului, iar celelalte au fost realizate cu fiecare
diriginte din clasă, pentru a putea afla nivelul de implicare al școlii, în cadrul opțiunilor pentru
carieră pe care elevii lor le au.

12
2.4 Prezentarea populației alese pentru cercetare

Populația aleasă pentru cercetare este reprezentată de elevii de clasa a XI-a și a XII-a, dar
și un număr de 7 profesori care au luat parte la interviuri.

Colegiul Național “David Prodan”, Cugir, este unul dintre cele două licee care aparțin de
orașul Cugir. Acesta este un liceu teoretic, acesta având în componența acestuia două profile:
uman și real. Profilul umanist are o singură clasă la momentul actual, cea de filologie, pe când
profulul real al liceului are în componența acestuia două clase: matematică-informatică, și științe
ale naturii.

Cele două profile, împreună cu cele 6 clase, la nivelul studenților în ani terminali
însumează un număr de 166 de elevi, împărțiți pe clase astfel încât acestea au un număr de elevi
între 21 și 30 fiecare clasă.

13
 Capitolul 3:Rezultatele cercetării și interpretarea acestora

3.1 Rezultatele întrebărilor din chestionar și interpretarea acestora

Pentru această cercetare au fost distribuite 50 de chestionare, la elevii din clasele de a XI-
a, și a XII-a. Printre întrebările propuse tinerilor, 10 au fost cu variante de răspuns, unde subiecții
au avut de încercuit o singură variantă dintr-o listă iar două întrebări le-au dat tinerilor
posibilitatea de a răspunde liber. De asemenea, fiecare chestionar a inclus câte un bilet, unde
fiecare tânăr a fost rugat să iși treacă vârsta, genul și profilul de care aparține.

Vârsta tinerilor

17 ani
18 ani
19 ani

Figura 1

La chestionare, 25 dintre studenți au vărsta de 19 ani, 20 sunt în vărstă de 18, și restul de 5 au 17

ani. După cum se vede în figura de mai sus, 10 % din numărul de studenți care au răspuns la
chestionare au vârsta de 17 ani, 40 % au 18, și majoritatea, adică 50 % au 19 ani.

Din aceste date, rezultă faptul că majoritatea tinerilor care au răspuns la chestionar sunt deja
trecuți de vârsta adolescentină, deci sunt capabili de a lua decizii de unii singuri, cu privire la
profesia pe care urmează să o practice. De asemenea, ei sunt pregătiți pentru a urma o facultate,

14
sau un curs de specializare, ori o școală care să îi specializeze în domeniul pe care doresc să se
axeze în continuare.

În continuare, o altă dată relevantă este reprezentată de genul studenților.

Genul elevilor participanți la studiu

Feminin
Masculin

Figura 2

Figura alăturată prezintă procentajul fetelor și al băieților care au răspuns la chestionare.

În total, au răspuns 35 de fete și 15 băieți la întrebări. In procentaje, asta înseamnă 70 % dintre
subiecți au fost fete, și doar 30 de procente au fost băieți. Acest fapt s-ar putea explica prin faptul
că, la filiera teoretică se înscriu mai mult fete decît băieți, cei din urmă preferând mai mult alte
licee, unde eu ai mai multe șsanse de a-și găsi un domeniu în care să fie mult mai potriviți.

Prima întrebare din chestionar, a fost formulată cu scopul de a putea afla care este
procentajul de elevi care sunt deja deciși asupra profesiei pe care ei doresc să o urmeze/ Dintre
subiecți, 40 au răspuns la întrebare cu “Da” , 5 tineri au încercuit varianta cu “Nu”, iar în final,
restul de 5 persoane nu s-au decis încă la profesie, dar urmează cel mai probabil să o facă.

Acest lucru înseamnă faptul că, un procent de 80 % dintre tinerii de clasa a XI-a , și a
XII-a sunt deja deciși asupra drumului pe care doresc să îl urmeze, iar restul de 20 % dintre tineri
sunt împărțiți egal, jumătate dintre ei neeluând totuși o decizie concretă, iar cealaltă jumătate nu
a încercat nici măcar să ia o decizie legată de carieră la momentul actual. Asta s-ar putea explica
15
prin faptul că, tinerii de liceu în cele mai multe cazuri cunosc ceea ce doresc să urmeze, au trecut
prin filtrele lor fiecare posibilitate, și au luat o decizie cu privire la viitorul lor, fie de unii singuri.
fie ajutați de către persoane mai apropiate de ei.

Pentru întrebarea a doua, au fost relevante doar 40 dintre chestionare, deoarece nu au fost
toți elevii deciși asupra profesiei lor. Această întrebare a fost formulată pentru a putea vedea câți
dintre tinerii de liceu care au decis deja pe ce viitor doresc să o apuce au primit ajutor din mediul
extern, pentru a putea lua o decizie atât de importantă. Rezultatele au fost egale la această
întrebare. Din 40 de răspunsuri valide, 50 %, însumând 20 de răspunsuri au fost alese la opțiunea
“Da”, pe cînd cealaltă jumătate au răspuns aici cu ”Nu”. Asta are o semnificație destul de
important. Un tânăr care urmează să ia o decizie foarte importantă precum aceasta fie va asculta
de alte surse din jur, fie o va lua pe cont propriu, el fiind destul de independent și capabil să ia
decizii de unul singur.

În cazul cercetării, rezultatele arată faptul că, dintre toți elevii care studiază la liceu,
numărul celor care le lasă altora opțiunea de a le decide viitorul este destul de egal cu numărul
tinerilor care nu au nevoie de alte persoane care să ia deciziile în locul lor. Deci, este destul de
balansat liceul din acest punct de vedere, el neavând cazuri extreme în care toți tinerii au fost
obligați să meargă pe o anumită profesie lucru care i-ar fi putut stresa pe cei tineri dacă ar fi fost
forțați să facă în viață ceva ce i-ar face nefericiți.

La întrebarea cu numărul 3, răspunsurile tinerilor care au încercuit prima variantă, Da , au

fost luate în considerare, din moment ce doar acei 20 de tineri care au fost ajutați de către cei din
jur au fost relevante pentru acest punct al chestionarului.

16
Lista cu factorii care au influențat luarea deciziei elevilor colegiului

Unul dintre părinți

Alte grade de rudenie
Prieteni sau cunoștiințe
Un profesor
Internetul
Presa
Altă sursă

Figura 3

În figura numărul 3, au fost puși toți factorii care ar putea influența opțiunea tinerilor
pentru viitoarea carieră si calculat procentajul fiecăruia, astfel încât să se poată afla care sunt cei
mai importanți factori care influențează optiunea pentru carieră a elevilor.

Numărul de elevi care consideră faptul că unul dintre părinți a avut cel mai mare impact
asupra acestora și al deciziei lor finale este de 8, aceștia însumând 40 % din numărul total de
elevi ai căror răspuns a fost relevant pentru această întrebare. Acest lucru înseamnă faptul că,
încă există cazuri în care părinții vor încerca să iși convingă copii lor să facă o anumită profesie,
orice motiv ar avănd ei, fie că încearcă să iși ajute fii sau ficele, ori avân d motive personale care
să-I determine să facă acest gest.

Un al doilea factor care a avut mai mult impact asupra elevilor de la Colegiul Național
David Prodan, este profesorul, și în mod implicit școala la care studiază elevii. La acest factor au
fost 3 tineri care consider faptul că, un anumit dascăl a avut o influență mai mare asupra lui în
cadrul procesului pentru alegerea carierei. Acesta însumează 15 % din numărul total de elevi ai
căror răspunsuri au fost considerate valide la această întrebare. Influența școlii, și sprijinul
acordat de către aceasta în cadrul perioadei în care elevii au avut de decis aceste detalii
importante din viața lor, a fost foarte importantă pentru acești elevi, care au luat decizia de a

17
urma un anumit drum profesional după ce au primit diferite sfaturi, și materiale care să îi ajute
pentru aceasta.

O a treia influență care i-a ajutat pe tineri să își urmeze propria cale, este reprezentată de
alte surse, diferite de cele amintite în chestionar. Având același procentaj precum școala, 15 %,
aceasta însumând 3 elevi dintre cei 20, ei consideră faptul că, există alte surse care i-au
determinat să iși aleagă cariera lor. Deci, ei nu au fost influențați de către cei apropriați, atunci
când au considerat profesia pe care ei dorresc să o urmeze.

În continuare, următoarele trei influențe au avut impact în mod egal asupra elevilor,
fiecare având doar câte 2 tineri care au optat pentru ele, cele trei, însumând fiecare câte 10 % din
numărul de elevi care au participat la cercetare. Asta înseamnă că, există persoane care iau
decizii în funcție de informațiile pe care le găsesc pe internet, sau sfaturile rudelor acestora.

Singurul factor care nu influențează deloc elevii de la liceu este presa, ceea ce înseamnă
faptul că, tinerii nu citesc în general presa scrisă, sau să caute informații despre diferite cariere în
vreun ziar.

Întrebarea numărul 4 din chestionar are ca reper aflarea numărului de elevi care consideră
faptul că, profilul clasei de care ei aparțin este foarte relevant pentru viitorul lor, și câți dintre ei
consideră irelevantă clasa la care ei s-au înscris atunci când au intrat la liceu. La această întrebare
au fost luate în considerare toate răspunsurile, deoarece până și elevii care încă nu luat o decizie
față de profesia pe care doresc să o urmeze pe viitor pot să aibe o idee, chiar si vagă legată de
domeniul pe care îl doresc. Deci, ar putea să considere măcar dacă doresc să studieze în vreun
domeniu care este familiar cu profilul în care studiază la liceu.

18
Relevanța profilului elevilor de liceu pentru alegerea carierei

Profilul este foarte

relevant
Profilul este cât de
cât relevant
Profilul nu este
relevant

Figura 4

În figura de deasupra, se poate observa care este alegerea tinerilor de liceu. În jurul a 35
de tineri dintre cei 50 care au răspuns la întrebări consideră faptul că, profilul de care aparțin este
foarte relevant pentru cariera pe care și-o doresc. Chiar dacă nu și-au ales încă în mod concret
ceea ce doresc, ori au o idee foarte clară asupra viitoarei profesii pe care o doresc, aproximativ
70 % dintre tinerii care au participat cred că se află la profilul potrivit pentru ei. Atunci când s-au
înscris la liceu au mers la ce profil și-au dorit, ori au găsit un domeniu între timp care face parte
din grupul de materii ale profilului și măcar la final nu regretă decizia de a fi parte dintr-o
anumită clasa, la liceu.

Aproximativ 5 elevi consideă faptul că, profilul este destul de relevant pentru alegerea
carierei lor. Asta înseamnă aproximativ 10 % din totalul numărului de elevi care au răspuns la
chestionar. Cel mai probabil, acești tineri consideră faptul că, alegerea liceului nu a contat în
totalitate și nu au considerat necesar să facă parte dintr-o anumită clasă pentru a-și urma cariera
pe care și-o doresc.

În final, avem 20 % dintre elevi, ceea ce înseamnă un număr de 10 care consideră faptul
că alegerea profilului de liceu nu are nicio legătură cu decizia lor de a allege o anumită carieră.
Acest lucru înseamnă faptul că, un număr de studenți au ales să continue pe un domeniu complet
diferit față de studiile pe care le-au avut pe durata anilor de liceu.

19
 Următoarea întrebare, numărul 5 de pe chestionar are scopul de a afla rezultatele tinerilor
pe parcursul anilor de liceu, așa cum le consider ei, dacă sunt bune sau rele. Figura de mai jos
arată procentajul rezultatelor care au fost la această întrebare.

Rezultatele școlare ale elevilor

Foarte bune
Mediocre
Rele
Nu știu/Nu răspund

Figura 5

După rezultatele care apar în chestionarele completate, tinerii care au răspuns fie au
rezultate foarte bune la învățătură, fie rele, sau mediocre. În jur de 5 elevi, adică aproximativ 10
% din numărul total nu au dorit să răspundă la această întrebare.

Răspunsul care a fost mai predominant a fost “Foarte bune”, care avut aproximativ 18
tineri ce l-au ales, el însumând 36 % din numărul total de elevi care au răspuns. Asta înseamnă că
sunt destul de mulți tineri care încă studiază mult și au rezultate foarte bune la învățătură, din
moment ce tinerii aceștia sunt destul de interesați de viitorul lor și probabil doresc să primească
mai multe cunoștiințe legate de materiile pe care le studiază la liceu.

Varianta la întrebare care a avut aproape la fel de multe răspunsuri ca prima este a 3-a,
“Rele”. Aproximativ 12 elevi, ceea ce înseamnă 30 % din totalul răspunsurilor consideră faptul
că rezultate lor școlare sunt foarte slabe. Există mai multe motive pentru care acest lucru ar fi
posibil. Tinerii fie nu sunt interesați de materiile pe care le studiază la școală, fie au probleme

20
datorită cărora nu pot învăța eficient și din această cauză au probleme cu notele școlare. Un alt
motiv pentru care tinerii nu au rezultate satisfăcătoare ar putea fi faptul că nu sunt foarte
interesați de școală, deci fie materiile pe care le au nu le captează atenția, fie nu au legătură cu
domeniile care îi interesează.

Următoarea întrebare care urmează în chestionar are legătură cu implicarea părinților în

activitatea școlară a copiilor lor.

Dar părinții tăi sunt mulțumiți de rezultatele tale școlare?

Da, sunt foarte mulțumiți

Sunt destul de mulțumiți
Nu sunt deloc mulțumiți
Părinții mei nu îmi cunosc
rezultatele

Figura 6

După cum se vede în figura numărul 6, părinții sunt destul de implicați în activitatea
școlară a copiilor lor. Există un procentaj de 10 %, adică 5 tineri ai căror părinți nu le cunosc
rezultatele școlare. Asta înseamnă faptul că, acești părinți fie nu se interesează de activitatea
copiilor lor, ori tinerii nu le spun nimic legat de școală.

Varianta aleasă care predomină la această întrebare este prima, cu 23 de răspunsuri de la

elevi, ceea ce însumează un procentaj de 46 % din toate răspunsurile. Asta înseamnă faptul că,
pentru un număr destul de mare de tineri, părinții lor sunt foarte mulțumiți de rezultatele lor
școlare, deci asta înseamnă faptul că mulți tineri primesc suport de la familia lor, chiar dacă asta
înseamnă doar suport moral, sau au părinți care se implică cu adevărat în cadrul educației
copiilor lor.

21
 Următoarea variantă care are mai multe răspunsuri este a doua, care are 12 răspunsuri de
asemenea, asta însumînd 24 % din numărul de tineri care au completat chestionarul. Aici,
explicațiile sunt destul de asemănătoare cu cele de la primul răspuns, doar că, rezultatele ar putea
fi mai bine, deci tinerii sunt încurajați de către părinți să învețe mai mult pentru a avea rezultate
școlare mai mari.

Există un procentaj de 20 %, adică 10 tineri care au ales varianta a treia. Acest lucru
înseamnă faptul că, părinții lor le cunosc rezultatele școlare, dar nu sunt deloc mulțumiți de ele.
Există două explicații la această variantă. Părinții elevilor fie doresc de la copii lor să aibe
rezultate mult mai bune decât ceea ce aceștia au, fie sunt dezamăgiți de rezultatele școlare slabe
ale copiilor lor.

În total, este un procentaj destul de mare de părinți care le cunosc rezultatele tinerilor lor
în general, fie că le convin sau nu, în jur de 90 %. Deci, majoritatea părinților sunt pe deplin
implicați în cadrul viitorului copiilor lor.

La întrebarea următoare, tinerii au fost întrebați despre decizia pe care aceștia o au în

legătură cu profesia pe care aceștia o au. Dacă s-au gândit de mai multe ori la anumite meserii,
sau au fost mereu fixați pe același domeniu încă de când erau mici.

Cât de des te-ai răzgândit în legătură cu profesia pe care dorești să o urmezi?

Deloc
O dată
De două ori
De mai multe ori

Figura 7

22
 Rezultatele arătate în figura cu numărul 7 reprezintă numărul de momente în care elevii
au decis ce carieră să urmeze. Unele teorii spun faptul că, încă de când sunt mici, copii tind să se
gândească și răzgândească foarte des cu privire la locul de muncă pe care și-l doresc, iar în
perioada adolescenței ei încep să ia decizii care sunt permanente. În mod concret, în acestu
studiu, teoria se aplică, dar există și excepții de la ea.

Majoritatea elevilor s-au răzgândit cel puțin o dată în viață la profesia pe care și-o doresc,
ei reprezentând un procentaj de 36 % din numărul de elevi care au răspuns la chestionar. De
asemenea, aproximativ 30 % au avut mai multe momente în care s-au răzgândit cu privire la
profesia pe care și-au dorit-o. De asemenea, dintre toți tinerii care au răspuns la studiu, 10 % și-
au schimbat decizia de două ori, iar 24 nu s-au răzgândit deloc cu privire la cariera pe care și-au
dorit-o. De aici, se poate spune că marea majoritate dintre tinerii care au răspuns s-au decis de
mai multe ori asupra profesiei pe care au dorit-o, ceea ce confirmă teoria, însă există un procentaj
dintre tineri care au rămas mereu fixați pe aceeași carieră încă de când erau mici, și până la
momentul actual.

Întrebarea următoare are ca scop analizarea numărului de tineri care au primit sprijin
atunci când au avut de ales profesia pe care au dorit-o, dacă au primit sfaturi legate de ea, sau au
luat de unii singuri acea decizie.

De fiecare dată când ai avut de luat vreo decizie legată de viitoarea profesie ai avut pe cineva să te sprijine sau ai luat decizia de unul singur?

Da, am avut persoane care să

mă ajute
Nu, mereu am decis de unul
singur aceste lucruri
Nu știu/ Nu răspund

Figura 8

23
 La această întrebare toți studenții au răspuns concret, după cum se vede în figura de mai
sus. Majoritatea tinerilor, în procentaj de 60 % au răspuns cu “Da”, pe când restul de 40 % au
ales variant cu “Nu” . Asta înseamnă faptul că tinerii care au răspuns la întrebări au avut în cea
mai mare parte sprijin de la alte persoane, pe când un procentaj tot destul de mare dar nu la fel de
mult nu au primit niciun sprijin din partea nimănui și s-au descurcat de unii singuri.

Întrebarea cu numărul 9 are legătură cu opinia părinților față de decizia finală a copiilor
lor legată de carieră. Aici au fost luate în considerare doar răspunsurile tinerilor care au luat deja
decizia legată de carieră.

Cât de mulțumiți sunt părinții tăi față de alegerea carierei pe care dorești să o urmezi?

Foarte mulțumiți
Deși poate au dorit să
urmez altceva mă sprijină
Nu doresc să mă susțină in
viitoarea carieră
Nu știu/ Nu răspund

Figura 9

Dintre toate răspunsurile valide la această întrebare, 50 % dintre elevi au ales varianta a
3-a, iar celelalte 2 răspunsuri au fost împărțite de asemenea, astfel, 20 % au ales prima variantă și
30% cea de-a doua. Nimeni nu a ales ultima variantă, deci toti tinerii au răspuns la întrebare.

Din aceste rezultate se poate observa faptul că, există foarte mulți părinți care nu doresc
să iși susțină fii sau ficele în cazul în care ei iau o altă cale decât cea pe care ei o doresc pentru
copii lor. Deși, o a doua explicație la acest fenomen ar putea fi faptul că, acești părinți doresc
binele copiilor lor, așa că îi lasă să invețe de unii singuri cum să se descurce fără ajutor de la alții.

24
 Deși există multe astfel de cazuri, rezultatele arată faptul că, există de asemenea cazuri
exact opuse. Există un număr de părinți de asmenea, care le doresc binele copiilor lor, deci îi
sprijină, și nu se implică să forțeze elevii să o ia pe o altă cale decât ceea ce ei își doresc. Există
de asemenea, un număr destul de mare de părinți care, deși poate sunt dezamăgiți de opțiunea
copiilor lor, nu îi deranjează să îi sprijine pe aceștia, orice ar alege ei să facă.

Ultima întrebare din chestionar care are varinate de răspuns este legată de implicarea
directă a tinerilor în cadrul carierei pe care ei doresc să o urmeze, specific nivelul informării
acestora legat de profesia pe care și-o doresc.

Cât de informat ești, legat de profesia pe care dorești să o urmezi

Foarte informat, mă interesez

mult legat de ea
M-am informat puțin, dar am
timp
Nu m-am informat deloc

Figura 10

Dintre toate răspunsurile care au fost luate în considerare, se poate vedea în figura
alăturată faptul că tinerii se interesează destul de mult față de profesia pe care aceștia și-o doresc.
Un procentaj de 60 % dintre răspunsuri au fost pentru prima variantă, pe cand 30 % au fost
pentru a doua variantă de răspuns și unul de 10 % pentru ultima variantă.

Din aceste rezultate, se poate observa faptul că tinerii de liceu se interesează foarte mult
legat de cariera pe care și-o doresc. Citesc foarte mult despre aptitudinile de care au nevoie
pentru a putea lucra în domeniu, și de asemenea cunoștiințele de care au nevoie pentru a putea
avansa în cadrul acestuia. O parte dintre tineri se interesează de asemenea de locurile de muncă

25
pe care și le doresc, dar consideră faptul că pot oricând să se informeze, deci se relaxează mai
mult. Restul tinerilor nu s-au interesat deloc, ei considerând probabil faptul că se pot descurca în
timp, sau nu au destul de multă motivație pentru a putea căuta detalii legate de locul de muncă pe
care și-l doresc.

Următoarele două întrebări au avut răspuns liber, întrucât s-a dorit a afla anumite date
exacte legate de subiect. Prima întrebare a fost creeată pentru a putea afla locul de unde tinerii și-
au luat informațiile legate de locul de muncă pe care și l-au dorit. La această întrebare, au fost
luate în considerare doar răspunsurile tinerilor care au răspuns la primele două variante la
întrebarea anterioară. La această întrebare, toți tinerii, cu excepția a doi tineri care au primit
informațiile de la o rudă au spus faptul că s-au informat de pe internet. Asta înseamnă faptul că,
site-urile de specialitate sunt în general principala sursă de informare a tinerilor cu privire la
cariera pe care și-au dorit-o.

Ultima parte a chestionarului constă în aflarea situației școlare a părinților, pentru a putea
vedea dacă există vreo legătură cu pregătirea unui membru important al familiei, și alegerile
tinerilor.

Din răspunsurile la chestionar, s-a observat faptul că, în general, tații elevilor au terminat
cel puțin o facultate în procentaj de 60 %, iar restul de 40 % cel puțin o școală post liceeală. În
ceea ce privește mamele, 80 % dintre ele au terminat o facultate, iar 20 % doar un liceu. Se poate
observa faptul că, există destul de mulți dintre părinți care au studii superioare, dar și un număr
dintre ei care au terminat fie un liceu, sau o școală după pentru a se putea specializa pe o anumită
profesie.

3.2 Interviurile și analiza acestora

Pentru metoda calitativă a cercetării, a fost aleasă metoda interviului. Ghidul de interviu a
fost realizat din cinci întrebări create pentru a putea afla opinia profesorilor elevilor legate de
subiect, și a adăuga eventual unele detalii care nu au fost aduse în discuție în cadrul
chestionarului.

26
 Interviul a fost realizat cu șapte profesoare ai elevilor colegiului, una dintre ele fiind
consiliera școlară, iar celelalte fiind dirigintele elevilor.

Prima întrebare în cadrul interviului a fost realizată cu scopul de a afla punctul de vedere
al profesorilor față de interesul pe care tinerii îl au la orele de curs. Dintre toate interviurile,
majoritatea au considerat faptul că, tinerii nu se implică foarte mult la orele de curs, precum s-ar
aștepta. Există destul de multe excepții de la regulă, și cazuri în care anumiți tineri răspund des și
se implică totuși, dar majoritatea nu depun foarte mult efort în cadrul orelor de curs. Rezultatele
nu sunt foarte rele in general, dar pot exista mereu îmbunătățiri.

Subiecții care au răspuns la întrebări consideră faptul că majoritatea elevilor nu se

implică la orele de curs deoarece nu sunt mereu foarte atenți, ori nu doresc să se facă de râs în
fața clasei în cazul în care nu dau un răspuns satisfăcător. Tinerii care sunt interesați în mod
special de o anumită materie vor fi activi în cadrul orelor de curs, sau cel puțin se vor interesa în
timpul liber mai mult decât majoritatea colegilor lor. În mod special, profesoarele consideră
faptul că nu există foarte multe lucruri care pot fi realizate de ele pentru a încuraja tinerii de
liceu, si în general multe încearcă să dezvolte discuții la clasă de fiecare dată când timpul le
permite, însă daca efortul din partea tinerilor nu vine, este imposibil ca ele să poată face vreun
lucruu să îi încurajeze mai mult.

Pentru a doua întrebare din cadrul interviului, subiecții care au răspuns la interviu au fost
întrebați dacă au existat cazuri în care tinerii au venit la ele să le ceară sfaturi legate de carieră,
sau chiar și materia pe care ele o predau. De asemenea, ce fel de sfaturi le-au dat tinerilor dacă au
existat cazuri.

La această întrebare, au fost mai multe profesoare care au avut destul de mulți tineri de-a
lungul timpului care au venit să le ceară un sfat. Fie pentru că nu au avut pe cine să întrebe acasă,
sau în jurul lor, fie pentru că se simțeau confuzi și doreau opinia unui dascăl, ori pur și simplu
erau interesați de aceeași materie pe care acestea o predau.

Sfaturile pe care profesoarele le dădeau în general tinerilor erau în mare parte aceleași. Să
se intereseze de domeniile care îi interesează, și să se gândească bine la ce doresc cu adevărat să
facă. Să se intereseze de fiecare dintre ele și să iși aleagă pe cel mai dezirabil dintre ele. O altă

27
profesoară le spunea tinerilor să găsească un psiholog specializat pe domeniu care să îl/o ajute să
descopere care sunt carierele care li s-ar potrivi cel mai bine tinerilor.

Cea de-a treia întrebare care a fost formulată în cadrul ghidului de interviu are ca scop
aflarea nivelului de implicare al școlii în cadrul alegerilor tinerilor. În general, profesoarele care
au răspuns la interviu consideră faptul că școala face tot ce este posibil pentru a le oferi suporturi
tinerilor de liceu. Deși se poate face mai mult, uneori nu există destule resurse de alocat pentru a
putea promova acest subiect printre tineri. Școala are o consilieră școlară deja, care se ocupă cu
acest subiect de asemenea, deci tinerii pot să se intereseze la ea, dacă doresc opinia unei persoane
mai specializate în domeniu. În rest, uneori se mai organizează ateliere sau campanii din când în
când, care au ca scop aducerea unui suport tinerilor care încă nu s-au decis, sau au nevoie de
ajutor. Deci, în concluzie, școala își face datoria față de tineri, și alte eforturi care pot fi depuse,
rămân la decizia fiecărui tânăr în parte.

Cea de-a patra întrebare are legătură cu nivelul de implicare al părinților tinerilor, și
opinia profesoarelor în legătură cu asta. Nicio profesoară nu cunoaște cazuri în care părinții
tinerilor au încercat să își oblige copii să aleagă o anumită carieră, deși dacă există, nu au fost
niciodată făcute publice. În general, implicarea părinților este destul de mare, cel puțin legat de
rezultatele școlare ale copiilor lor. Unii părinți se implică foarte mult și se interesează des de
activitatea școlară a copiilor lor, pe când alții vin măcar la ședințele cu părinții care se fac. Există
și părinți care nu se implică deloc, unii fiind plecați la muncă în alte locuri, iar unii nu sunt deloc
interesați de nivelul de pregătire al elevilor. Ideea în general este faptul că nu există în mod
special un grad mare sau mic de implicare al părinților, existând destule cazuri pe fiecare palieră.

Ultima întrebare are ca scop aflarea opiniei subiecților în cadrul procesului de alegere al
carierei prin care un tânăr ar trebui să treacă. Există mai multe căi prin care un elev ar putea să își
ia cariera. În primul rând, ar trebui să se gândească bine la ceea ce doresc să urmeze. O
profesoară sugera faptul că, tinerii care nu sunt încă deciși ar putea să scrie pe o foaie de hârtie
toate domenile care îi interesează, și să își aleagă unul care îi interesează mai mult. Ar putea lua,
de exemplu un test de personalitate, și în funcție de acesta, ar putea vedea care sunt profesile care
li s-ar potrivi cel mai mult. Sau, eventual ar putea să se gândească bine la aptitudinile pe care ei

28
le au, și să vadă care profesii se potrivesc cu acestea. De asemenea, ar trebui să încerce să decidă
dacă sunt dispuși să facă o facultate, sau să fie departe de casa, ori dacă salariul este destul de
bun pentru așteptările lor. Există foarte multe criterii după care s-ar putea decide, deci, tot ce
trebuie să facă este să rămană calmi și să ia decizia atent, din moment ce este un moment foarte
important și nu pot să se grăbească și să aibă dubii sau regrete după.

3.3 Verificarea ipotezelor și răspunderea la întrebările studiului

Pentru a putea analiza rezultatele cercetării, este necesară verificarea ipotezelor, dar și
aducerea unor răspunsuri la întrebările principale ale studiului.

Prima ipoteză este:”Cei mai mulți tineri sunt influențați de către părinți în momentul
alegerii carierei, deci aceștia își aleg cariere care sunt din același domeniu ca unul dintre părinți.”

Având în vedere rezultatele chestionarelor, dar și ale interviurilor care au fost făcute în cadrul
studiului, se poate considera faptul că această ipoteză este falsă. Deși prima parte a ipotezei este
cât de cât adevărată din moment ce în multe cazuri părinții influențează alegerile tinerilor, asta nu
demonstrează faptul că, elevii de la colegiu, care au răspuns își vor alege în mod special o
profesie care să fie din același domeniu ca unul dintre părinți.

A doua ipoteză se numește “Dacă cel puțin un părinte a terminat o facultate, tânărul iși va
alege, de asemenea o profesie care necesită terminarea unei facultăți.”

În acest caz, de asemenea, ipoteza nu este validă de asemenea. Nu doar că există părinți care nu
au terminat o facultate, dar există și cazuri în care elevii nu doreau să urmeze o facultate, din
moment ce există și multe cariere care nu necesită terminarea unei facultăți.

Cea de-a treia ipoteză este „Elevii din clasele de a XI-a sunt mai indeciși cu privire la
alegerea carierei, decât cei de a XII-a”.

Aceasta este validă, dacă sunt luate în calcul rezultatele chestionarelor. În figura următoare este
reprezentat procentajul tinerilor care au au răspuns la întrebarea numărul doi din chestionar, care
este relevantă pentru a verifica dacă ipoteza este adevărată sau nu.

29
Răspunsurile elevilor la întrebarea a doua din chestionar, în funcție de clasă

Clasa a XI-a
Clasa a XII-a

Figura 11

Din 40 de tineri care au fost deja deciși cu privire la viitorul lor, 24 de tineri sunt din clasa a XII-
a, aceștia însumând un procentaj de 60 % din numărul de tineri care au răspuns, pe când la clasa
a XI-a au fost doar 16 tineri care erau deja deciși. De aici rezultă faptul că, în cadrul studiului,
ipoteza este validă, din moment ce majoritatea tinerilor care s-au decis cu privire la carieră sunt
din anul terminal. O posibilă explicație la acest lucru este faptul că, in general, tinerii care au
terminat liceul sunt nevoiți să decidă mult mai urgent ce doresc să facă în continuare cu viitorul
lor, dacă doresc să urmeze o facultate, sau să facă un curs, ori să își găsească un loc de muncă, pe
când tinerii care sunt în clasa a XI-a nu sunt nevoiți să se gândească la acest lucru pentru încă un
an.

Următoarea ipoteză este “Profilul uman sau real al tinerilor are un rol decisiv cu privire la
viitoarea carieră a elevilor”

Această ipoteză nu este validă, întrucât nu există nicio legătură cu decizia tinerilor. Doar pentru
că un elev face parte dintr-un anumit profil, asta nu înseamnă că el va fi cu siguranță complet
decis pe cariera pe care acesta și-o dorește. Nu există nicio legătură între două profile școlare,
deci pot fi mereu elevi din oricare care sunt deciși pe viitorul lor. Singura diferență dintre profile
este faptul că sunt specializate pe două domenii complet opuse.

30
 Ipoteza cu numărul 5 este “Tinerii care sunt deciși asupra carierei pe care și-o doresc se
informează foarte mult despre profesie și tot ceea ce ține de aceasta. “

Pentru a putea verifica veridicitatea ipotezei, putem reveni la întrebarea cu numărul 10 din
chestionar, care are legătură cu nivelul de informare al tinerilor asupra carierei care îi interesează.
La acea întrebare, răspunsurile care au fost considerat valide au fost doar cele 40 la care tinerii au
răspuns și la întrebarea a doua. De asemenea, din rezultate se observă faptul că, majoritatea
tinerilor se interesează cu privire la carieră, deci având în vedere aceste două fapte, se poate
spune că această ipoteză este validă.

Ultima ipoteză este “Părinții care nu sunt de acord cu profesia pe care copilul lor o
dorește nu le vor oferi tinerilor destul sprijin în cadrul opțiunii acestora pentru carieră”

Ea poate fi verificată dacă se revine la întrebarea cu numărul nouă din chestionar. La acea
întrebare, s-a putut observa faptul că, părinții care nu sunt de acord cu profesia pe care copii lor
au decis-o, ei nu se vor implica, și nu le vor oferi sprijin. Deci, având în vedere acest lucru,
ipoteza cu numărul șase este validă.

În total au fost șase ipoteze, dintre care, trei au putut fi validate, iar celelalte trei nu au
fost adevărate în cadrul cercetării.

Pe lângă cele șase ipoteze care au fost verificate, urmează analiza și răspunsurile la cele
cinci întrebări care sunt relevante pentru cercetare.

Prima întrebare: Care dintre factorii ce pot influența alegerea carierei profesionale are cel
mai mare impact asupra elevilor colegiului?

Pentru această întrebare, este foarte relevant răspunsul la întrebarea a treia din chestionar.
Din rezultatele chestionarului, se poate vedea foarte clar din figură faptul că unul dintre părinți
este predominant în răspunsuri. Acest lucru este datorat faptului că, prima persoană la care un
copil apelează atunci când are o problemă este un părinte, deoarece acesta va avea mereu un
răspuns mai limpede și mai matur. Părinții sunt mereu alături de copii lor, încă de când aceștia
sunt mici, deci este complet normal ca majoritatea tinerilor care sunt confuzi în această perioadă
vor ajunge să apeleze la ei atunci când aceștia vor avea nevoie de un sfat.

31
 Următoarea întrebare: Ce corelație există între factorii nominalizați ca dezirabili și
profilul real sau uman al elevilor?

Pentru această întrebare au fost analizate atât întrebarea cu numărul trei a chestionarului,
dar și profilul fiecăruia dintre elevi care au răspuns la chestionar. Nu s-a putut constata nicio
relație între cele două. Au existat cazuri de elevi de la fiecare profil caare au avut alegeri
asemănătoare la întrebare, deci nu este vreun profil care să fie predominant în cadrul acestei
alegeri. Părinții își influențează copii în ambele cazuri, fie că el sau ea este de la un profil real
sau uman.

Întrebarea cu numărul trei este: Există o corelație între nivelul de pregătire al părinților și
influenta unui anumit factor în alegerea profesiei?

Pentru această întrebare au fost analizate răspunsurile de la întrebarea cu numărul trei din
chestionar, dar și răspunsurile la ultima întrebare la care tinerii au scris nivelul de școlarizare pe
care îl au părinții lor. S-a putut constata faptul că, pentru tinerii care au fost influențați de către
părinți, ei au avut cel putin un părinte, sau ambii părinți cu studii superioare. Deci, în mare parte,
dacă un părinte a terminat o facultate, acesta va avea discuții legate de carieră cu copii lor, și fie
vor încerca să îi convingă să aleagă o anumită profesie, sau vor încerca măcar să îi sprijine pe fii
și ficele lor.

Cea de-a patra întrebare: Exista o relație între nivelul succesului școlar și factorii ce
determină alegerea profesiei viitoare?

La această întrebare au fost analizate răspunsurile la întrebarea numărul cinci, din

chestionar, dar și a doua, din moment ce amândouă sunt relevante pentru această întrebare din
studiu. Din rezultate s-a putut constata faptul că, tinerii care au avut rezultate foarte bune au fost
de asemenea influențați de părinți. Acest lucru este foarte întălnit din moment ce multi oameni
tind să își împingă copii de la spate să învețe mult, pentru a putea urma o facultate bună, și a-și
putea asigura un viitor mai bun.

Ultima întrebare care este relevantă pentru studiu este: În ce măsură alegerea profesiei
este dependentă de suportul oferit de familie?

32
 Această întrebare a putut fi interpretată cu ajutorul primei îmtrebări, și cea cu numărul
nouă din chestionar. Răspunsurile tinerilor care și-au ales deja cariera au fost singurele care au
fost luate în considerate. Din aceste răspunsuri, s-a putut constata faptul că, deși au fost destul de
multe cazuri în care tinerii au primit sprijin de la familie, alegerea profesiei nu este dependentă
neaparat de suportul oferit de către familie. În cele mai multe cazuri, părinții nu au dorit să își
sprijine copii în cadrul alegerilor lor.

33
 Concluzii

Din acest studiu, au fost constatate destul de multe lucruri legate de alegerile pentru
carieră ale tinerilor.

În primul rând, tinerii de la Colegiul Național David Prodan au în mare parte o idee
despre ce profesii doresc să urmeze. Aceștia ajung în mare parte să se decidă asupra viitorului în
ultimul an de liceu, deși există de asemenea un număr mai mare de tineri care pot lua această
decizie și în clasa a XI-a . În cazul în care ei ajung să ia o astfel de decizie, ei se interesează din
diferite surse despre cariera pe care ei și-o doresc. La școală, ei nu sunt prea activi la orele de
curs, decât în cazul orelor în care materiile îi interesează.

Familia este cel mai important factor care influențează opțiunea pentru carieră al tinerilor.
Părinții își încurajează destul de mult copii pentru a urma ceea ce aceștia doresc, dar nu le vor
oferi prea mult support dacă nu sunt mulțumiți deloc de opțiunea pe care copii lor le au.

Școala este un factor care își face datoria de asemenea, încurajând tinerii să ia deciziile
cele mai potrivite pentru ei, însă ea nu poate face nimic mai mult, dacă elevii nu doresc să
depună un effort pentru a se cunoaște și a descoperi domenile care li se potrivesc.

34
 Încheiere

În final, se poate spune despre această cercetare faptul că a încercat a descoperi care sunt
factorii care au cel mai mare impact în cadrul deciziei pe care tinerii de liceu din cadrul
Colegiului Național David Prodan le iau legate de profesie. Deși poate acesta nu este cea mai
bună cercetare, ea poate fi foarte ușor continuată, și poate fi un ghid util pentru viitoarele
cercetări.

Acest subiect este unul foarte important deoarece el poate aduce la suprafață anumite
detalii importante care pot fi folosite în folosul tinerilor. Dacă s-ar putea afla care sunt motivele
pentru care un tânăr și-a ales o anumită carieră care nu îi este potrivită aptitudinilor acestuia, s-ar
putea găsi soluții care l-ar putea ajuta să își găsească opțiunea pe care ar fi trebuit să o aleagă
încă de la început.

Această cercetare ar putea continua în cadrul unor studii care s-ar putea axa mai concret
pe relația dintre tineri și părinții lor, și a descoperi anumite motive pentru care există diferențe
între cele două generații, lucru care la urmă ar putea fi un pas înainte pentru descoperirea unui
mod prin care ar putea fi calmat conflictul dintre generații.

De asemenea, acest studiu ar putea fi continuat și mai adânc, în cadrul unui alt studio mai
mare care ar avea ca subiecți alte grupe de vârstă, pentru a putea ajuta de asemenea și persoanele
adulte care au nevoie de ajutor în cadrul reintegrării în cadrul locurilor de muncă.

35
 Anexe

Chestionar

1. Te-ai decis deja asupra profesiei pe care dorești să o urmezi pe viitor?

a. Da

b. Nu

c. Nu încă

2. Atunci când ai luat aceastâ decizie, ai fost ajutat de altcineva?

a. Da

b. Nu

3. Dacă răspunsul la întrebarea precedent este Da, cine/ce te-a influențat cel mai
mult in luarea deciziei?

a. Unul dintre părinți

b. Alte grade de rudenie ( care? )

c. Unul sau mai mulți prieteni

d. Un profesor

e. Internetul

f. Presa

g. Altă sursă (care? )

4. Cât de relevantă este alegerea profilului de care aparții in cadrul profesiei pe

care dorești sa o urmezi?

a. Foarte relevantă

b.Cât de cât relevant

c. Profesia pe care vreau să o urmez nu are nicio legătura cu profilul la care studiez

5. Cum sunt rezultatele tale școlare?

a. Foarte bune
36
b. Mediocre

c. Rele

d. Nu știu/ Nu răspund

6. Dar părinții tăi sunt mulțumiți de rezultatele tale școlare?

a. Da, sunt foarte mulțumiți

b. Sunt destul de mulțumiți

c. Nu sunt deloc mulțumiți

d. Părinții mei nu îmi cunosc rezultatele

7. Cât de des te-ai răzgandit în legătura cu profesia pe care doresti să o urmezi?

a. Deloc,

b. O data

c. De doua ori

d. De mai multe ori

8. De fiecare dată când ai avut de luat vreo decizie legată de viitoarea ta profesie,
ai avut pe cineva care să te sprijine, sau ai luat decizia de unul singur?

a. Da, am avut persoane care să mă ajute

b. Nu, mereu am decis de unul singur aceste lucruri

d. Nu știu/ Nu răspund

9. Cât de mulțumiți sunt părinții tăi față de alegerea carierei pe care dorești să o
urmezi?

a. Foarte mulțumiți

b. Deși poate au dorit sa urmez altceva, ma sprijină

c. Nu doresc să mă susțină în viitoarea carieră

d. Nu știu/ Nu răspund

37
10, Cât de informat ești, legat de profesia pe care dorești să o urmezi?

a. Foarte informat, mă interesez mult legat de ea

b. M-am informat puțin, dar am timp

c. Nu m-am informat deloc

11. Care este sursa de unde te-ai informat in legătură cu profesia pe care vrei să o
urmezi?

12. Care este pregătirea școlară a părinților tăi?

a. Tata:

b. Mama:

Vârsta:

Genul:

Clasa:

Profilul:

Ghid de interviu

38
1. În opinia dumneavoastră, cât de mare considerați că este nivelul de
implicare al tinerilor în cadrul orelor de curs? De ce credeți acest lucru?

2. Ați avut tineri care au venit la dumneavoastră să vă ceară un sfat, legat de

alegerea carierei pe care și-o doresc? Ce fel de sfaturi le-ați dat în general?

3. Care este nivelul de implicare al școlii în cadrul alegerii elevilor? Există

campanii de promovare a locurilor de muncă, sau măcar moment în care
tinerii pot primi consiliere cu privire la alegerile pe care ei și le doresc?

4. Credeți că părinții se implică destul legat de opțiunile copiilor lor? Există

cazuri pe care le cunoașteți personal în care părinții își forțează copii să ia o
anumită cale profesională?

5. Care este, în opinia dumneavoastră modul în care tinerii ar trebui să iși

aleagă cariera?

39
 Bibliografie

1. Charles P. Chen (1998) Understanding career development: a convergence of perspectives, Journal of

Vocational Education and Training, 50:3, 437-461

2.Ginzberg, E. (1972) Toward a theory of occupational choice: a restatement, The Vocational Guidance
Quarterly, 20, pp. 169-176.

3.Ginzberg, E. (1984) Career development, in D. Brown & L. Brooks (Eds) Career Choice and
Development. San Francisco: Jossey-Bass.

4. Ginzberg, E., Ginsburg, S. W., Axelrad, S. & Herma, J. L. (1951) Occupational Choice: an approach to
general theory. New York: Columbia University Press.

5.Gysbers, N. C. & Moore, E. J. (1981) Improving Guidance Programs. Englewood Cliffs: Prentice-Hall.

6.McDaniels, C. (1978) The practice of career guidance and counseling, INFORM, 7, pp. 1-2, 7-8

7.Raynor, J. O. & Entin, E. E. (1982) Motivation, Career striving, and Aging. New York: Hamisphere.

8.Super, D. E. (1976) Career Education and the Meaning of Work; monographs on career education.
Washington: The Office of Career Education, US Office of Education

40
41