Proiect de Practica SSM

Iaşi, 2007
CUPRINS:
CAPITOLUL 1. Organizarea şi funcţionarea S.C. „Product ” S.R.L. Iaşi..........................4

1.1. Scurt istoric...............................................................................................................4
1.2. Obiectul de activitate.................................................................................................5
1.3. Organizarea internă...................................................................................................6
1.4. Relaţii externe.........................................................................................................10
1.4.1. Furnizorii..........................................................................................................10
1.4.2. Clienţii..............................................................................................................12
1.4.3. Piaţa externă.....................................................................................................13
1.4.4. Statul (Trezoreria Publică)...............................................................................13
1.4.5. Relaţiile cu personalul......................................................................................14
1.5. Evoluţia principalelor vărsăminte către bugetele publice în perioada 2002-2004.. 14
CAPITOLUL 2. Aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare la S.C. “Product ” S.R.L.. .18
2.1. Venituri către bugetul de stat..................................................................................18
2.1.1. Impozitul pe salarii...............................................................................................18
A. Cadrul juridic.........................................................................................................18
B. Elemente tehnice....................................................................................................18
C. Exemplu de calcul al impozitului pe veniturile din salarii....................................23
D. Fluxurile informaţionale generate de aşezarea impozitului pe salarii...................25
2.1.2. Fundamentarea şi realizarea taxei pe valoarea adăugată.....................................27
A. Cadru normativ......................................................................................................27
C. Exemplu de calcul.................................................................................................41
D. Fluxul informaţional..............................................................................................43
2.1.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe profit...............................................44
A. Cadru normativ......................................................................................................44
D. Flux informaţional.................................................................................................53
2.2. Venituri către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de
sănătate şi bugetul fondurilor speciale...........................................................................55
2.2.1. Contribuţia la asigurări sociale de stat (C.A.S.)...................................................55
A. Cadru normativ......................................................................................................55
2.2.2. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale (C.A.A.M.).............62
A. Cadru normativ......................................................................................................62
2.2.3. Contribuţia la sigurările sociale de sănătate (C.A.S.S.).......................................66
A. Cadru normativ......................................................................................................66
2.2.4.Contribuţia la asigurările pentru şomaj (C.S.).......................................................70
A. Cadru normativ......................................................................................................70
2
2.3. Fundamentarea şi realizarea impozitelor şi taxelor locale......................................73
2.3.1 Fundamentarea şi realizarea impozitului pe clădiri...............................................73
A. Cadru normativ......................................................................................................73
2.3.2 Fundamentarea şi realizarea taxei asupra mijloacelor de transport.......................78
A. Cadru normativ......................................................................................................78
2.3.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe teren................................................83
A. Cadru normativ......................................................................................................83
2.4. Taxele vamale.........................................................................................................87
A. Cadru normativ......................................................................................................87
2.5.Fundamentarea şi realizarea accizelor......................................................................92
A. Cadru normativ......................................................................................................92
3
CAPITOLUL 1. Organizarea şi funcţionarea S.C. „Product ”
S.R.L. Iaşi
1.1. Scurt istoric
Societatea comercială „Product ” S.R.L. a fost fondata în baza legilor nr. 15/1990
şi nr. 31/1990, prin H.G.R. nr. 1254 din 04.12.1990 „privind înfiinţarea de societăţi
comerciale pe acţiuni în industrie” prin preluarea patrimoniului fostei unităţi economice
de stat. Întreprinderea „Ţesătura” Iaşi, care exista din anul 1910 şi care a fost desfiinţată
în baza acelehotărâri. Atât în perioada cât a funcţionat ca Întreprindere de Stat, cât şi după
înfiinţarea ca Societate Comercială pe Acţiuni, S.C. „Product ” S.R.L. a avut ca obiect
principal de activitate producerea şi comercializarea de fire, ţesături de bumbac şi tip
bumbac şi confecţii textile.
Fabrica „Ţesătura” s-a înfiinţat ca societate anonimă. La data de 08.09.1948 a fost
semnat actul de naţionalizare şi de înfiinţare a Întreprinderii „Ţesătura” Iaşi.
În perioada 1951-1990, Întreprinderea „Ţesătura” Iaşi, a avut următoarea evoluţie:
- 1951 – punerea în funcţiune a capacităţii de 20194 fuse ale Filaturii Cardate;
- extinderea Secţiei Ţesătorie cu 350 războaie;
- 1956 – fuziunea cu fabrica „VICTORIA” (actuala unitate B cu profil filatură-
ţesătorie) ce a avut drept urmare mărirea capacităţii Întreprinderii ŢESĂTURA la 27808
fuse şi 1330 războaie mecanice;
- 1964 – extinderea, sistematizarea şi reutilarea Secţiei Ţesătorie cu războaie
automate;
-1965 – construirea Filaturii de Fire Pieptănate cu un număr de 66048 fuse
instalate;
-1967 – extinderea , modernizarea şi reutilarea Secţiei Finisaj-Ţesături cu o
capacitate de finisare anuală de 22000 mii mp;
-1972 – înfiinţarea oficiului de calcul;
- 1973 – construirea vopsitoriei în fir, pentru poliester şi bumbac cu o capacitate
de 8266 mii mp;
-1978 – organizarea activităţii de confecţii textile pentru valorificarea ţesăturilor
proprii;
-1979 – înfiinţarea fabricii de ţesături crude ŢESĂTORIA ŢIBĂNEŞTI cu o
capacitate anuală de 10,000 mp ţesături crude;
-1980 – construirea atelierului de filat Vigonie Vlădeni cu o capacitate anuală de
2,000 t fire;
-1986 – începerea programului de modernizare şi dezvoltare a ţesătoriei şi
finisajului, acţiune finalizată în anul 1992;
-1990 – desprinderea şi înfiinţarea Întreprinderii de Ţesături Crude ŢIBĂNEŞTI şi
a Întreprinderii de Vigonie Vlădeni în baza HGR nr. 564/01.07.1990.
- Înfiinţarea SC PRODUCT SA în baza HGR nr. 1254/04.12.1990;
-1993 - modernizarea şi dezvoltarea Atelierului de Confecţii;
- 1994 – începerea dotării Oficiului de Calcul cu reţea şi calculatoare compatibile
IBM-PC, implementarea acestora în secţii şi servicii, investiţie continuată şi în prezent;
- extinderea reţelei comerciale în Municipiul Iaşi, lucrare continuată până
în 1998;
4
-1995 – începe aplicarea programului de restructurare şi redresare financiară sub
coordonarea Agenţiei de Restructurare, care cuprinde:
 modernizarea secţiei filatură;
 modernizarea şi extinderea secţiei confecţii;
 lucrări de retehnologizare şi modernizare a staţiilor de preepurare şi
dedurizare;
 retehnologizarea sistemului de producere şi alimentare cu agent termic şi a
celui de-al doilea cazan de 10t/oră abur în 1999;
1.2. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate stabilit atât prin Actul Constitutiv - H.G.R. nr. 1254 din
04.12.1990 "privind Înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni În industrie" ,
prezentat În M.Of. Nr. 013 bis din 21.01.1991, cât şi prin Statutul Societăţii Comerciale
"Product " S.R.L. Iaşi, publicat ca Anexă cu nr. 2 la Actul de Constituire - H.G.R. nr.
1254 din 04.12.1990, prezentat în M.Of. Nr. 013 bis din 21.01.1991 – la Art. 6 din
cadrul capitolului II „Scopul şi Obiectul de activitate al societăţii”, îl constituie:
- Producerea şi comercializarea de fire, ţesături din bumbac şi tip bumbac,
confecţii textile;
- Activitate de import - export prin societăţi specializate sau compartimente
proprii;
- Prestări servicii în domeniile managementului, marketingului, creaţiei,
cercetării şi proiectării produselor textile, proiectării pieselor de schimb, subansamblelor
şi instalaţii lor textile, întreţinerii şi reparaţiilor textile, folosirii tehnicii de calcul în
conducerea - şi desfăşurarea activităţii de producţie.
ULTERIOR a avut loc extinderea obiectului de activitate prin Cererea de

Înscriere Menţiuni cu nr. 1518 din 02.04.1992, pentru care a fost obţinută Încheierea
din 07.04.1992 emisă de către Judecătorul Delegat de Tribunalul laşi la Oficiul
Registrului Comerţului al Judeţului laşi de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie laşi
prin care se admite cererea şi se dispune Înscrierea menţiunilor În Registrul Comerţului
şi În urma căreia s-a obţinut Certificatul de Înscriere de Menţiuni din 10.04.1992, se
stabileşte extinderea obiectului de activitate cu următoarele activităţi:
- Producerea, achiziţionarea şi comercializarea bunurilor de orice tip, la preţ cu
ridicata sau cu amănuntul inclusiv În contrapartidă cu alte mărfuri;
- Activitate de import-export de produse de orice tip în toate formele uzitate
şi/sau reglementate pe plan intern şi internaţional, prin compartimente proprii sau
societăţi specializate, pentru nevoile proprii sau alţi agenţi economici, inclusiv prestări
de servicii în acest domeniu pe bază de comision;
- Prestări servicii către alţi agenţi economici şi populaţie în următoarele domenii:
edile - construcţii, tinichigerie, automatizări, confecţii metalice, strungărie, bobinaje
electrice, tâmplărie, reparaţii obiecte electrice şi electronice, reparaţii instalaţii electrice
şi sanitare (apă, canal etc.) lucrări de copiat, multiplicat, dactilografiere, transport
mărfuri;
- testarea aptitudinilor în cazul recrutării şi calificării forţei de muncă;
- Întocmirea de studii de ergonomie industrială
Sectorul de activitate, în cadrul căruia funcţionează S.C.”Product ”S.R.L. Iaşi,
este Ministerul Industriei şi Resurselor – Direcţia Generală Bunuri de Consum, după cum
5
rezultă din Actul Constitutiv – H.G.R. nr.1254 din 04.12.1990 „privind înfiinţarea de
societăţi comerciale pe acţiuni în industrie”.
1.3. Organizarea internă
Structura organizatorică a S.C.”Product ”S.R.L. este cea prevăzută în
organigramă. Din organigramă se poate observa că Societatea Comercială "Product "
S.R.L. este condusă de un Director General, numit în condiţiile Legii nr. 31/1990, care
pe lângă coordonarea Întregii activităţi a societăţii are în subordine directă şi Serviciul
de Control Tehnic de Calitate şi de Asigurare a Calităţii, Serviciul Resurse Umane,
Oficiul Juridic, Biroul de Control Financiar Intern, Serviciul Administrativ şi Pompieri
Civili, Compartimentul de Protecţie a Muncii, Apărare Civilă şi Pază, precum şi
Serviciul Medical.
La data întocmirii studiului, activitatea Societăţii Comerciale "Product " S.R.L.
este structurată pe 3 direcţii (conform organigramei): .
 Direcţia de Producţie, condusă de către un Director Tehnic şi de Producţie
care asigura conducerea activităţii de producţie a societăţii şi care are în subordine
directă cele 4 secţii de producţie: Secţia de Filatură, Secţia de Ţesătorie, Secţia de
Finisaj Ţesături şi Secţia de Confecţii. Direcţia de producţie mai cuprinde şi Secţia
Mecano - Energetică care are menirea să deservească cele 4 secţii de producţie.
Subordonat acestei direcţii mai este şi Serviciul de Restructurare care este condus de
către un Inginer Şef responsabil cu restructurarea societăţii, care are în subordine
directă Biroul Mecano - Energetic şi de Investitii. Tot în cadrul Direcţiei de Producţie
mai sunt şi Serviciile de Plan, Productie si Proiectare Tehnologică, precum şi de
Creaţie - Cercetare;
 Direcţia Comercială şi de Marketing, condusă de către un Director
Comercial şi de Marketing care asigură activitatea comercială şi de piaţă a societăţii şi
care are în subordine directă Serviciul de Desfacere - Export şi de Studiere a Pieţei,
Biroul de Aprovizionare, precum şi Compartimentul de Transporturi, asigurând
activităţile legate de comenzi, contractare şi desfacere. Subordonat Serviciului de
Desfacere - Export şi de Studiere a Pieţei este Biroul de Comerţ cu Amănuntul;
 Direcţia Economică, condusă de un Director Economic care asigură
activitatea financiară, de înregistrare, evidenţă şi raportare în unităţi monetare a
activităţii de producţie şi care are în subordine directă un Contabil Şef ce coordonează
direct Serviciul Financiar, Serviciul de Contabilitate precum şi activitatea pe linie
financiară a secţiilor de producţie. Direcţia economică mai cuprinde şi un Birou de
Analize Preţ - Cost şi de Analize Economice, precum şi Serviciul de Tehnologia
Informaţiei;
ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ a societăţii este organizată pe 4 secţii:
Secţia de Filatură, Secţia de Ţesătorie, Secţia de Finisaj Ţesături şi Secţia de
Confecţii. Acestea sunt deservite de Secţia Mecano - Energetic şi de Serviciile de
Plan, Producţie - Proiectare Tehnologică, Atelierul de Creaţie - Cercetare, Serviciul de
Control Tehnic de Calitate, Serviciul de Tehnologia Informaţiei, precum şi de
Serviciile Economice. Toate acestea sunt coordonate de către Directorul Tehnic şi de
Producţie al societăţii, pe linie productivă şi de către Directorul Economic, pe linie
economico - financiară, conform organigramei.
SECŢIA DE FILATURĂ, este organizată pe 4 ateliere (3 ateliere de
producţie şi un atelier de Întreţinere mecano-energetic), care asigură realizarea de fire
cardate şi pieptănate din bumbac şi tip bumbac, cu o fineţe cuprinsă între Nm 20 şi Nm
140. Materia primă utilizată. este formată din baloturi de bumbac. Producţia de fire
6
cardate este de aproximativ 70%. Secţia are o capacitate de producţie în funcţiune de
3.650 To fire/an şi una în conservare de 1.350 To fire/an. Secţia este dotată cu utilaje
din ţară şi din import, specifice tehnologiilor de filare a firelor cardate şi pieptănate.
Faţă de alte filaturi, secţia mai are în dotare utilaje specifice operaţiei de gazat -
mercerizat, cu o capacitate de 720 Ta fire/an, destinată firelor pentru tricouri din
bumbac de mare fineţe. În perioada 1991 - 2001, Societatea Comercială "Product "
S.R.L. Iaşi, a demarat un program de modernizare a tehnologiilor existente, corelat cu
resursele sale financiare, concretizat prin: achiziţionarea a 5 maşini de pieptănat
Textima; modernizarea a 4 carde Unirea 4C; modernizarea a 12 flayere şi eehiparea
tuturor maşinilor de bobinat cu dispozitive Splycer.
SECŢIA DE ŢESĂTORIE, organizată pe 4 ateliere (3 ateliere de producţie şi
un atelier de Întreţinere mecano - energetic), care asigură pregătirea firelor în vederea
ţeserii, vopsirea în fir a acestora şi operaţiile propriu-zise de ţesere, livrând produse
ţesute crude. Secţia are o capacitate de 15.200 mii mp / an ţesături din bumbac şi tip
bumbac, cu o lăţime cuprinsă între 80 - 180 cm şi este dotată cu 487 de maşini de ţesut
STB.
SECŢIA DE FINISAJ ŢESĂTURI, organizată pe 3 ateliere (2 ateliere de
producţie şi un atelier de Întreţinere mecano - energetic), care asigură finisarea chimică
a ţesăturiior prin procedee de albire, apretare, vopsitorie în bucată, ajustare. Secţia este
dotată cu utilaje specifice operaţiilor de pârlit, fiert - albit, vopsit, imprimat, termofixat
şi este corelată cu capacitatea de ţesere a societăţii. Secţia a fost modernizată prin
dotarea cu o maşină de imprimat Storck în 8 culori.
SECŢIA DE CONFECŢII TEXTILE, organizată pe 4 ateliere (un atelier de
croit, 2 ateliere de confecţionat şi un atelier de finisat, călcat şi ambalat), care asigură
realizarea confecţii lor textile, pornind fie de la ţesături, fie în sistem lohn. Secţia este
specializată în confecţionarea lenjeriei de pat, are dotare specifică acestui tip de
confecţii pentru o producţie de cca. 1.000 mii seturi/an. Clădirile în care se desfăşoară
activităţile productive sunt bine întreţinute, deşi unele au o durată de utilizare de peste
50 de ani. În anul 2001 gradul mediu de utilizare a capacităţi lor de producţie aflate în
funcţiune a fost de cca. 87,9%.
SECŢIA MECANO - ENERGETICĂ, organizată pe 4 ateliere, care asigură
gospodărirea utilităţilor la nivelul întregii societăţi, desfăşoară activităţi
complementare de reparaţii pe care atelierele de Întreţinere aflate în structurile secţiilor
de producţie nu le pot efectua, precum şi asigurarea proiectării şi fabricaţiei pieselor de
schimb şi întreţinerea AMC-urilor. Societatea Comercială "Product " S.R.L. dispune
de toate unităţile necesare desfăşurării activităţilor de producţie, iar prin investiţiile
făcute, începând cu anul 1996, îşi asigură independenţa termoenergetică.
TRANSPORTUL UZINAL în interiorul secţiilor de producţie (În ţesătorie şi
În parte în filatură) este manual. Transportul între secţiile de producţie este mecanizat.
Societatea Comercială "Product " S.R.L. dispune de suficiente CAPACITĂŢI
DE DEPOZITARE, pentru materia primă şi pentru produsele finite, specifice activităţii.
SC PRODUCT SA are implementat un sistem de asigurare a calităţii , introdus în
anul 1998 şi revizuit în anul 1999 (revizia I) şi în anul 2001 (revizia II), documentat
conform cu ISO 9001 din 1994. sistemul de organizare şi control a calităţii este
subordonat Directorului General.
Serviciul juridic este subordonat directorului societăţii. Atribuţiile, competenţele
şi responsabilităţile cele mai importante ale acestui departament sunt:
- reprezintă interesele societăţii în faţa instanţelor judecătoreşti şi ale altor organe
de jurisdicţie , organelor de urmărire penală, precum şi raporturile cu persoanele fizice,
pe baza delegaţiei de reprezentare dată de conducerea societăţii;
7
- avizează asupra legalităţii: contractele economice, contractele de muncă, deciziile
emise de conducerea unităţii, deciziile de imputare şi alte acte juridice, precum şi orice
măsuri care sunt de natură să angajeze răspunderea patrimonială a unităţii ori să aducă
atingerea drepturilor legitime ale acesteia şi a personalului ei;
- primeşte actele ce reglementează legislaţia în vigoare şi informează
compartimentele şi secţiile unităţii, cu noile reglementări ce apar şi ce prezintă interes
pentru compartimentele respective.
Serviciul CONTABILITATE – FINANCIAR – PREŢURI este subordonat
contabilului şef al societăţii. Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile serviciului
contabilitate – financiar - preţuri şi ale contabilului-şef:
1. asigură organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a evidenţei
patrimoniale din societate, răspunde de înregistrările obiectelor din patrimoniu;
2. stabileşte şi propune, după , trecerea pe seama costurilor de producţie
sau de circulaţie, a lipsurilor de valori constatate;
3. face propuneri de imputare persoanelor fizice vinovate , în cazul
lipsurilor constatate cu ocazia inventarierilor;
4. scade din gestiune , unele pagube constatate în condiţiile stabilite de
dispoziţiile legale în vigoare;
5. răspunde de evidenţa debitelor, de orice natură şi urmăreşte recuperarea
lor în vederea reîntregirii patrimoniului;
6. răspunde de plata investiţiilor pe etape, înregistrarea acestora în evidenţa
contabilă şi preluarea lor în patrimoniu;
7. răspunde de determinarea volumului veniturilor ce trebuie virate la
buget conform reglementărilor legale în vigoare;
8. răspunde de întocmirea bilanţului contabil la termenele stabilite de către
Ministerul de Finanţe;
9. răspunde de păstrarea documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor contabile;
10. răspunde, centralizează şi urmăreşte trecerea pe costuri a
amortismentelor mijloacelor fixe din patrimoniul societăţii;
11. urmăreşte şi răspunde de realizarea ritmică a programului de încasare;
12. analizează şi stabileşte soldurile lunare, trimestriale şi anuale, luând
măsuri operative pentru lichidarea debitelor restante, informând conducerea societăţii
periodic asupra stadiului încasărilor;
13. întocmeşte fişa postului pentru toţi salariaţii din cadrul serviciului
contabilitate – financiar – preţuri, cu precizarea concretă a sarcinilor şi a termenelor de
realizare;
14. întocmeşte situaţiile privind necesarul de mijloace circulante care să
conducă la buna desfăşurare a activităţii , solicitând pe această bază credite de la bănci;
15. întocmeşte documentaţia necesară pentru solicitările de credite pentru
investiţii şi producţie, pe care le înaintează băncii finanţatoare;
16. răspunde de întocmirea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli ale
societăţii;
17. răspunde de îndeplinirea programului financiar pe societate;
18. urmăreşte şi răspunde permanent de modul de desfăşurare în cadrul
societăţii a operaţiunilor de decontare cu furnizorii şi beneficiarii şi stabileşte împreună cu
băncile, măsuri corespunzătoare pentru încasarea într-un termen cât mai scurt a
contravalorii lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
19. răspunde de încasarea corectă a sumelor de bani de la beneficiarii
lucrărilor şi serviciilor etc.
8
Principalele relaţii externe existente între compartimentele întreprinderii, cu
accent pe latura financiară , pot fi prezentate în schema de mai jos:
DIRECŢIA INSPECŢIA CONDUCEREA UNITĂŢILE

JUDEŢEANĂ FINANCIARĂ ALTOR BĂNCILOR
FINANŢATOARE
DEPARTAMENTE
CONDUCEREA
SOCIETĂŢII
PLANUL DIRECTOR
TABLOUL DE BORD APROVIZIONARE
CONTABILITATE DESFACERE
ACTIVITATEA
ECONOMICO -
FINANCIARĂ PROGRAMARE,
PERSONAL, PREGĂTIRE ŞI
ÎNVĂŢĂMÂNT, URMĂRIRE A
SALARIZARE PRODUCŢIEI
ORGANIZAREA FABRICI, SECŢII,

PRODUCŢIEI; ATELIERE DE
PROTECŢIA MEDIULUI PRODUCŢIE
C.T.C. - LABORATOARE INVESTIŢII
CENTRE DE BANCA
CALCUL TERITORIALĂ
1. Transmite bilanţurile pentru activitatea proprie;

Primeşte indicaţii metodologice specifice;
2. Transmite planurile de control pentru coordonare şi raportare de activitate;
Primeşte indicaţii de lucru specifice;
3. Transmite propuneri plan financiar, plan credite şi plan de casă, modificări
preţuri şi tarife, bilanţuri contabile;
Primeşte: indicatori financiari aprobaţi, avize, aprobările la propuneri de
preţuri, la solicitări mijloace circulante.
4. Transmite propuneri pentru planurile de credite , de casă, de finanţare, şi
creditare a investiţiilor;
Primeşte extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii;
5. Transmite spre adoptare/aprobare proiectul planului financiar, proiectele
planurilor de credite, modificări de preţuri, informări asupra situaţiei financiare;
9
Primeşte avize, aprobări, indicaţii, dispoziţii de lucru;
6. Transmite planul costurilor şi al cheltuielilor administrativ gospodăreşti şi
planul financiar;
Primeşte programul de producţie valori şi pe sortimente;
7. Transmite planurile financiare , extrasele de cont, documente din relaţiile cu
clienţii şi cu furnizorii;
Primeşte date contabile pentru analize economico-financiare.
8. Transmite date privind mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii
personalului propriu, aprecierile şi calificativele anuale ale personalului, date privind
fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia;
Primeşte propuneri pentru mijloacele financiare necesare şi documentele
pentru calculul drepturilor de retribuire;
9. Transmite date financiare pentru fundamentarea unor indicatori şi propuneri de
teme pentru noi studii;
Primeşte studii de organizare elaborate pentru activitatea financiară , norme ,
normative de lucru, protecţia muncii.
10. Transmite valoarea produselor declasate, a rebuturilor şi remanierilor;
Primeşte situaţia produselor declasate, a rebuturilor şi a remanierilor;
11. Transmite măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor
supranormative sau disponibile;
Primeşte situaţia stocurilor supranormative , elemente necesare elaborării
planului financiar, documente de decontare.
12. Transmite propuneri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor
fără desfacere;
Primeşte documente de livrare a produselor , date privind stocurile fără
desfacere şi elemente necesare elaborării planului financiar.
13. Transmite date şi analize financiare necesare;
Primeşte situaţia realizării producţiei fizice;
14. Transmite propuneri pentru îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei şi creşterea
eficienţei acesteia;
Primeşte date privind realizarea operativă a producţiei;
15. Transmite planul de finanţare şi creditare a investiţiilor;
Primeşte lista obiectivelor de investiţii;
16. Transmite documente de evidenţă pentru activitatea proprie;
Primeşte rezultatele prelucrării acestora;
17. Transmite date necesare evidenţei în profil teritorial (date statistice).
1.4. Relaţii externe
1.4.1. Furnizorii
Aprovizionarea societăţii cu materiile prime de bază necesare procesului de
producţie este influenţată de anumiţi factori specifici:
- necesitatea asigurării de resurse financiare importante pentru importul
bumbacului;
- preţul ridicat al fibrelor din poliester autohtone, mult superior celor din import.
Acest fapt determină o creştere, de la un an la altul, a volumului producţiei realizat
cu materialul clientului.
Principalii furnizori de materii prime de bază, din perioada 1999-2003 sunt:
10
- pentru fibră poliester: TEROM SA Iaşi, CAROM SA Bucureşti, ASLAN TEXTIL
SA, LINIS SA Constanţa şi ANRM Podoleni;
- pentru fibră bumbac: DONAU Austria, IKEA Elveţia, TUVIC.
Deciziile strategice ale societăţii pot fi inluenţate de deciziile strategice ale
furnizorilor, motivat de ponderea mare a unora dintre aceştia în aprovizionarea cu fibre
bumbac.
Din analiza listei furnizorilor societăţii din ţară, rezultă următoarea evoluţie a
ponderilor:
Indicatorul 2 2 2 2
2000 2001 2002 2003
1. nr. De furnizori ai societăţii 5 4 4 3
569 490 479 426
2. ponderea celui mai important 2 2 1 1
furnizor 20,85 22,92 18,61 18,64
3. ponderea primilor 5 furnizori 3 5 5 5
39,44 50,65 51,10 51,35
4. ponderea celui de al 5-lea furnizor 3 3 2 3
3,18 3,24 2,31 3,02
51,24 61,39 62,02 62,23
2,01 1,57 1,78 1,88
81,95 85,46 87,91 89,28
0,35 0,31 0,28 0,26
92,9 94,39 95,44 96,52
10. ponderea celui de al 100-lea 0 0 0 0
furnizor 0,10 0,09 0,09 0,08
11
1.4.2. Clienţii
Principalii clienţi ai S.C.”Product ”S.R.L. Iaşi, pe plan intern, pe anii 2000-2003
sunt:
CISERIM SA Sebeş, CIORAPI SA Timişoara, TEXTIL COTON Bucureşti,
ELCA SA Câmpina, TUVAL SA Bucureşti, ZIMBRU SA Suceava, TOMIRIS SA Iaşi,
MDDCOTON Bucureşti, MITROPOLIA Iaşi, NOVATEX SA Piteşti etc.
Din analiza listei clienţilor societăţii la intern, rezultă următoarea evoluţie a
ponderilor:
Indicatorul 2 2 2 2
2000 2001 2002 2003
1. nr. de clienţi ai societăţii 4 5 5 2
459 558 502 275
2. ponderea celui mai important client 3 2 2 1
30,04 26,87 20,55 12,95
3. ponderea primilor 5 clienţi 5 4 4 3
51,78 45,30 42,08 38,98
4. ponderea celui de al 5-lea client 2 2 2 4
2,77 2,30 2,74 4,93
60,58 55,26 53,51 56,36
1,48 1,80 1,95 2,92
86,07 84,80 83,79 92,07
0,26 0,28 0,32 0,25
93,90 93,35 93,66 98,24
0,09 0,11 0,12 0,05
Având în vedere faptul că cel mai important client, interesat de produsele

societăţii, este SC CISEROM SA , pe întreaga perioadă , putem concluziona că societatea
are tranzacţiile încheiate cu clienţi tradiţionali, pe perioade medii şi lungi, ceea ce
constituie un factor pozitiv.
Din datele prezentate mai sus, se desprinde concluzia că S.C.”Product ”S.R.L. are
relaţii cu partenerii bazate pe contracte ferme , nu numai pe comenzi.
În acest caz, este justificată politica de creştere a segmentului de piaţă deţinut de
societate , prin atragerea de noi clienţi şi de asemenea de stabilire a unor relaţii puternice
şi sigure cu cei tradiţionali, dar ar trebui urmărită de către societate şi o aplatizare mai
mare a dispersiei vânzărilor pe mai mulţi clienţi cu un grad de importanţă comparabilă (cu
ponderi importante) , astfel încât să existe variante diverse de plasare a produselor
societăţii la clienţi destul de importanţi, dar nu într-atât încât, odată cu încetarea
colaborării cu unul dintre aceşti parteneri, să poată influenţa serios gradul de vânzări sau
politica de preţuri a societăţii.
Rulajul total al vânzărilor a fost de 83.023.744.394 lei în 1999, 104.722.742.465
lei în 2000, de 107.566.450.578 lei în 2001 S.R.L.m.d.
12
1.4.3. Piaţa externă
Piaţa externă a confecţiilor este dominată de prezenţa firmelor chineze care se
bazează pe o forţă de muncă extrem de disciplinară. Creşterea ofertei realizată de piaţa
asiatică, ofertă care în condiţiile de calitate oferă preţuri foarte competitive, creează
perspective sumbre sectorului de filare şi de ţesere.
În general, piaţa mondială a produselor textile şi a confecţiilor este saturată, fiind
caracterizată printr-o luptă acerbă, unde calitatea produselor, nivelul preţurilor şi
seriozitatea respectării condiţiilor contractuale au o importanţă de prim ordin.
Dotarea tehnică a industriei româneşti producătoare de textile şi produse textile,
precum şi de confecţii este , în general, inferioară standardelor mondiale.
În legătură cu activitatea de export a SC PRODUCT SA , se constată:
- volumul exportului , atât fizic, cât şi valoric, este în creştere;
- ponderea societăţii în exportul de ţesături şi de confecţii textile înregistrează
creşteri în perioada 1998-2003;
- ponderea exportului de fire din bumbac sau tip bumbac înregistrează scăderi în
anul 1997 şi o revenire în 1998;
- lipsa refuzurilor de calitate;
- seriozitatea în respectarea condiţiilor contractuale.
Din datele prezentate, rezultă, în condiţiile în care piaţa internă se află în regres, o
dezvoltare a livrărilor societăţii, atât în ceea ce priveşte livrările pe piaţa internă, cât şi
pentru export.
Calitatea produselor livrate este principalul atu al societăţii. Crearea condiţiilor de
scădere a costurilor de fabricaţie, una din principalele cauze de riscuri majore pentru
activitatea viitoare a societăţii, va aduce societăţii multiple avantaje concurenţiale.
Societatea ocupă segmente de piaţă stabile, aflate în dezvoltare, ca urmare a unei
politici sănătoase.
Ponderea la export a societăţii se află în continuă creştere şi dacă se are în vedere
acţiunile societăţii de creştere a calităţii producţiei considerăm că aceasta va creşte în
continuare.
Totuşi, trebuie remarcat un alt risc major creat de dependenţa prea mare faţă de o
serie de parteneri, în special, externi, care în condiţiile fluidităţii pieţei externe şi a
dezvoltării ofertei asiatice, creează dificultăţi majore în condiţiile unor preţuri superioare
ale produselor.
1.4.4. Statul (Trezoreria Publică)

Derularea fluxurilor bugetare de încasări şi plăţi, într-un cadru organizatoric
adecvat şi efectuarea operaţiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise la
instituţii financiar – bancare, fie în numerar, constituie o componentă a activităţii bugetare
denumită generic, execuţia de casă a bugetului.
Execuţia de casă prin sistemul de trezorerie se bazează pe crearea de către stat a
unei instituţii financiare proprii, specializată în efectuarea operaţiunilor corespunzătoare,
numită „trezorerie publică”.
În principiu, trezoreria publică poate îndeplini două funcţii specifice: funcţia de
casier public şi funcţia de bancher al statului.
În cadrul primei funcţii, trezoreria publică îndeplineşte, prin reţeaua teritorială
proprie, mai multe atribuţiuni, cum sunt:
- organizarea şi efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, atât prin
virament, cât şi în numerar, care privesc bugetul de stat, urmărind să asigure sincronizarea
lor, în mod curent, operativ;
13
- exercitarea controlului operativ, cu prilejul eliberării resurselor bugetare către
entităţile publice, pentru prevenirea cheltuielilor nelegale sau neoportune;
- furnizarea informaţiilor pentru întocmirea rapoartelor periodice şi a conturilor
privind execuţia bugetară etc.
Relaţiile S.C.”Product ”S.R.L. cu trezoreria publică sunt prezentate pe categorii de
venituri bugetare în subcapitolul 1.5.
1.4.5. Relaţiile cu personalul

Structura personalului pe sexe şi evoluţia numărului de salariaţi este prezentată în
tabelul de mai jos:
2002 2003 2004

TOTAL angajaţi 2183 (100%) 2138 (100%) 2120 (100%)
Bărbaţi 579 (26,5%) 563 (26,33%) 569 (26,84%)
Femei 1604 (73,5%) 1575 (73,67%) 1551 (73,16%)
Din analiză reiese faptul că numărul total de angajaţi a scăzut în timp, astfel încât
de la 2183 angajaţi în 2002 se ajunge la 2120 în 2004, ceea ce înseamnă o reducere cu
0,18% în anul 2004 faţă de 2002. Acest lucru este justificat prin măsurile de restructurare
aplicate de către societate, precum şi prin măsurile de eficientizare a activităţii societăţii.
În funcţie de tipul angajării, structura personalului este următoarea:
2002 2003 2004

Tipul angajării 2183 (100%) 2138 (100%) 2120 (100%)
Permanent 1597 (73,16%) 1474 (68,94%) 1438 (67%)
Temporar 586 (26,84%) 664 (31,06%) 682 (32,17%)
Ponderea personalului angajat permanent a fost într-o scădere continuă după 2002.
Numărul personalului angajat temporar în total personal a cunoscut o creştere
după anul 2002, după cum rezultă şi din tabel.
În urma unor analize efectuate s-a constatat o uşoară tendinţă de îmbătrânire a
personalului angajat în cadrul S.C.”Product ”S.R.L. Iaşi, în condiţiile în care predomină
ponderea grupei 4 de vârstă.
1.5. Evoluţia principalelor vărsăminte către bugetele publice în perioada 2002-

2004.
Situaţia impozitelor , taxelor şi a altor obligaţii datorate şi vărsate către Bugetul de
Stat, Bugetele Locale, Fonduri Speciale şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, conform
cu datele înregistrate în contabilitatea societăţii, este prezentată în tabelul de mai jos:
- mii lei -
VENITURI 2002 2003 2004
BUGETARE SUME % SUME % SUME %
A. VENITURI 46.665.785 100 47.723.517 100 50.038.951 100
BUGETARE
CĂTRE BUGETUL
DE STAT:
1. Impozit pe profit 13.393.873 28,7 14.790.305 31 15.109.302 30,2
14
2. Impozit pe salarii 250.281 0,53 390.107 0,81 457.693 0,9
3. Impozit pe venituri 2.974.813 6,4 3.050.108 6,4 3.693.566 7,4
din salarii
4. Taxa pe valoarea 4.460.413 9,6 4.900.054 10,2 5.216.134 10,4
adăugată (TVA)
5. Impozit pe 16.847 0,04 16.979 0,03 17.105 0,03
veniturile persoanelor
juridice nerezidente
6. Taxele vamale de 846.396 1,81 902.306 1,89 950.100 1,9
la persoane juridice
7. Impozit pe 2.456 0,005 2.903 0,006 2.989 0,005
dividende persoane
juridice
8. Majorări, penalităţi 21.463.865 46 20.109.988 42,13 20.915.177 41,8
şi amenzi pentru
neplata la termen a
obligaţiilor către
bugetul de stat
9. Taxe de timbru 53.743 0,11 59.802 0,12 60.176 0,12
10. Taxa pentru jocuri 3.203.098 6,86 3.501.564 7,33 3.616.709 7,22
de noroc, alte
impozite, taxe şi alte
obligaţii datorate
bugetului de stat
B. VENITURI 3,779,305 100 3,879,466 100 4,012,780 100
BUGETARE
CĂTRE
BUGETELE
LOCALE:
1. Taxa pentru 7,947 0,21 8,950 0,23 9,603 0,24
folosirea terenurilor,
proprietate de stat
2. Impozit pe clădiri 1,815,338 48,03 1,980,037 51,03 2,023,000 50,41
şi impozit pe teren
3. Taxa asupra 22,164 0,6 23,704 0,6 24,150 0,6
mijloacelor de
transport deţinute de
agentul economic
4. Impozit pe 3,716 0,1 3,000 0,07 3,970 0,14
veniturile persoanelor
fizice nesalariate
5. Cote defalcate din 250,281 6,62 240,362 6,2 290,851 7,2
impozitul pe salarii
6. Majorări, penalităţi 1,634,096 43,23 1,573,276 40,6 1,609,302 40,1
şi amenzi pentru
neplata la termen a
obligaţiilor către
bugetul local
7. Alte impozite, taxe 45,763 1,21 50,137 1,29 51,904 1,29
15
şi alte obligaţii
datorate bugetelor
locale
C. VENITURI 38,463,215 100 42,950,477 100 45,323,170 100
BUGETARE
CĂTRE
ASIGURĂRI
SOCIALE
1. CAS 23,091,843 60,03 25,970,106 60,46 27,862,930 61,41
2. Fond pentru pensie 2,312,591 6,01 4,103,953 9,58 3,902,103 8,6
suplimentară
3. Fond de pensii şi 2,262,024 5,9 2,700,105 6,28 2,400,307 5,29
asigurări sociale ale
agricultorilor
4. Fond de şomaj 1% 373,096 0,97 490,100 1,14 472,300 1,08
5. Fond de şomaj 5% 4,389,970 11,41 4,592,314 10,69 4,712,368 10,39
6. Majorări, penalităţi 6,033,691 15,67 5,093,897 11,85 5,973,162 13,17
şi amenzi pentru
neplata în termen a
obligaţiilor faţă de
bugetul asigurărilor
sociale
D. VENITURI 11,721,453 100 13,979,467 100 14,723,816 100
BUGETARE
CĂTRE FONDURI
SPECIALE
1. Fond pentru 7,548,245 64,39 8,731,194 62,45 8,900,130 60,5
asigurări sociale de
sănătate
2. Fond special pentru 255,326 2,17 390,106 2,79 416,983 2,8
sănătate publică 2%
3. Fond special al 7,700 0,06 8,150 0,05 8,300 0,05
drumurilor publice
4. Fond special pentru 256,324 2,2 279,000 2 300,100 2,05
dezvoltarea şi
modernizarea
punctelor vamale
5. Fond special de 2,064,056 17,6 2,470,000 17,69 2,960,000 20,19
solidaritate socială
pentru persoanele cu
handicap
6. Fond special de 1,056,816 9,01 1,600,854 11,45 1,703,194 11,5
susţinere a
învăţământului
7. Majorări, penalităţi 532,986 4,54 500,163 3,57 435,109 2,98
şi amenzi pentru
neplata în termen a
obligaţiilor faţă de
bugetul fondurilor
16
speciale
TOTAL GENERAL 100,628,758 - 108,532,927 - 114,098,717 -
(A+B+C+D)
Din această situaţie reiese faptul că S.C.”Product ”S.R.L. are obligaţii de plată
totale către bugete în sumă de 114.098.717 mii lei (an 2004), care se descompune după
cum urmează:
 la Bugetul de Stat – 50.038.951 mii lei;
 la Bugetele Locale – 4.012.780 mii lei;
 la Bugetul Asigurărilor Sociale – 45.323.170 mii lei;
 la Fonduri Speciale – 14.732.816 mii lei.
În cadrul acestor sume, sunt prinse şi majorări calculate pentru neplata la termen a
obligaţiilor fiscale, precum şi penalizări pentru nerespectarea prevederilor legale aferente
constituirii obligaţiilor respective în sumă totală de 28.932.750 mii lei, după cum
urmează:
 la Bugetul de Stat – 20.915.177 mii lei;
 la Bugetele Locale – 1.609.302 mii lei;
 la Bugetul Asigurărilor Sociale – 5.973.162 mii lei;
 la Fonduri Speciale – 435.109 mii lei.
Dacă privim evoluţia vărsămintelor către bugetele publice vom constata că
mărimea acestora a crescut de la un an la altul (de la 100.628.758 în 2002 la 114.098.717
mii lei în 2004).
Această creştere este determinată în principal de îmbunătăţirea climatului
macroeconomic , creşterea cifrei de afaceri, creşterea productivităţii muncii ca urmare a
cumpărării de utilaje noi; stimularea de către stat a exporturilor româneşti S.R.L.
Astfel, impozitul pe profit a crescut de la 13.393.873 mii lei (2002) la 15.109.302
mii lei (2004) datorită creşterii volumului de activitate al firmei, datorită unui nivel mai
ridicat al veniturilor.
Impozitul pe salarii a crescut în perioada 2002-2004, în special, datorită creşterii
fondului de salarii şi mai puţin creşterii numărului de salariaţi.
T.V.A. în perioada analizată a crescut de la 4.460.413 mii lei (2002) la 5.216.134
mii lei (2004), fiind T.V.A. de plată. Totuşi, ponderea T.V.A. de plată este relativ redusă,
luând în vedere cifra de afaceri. Acest lucru se datorează faptului că o parte semnificativă
din producţie este destinată exportului, iar T.V.A. la export este 0 (zero).
Impozitul pe clădiri şi pe teren a cunoscut o evoluţie ascendentă (de la 1.815.338
mii lei la 2.023.000 mii lei) datorită creşterii valorii materiei impozabile.
În general, prelevările fiscale au cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada anilor
2002-2004.
17
CAPITOLUL 2. Aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare la
S.C. “Product ” S.R.L.
2.1. Venituri către bugetul de stat
2.1.1. Impozitul pe salarii
A. Cadrul juridic
În fundamentarea şi realizarea impozitului pe veniturile din salarii, S.C. ”Product

” S.R.L. utilizează următoarele acte normative: Legea nr. 571/2003 (Codul fiscal),
Ordonanţa de Urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, Ordinul MFP nr. 19/7 ianuarie 2005, privind aprobarea deducerilor
personale lunare pentru contribuabili care realizează venituri din salarii la funcţia de bază
începând cu luna ianuarie 2005, Legea nr. 177/2004.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Subiecţii impozitului pe veniturile din salarii sunt reprezentaţi de toate persoanele
fizice rezidente, persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă
prin intermediul unui sediu permanent în România, persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară activităţi dependente în România, persoanele fizice nerezidente care obţin
venituri.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se
calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. În cazul S.C.”Product
”S.R.L., subiecţii sunt salariaţii firmei, iar plătitorul de venituri este firma.
2. Obiectul
Obiectul impozitului îl reprezintă veniturile din salarii obţinute de o persoană
fizică.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă,
de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile
pentru incapacitate temporară de muncă.
Astfel, în cadrul veniturilor din salarii se cuprind sume primite pentru munca
prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă,
precum şi pe baza actului de numire:
- salariile de bază;
- sporurile şi adaosurile de orice fel;
- indemnizaţiile de orice fel;
- recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii,
personalului din instituţiile publice , cele reprezentând stimulentele din fondul de
participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului
contabil,potrivit legii;
18
- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de
salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi
familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele
prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;
- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă.
De asemenea, asimilate salariilor, conform legislaţiei în vigoare sunt:

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate
publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte
drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile
autonome;
e)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin
subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul
de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de
asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de
impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită
pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite
administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de
adunarea generală a acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
Tot prin Codul fiscal sunt stabilite o serie de drepturi sau venituri neimpozabile
care pot fi primite de salariaţi (ele nu sunt incluse în salariu):
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai
salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de
muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul
pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru
salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia
Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai
sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de
natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt
primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
19
b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta
unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii
prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru
personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum
şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia
oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie
şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare,
a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor
de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în
care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la
nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţa sau nu se
suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare
a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate
de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe
profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de
mutare în interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o
unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după
absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de
instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice
şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit
legii, în care îşi au locul de muncă;
j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii
nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost
desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile
compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul
civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţa naţională la încetarea
raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de
restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare
nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca
urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport
cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu
drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau
plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se
determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru
calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin
ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului
comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
20
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente
desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac
excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este
rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent
de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi
perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurata de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi
implicit la momentul acordării;
r) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi
dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.
3. Baza impozabilă
Baza impozabilă în vederea calculării impozitului pe veniturile din salarii este
stabiltă prin diferenţa dintre venitul lunar brut, pe de o parte şi contribuţiile obligatorii ale
angajatului către bugetul consolidat de stat, deducerile personale lunare, cotizaţia
sindicală plătită în luna respectivă şi cotizaţia la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200
euro pe de altă parte. Schematic, aceasta este prezentat în fig. 1.
Deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabilă acordată persoanelor fizice
rezidente în România, cu domiciliul în România, precum şi persoanele fizice care au
sediul intereselor vitale în România sau sunt prezente în România pentru o perioadă sau
mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12
luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, timp de 3 ani consecutiv,
pentru a putea beneficia de deduceri personale, contribuabilii trebuie să obţină venituri
din salarii. Deducerile personale se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. La stabilirea
nivelului deducerilor personale stă salariul brut lunar şi numărul persoanelor aflate în
întreţinere.
Astfel, pentru contribuabilii care au un venit brut lunar de până la 1000 RON,
inclusiv deducerile personale sunt următoarele:
- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 250 RON;
- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 350 RON;
- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 450 RON;
- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 550 RON;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere –
650 RON.
Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar cuprins între 1001 şi 3000 RON,
inclusiv, nivelul deducerilor personale sunt degresive faţă de cele menţionate anterior şi
se stabilesc prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice astfel:
Număr
persoane aflate Deducere personală
în întreţinere
0 250 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]
21
4 sau mai multe 650 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]
Pentru persoanele care au un venit brut lunar mai mare de 3000 RON nu se acordă
deduceri personale.
VENIT BRUT
minus
CONTRIBUŢII OBLIGATORII
egal
VENIT NET
minus
Cotizaţia plătită în Deducerea personală Contribuţiile la sche-

luna respectivă pentru luna mele facultative de
respectivă pensii ocupaţionale
egal
VENIT IMPOZABIL
Cota de impozitare de 16%

IMPOZIT
Figura nr.1
4. Cota de impozit
Cota de impozit pe veniturile din salarii este de 16%.
5. Obligaţiile plătitorilor de salarii

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de
a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri
şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind
în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale, pe
întreaga durată de efectuare a plăţii. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe
întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub
semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până la ultima zi a lunii februarie a anului
curent pentru anul fiscal expirat.
De asemenea, contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii
documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt:
22
certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a
persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi
prezentate în original şi copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce
verifică conformitatea cu riginalul.
6. Termen de plată
Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub
formă de salarii din străinătate, precum şi persoanele fizice române care obţin venituri din
salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare
acreditate în România au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de
stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul,
direct sau printr-un reprezentant fiscal.
C. Exemplu de calcul al impozitului pe veniturile din salarii
Impozitul pe veniturile din salarii se calculează lunar, prin aplicarea cotei de 16%
asupra bazei de calcul.
Baza de calcul = Venit net lunar – Deduceri personale – Cotizaţii sindicale –
Cotizaţii la schemele facultative de pensii
Venit net lunar = Venit brut lunar – Contribuţii (Reţineri) obligatorii
Exemplu 1:
Un angajat de la S.C.”Product ”S.R.L. obţine în luna ianuarie 2006 un venit
reprezentând salariul de bază de 803 RON şi spor vechime în valoare de 80 RON.
Deoarece producţia efectuată în această lună a fost de 97,3%, adică nu 100%, persoanei în
cauză i se scad 22 RON pentru faptul ca întreprinderea a înregistrat un nivel al producţiei
sub 100%. Angajatorul nu are nici o persoană în întreţinere.
Salariul brut se calculează ţinând cont de următoarele:
- orele regie (ore efectiv lucrate în funcţie de salariul de încadrare);
- orele acord (ore calculate în funcţie de cât faci şi stabilite pe baza unor
norme);
- orele suplimentare, plătite conform Codului Muncii, cu spor de 75%
pentru orele suplimentare lucrate în cursul săptămânii, inclusiv sâmbetele şi cu
spor de 100% pentru orele lucrate suplimentar duminică;
- orele noapte;
- orele nemuncite;
- concedii de odihnă = (salar de încadrare + spor vechime + spor
conducere)/fondul de zile lucrătoare pe o lună * numărul de zile de concediu de
odihnă;
- prima de vacanţă se acordă o dată pe an conform Contractului Colectiv de
Muncă la prima fracţiune din concediul de odihnă (în cazul S.C.”Product ”S.R.L.
această primă este de 160 RON);
- concedii medicale, reglementate pe baza O.G. nr. 158/2005. Se calculează
ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni afectate de un procent care este
înscris pe concediul medical în funcţie de codul de boală: 75% - boală obişnuită,
85% - maternitate, 100% - boală gravă;
- premiu fidelitate pensie;
- ore state,dar plătite (din cauza unor defecţiuni tehnice);
- spor vechime care se acordă astfel: 3ani – 5%, 7ani – 10%, 11ani – 15%,
15ani – 20%, 20ani – 25%;
23
- spor noxe care se acordă pentru condiţii deosebite, ce afectează sănătatea
angajatului şi care variază între 3 – 8%;
- spor conducere se acordă persoanelor care au în coordonarea lor o echipă,
un serviciu, o secţie şi variază între 5 – 10%;
- indicatorul producţiei care arată dacă producţia din luna respectivă a fost
realizată 100%. În cazul în care aceasta s-a realizat sub acest nivel, angajatului i se
scade din salariu o sumă corelată cu nivelul acestui indicator;
- reţineri CTC sunt reţinerile ce se efectuează în conformitate cu
Regulamentul de Calitate pentru diverse defecte în producţia finită;
- sancţiuni disciplinare pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau alte
abateri.
În cazul precizat, salariul brut = 803(ore regie) + 80(spor vechime: 8ani) –
22(indicatorul producţiei 97,3%) = 861 (RON).
Contribuţiile obligatorii sunt:
- CAS {9,5% din salariul brut fără suma concediilor de boală + 9,5%
[(salariul minim pe economie/numărul de zile lucrătoare) * numărul de zile de concedii
medicale]}: 9,5% * 861 = 82 (RON);
- Şomaj (1% din salariul de încadrare): 1% * 861 = 8 (RON);
- CASS [6,5% * (salariul brut – suma de la concediile medicale)]: 6,5% *
861 = 56 (RON).
Totalul contribuţiilor obligatorii sunt în valoare de 146 RON.
Deducerea personală este de 250 RON, pentru că persoana dată are un salariu
brut sub 1000 RON şi pentru că nu are nici o persoană în întreţinere.
Venitul net lunar = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 861 – 146 = 715
(RON).
Cotizaţia la sindicat este stabilită în funcţie de statutul sindicatului din care face
parte angajatul şi poate fi 0,5% sau 1%. În cazul dat, angajatul plăteşte 1%: 1% * 803 = 8
(RON).
Venitul impozabil = 715 – 250 – 8 = 457 (RON)
Impozit = 16% * 457 = 74 (RON)
Exemplu 2:
Şeful unei echipe de muncitori are salariul de bază de 8.000.000 ROL. Pentru că
are sub conducerea sa un grup de oameni, el mai primeşte un spor de conducere de 6%.
Este angajat de 9 ani. Are în întreţinere o persoană, şi este membru al sindicatului unde
plăteşte o contribuţie de 1%. Stabilirea impozitului pe salarii se face astfel:
1. Salariul de bază = 8.000.000 lei;
Indemnizaţia (Sporul) de conducere = 6% x Salariul de bază = 6% x 8.000.000
= 480.000 lei;
Spor vechime = 10% x 8.000.000 = 800.000 lei;
------------------------------------------------------------
Salariu brut = Salariu de bază + Sporul de conducere + Spor vechime =
9.280.000 lei;
2. Contribuţii obligatorii ale angajatului:
Contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) = 9,5% x Salariul brut = 9,5% x
9.280.000 = 881.600 lei;
Contribuţia la asigurările de sănătate (CASS) = 6,5% x Salariul brut = 603.200
lei;
Contribuţia către fondul de şomaj (FŞ) = 1% x Salariul de bază = 80.000 lei;
----------------------------------------------------------------------------------------------
24
Total Contribuţii = CAS + CASS + FŞ = 1.564.800 lei.
3. Deducere personală = 3.500.000 lei (are o persoană în întreţinere);

4. Alte reţineri: Cotizaţia la sindicat = 1% x Salariul de bază = 80.000 lei;
5. Venit-bază de calcul = Salariu brut – CAS – Şomaj – CASS – Cotizaţia la
sindicat – Deduceri personale = 9.280.000 – 881.600 – 80.000 – 603.200 – 80.000 –
3.500.000 = 4.135.200 lei;
6. Impozit pe salarii = 16% x Venit-bază de calcul = 16% x 4.135.200 = 661.632
lei;
7. Rest de plată = Salariu brut – total contribuţii – alte reţineri – impozit pe salarii
= 9.280.000 - 1.564.800 - 80.000 - 661.632 = 6.973.568 lei.
D. Fluxurile informaţionale generate de aşezarea impozitului pe salarii
Compartimentul Resurse Umane trimite către Compartimentul Salarizare, pontaje,

informaţii despre salariaţi (angajări, modificări privind structura salarială şi a salariaţilor,
persoane în întreţinere).
Pe baza acestor informaţii, compartimentul salarizare întocmeşte pe de o parte
State de Plată – pe care le trimite la casierie, iar pe de altă parte – centralizatorul – care va
trimite către Compartimentul Financiar. Acest centralizator cuprinde valoarea salariilor,
respectiv a impozitului pe veniturile din salarii.
S.C. PRODUCT S.R.L. plăteşte lunar acest impozit prin contul deschis la
trezorerie. Trezoreria virează suma plătită de societate în contul Direcţiei Generale a
Finanţelor Publice.
Firma primeşte de la D.G.F.P. , pentru fundamentarea şi realizarea impozitului pe
venituri din salarii, Legea 571/2003 şi modificările şi completările ulterioare. Pe baza
normelor primite, societatea completează şi trimite către D.G.F.P., până la data de 25,
inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste impozite, Declaraţia 100 –
privind bugetul consolidat de stat şi fişele fiscale.
25
Compartiment Secţie
resurse umane compartimente
Oficiu de calcul Casierie
Compartiment financiar
Trezorerie Bancă Impozit Declaraţie Administraţie

pe venitul privind financiară
din salarii obligaţiile
către
bugetul de
stat
Fişă fiscală I,
II, borderou
însoţitor
fig. 1. Prezentarea fluxului informaţional aferent aşezării impozitului pe salarii
26
2.1.2. Fundamentarea şi realizarea taxei pe valoarea adăugată
A. Cadru normativ
În general, în România, taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin

Codul fiscal (Legea nr.571/2003), Ordinul M.F.P. nr.256/2004 pentru aprobarea
modelului şi a conţinutului formularului „Decont de T.V.A.”, O.M.F.P. nr 257/2004,
privind decontul special de T.V.A.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Persoana impozabilă este reprezentată de orice persoană, idiferent de statutul
său juridic, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice, oricare ar
fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. Printre activităţile economice se enumeră:
activităţile producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile
extractive, agricole, şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum şi
exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu
caracter de continuitate.
Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau orice alte persoane
legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte
instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte
condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.
În cadrul persoanelor impozabile nu se cuprind instituţiile publice pentru
activităţile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică,
de apărare şi siguranţa statului, pe care le desfăşoară în calitate de autorităţi publice,
chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi percep taxe, redevenţe, cotizaţii sau
onorarii. Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în
aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt
prestate în calitate de autorităţi publice, precum şi pentru activităţile următoare:
telecomunicaţii, furnizarea de apă, energie termică şi agent frigorific, transportul de
bunuri şi persoane, servicii prestate de proturi sau aeroporturi, livrarea bunurilor noi
de produse pentru vânzare, activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale,
depozitarea, ctivitatea organelor de publicitate comercială, activitatea agenţilor de
călătorie, activitatea magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri
asemănătoare.
S.C.”Product ”S.R.L. este o persoană juridică, ce funcţionează pe bază de
gestiune economică şi autonomie financiară şi are ca obiect principal de activitate
producerea şi comercializarea firelor de bumbac. Astfel, conform Codului fiscal,
întreprinderea prezentată este considerată ca fiind o persoană impozabilă.
2. Sfera de aplicare
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată
sau o operaţiune asimilată acestora;
- sa fie efectuată de persoane impozabile;
27
- să rezulte din una dintre activităţile economice;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
în România.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se încadrează şi importurile.
În ceea ce priveşte livrările de bunuri, acestea reprezintă orice transfer al
dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau
prin persoane care acţionează în numele acestuia. Prin bunuri se înţelege bunurile
corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrică, energia
termică, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceeaşi natură sunt considerate
bunuri mobile corporale.
De asemenea, se consideră livrări de bunuri efectuate cu plată următoarele:
a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, în cadrul unui contract care
prevede că plata se efectuează în rate sau orice alt ţip de contract ce prevede că
proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei scadenţe, cu excepţia
contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
d) transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la
cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în
contul comitentului;
e) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu unele excepţii şi anume: dacă au fost
distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cazuri de forţă majoră şi
perisabilitate în limitele prevăzute de lege.
În sfera livrărilor de bunuri se mai cuprind:
- preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau
fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea
economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit;
- orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către
asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de
dizolvarea fără lichidare a societăţii.
Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaţiunilor de transfer total sau parţial
de active şi pasive, ca urmare a fuziunii şi divizării, nu constituie livrare de bunuri,
indiferent dacă e făcută cu plată sau nu.
Aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale nu constituie
livrare de bunuri, dacă primitorului bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea integrală a
taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situaţia în
care primitorul bunurilor este o persoană impozabilă, care nu are dreptul de deducere a
taxei pe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parţial, operaţiunea se consideră
livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor
lor componente a fost dedusă total sau parţial.
În sfera livrărilor de bunuri nu se încadrează:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă
majoră;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate
în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau
interne;
28
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare,
pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri
acordate în scopul stimulării vânzărilor;
f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de
mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite
prin norme.
Prestările de servicii includ orice operaţiuni care nu constituie livrare de bunuri:
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui
contract de leasing;
b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă
persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei
autorităţi publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuată de comisionari, care acţionează în numele şi în contul
comitentului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se consideră prestări de servicii cu plată:
a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane
impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse
la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea
adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial;
b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă, în
scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică pentru uzul personal al angajaţilor
săi sau al altor persoane.
În sfera prestărilor de servicii efectuate cu plată nu se încadrează utilizarea
bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, punerea gratuită la
dispoziţia altei persoane a unor bunuri sau prestările de servicii efectuate în scopuri
publicitare sau în scopul stimulării vânzărilor.
Importul de bunuri constă intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt
stat.
Atunci când bunurile sunt plasate, după intrarea lor în ţară, în regimuri vamale
suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.
Totuşi, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ceea ce priveşte plata sau, după caz,
garantarea drepturilor de import pe perioada cât se află în regim vamal suspensiv.
3. Regimuri de impozitare
Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată denumite
operaţiuni impozabile pot fi:
a) operaţiuni taxabile;
b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe
valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau
plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate;
c) operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa
pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau
plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate;
d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu se
datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă.
29
4. Operaţiuni scutite privind taxa pe valoarea adăugată
Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea
adăugată:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate
de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma
de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de
tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de
activităţi, cantinele organizate pe lângă aceste unităţi, serviciile funerare prestate de
unităţile sanitare;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de
tehnicienii dentari;
c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate la domiciliu a persoanelor,
efectuate de către un personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale şi
paramedicale;
d) livrările de organe, de sânge şi de lapte, de provenienţă umană;
e) activitatea de învăţământ prevăzută de Legea învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurată de unităţile autorizate,
inclusiv activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lângă aceste unităţi, formarea
profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate
de acestea, efectuate de către instituţiile publice sau de către alte entităţi recunoscute, care
au aceste obiective;
f) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi/sau
protecţia socială efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având
caracter social;
g) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor
şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca având
caracter social;
h) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul
lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop
patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică,
filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de
concurenţă;
i) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau
educaţia fizică;
î) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de instituţiile publice, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a
impozitului pe spectacole;
j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror
operaţiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi
organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni
concurenţiale;
k) realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de
televiziune, cu excepţia celor de publicitate;
l) vânzarea de licenţe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente
la agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate activităţii
de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;
30
m) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special
amenajate în acest scop;
n) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor,
subprogramelor, proiectelor şi temelor componente ale Programului naţional de cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiunile cuprinse în acestea, prevăzute în
legislaţia referitoare la reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-
dezvoltare sau a Planului naţional de cercetare şi inovare;
o) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat
internaţional, regional şi bilateral;
p) livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli
individuali;
q) prestările următoarelor servicii financiare şi bancare:
1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociaţii/acţionarii
societăţilor comerciale în vederea asigurării resurselor financiareale societăţii;
2. acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridică, în
condiţiile legislaţiei privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice;
3. operaţiunile prevăzute la art.8 din Legea bancară nr.58/ 1998, cu modificările şi
completările ulterioare, efectuate de băncile persoane juridice române, sucursalele din
România ale băncilor persoane juridice străine, organisme financiar-bancare
internaţionale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit şi alte
societăţi de credit, casele de schimb valutar, precum şi alte persoane juridice autorizate să
desfăşoare activităţi bancare, cu excepţia următoarelor operaţiuni: operaţiunile de leasing
financiar, închirierea de casete de siguranţă, tranzacţii în cont propriu sau în contul
clienţilor cu metale preţioase, obiecte confecţionate din acestea şi/sau pietre preţioase,
expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţă, evaluări de patrimoniu;
4. operaţiuni specifice efectuate de Banca Naţională a României, reglementate în
mod expres prin Legea nr.101/1998 privind statutul B.N.R., cu modificările ulterioare, cu
excepţia achiziţiilor de aur, argint, alte metale şi pietre preţioase, efectuate de B.N.R. de
la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A.;
5. operaţiunile de investiţii financiare, de intermediere financiară, de valori
mobiliare şi instrumente financiare derivate, precum şi alte instrumente financiare;
6. intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de servicii legate de
acesta;
r) gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de creanţă
efectuate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Român de
Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi – S.R.L., Fondul de Garantarea
Creditului Rural – S.R.L., Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinzătorii Mici şi Mijlocii – S.R.L., precum şi alte organisme consituite în acest
scop;
s) operaţiunile de asigurare şi/sau reasigurare, precum şi prestările de servicii în
legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele care
intermediază astfel de operaţiuni;
ş) activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de
Compania Naţională „Loteria Română” – S.R.L. şi contribuabili autorizaţi de Comisia de
coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc;
t) livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de unităţile din sistemul de
penitenciare, utilizând munca deţinuţilor;
ţ) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere la monumentele care
comemorează combatanţi, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din Decembrie
1989, precum şi pentru muzee, case memoriale, monumente istorice şi de arhitectură;
31
u) transportul fluvial de persoane în Delta Dunării şi pe rutele Orşova-Moldova
Nouă, Brăila-Hârşova şi Galaţi-Grindu;
v) încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini
zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a
impozitului pe spectacole;
w) editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau cărţi, exclusiv
activitatea de publicitate;
x) livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi de produse
ortopedice;
y) livrarea obiectelor şi veşmintelor de cult religios, tipărirea cărţilor de cult,
teologice sau cu conţinut bisericesc şi care sunt necesare pentru practicarea cultului,
precum şi furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, conform art. 1 din Legea nr.
103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de
cult, cu modificările şi completările ulterioare;
z) livrarea de bunuri către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca
efect al dării în plată, sau bunuri adjudecate de către Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Bancare, cu stingerea totală sau parţială a obligaţiilor de plată ale unui debitor;
Sunt scutite de T.V.A. activităţile persoanelor impozabile cu venituri din
operaţiuni taxabile declarate sau, după caz realizate anual, de până la 2 miliarde lei,
inclusiv.
În cazul realizării unor venituri superioare plfonului de impozitare de 2 miliarde
lei în cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să solicite înregistrarea ca
plătitori de T.V.A., în conformitate cu prevederile legale în vigoare. După înscrierea ca
plătitori de T.V.A., persoanele impozabile respective nu mai beneficiază de scutire chiar
dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului de 2 miliarde lei.
În cazul importurilor, beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată
următoarele operaţiuni::
a) importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe valoarea
adăugată;
b) bunurile introduse în ţară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în
ţară ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite potrivit reglementărilor legale în
vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
c) bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum şi prin
magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanţelor diplomatice şi a
personalului acestora;
d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare,
precum şi de către cetăţenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în
condiţii de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;
e) importul de bunuri efectuat de reprezentanţele organismelor internaţionale şi
interguvernamentale acreditate în România, precum şi de către cetăţenii străini angajaţi ai
acestor organizaţii, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de
înfiinţare a acestor organizaţii, potrivit procedurii stabilite prin norme;
f) importul de bunuri de către forţele armate ale statelor străine membre NATO
pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor
sau cantinelor, în cazul în care aceste forţe sunt destinate efortului comun de apărare;
g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe
care sunt înregistrate filme sau programe destinate activităţii de radio şi televiziune, cu
excepţia celor de publicitate;
h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii
destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătăţii, de apărare a ţării sau
32
siguranţei naţionale, artistic, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi
conservare a monumentelor istorice şi de arhitectură, în condiţiile stabilite prin norme;
i) importul de bunuri finanţate din împrumuturi nerambursabile acordate de
guverne străine, organisme internaţionale şi/sau organizaţii nonprofit din străinătate şi din
ţară, în condiţiile stabilite prin norme;
j) importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care,
potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care
le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada
de garanţie, bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate,
echipamentele pentru protecţia mediului, stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată exporturile sau alte operaţiuni similare
şi pentru transportul internaţional:
a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării, de către furnizor sau
de altă persoană în contul său;
b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării de cumpărătorul care
nu este stabilit în interiorul ţării, sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor
transportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echiparea sau aprovizionarea
ambarcaţiunilor de agrement şi avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport de
uz privat;
c) prestările de servicii, inclusiv transportul şi prestările de servicii accesorii
transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri
vamale suspensive, cu excepţia prestărilor de servicii scutite, potrivit art. 141;
d) transportul, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct
legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a
bunurilor importate, potrivit art. 139;
e) transportul internaţional de persoane şi serviciile direct legate de acest
transport, inclusiv livrările de bunuri destinate a fi acordate ca trataţie pasagerilor la
bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;
f) în cazul navelor utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de
mărfuri, pentru pescuit sau altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe
mare, al navelor de război, următoarele operaţiuni:
1. livrarea de carburanţi, echipamente şi alte bunuri destinate a fi încorporate sau
utilizate pe nave, cu excepţia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coastă;
2. prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru
încărcătura acestora;
g) în cazul aeronavelor care prestează transporturi internaţionale de persoane
şi/sau de mărfuri, următoarele operaţiuni:
1. livrările de carburanţi, echipamente şi alte bunuri destinate a fi încorporate sau
utilizate pe aeronave;
2. prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau
pentru încărcătura acestora;
h) prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de
navigaţie care îşi desfăşoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea,
precum şi livrările de nave în întregul lor către aceste companii;
i) livrările de bunuri şi prestările de servicii, în favoarea misiunilor diplomatice şi
oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a oricăror cetăţeni străini având
statut diplomatic sau consular în România, în condiţii de reciprocitate;
j) livrările de bunuri şi prestările de servicii, în favoarea reprezentanţelor
organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi a
33
cetăţenilor străini angajaţi ai acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate
în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii;
k) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii, către forţele armate ale statelor
străine membre NATO, pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşte
forţele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, dacă forţele iau parte la efortul de
apărare comun; în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara ţării şi
pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei,
stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice;
l) livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi
nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaţionale şi de
organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţară, inclusiv din donaţii ale
persoanelor fizice;
m) construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea şi reabilitarea lăcaşurilor de
cult religios sau a altor clădiri utilizate în acest scop;
n) prestările de servicii poştale, efectuate pe teritoriul României de operatorii
prevăzuţi de Ordonanţa Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de
Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin Legea nr.
670/2001, constând în preluarea şi distribuirea trimiterilor poştale din străinătate, inclusiv
servicii financiar-poştale;
o) servicii prestate de persoane din România, în contul beneficiarilor cu sediul sau
domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie;
p) prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în
contul unei alte persoane, atunci când intervin în operaţiuni prevăzute de prezentul articol.
Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a
justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi,
după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa
pe valoarea adăugată.
Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri :

a) livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal;
b) livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele duty-free şi în alte magazine
situate în aeroporturile internaţionale, prevăzute la Secţiunea 1 a Capitolului I din
Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie
financiar-fiscală, precum şi livrările de bunuri efectuate prin aceste magazine;
c) următoarele operaţiuni desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un port liber:
1. introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, direct din
străinătate, în vederea simplei depozitări, fără întocmirea de formalităţi vamale;
2. operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diverşi
operatori din zona liberă sau portul liber sau între aceştia şi alte persoane din afara zonei
libere sau a portului liber;
3. scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber, în afara ţării, fără
întocmirea de declaraţii vamale de export, bunurile fiind în aceeaşi stare ca în momentul
introducerii lor în zona libera sau portul liber;
Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a
justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile menţionate şi, după caz,
procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea
adăugată.
34
5. Plătitorii taxei pe valoarea adăugată
Plătitorii de T.V.A.:
- persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea
adăugată, pentru operaţiunile taxabile realizate;
- titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari
sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii
de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de T.V.A. la organele
fiscale, cu excepţia importurilor scutite;
- persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului
vamal aplicabil acestora;
- persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil
în România, beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu
domiciliul în străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent
dacă sunt sau nu înregistrate ca plătitori de T.V.A. la organele fiscale.
6. Faptul generator şi exigibilitatea T.V.A.

Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată reprezintă momentul în care sunt
realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Taxa pe valoarea adăugată
devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine îndreptăţită, la un moment dat, să
solicite taxa pe valoarea adăugată de la plătitorul taxei. Faptul generator al taxei intervine
în momentul efectuării livrării de bunuri şi/sau în momentul prestării serviciilor, atunci
când taxa devine exigibilă.
Exigibilitatea T.V.A. este anticipată faptului generator atunci când:
a) factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării de bunurilor sau prestării
serviciilor;
b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării
livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru plata
importurilor şi a datoriei vamale stabilite potrivit legii, realizarea producţiei destinate
exportului, efectuarea de plăţi în contul clientului şi livrări de bunuri şi prestări de servicii
scutite de T.V.A.
Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu –
energie electrică, energie termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi altele similare
– exigibilitatea T.V.A. intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe bază de
factură fiscală sau alt document legal.
Exigibilitatea T.V.A. aferentă avansurilor încasate de persoanele impozabile
înregistrate ca plătitori de T.V.A., care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor
finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale statului român sau
garantarea de acesta, ia naştere la data facturării situaţiilor de lucrări.
Exigibilitatea T.V.A. aferentă sumelor constituie drept garanţie pentru acoperirea
eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor de construcţii-montaj ia naştere la data
încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor,
dacă încasarea este anterioară acestuia.
Exigibilitatea T.V.A. în cazul lucrărilor imobiliare intervine la data încasării
avansurilor pe bază de situaţii de lucrări, dar antreprenorii pot să opteze pentru plata
T.V.A. la data livrării, respectând anumite condiţii legale.
Amânarea exigibilităţii T.V.A. se realizează prin efectuarea unor operaţiuni atât
de către beneficiari, cât şi de către furnizori.
Beneficiarii au obligaţia să achite în numele furnizorului T.V.A. direct la bugetul
statului, la termenele menţionate anterior. Taxa achitată devine deductibilă şi se înscrie în
35
decontul de T.V.A. din luna respectivă. Cu suma achitată la bugetul de stat se va diminua
corespunzător datoria faţă de furnizor. În situaţia în care beneficiarii nu achită T.V.A. la
bugetul de stat la termenele prevăzute, vor fi obligaţi să plătească majorări de intârziere în
cuantumul stabilit pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat.
Furnizorii vor înregistra ca taxă neexigibilă T.V.A. aferentă livrărilor pentru care
nu mai au obligaţia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită T.V.A.
respectivă la bugetul de stat, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îşi vor reduce
corespunzător suma taxei colectate la bugetul de stat şi concomitent vor reduce datoria
beneficiarilor consemnată în conturile de clienţi. Furnizorii nu vor fi obligaţi la plata de
majorări de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând
T.V.A. a cărei exigibilitate a fost amânată.
Atestarea dreptului de amânare a exigibilităţii T.V.A. se face pa bază de certificat
emis de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pentru unităţile care îşi au
sediul în raza teritorială a acestora.
7. Baza de impozitare
Conform Codului fiscal, baza de impozitare a T.V.A. pentru livrările de bunuri
şi/sau prestările de servicii este formată din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută
sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului,
beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor
operaţiuni, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
De asemenea, în baza de impozitare a T.V.A. mai sunt cuprinse impozitele, taxele
(dacă nu este prevăzut contrariul prin lege), precum şi cheltuielile accesorii
(comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului
sau clientului).
Ca excepţii de la cele prezentate mai sus, baza de impozitare a T.V.A. este
constituită din preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat în
momentul livrării/prestării în următoarele cazuri:
- preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau
fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea
economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice
în mod gratuit, dacă T.V.A. aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a
fost dedusă total sau parţial. Nu se cuprinde în baza de impozitare a T.V.A. preţul de
achiziţie sau preţul de cost al bunurilor acordate în mod gratuit în situţia în care acordarea
gratuită este stipulată prin diverse acte normative;
- utlizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte
scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în
vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, dacă T.V.A. aferentă
acestor bunuri a fost dedusă total sau parţial;
- prestarea de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în
alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al
angajaţilor săi sau al altor persoane, dacă T.V.A. aferentă acestor prestări a fost dedusă
total sau parţial.
De asemenea, baza de impozitare a T.V.A. este dată de compensaţia primită
pentru:
- trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile, în condiţiile prevazute de legislaţia referitoare la propietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
- efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau în numele unei
autorităţi publice sau potrivit legii, se consideră prestare de servicii.
36
În baza de impozitare a T.V.A. nu se cuprind:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor;
b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune – interese stabilite prin
hotărâre judecătorească definitivă;
c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate,
operaţiuni de leasing;
d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia;
e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către
autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor.
Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în
vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă taxele
vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată,
datorate pentru importul de bunuri.
Valoarea în vamă este dată de suma între valoarea dată de preţul extern al
produsului şi valoarea cheltuielilor conexe parcursului extern (cheltuieli de transport,
asigurare, manipulare şi alte asemenea pe percursul extern).
Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin până la primul
loc de destinaţie a bunurilor în România. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă
destinaţia stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoţitor al
bunurilor, când acestea intră în România.
8. Cotele de impozitare
În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19 % şi se aplică
asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa
pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
Începând cu anul 2004, Codul fiscal prevede introducerea unei cote reduse a taxei
pe valoarea adăugată de 9 % şi se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele
prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv publicităţii;
c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor
dentare;
d) livrările de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care
intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
Regularizarea se efectuează prin refacturarea integrală a contravalorii livrărilor de
bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere faptul
generator şi scăderea în cadrul acelefacturi a sumelor facturate anterior.
Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicabilă în interiorul ţării
pentru livrarea acelubun.
37
T.V.A. se calculează prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei
de impozitare.
Prin derogare de la prevederile mai sus menţionate, T.V.A. se calculează prin
aplicarea cotei recalculate asupra:
a) sumelor obţinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comerţul cu
amănuntul – magazine comerciale, consignaţii, unităţi de alimentaţie publică sau alte
unităţi care au relaţii directe cu populaţia, ale căror preţuri cuprind şi taxa pe valoarea
adăugată;
b) sumelor obţinute din unele prestări de servicii – transport, poştă, telefon,
telegraf şi altele de aceeaşi natură – ale căror tarife practicate cuprind şi taxa pe valoarea
adăugată;
c) sumelor obţinute din vânzarea de bunuri pe bază de licitaţie, pe bază de
evaluare sau de expertiză, precum şi pentru alte situaţii similare;
d) compensaţiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din
patrimoniul persoanelor impozabile în domeniul public, în condiţiile prevăzute de
legislaţia referitoare la propietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Cota recalculată se determină pe baza formulei:
cot aT .V . A
Cota recalculată = x100
100  cot aT .V . A.
S.C.”Product ”S.R.L. aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare.
9. Regimul deducerilor
Deducerea T.V.A. reprezintă diminuarea T.V.A. colectată ca urmare a livrărilor de
bunuri sau prestărilor de servicii cu T.V.A. datorată/achitată furnizorilor de bunuri sau
prestatorilor de servicii. Au dreptul la deducerea T.V.A. numai persoanele impozabile
înregistrate la organele fiscale teritoriale ca plătitori de T.V.A.
Naşterea dreptului de deducere a T.V.A. apare în momentul în care T.V.A.
deductibilă devine exigibilă. Există însă şi cazuri particulare cum ar fi:
- la data plăţii efective sau, după caz, la data compensării cu T.V.A. de
rambursat din decontul lunii precedente, pentru bunurile din import care au fost produse
cu cel mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate,
achiziţionate de întreprinderi mici şi mijlocii, persoane fizice care desfăşoară activităţi
productive, agenţi economici care realizează investiţii cu impact semnificativ în
economie, care beneficiază de suspendarea plăţii T.V.A. în vamă;
- la data plăţii efective sau, după caz, la data compensării cu T.V.A. de
rambursat din decontul lunii precedente, pentru prestările de servicii (leasing, servicii
contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul
prestării se consideră a fi în România, indiferent dacă prestatorul are desemnat sau nu un
reprezentant fiscal în România);
- la data plăţii efective la bugetul de stat pentru livrările de maşini
industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, utilaje
tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control, automatizări şi produse
de software, care au fost produse cu cel mult un an şi nu au fost niciodată utilizate.
Se acordă dreptul de deducere pentru:

- operaţiunile taxabile;
- livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii scutite de T.V.A.
reprezentând exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional,
precum şi operaţiuni legate de traficul internaţional de bunuri;
38
- acţiunile de sponsorizare, publicitate, protocol, precum şi pentru alte
acţiuni prevăzute în legi, cu respecatrea limitelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea;
- operaţiuni rezultând din activităţi economice ale producătorilor,
comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi cele ale
profesiunilor libere sau asimilate, precum şi activităţile economice de exploatare a
bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri, efectuate în
străinătate, care ar da drept de deducere dacă aceste operaţiuni ar fi realizate in interiorul
ţării;
- operaţiuni reprezentând transferul total sau parţial al activelor şi pasivelor
unei persoane impozabile, cu plată sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operaţiunilor de
fuziune şi divizare a societăţilor comerciale sau aportul în natură la capitalul social al unei
societăţi comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are
dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adăugată, dacă T.V.A. ar fi aplicabilă
transferului respectiv.
T.V.A. care poate fi dedusă:

a) T.V.A. datorată sau achitată, aferentă bunurilor care au fost livrate sau urmează
să fie livrate şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie
prestate unei persoane impozabile de către o alta, înregistrată ca plătitor de T.V.A. pe
baza facturilor fiscale sau a altor documente legal aprobate, emise pe numele său, de către
persoane impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A.;
b) T.V.A. achitată, pentru bunurile importate, plasate în regim de import cu
excepţia operaţiunilor de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pe baza declaraţiei
vamale de import sau a actului constatator al organelor vamale;
c) T.V.A. achitată sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii
precedente, pentru bunurile din import reprezentând maşini industriale, mijloace de
transport destinate realizării de activităţi productive, utilajele tehnologice, instalaţiile,
echipamentele, aparatele de masură şi control, automatizări, care au fost produse cu cel
mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost utilizate niciodată, achiziţionate de
întreprinderi mici şi mijlocii, persoane fizice care desfăşoară activităţi productive, agenţi
economici care realizează investiţii cu impact semnificativ în economie, care beneficiază
de suspendarea plăţii T.V.A. în vamă pe baza declaraţiei vamale emise pe numele său şi
pe baza documentului care confirmă achitarea T.V.A. sau, în cazul compensării, a
decontului de taxă pe valoarea adăugată aferent lunii precedente, din care rezultă taxa de
rambursat, şi a notei contabile prin care s-a efectuat compensarea;
d) T.V.A. achitată sau compensată din decontul lunii precedente, pentru prestările
de servicii reprezentând leasingul, servicii contractate cu prestatori cu sediul sau cu
domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România,
indiferent dacă prestatorul are desemnat sau nu un reprezentant fiscal în România pe baza
documentului care confirmă achitarea T.V.A. sau, în cazul compensării, a decontului de
taxă pe valoarea adăugată aferent lunii precedente, din care rezultă taxa de rambursat, şi a
notei contabile prin care s-a efectuat compensarea;
e) T.V.A. achitată de beneficiar în numele furnizorului, pentru livrările de: maşini
industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, utilaje
tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control, automatizări şi produse
de software, care au fost produse cu cel mult un an şi nu au fost niciodată utilizate pe baza
facturilor fiscale sau a documentelor legal aprobate, emise pe numele său, de către
persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată şi pe baza
documentului care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată.
Nu poate fi dedusă T.V.A. aferentă intrărilor pentru:
39
- operaţiuni care nu au legătură cu activitatea economică a persoanelor
impozabile;
- bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi
care apoi se decontează acestora;
- servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publică şi altele de aceeaşi
natură, prestate pentru persoane impozabile care desfăşoară activitate de intermediere în
turism;
- băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;
- bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile,
pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi
pentru înregistrarea lor în gestiunea persoanei impozabile.
O situaţie aparte este cazul persoanelor impozabile care efectuează atât operaţiuni
ce dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere (persoanele
impozabile cu regim mixt).
În acest caz, dreptul de deducere a T.V.A. aferente bunurilor şi/sau serviciilor
respecitve la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere.
Determinarea gradului de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la realizarea
operaţiunilor care dau drept de deducere se realizează prin intermediul pro ratei.
Pro rata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni care dau
drept de deducere inclusiv subvenţii legate direct de preţul lor şi veniturile obţinute din
operaţiuni care dau drept de deducere plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau
drept de deducere, subvenţii, alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi
orice alte venituri din care este înfiinţată activitatea.
Se exclud din calculul pro ratei veniturile financiare, dacă acestea nu provin din
activitatea profesională specifică cu caracter financiar, efectuată de unităţi care desfăşoară
activităţi financiar-bancare. Unităţile care realizează investiţii proprii finanţate din
subvenţii şi/sau alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale nu vor lua în calculul pro
rata aceste sume.
Pro rata se determină de regulă anual, situaţie în care elementele prevăzute la
numitor şi numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar, prin excepţie, aceasta
poate fi determinată lunar, în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numărător fiind
cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni.
La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea
sunt înregistrate ca plătitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata să fie determinată lunar. În
anul în care a fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze
T.V.A. dedusă de la începutul anului pe baza pro rata lunară. Persoanele impozabile pot
renunţa la aplicarea pro rata lunară numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate să
anunţe organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se
regularizează la sfârşitul anului.
10. Termenul de plată

Persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adăugată trebuie să achite taxa pe
valoarea adăugată, potrivit decontului întocmit până la data de 25 a lunii următoare
inclusiv.
11. Obligaţiile plătitorilor

Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea şi încetarea
activităţii sale ca persoană impozabilă. Condiţiile în care persoanele impozabile se
înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată sunt prevăzute de legislaţia privind
înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe.
40
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată,
care realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite
scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată,
are obligaţia să emită facturi fiscale pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
efectuate către fiecare beneficiar.
Persoanele impozabile plătitoare de T.V.A. sunt obligate să solicite de la
furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate şi să verifice întocmirea
corectă a acestora.
Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de T.V.A. trebuie să întocmească şi
să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, decontul
privind taxa pe valoarea adăugată.
C. Exemplu de calcul
S.C.”Product ”S.R.L. ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată trebuie să

calculeze lunar această taxă şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a
lunii următoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adăugată.
T.V.A. datorată bugetului de stat se stabileşte lunar pe bază de deconturi ale
plătitorilor de T.V. A., ca diferenţă între taxa colectată şi taxa dedusă potrivit legii. În
situaţia în care taxa dedusă potrivit legii este mai mare decât taxa colectată, rezultă
taxa de rambursat, iar în situaţia în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă
potrivit legii, rezultă taxa de plată la bugetul de stat.
T.V.A. colectată se determină pe baza Jurnalului de livrări completat de
agentul economic pe fiecare lună în parte. Acest jurnal este un centralizator al
livrărilor de bunuri sau al prestărilor de servicii din luna pentru care se face calculul.
La baza T.V.A. care poate fi dedusă stă T.V.A. deductibilă care este corectată
cu ajutorul pro ratei. T.V.A. deductibilă se determină cu ajutorul Jurnalului de
cumpărări, care este un centralizator al operaţiunilor nreprezentând achiziţiile pentru
luna respectivă.
T.V.A. de plată = T.V.A. colectată - T.V.A. deductibilă, dacă pro rata = 100%
T.V.A. de plată = T.V.A. colectată - T.V.A. de dedus, dacă pro rata < 100%
T.V.A. de dedus = T.V.A. deductibilă * pro rata
În privinţa T.V.A. ne putem întâlni cu două mari cazuri:
Taxa dedusă > Taxa colectată Taxă de rambursat
Taxa colectată > Taxa dedusă Taxă de plată
Exemplul 1:
S.C.”Product ”S.R.L.a efectuat în luna martie 2006 următoarele operaţiuni:
- achiziţionează materii prime în valoare de 12.000 RON în vederea
producerii de ţesături;
- vinde 50% din ţesăturile produse în interiorul ţării, utilizând o
marjă de profit de 15%;
- vinde 50% din ţesăturile produse în afara ţării, utilizând o marjă de
profit de 15%;
Pentru realizarea primei operaţiuni, S.C.”Product ”S.R.L., ca plătitor de taxă
pe valoarea adăugată, este obligată să solicite de la furnizori facturi fiscale sau
documente legal aprobate şi să verifice întocmirea corectă a acestora. Serviciul
Contabilitate Financiar – Preţuri (din cadrul întreprinderii S.C.”Product ”S.R.L.)
41
înregistrează facturile de la furnizori în Jurnalul de cumpărări, din acestea deducând
taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Pentru realizarea celorlalte două operaţiuni, S.C.”Product ”S.R.L. are obligaţia
să emită facturi fiscale către fiecare beneficiar. Valoarea acestor facturi este înscrisă
în Jurnalul de vânzări (în cadrul Compartimentului Contabilitate Financiar – Preţuri)
şi apoise deduce taxa pe valoarea adăugată colectată.
În cazul materiilor prime, deoarece este vorba de o cumpărare, avem de-a face
cu T.V.A. deductibilă.
T.V.A.D = 12.000 * 19% = 2.280 (RON)
Pentru calcularea preţului de vânzare, marja de profit se adaugă la costul total
şi se va obţine cifra de afaceri care va fi realizată în cazul vânzării ţesăturilor.
12.000 * 1,15 = 13.800 (RON)
În cazul vânzărilor ţesăturilor, deoarece este vorba de o vânzare, avem de-a
face cu T.V.A. colectată, însă se ia în calcul doar 50% din cifra de afaceri, deoarece
exporturile sunt scutite de T.V.A. şi întreprinderea efectuează livrări în valoare de
50% în străinătate.
T.V.A.C = 50% * 13.800 *19% = 1.311 (RON)
Deoarece taxa pe valoarea adăugată deductibilă este mai mare decât taxa pe
valoarea adăugată colectată, S.C.”Product ”S.R.L. va înregistra T.V.A. de recuperat.
T.V.A. de recuperat = T.V.C.D – T.V.A.C = 2.280 – 1.311 = 969 (RON)
Exemplul 2:
S.C.”Product ”S.R.L. a realizat în luna aprilie 2006 următoarele operaţiuni:
- livrări de marfă la intern, cota TVA 19%, 130.000.000 lei;
- livrări de marfă la export, 20.000.000 lei;
- livrări de marfă la intern, scutite de TVA , fără drept de deducere,
40.000.000 lei;
- cumpărări de marfă, cota TVA 19%, 120.000.000 lei.
Vom determina TVA de plată:
Pro rata = (livrări supuse TVA / total livrări) x 100 = ((130.000.000 + 20.000.000)
/ (130.000.000 + 20.000.000 + 40.000.000)) x 100 = (150.000.000 / 190.000.000) x 100 =
78,947 %.
TVA colectată = 130.000.000 x 19% = 24.700.000 lei.
TVA deductibilă = 120.000.000 x 19% = 22.800.000 lei.
TVA de dedus = 22.800.000 x 78,947% = 17.999.920 lei.
TVA de plată = 24.700.000 – 17.999.920 = 6.700.080 lei.
Diferenţa dintre TVA deductibilă şi TVA de dedus se trece pe costuri.
42
D. Fluxul informaţional
D.G.F.P.
Furnizori
TVA
deductibilă
Jurnal pentru cumpărări Decontul TVA
Serviciul fin. Contabil
Jurnal pentru vânzări
TVA
colectată Regularizări
Clienţi
TVA de
plată TVA de
recuperat
Bancă
D.G.F.P.
Trezorerie
Serviciul Producţie – Facturare emite facturi de lucrări, instalaţii, comision.

Facturile se întocmesc în trei exemplare: cea albastră i se va da clientului, exemplarul
roşu va fi trimis către serviciul Contabilitate – Financiar – Preţuri, iar cel verde rămâne la
„cotor”.
Serviciul Contabilitate înregistrează facturile de lucrări, le înscrie în Jurnalul de
Vânzări şi apoi deduce taxa pe valoarea adăugată colectată.
De asemenea, serviciul Contabilitate Financiar – Preţuri primeşte facturi de la
furnizori şi le înscrie în Jurnalul de cumpărări, din acestea deducând taxa pe valoarea
adăugată deductibilă.
Serviciul Contabilitate centralizează, lunar, datele în Jurnalul de venituri şi în
Jurnalul de cumpărări, calculând apoi TVA de plată.
Prin ordin de plată trimite la Trezorerie, TVA de plată, până la data de 25 a lunii
următoare.
Tot până la data de 25 a lunii următoare, serviciul Contabilitate trimite la Direcţia
Generală a Finanţelor Publice, decontul privind taxa pe valoarea adăugată.
Ministerul Finanţelor Publice prin intermediul Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice – Iaşi, transmite către societate legislaţia privind întocmirea declaraţiei 300 şi
formularele acestei declaraţii.
43
2.1.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe profit
A. Cadru normativ
Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea impozitului pe

profit cuprinde: Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, Odornanţa Guvernului nr.83/2004
pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003, Ordonanţa de urgenţă nr.138/2004
privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, Decizia nr.9 pentru aprobarea
soluţiilor referitoare la aplicarea unor prevederi legale privind impozitul pe profit,
Hotărârea Guvernamentală nr.44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Potrivit Legii nr.571/2003 contribuabilii care sunt obligaţi să plătească impozitul
pe profit sunt reprezentaţi de persoane:
- persoanele juridice române;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România;
- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru
veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate
juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se
varsă de către persoana juridică română.
În categoria persoanelor juridice române se includ: companiile naţionale,
societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale,
indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu
participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme
de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile
financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă
entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.
Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile,
organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia
unei alte ţări, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea integral sau
parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, de la începutul activităţii
sediului.
Pentru o serie de contribuabili există scutire de la plata impozitului pe profit:
- trezoreria statului;
- instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile
proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003
privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
44
- persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor;
- fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
- cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care
sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
- cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile
obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în
anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de
construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice,
pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din
despăgubiri sub formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de
legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
- instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate,
pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru
îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
- asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de
locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din
activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor
şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit
legii;
- fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
- Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale
conform cu cele prezentate mai jos;
- Banca Naţională a României.
Veniturile exceptate de la plate impozitului pe profit în cazul organizaţiilor
nonprofit, organizaţiilor sindicale şi organizaţiile patronale sunt:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor
de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau
profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în
proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o
activitate economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile
nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul
45
culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele
de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice
realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai
mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prezentate
anterior. În cazul în care, din activitatea economică, organizaţiile nonprofit, organizaţiile
sindicale şi organizaţiile patronale obţin profit (ţinând cont de scutirile acordate), acestea
vor datora impozit pe profit aferent profitului impozabil.
Conform Codului Fiscal, S.C.”Product ”S.R.L. are obligaţia de plată a impozitului
pe profit, find o persoană juridică română, cu sediul în Iaşi.
2. Obiectul
Obiectul impozitului pe profit îl constituie profitul obţinut de societate într-un an
fiscal, anul fiscal fiind şi anul calendaristic.
3. Baza de calcul
Baza de calcul o reprezintă profitul impozabil, care se calculează ca diferenţă între
veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile
nedeductibile.
Profit impozabil = venituri realizate – cheltuieli efectuate – venituri

neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt următoarele:

- dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea,
neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de
la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică
română deţine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o
perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului;
- diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca
urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele
juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a
investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu
titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii
capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;
- veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile
se anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;
- veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
- veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri
aprobate prin acte normative.
Cheltuielile pentru care se acordă deducerea la determinarea profitului

impozabil sunt:
- cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv
cele reglementate prin acte normative în vigoare.
46
- cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de
către contribuabil;
- cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile
efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de
muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;
- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării
firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în
categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor
campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele
de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
- cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către
salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul
curent şi/sau din anii precedenţi;
- contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a
cooperativelor de credit;
- taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de
actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncă;
- cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului
angajat;
- cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente
sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale
informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent
şi/sau din anii precedenţi, precum şi în situaţia în care acesta se află înăuntrul perioadei de
recuperarea pierderii fiscale, conform legii;
- cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
- cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor
informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al
calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
- cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
- taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de
comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
- pierderile înregistrate, după data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din
evidenţă a creanţelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a
debitorilor, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenţei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent
şi/sau din anii precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată
salariaţilor, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din
anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra fondului
de salarii realizat. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere,
47
ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele,
precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi
aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în
cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate
sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum
şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi
cheltuielile reprezentând: transportul la şi de la locul de muncă al salariaţilor, cadouri în
bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură
acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii
şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaţii
care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale
asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita
prevederilor legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual;
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar;
i) amortizarea;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii;
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită
potrivit legii;
l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei,
care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenţa nedeductibilă trebuie
recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;
m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza
contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor
folosite de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu
astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme
trebuie justificate cu documente legale.
Deductibilitate în determinarea profitului impozabil au o serie de rezerve şi

provizioane:
- rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5 % aplicată asupra
profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad
veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile,
până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din
patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta
este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,
reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi
48
societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi
folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma
procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a
acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
- provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
- provizioanele constituite în limita unui procent de 20 % începând cu data
de 1 ianuarie 2004, 25 % începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30 % începând cu data de
1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către
contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1.sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2.sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3.nu sunt garantate de altă persoană;
4.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5.au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
- provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, în
cazul unei societăţi comerciale bancare sau al unei alte instituţii de credit autorizate,
precum şi pentru societăţile de credit ipotecar şi societăţile de servicii financiare;
- rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte instituţii de
credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare
şi funcţionare;
- provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor
Băncii Naţionale a României;
- rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţională a
României, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare,
potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare. Pentru contractele de asigurare
cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere
partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;
- provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite
potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
- provizioanele constituite în limita unei procent de 100 % din valoarea
creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1.sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2.creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se
atestă această situaţie;
3.nu sunt garantate de altă persoană;
4.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5.au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv
cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele
pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele
nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile
realizate din România;
b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere
datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau
majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate
49
cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile,
cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a
dublei impuneri.
Amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, datorate ca urmare
a clauzelor prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autorităţile,
nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei litere;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate
contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor
sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin
reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele
generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul
de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document
justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în
gestiune, după caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru
dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie
din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau
asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele
nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor
determinate de vânzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului,
care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la
angajat,;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări
de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în
scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc
bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere
sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu
neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion. În această situaţie, contribuabilii, care
scot în evidenţă clienţii neîncasaţi, sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea
din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la
persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de

îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se
50
determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi
capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei
pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se înţelege totalul
creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral
deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.
În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv,
cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10 % din celelalte venituri
ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs
valutar rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii,
până la deductibilitatea integrală a acestora.
În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului
depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu
dobânda.
4. Cota de impozitare
Cota de impozitare pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de
16%. Există însă şi cote specifice:
- 5% în cazul contribuabililor care obţin venituri din activităţile desfăşurate
pe bază de licenţă în zona liberă până la 31 decembrie 2004;
- 10% vânzarea – cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a
titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.
- în cazul Băncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este de
80%.
- Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a
cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul
pe profit aferent acestor activităţi este mai mic decat 5% din veniturile realizate din aceste
activităti, datorează un impozit pe profit rezultat în urma aplicării cotei de 5% asupra
veniturilor rezultate din aceste activităţi.
5. Termen de plată
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a
primei luni din trimestrul următor.
6. Obligaţii
Contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia anuală de impozitare până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
S.C.”Product ”S.R.L. calculează impozitul pe profit lunar, urmând ca plata

acestuia să se facă trimestrial conform prevederilor legale prin aplicarea unei cote de 16%
asupra bazei de calcul (profitului impozabil).
Profit impozabil = (Vt – Cht) – Vni + Chned

Unde:
- Vt – veniturile realizate din orice sursă;
51
- Cht – cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un
an fiscal;
- Vni – venituri neimpozabile;
- Ch ned – cheltuielile nedeductibile.
În cazul S.C.”Product ”S.R.L. pentru calculul impozitului pe profit se iau în
considerare următoarele elemente:
Venituri totale (trim I, an 2006):…………………………….168.750.000 RON
- Venituri din exploatare.........................................168.350.000 RON
- Venituri financiare .………………………….............400.000 RON
- Venituri extraordinare ....…………………………………...0 RON
Cheltuieli totale ………………………......…………………...140.625.000 RON

- Cheltuieli din exploatare ………………………..140.625.000 RON
- Cheltuieli financiare ...……………………………………...0 RON
- Cheltuieli extraordinare ..………………………….………..0 RON
Cheltuieli nedeductibile ………………………………………....1.625.500 RON

- amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere datorate către
autorităţile române sau străine, altele decât cele prevăzute în contractele
comerciale încheiate între persoanele rezidente………...…………...470.000 RON
- cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege
………………………………………………………………..……...858.500 RON
- alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal
…….....................................................................................................297.000 RON
În ceea ce priveşte cheltuielile de protocol, acestea au deductibilitate limitată şi

anume, în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile şi cheltuielile aferente veniturilor impozabile, altele decât
cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.
Ch de protocol deductibile = (Vt – Vni – Cht + Ch de protocol totale + Ch cu

impozitul pe profit) x 2%
Din balanţă rezultă că, cheltuielile de protocol pentru primul trimestru sunt de
1.450.000 RON.
Ch de protocol deductibile = (168.750.000 – 0 – 140.625.000 + 1.450.000 + 0) x
2% = 29.575.000 x 2% = 591.500 RON
Profitul impozabil pentru primul trimestru va fi:
Pi = (168.750.000 - 140.625.000) – 0 + 1.625.500 = 29.750.500 RON
Impozit pe profit = Pi x 16% = 29.750.500 x 16% = 4.760.080 RON.
52
D. Flux informaţional
Schema I:
Producţie Legislaţie
Administraţia
Venituri – facturi; Financiară a
Situaţii de lucrări
Municipiului Iaşi
Declaraţia 101
Discheta
Serviciul Ordin de plată

contabilitate – Trezorerie în
Facturi şi bonuri fiscale
financiar – preţuri contul D.G.F.P.
Bonuri de consum
Liste de inventar
Birou
Administrativ - Compartiment
Aprovizionare salarizare
Schema II:
Bonuri de Venituri - Facturi, bonuri
consum facturi fiscale
Nota contabilă prelucrare
Liste de Calcul Balanţa de verificare

inventar amortizare
Proces calcul al A.F.M.

impozitului pe profit
Bilanţ Declaraţia 101
Schema I:
În cadrul serviciului Contabilitate – Financiar - Preţuri se determină rezultatul
exerciţiului , prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale, rezultat care poate fi
profit sau pierdere.
53
Pentru a determina veniturile, Compartimentul Contabilitate – Financiar – Preţuri
primeşte de la compartimentul Producţie – facturi de lucrări, servicii elaborate de
Compartimentul Producţie (lucrări terţi, sigilări apometre, comision administrare S.R.L.).
În ceea ce priveşte cheltuielile societăţii, Biroul Administrativ – Aprovizionare
trimite către Serviciul Contabilitate: facturi, bonuri fiscale (cu materiale, consumabile),
bonuri de consum, listele de inventariere.
Serviciul Contabilitate - Fiananciar - Preţuri primeşte şi de la Compartimentul
Salarizare informaţii cu privire la cheltuielile cu salarizarea personalului.
Pe baza acestor informaţii şi pe baza legislaţiei trimise de către Administraţia
Financiară a municipiului Iaşi, Serviciul contabilitate calculează impozitul pe profit
trimestrial şi trimite anual declaraţia 101, pe care o completează.
Societatea trimite către Trezorerie un ordin de plată, aceasta vizând suma plătită
de societate în contul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.
Schema II:
Pe baza documentelor primite de Serviciul Contabilitate de la celelalte
compartimente, se elaborează nota contabilă, care prin prelucrare duce la întocmirea
balanţei de verificare sintetică. Balanţa de verificare sintetică, respectiv datele din aceasta,
printr-un proces de calcul, potrivit legislaţiei în vigoare, ajută la realizarea calculului
privind impozitul pe profit, respectiv la completarea Declaraţiei privind impozitul pe
profit.
54
2.2. Venituri către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul fondurilor speciale
2.2.1. Contribuţia la asigurări sociale de stat (C.A.S.)
A. Cadru normativ
Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea impozitului pe

profit cuprinde: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare până la 14 aprilie 2003,
modificată şi completată prin:
■ O.U.G. nr. 41/27 aprilie 2000, M. Of. nr. 183/27.04.2000
■ O.U.G. nr. 294/30 decembrie 2000, M. Of. nr. 707/30.12.2000
■ O.U.G. nr. 49/29 martie 2001, M. Of. nr. 161/30.03.2001 aprobată prin legea
nr.338/31.05.2002.
■ O.U.G. nr. 9/27 februarie 2003, M. Of. nr. 167/17.03.2003
■ O.U.G. nr. 23/10 aprilie 2003, M. Of. nr. 259/14.04.2003
B. Elemente tehnice
1. Subiect
În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I. persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă;
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt
numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,
precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror
drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare
profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata
ajutorului de şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
IV. persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel
puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
c) membri ai asociaţiei familiale;
d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
e) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale
sau activităţi private în domeniul forestier;
h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
i) persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute potrivit legii
şi care nu au încheiat contract individual de muncă;
V. persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic,
echivalente cu cel putin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se regăsesc în două sau
mai multe situaţii prevăzute la pct. IV;
55
VI. persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de
prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
putin 3 salarii medii brute pe economie.
În sistemul public sunt contribuabili, după caz:

a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;
d) Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională care administrează
bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
e) persoanele prevăzute anterior care încheie contract de asigurare.
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile
de muncă normale, deosebite sau speciale.
Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
2. Obiectul
Obiectul, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, îl
reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.
În cazul contribuţiilor individuale de asigurări sociale, obiectul este reprezentat de
salariile brute individuale realizate lunar.
Prin sintagma salarii individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile şi
adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, se înţelege:
1. Salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program
lunar şi suplimentar, inclusiv indexări şi compensaţii incluse în salariul lunar potrivit
legii, indemnizaţii de conducere, sporuri de venit şi alte drepturi care, conform actelor
normative, fac parte din salariul de bază;
2. Sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din
salariul de bază brut sau sume fixe, fie că au sau nu caracter permanent;
3. Sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat cum ar fi
concedii de odihnă, concedii de studii, zile de sărbători, evenimente familiale deosebite
sau întreruperi ale lucrului din motive neimputabile angajaţilor;
4. Sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, suportate din fondul de salarii;
5. Premiile, altele decît cele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
6. Drepturile în natură acordate cu ocazia ieşirii la pensie, suportate din
fondul de salarii;
7. Sumele plătite din fondul de salarii, conform legii, cum ar fi: al 13-lea
salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă S.R.L.
3. Baza de calcul
Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale în cazul
asiguratilor o constituie:
a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, si/sau veniturile asiguratilor;
b) venitul lunar asigurat, prevazut în declaratia sau contractul de asigurare, care nu
poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie.
Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe
economie.
Salariul mediu brut pe economie pentru anul urmator se prognozeaza si se face
public de catre CNPAS pâna la data de 31 decembrie a anului curent.
56
Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari
sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguratii, precum si
veniturile brute lunare realizate de asigurati.
CAS = Cota x Baza impozabilă
Baza de calcul prevazută anterior nu poate fi mai mare decât produsul dintre
numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea
corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie.
Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale
sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta;
b) drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, în cazul desfacerii contractelor
individuale de munca sau al încetarii calitatii de membru cooperator;
c) diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer, drepturile de autor;
d) sumele obtinute în baza unei conventii civile de prestari de servicii sau
executari de lucrari de catre persoane care au încheiate contracte individuale de munca;
e) sumele reprezentând participarea salariatilor la profit;
f) premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Sumele exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale nu se iau în
considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale.
Sumele reprezentând prestatii de asigurari sociale, care se platesc de angajator
asiguratilor, potrivit prevederilor legale, în contul asigurarilor sociale, se retin de acesta
din contributiile de asigurari sociale datorate pentru luna respectiva.
Sumele reprezentând prestatii de asigurari sociale platite de angajator asiguratilor,
potrivit prevederilor legale, care depasesc suma contributiilor datorate de acesta în luna
respectiva, se recupereaza din contul asigurarilor sociale de la casa teritoriala de pensii în
raza careia se afla sediul acestuia.
Cota contribuţiei de asigurări sociale datorată de contribuabili este diferenţiată în
funcţie de doi factori:
a. Condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii;
b. Tipul de contribuabili.
Astfel, în funcţie de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea
contribuabilii, distingem:
Cote de Condiţii de Locuri de muncă ce nu se încadrează nici la categoria

contribuţii muncă „Condiţii deosebite de muncă”, nici la categoria „Condiţii
normale speciale de muncă”.
Conform prevederilor legale, locurile de munca în conditii
deosebite reprezinta acele locuri care, în mod permanent sau
în anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca
a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.
Condiţii de Locurile de munca în conditii deosebite se stabilesc prin
muncă contractul colectiv de munca sau, în cazul în care nu se
deosebite încheie contracte colective de munca, prin decizia organului
de conducere legal constituit.
Avizul inspectoratului teritorial de munca este obligatoriu
pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite.
Condiţii de Conform prevederilor legii nr.19/2000, locurile de munca în
57
conditii speciale sunt cele din:
a) unitatile miniere, pentru personalul care îsi desfasoara
activitatea în subteran cel putin 50% din timpul normal de
munca în luna respectiva;
muncă b) activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau
speciale prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de
expunere la radiatii;
c) aviatia civila, pentru personalul navigant.
d) activitatea artistica desfasurata în profesiile prevazute în
anexele legii nr.19/2000.
Pentru anul 2005, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005
stabileşte următoarele cote pentru contribuţia de asigurări sociale:
 Pentru condiţii normale de muncă – 31,5%;
 Pentru condiţii deosebite de muncă – 36,5%;
 Pentru condiţii speciale de muncă – 41,5%.
În funcţie de tipul de contribuabil, contribuţia de asigurări sociale se calculează pe
baza:
 Cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale;
 Diferenţei dintre cota contribuţiei de asigurări sociale şi cota contribuţiei
individuale de asigurări sociale;
 Cotei contribuţiei de asigurări sociale.
Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se stabileşte anual tot prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru anul 2005, nivelul acesteia este de 9,5%.
5. Termen de plată
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţi şi de
angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.
Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţi se face lunar de către
aceştia, pe baza calculului efectuat şi comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt
asiguraţi.
Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor se poate face şi la
intervale mai mari de o lună, fără a depăşi 6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în
declaraţia sau în contractul de asigurare.
Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt:
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul
angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de
25 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează plata;
b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează
plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare
celei pentru care se datorează plata;
c) pâna la sfârşitul lunii, pentru luna în curs, în cazul asigurătilor care realizează
un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe
economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
- asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
- administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau
de management;
- membri ai asociaţiei familiale;
- persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
58
- persoane angajate în instiţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii
acestora;
d) cel mai târziu pâna la datele fixate prin declaraţia sau prin contractul de
asigurare, în cazul asiguraţilor care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent
cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile
următoare:
- proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
- persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor
individuale sau activităţi private în domeniul forestier;
- membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din
agricultură;
- persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute
potrivit legii şi care nu au încheiat contract individual de muncă;
e) pâna la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata
drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în cazul
asiguraţilor care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau
alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în
condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
f) data prevazută în convenţia civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor
celor angajaţi exclusiv pe baza de convenţie civilă de prestări de servicii, dar nu mai
târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
6. Obligaţii
Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune în banca, o data cu
documentaţia pentru plata salariilor şi a altor venituri ale asigurătilor, şi documentele
pentru plata contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plăţile
efectuându-se simultan, sub control bancar.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate bugetului
asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor
de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale privind
executarea creanţelor bugetare.
Neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute generează plata
unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei
datorate inclusiv.
Cota majorărilor de întârziere, se stabileşte potrivit reglementărilor privind
Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac ca venit la bugetul asigurărilor
sociale de stat.
Calculul majorărilor de întârziere, evidenţierea în contabilitate şi urmărirea plăţii
acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata
ajutorului de şomaj.
Calculul majorărilor de întârziere pentru asiguraţii cu declaraţie sau contract de
asigurare se efectuează, după caz, de aceştia sau de casele teritoriale de pensii.
Această contribuţie este plătită lunar, prin aplicarea unei cote de 22% asupra
fondului brut de salarii – în cazul angajatorului sau prin aplicarea unei cote de 9,5%
asupra salariului brut lunar în cazul salariaţilor.
59
Contribuţia unităţii de virat = (22% x Fond brut salarii) – Concedii medicale
şi ajutoare de deces acordate
Pentru luna decembrie 2005, S.C.”Product ”S.R.L. a înregistrat un fond brut de
salarii de 10.749.590 mii lei, iar valoarea concediilor medicale şi a ajutoarelor de deces
acordate se ridică la suma de 43.000 mii lei.
Astfel, valoarea contribuţiei CAS datorate de unitate se determină astfel:
CAS datorat = 22% x 10.749.590 = 2.364.909,8 mii lei;
CAS de virat = CAS datorat – Concedii medicale = 2.364.909,8 – 43.000 =
2.321.909,8 mii lei.
Contribuţia datorată de salariat = 9,5% x Salariu brut lunar
Salariu brut lunar = Salariu de bază + Sporuri de vechime + Indemnizaţii
Un şef de echipă are următorul salariu de bază şi sporurile aferente:
Salariu de bază = 9.000.000 lei;
Sporuri de vechime = 5%x Salariu de bază = 450.000 lei;
Indemnizaţii = 10% x Salariu de bază = 900.000 lei;
Salariu brut lunar = 10.350.000 lei.
Contribuţia datorată de salariat = 9,5% x 10.350.000 = 983.250 lei.
Declaraţia 100
Administraţia Financiară
Stat de plată a municipiului Iaşi
Casa Judeţeană de
Declaraţii privind Pensii
evidenţa nominală a
Serviciul Contabilitate asiguraţilor şi a
Compartimentul obligaţiilor de plată către
salarizare bugetul asigurărilor
sociale de stat
Trezorerie în contul
Casei Naţionale de
Pensii
Compartimentul salarizare din cadrul Serviciului Contabilitate, pe baza unor

informaţii pe care le preia din statul de plată, informaţii cum ar fi: fondul total de salarii
brute lunare şi salariile individuale brute, calculează valoarea contribuţiei de asigurări
sociale datorată de angajatori, respectiv valoarea contribuţiei individuale de asigurări
sociale.
Societatea este obligată să completeze şi să trimită declaraţii privind evidenţa
nominală a asigurătorilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de
60
stat, către Casa Judeţeană de Pensii, respectiv Declaraţia 100 către Administraţia
Financiară a municipiului Iaşi.
SC PRODUCT SA plăteşte lunar contribuţiile de asigurări sociale prin contul
deschis la Trezorerie. Trezoreria virează suma primită în contul Casei Naţionale de
Pensii.
61
2.2.2. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale
(C.A.A.M.)
A. Cadru normativ
Cadrul normativ care reglementează această contribuţie cuprinde: Legea nr.

346/05 iunie 2002, privind asigurarea de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi
completările ulterioare; ordinul M.M.S.S.F. nr. 842/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002; H.G. nr. 2269/2004 pentru accidente de
muncă şi boli profesionale.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
CAAM este destinată constituirii fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, fiind o contribuţie ce se plăteşte
lunar.
Persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui

contract individual de muncă, indiferent de durata
acestuia, inclusiv funcţionarii publici;
Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii
elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata
CONTRIBUABILI
ANGAJATORII, pentru mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o

organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;
Angajaţii români care prestează muncă în străinătate
din dispoziţia angajatorilor români;
Şomerii, pe toată durata efectuării practicii
profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit
legii;
Asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
Comanditaţi, administratori sau manageri;
Membri ai asociaţiei familiale;
Persoane autorizate să desfăşoare activităţi
independente;
Persoane angajate în instituţii internaţionale;
PERSOANELE FIZICE Proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe
asigurate prin contract de agricole şi forestiere;
asigurare încheiat Persoane care desfăşoară activităţi activităţi agricole
individual în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi
private în domeniul forestier;
Membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de
asociere din agricultură;
Alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea
pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate
anterior.
62
2. Obiectul
Obiectul îl reprezintă, în cazul contribuţiilor de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale datorate de angajatori, fondul total de salarii brute lunare
realizate de asiguraţi.
În cazul contribuţiilor individuale de asigurări sociale, obiectul este reprezentat de
salariile brute individuale realizate lunar.
3. Baza de calcul
Baza de calcul pentru contribuţia datorată de persoanele angajate o reprezintă
fondul brut anual de salarii realizat.
Baza de calcul datorată de persoanele fizice care încheie contracte individuale de
muncă pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar asigurat prevăzut în contractul
de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe
economia naţională.
Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se
calculează prin aplicarea unei cote la baza de impozitare:
CAAM = Cota x Baza impozabilă
Pentru angajatori, contribuţiile se stabilesc în functie de tarife şi clase de risc.
Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul
de accidentare şi de îmbolnavire profesională din cadrul sectorului respectiv.
În cadrul tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activităţi se realizează prin
clase de risc.
Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se vor situa
în limita unui procent minim de 0,5% şi a unui procent maxim de 4% aplicat asupra
fondului brut de salarii.
Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se
aplică asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurari sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale
sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;
b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor
individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator;
c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de
autor;
d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de
lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă;
e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Contribuţia datorată de persoanele fizice care încheie contracte individuale de
muncă este unică, indiferent de activitatea prestată, şi se aprobă prin hotarâre a
Guvernului, la propunerea Fondului Naţional, de la 0,5% la 1% aplicată asupra venitului
lunar asigurat.
5. Termen de plată
Termenele de plată a contributiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale sunt:
63
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul
angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar (data de 25 a lunii următoare
celei în care s-a realizat venitul bază impozabilă);
b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale chenzinal;
c) pâna la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul persoanelor asigurate printr-
un contract de asigurare.
6. Obligaţii
Clasa de risc şi cota de contribuţie datorată pentru fiecare categorie de activităţi se
comunică de către asigurator angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie.
Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele
comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc.
Contribuţiile se colectează de fondurile teritoriale şi se virează către Fondul
Naţional.
Neplata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale la
termenele stabilite generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere,
pâna la data achitării sumei datorate inclusiv.
Cota majorărilor de întârziere se stabileşte conform reglementărilor privind
Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac ca venit la bugetul asigurărilor
pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Calculul majorarilor de întârziere, precum şi urmărirea plăţii acestora se fac de
către Fondul Naţional prin intermediul fondurilor teritoriale.
Asigurătorul poate să aprobe majorări sau reduceri ale contribuţiilor.
Valoarea majorărilor sau a reducerilor se stabileşte în principal după următoarele
criterii:
a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de
referinţă;
b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale;
c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii.

salarii de 10.749.590 mii lei.
CAAM = Cota (0,5%) x Fond brut de salarii = 0,5% x 10.749.590 mii lei =
53.747,95 mii lei.
64
Declaraţia 100
Casa Judeţeană de
Declaraţii de impunere Pensii
Serviciul Contabilitate
Compartimentul
salarizare
Trezorerie
Virament
Bugetul asigurărilor
sociale de stat
Compartimentul salarizare pe baza informaţiilor din statul de plată şi a legislaţiei

în vigoare calculează valoarea contribuţiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Societatea este obligată să completeze şi să trimită Declaraţia 100 către
Administraţia Financiară a municipiului Iaşi, respectiv Declaraţia privind evidenţa
nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat
(Casa Judeţeană de Pensii).
SC Product SA plăteşte lunar contribuţia prin contul deschis la Trezorerie.
65
2.2.3. Contribuţia la sigurările sociale de sănătate (C.A.S.S.)
A. Cadru normativ
Actele normative utilizate în fundamentarea şi realizarea acestui tip de contribuţie

sunt: Legea Bugetului de Stat pentru anul 2006, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
150/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, Hotărârea Nr. 52/2005,
LEGE Nr. 583 din 15 decembrie 2004.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond
special anexă la legea bugetului de stat. Pe baza acestuia se finanţează activităţile
medicale oferite gratuit asiguraţilor.
Sunt consideraţi asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi
cetăţenii străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În această calitate
au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
a) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit;
b) persoanele fizice care exercită profesii libere;
c) persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
d) persoanele fizice care obţin venituri din agricultură şi silvicultură care nu au
calitatea de angajator şi nu se regăsesc într-una din situaţiile de la punctele b) şi c).
CONTRIBUABILI
e) persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din
dividende şi dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în
cazul în care nu realizează venituri de natura celor de la punctele a)-d) şi nu
beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau alocaţie de sprijin;
f) persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;
g) persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuţiei pentru următoarele
categorii de asiguraţi:
 satisfac serviciul militar în termen;
 se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie
sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7
ani;
 execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;
 persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de
alocaţie de sprijin.
h) cetăţenii străini care se asigură facultativ.
2. Obiectul
Obiectul coincide cu baza de calcul şi constă în fondul de salarii realizat de
persoanele fizice şi juridice, care angajează personal salariat (veniturile lunare brute
acordate membrilor cooperatori, venitul agricol impozabil, drepturile individuale ale
pensionarilor, ajutorul de şomaj).
66
Cotele sunt stabilite prin O.U.G. nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea
sistemului de asigurări sociale de sănătate. Astfel, putem vorbi de existenţa a două cote de
contribuţie la asigurările sociale de sănătate:
 Cota de contribuţie individuală plătită de persoanele fizice asigurate, al
cărei nivel actual este de 6,5%;
 Cota de contribuţie plătită de angajator (persoana juridică sau fizică la
care îşi desfăşoară activitatea asiguratul), al cărei nivel actual este de 7%.
Ca excepţie, pentru cetăţenii străini asiguraţi facultativ, contribuţia la fond se
calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute
pe ţară.
4. Baza de calcul
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se determină aplicând cota de
contribuţie la baza impozabilă.
C.A.S.S. = Cota x Baza impozabilă
Veniturile din salarii supuse impozitului pe venit;

Veniturile din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii
liberale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi
independente;
Veniturile din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de
BAZA IMPOZABILĂ
venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se

Pentru încadrează la punctul de mai sus;
cota de Indemnizaţiile de şomaj şi alocaţiile de sprijin;
6,5% Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din dividende şi
dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în
cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute în cazurile
de mai sus;
Valoarea a două salarii minime brute pe ţară pentru persoanele care
satisfac serviciul militar în termen şi pentru persoanele care execută o
pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv.
Pentru
cota de Fondul de salarii realizat1
7%
5. Termen de plată
Plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate se face:
 Lunar, pentru cota individuală de 6,5% plătită asupra veniturilor din salarii
supuse impozitului pe venit, indemnizaţiilor de şomaj şi alocaţiilor de sprijin şi pentru
cota de 7% plătită de angajatori asupra fondului de salarii;
 Trimestrial, pentru cota individuală de 6,5% plătită asupra veniturilor din
activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit
legii să desfăşoare activităţi independente şi asupra veniturilor din agricultură şi
1
Prin Fond de salarii realizat se înţelege orice sumă acordată sub forma de salarii
67
silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au
calitatea de angajator;
 Anual, pentru cota individuală de 6,5% plătită asupra veniturilor din cedarea
folosinţei bunurilor, veniturile din dividende şi dobânzi şi altor venituri care se supun
impozitului pe venit.
6. Obligaţii
Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute în
legislaţie, sunt următoarele:
a) să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii;
b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de
sănătate;
c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-
cadru;
d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra
modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o
anumită categorie de asiguraţi;
e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;
g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând diferenţa dintre
tarifele acceptate la plată de sistemul de asigurări sociale de sănătate şi cele practicate pe
piaţă, denumită în continuare coplată, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă
calitatea de asigurat.

Astfel, valoarea contribuţiei C.A.S.S. datorate de unitate se determină astfel:
C.A.S. datorat = 7% x 10.749.590 mii lei = 752.471,3 mii lei;
C.A.S.S. datorată de salariat = 6,5% x Salariu brut lunar
C.A.S.S. datorat de angajat = 6,5% x 10.350.000 = 672.750 lei.
68
Declaraţia 100
Casa Judeţeană a
Declaraţii de impunere Asigurărilor Sociale
de Sănătate
Compartimentul
salarizare
C.J.A.S.S.
Compartimentul salarizare pe baza informaţiilor din Statul de Plată şi pe baza

legislaţiei în vigoare calculează valoarea contribuţiilor pentru asigurările sociale de
sănătate datorate atât de angajat cât şi de angajator.
Societatea are obligaţia de a completa şi a trimite declaraţia 100 către
Administraţia Financiară a municipiului Iaşi, respectiv declaraţii de impunere către Casa
Judeţeană a Asigurărilor Sociale de Sănătate.
Plata contribuţiei se realizează prin contul deschis la Trezorerie. Aceasta vizează
suma încasată de la societate în contul Casei judeţene a Asigurărilor Sociale de Sănătate.
69
2.2.4.Contribuţia la asigurările pentru şomaj (C.S.)
A. Cadru normativ
Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea contribiţiilor la

asigurările pentru şomaj cuprinde: Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă – actualizată, Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.124/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Legea
nr.107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Legea nr.580/2004
pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Legea nr.380/2005 a bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2006.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Bugetul asigurărilor pentru şomaj se constituie în scopul plăţii indemnizaţiilor de
şomaj în cazul nefericit în care o persoană nu-şi poate găsi loc de muncă. Veniturile
acestui buget sunt constituite în principal din contribuţia de asigurări pentru şomaj plătită
lunar de către contribuabili.
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt consideraţi contribuabili prin efectul
legii:
a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă
sau pe bază de contract de muncă temporară, în condiţiile legii, cu excepţia persoanelor
care au calitatea de pensionari;
b) funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de
numire;
c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite
în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
d) militarii angajaţi pe bază de contract;
e) angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele de
la punctele a)-d);
f) persoanele care se regăsesc în una din situaţiile următoare şi încheie contract de
asigurare de şomaj:
 asociat unic, asociaţi;
 administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
 persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
 membri ai unei asociaţii familiale;
 cetăţenii români care lucrează în străinătate, conform legii;
 alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate
potrivit legii şi care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit.
a)-e).
2. Obiectul
70
Obiectul coincide cu baza de calcul, şi este reprezentat în cazul fondului de şomaj
datorat de societate – de fondul de salarii lunar, iar în cazul fondului de şomaj datorat de
angajaţi, este reprezentat de salariul de bază lunar.
Cota de impozitare se diferenţiază în funcţie de categoria de contribuabil, astfel
încât putem vorbi de existenţa a trei tipuri de cote:
 Cota de contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj;
 Cota de contribuţie de asigurări de şomaj plătită de
angajatori;
 Cota de contribuţie de asigurări de şomaj plătită de
persoanele asigurate pe bază de contract de asigurare de şomaj.
Nivelul cotelor de contribuţii de asigurări de şomaj se stabileşte anual prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Asupra fondului de salarii lunar plătit de către persoanele juridice şi fizice române
şi străine cu sediul în România , care angajează şi utilizează personal salariat se aplică
cota de 3%.
Asupra salariului de bază lunar al unui angajat se aplică cota de 1%.
4. Baza de calcul
Mecanismul de funcţionare a contribuţiei de asigurări pentru şomaj este
asemănătoare celui al contribuţiei pentru asigurările sociale. Astfel, aceasta se calculează
prin aplicarea unei cote la o bază de impozitare:
AS = Cota x Baza impozabilă

Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări pentru
şomaj, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţii, precum şi
veniturile brute lunare realizate de asiguraţi.
Fondul total de salarii brute lunare asupra căruia se aplică cota de contribuţie de
asigurări de şomaj de către angajatori include:
 Salariile de bază;
 Indemnizaţiile, ca unică formă de remunerare a activităţii;
 Salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă
în străinătate, corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt
încadrate în ţară;
 Sporurile, adaosurile şi indemnizaţiile;
 Salariile de merit;
 Sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizaţiile clinice;
 Stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;
 Indemnizaţiile pentru concediul de odihnă;
 Alte sume plătite din fondul de salarii.
5. Termen de plată
Plata contribuţiei pentru asigurarea de şomaj trebuie făcută până cel târziu la data
de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia. Până la aceeaşi dată,
angajatorul este obligat să depună la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
în raza căreia îşi are sediul, Declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
71
Contribuţia unităţii de virat = 3% x Fond salarii

Astfel, valoarea contribuţiei C.A.S. datorate de unitate se determină astfel:
C.A.S. datorat = 3% x 10.749.590 = 322.487,7 mii lei;
Contribuţia datorată de salariat = 1% x Salariu brut lunar
Contribuţia datorată de salariat = 1% x 10.350.000 = 103.500 lei.
Declaraţia 100
Casa Judeţeană de
Declaraţii de impunere Ocupare a Forţei de
Muncă
Compartimentul
salarizare
Ordin de plată
Bugetului fondurilor
speciale
Compartimentul salarizare pe baza datelor din statul de plată (fondul total de
salarii brute, salariul de bază) calculează valoarea fondului pentru ajutorul de şomaj.
Societatea completează şi trimite lunar declaraţia 100 către administraţia
Financiară a municipiului Iaşi, respectiv declaraţii de impunere către Agenţia judeţeană
de Ocupare a Forţei de muncă.
SC Product SA plăteşte lunar valoarea acestor fonduri prin contul deschis la
Trezorerie.
72
2.3. Fundamentarea şi realizarea impozitelor şi taxelor locale
Impozitele şi taxele locale reprezintă surse importante de venituri ale bugetelor

unităţilor administrativ-teritoriale, în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctele
de lucru sau în care se află bunurile impozabile. Resursele financiare formate din aceste
impozite sunt folosite pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute în bugetele locale.
În categoria impozitelor şi taxelor locale, instituite prin Legea nr.571/2003 privind
Codul Fiscal, se cuprind:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe teren;
- taxa asupra mijloacelor de transport;
- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
- impozitul pe spectacole;
- taxa hotelieră;
- taxele speciale;
- alte taxe locale.
Alături de aceste impozite şi taxe locale, se constituie veniturile pentru bugetele
locale şi:
 amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale;
 dobânzile pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;
 taxele judiciare de timbru;
 taxele de timbru privind activitatea notarială;
 taxele extrajudiciare de timbru.
2.3.1 Fundamentarea şi realizarea impozitului pe clădiri
A. Cadru normativ
Actele normative utilizate sunt: Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal,

Hotărârea Guvernamentală 783/2004 privind aplicarea nivelurilor impozabile, impozitele
şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, Hotărârea Consiliului Local nr.566/28
decembrie 2004 privind impozitele şi taxele locale, O.G. nr.83/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
B. Elemente tehnice
1. Subiectul
Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează
bugetului local, de orice persoană fizică sau juridică pentru clădirile aflate în proprietate,
indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.
În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosinţa, după caz, a altei
persoane şi pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul
pe clădiri se datorează de către proprietar.
În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe
persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile
73
situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili
părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o
parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.
Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de
animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea.
S.C.”Product ”S.R.L., fiind o persoană juridică care are clădiri în proprietate, este
obligată să plătească annual către bugetul local, impozitul pe clădiri.
2. Obiectul
Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile proprietate a persoanelor fizice şi
juridice, clădirile proprietate publică sau privată a statului, ce sunt administrate sau date
în folosinţa unor contribuabili.
Clădirile noi dobândite în cursul anului, indiferent de forma de intrare în
proprietate, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost
dobândite. Clădirile demolate, distruse, clădirile transmise în administrarea sau în
proprietatea altor contribuabili în cursul anului se scad de la impunere, începând cu data
de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una din situaţiile menţionate. Scăderea
de la impunere se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei situaţii şi cu
perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
Baza impozabilă a clădirilor ce aparţin contribuabililor – persoane juridice – o
reprezintă valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitate. Valoarea de inventar
a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, reprezintă valoarea de intrare a
clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii şi care, după caz,
poate fi:
a) costul de achiziţie, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;
b) costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică;
c) valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de
valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru
clădirile obţinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/
fuziunii, determinată prin expertiză , potrivit legii;
e) valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza
unei dispoziţii legale.
În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar, impozitul pe
clădiri se datorează de proprietar şi se determină asupra valorii negociate între părţi şi
înscrise în contract şi se datorează de către proprietar.
La determinarea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor persoane juridice,
se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune, cât şi cele în rezervă sau în conservare.
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

1) clădirile proprietate a statului, al unităţilor administrativ-teritoriale sau a
oricăror instituţii publice, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi
economice;
74
2) clădirile care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt considerate monumente
istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepţia incintelor
care sunt folosite pentru activităţi economice;
3) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor
religioase recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care
sunt folosite pentru activităţi economice;
4) clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizate
provizoriu sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi
economice;
5) clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
6) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei
Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia incintelor care
sunt folosite pentru activităţi economice;
7) clădirile aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei
Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;
8) construcţiile şi amenajările funerare din cimitire, crematorii;
9) clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice,
potrivit legii;
10) clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
11) oricare dintre următoarele construcţii speciale:
a) sonde de ţiţei, gaze, sare;
b) platforme de foraj marin;
c) orice centrală hidroelectrică, centrală termoelectrică, centrală nuclearoelectrică,
staţie de transformare şi de conexiuni, clădire şi construcţie specială anexă a acesteia, post
de transformare, reţea aeriană de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii
aferenţi acesteia, cablu subteran de transport, instalaţie electrică de forţă;
d) canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene;
e) căi de rulare, de incintă sau exterioare;
f) galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ;
g) puţuri de mină;
h) coşuri de fum;
i) turnuri de răcire;
j) baraje şi construcţii accesorii;
k) diguri, construcţii-anexe şi cantoane pentru intervenţii la apărarea împotriva
inundaţiilor;
l) construcţii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de
îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente
canalelor;
m) poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri;
n) reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere,
gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare;
o) terasamente, cheiuri, platforme betonate;
p) împrejmuiri;
q) instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare;
r) construcţii de natură similară stabilite cu avizul consiliului local.
Construcţiile care au fost avizate, prin hotărârea consiliului local, ca fiind de
natură similară construcţiilor speciale sunt scutite de impozit pe clădiri pe durata
75
existenţei construcţiei, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost
adoptată hotărârea de aprobare, până când intervin alte modificări.
Valoarea impozitului = cota de impozitare x baza de impozitare

Baza de impozitare = valoarea de inventar înregistrată în contabilitate
Impozitul pe clădirile persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei
stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% - 1% asupra valorii de
inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.
În cazul în care clădirea nu a fost reevaluată în ultimii trei ani anteriori anului
fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri este cuprinsă între 5% şi 10% aplicată la
valoarea de inventar a clădirii, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.
Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea
normală.
Cota stabilită pentru S.C.”Product ”S.R.L., de către Consiliul Local (prin H.C.L.
nr.566/22 decembrie 2004) este de 0,8%.
5. Termen de plată
Impozitul pe clădiri, determinat pe baza declaraţiilor de impunere se plăteşte
trimestrial, în patru tranşe egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15
noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an, până
la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită
prin hotărâre a consiliului local.
6. Obligaţiile plătitorului
Contribuabilii trebuie să constate şi să stabilească pe baza declaraţiei de impunere,
impozitul pe clădiri şi să depună această declaraţie la compartimentul de specialitate al
consiliului local, pe raza căruia se află clădirea sau construcţia respectivă.
Impozitul pe clădiri se calculează anual, prin aplicarea cotei stabilite de consiliile

locale (0,8%) asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea societăţii.
Clădirile aflate în proprietatea S.C.”Product ”S.R.L. sunt:
N Adresa clădirii Valoarea de inventar

Nr.cr. (înregistrată în contabilitate)
1 Str.Primăverii nr.2 26.595.144
1.
2.
3.
Total 65.040.559
Valoarea de inventar a clădirilor deţinute de societate este de 65.040.559 RON, iar
cota stabilită în acest caz este de 0,8%. Clădirea in valoare de 3.785.575 RON este însă
scutită în temeiul art.250 alin.11 din Legea nr.571/2003.
76
Valoarea impozitului = valoarea de inventar x cota de impunere
Valoarea de inventar = 61.254.984 RON
Cota de impunere = 0,8%
Valoarea impozitului = 61.254.984 x 0,8% = 490.039,87 RON
Valoarea impozitului pe clădiri = 490.039,87 RON
Consiliul Local Norme de aplicare D.G.F.P.

(H.C.L. nr.566)
Cote de impozitare
Norme de aplicare
(Cod Fiscal)
Virament
Declaraţia de
impunere
O.P.
Trezorerie Serviviul
Contabilitate
Financiar-Preţuri
Calculul taxei asupra

mijloacelor de
transport
Serviciul de Contabilitate Finaciar-Preţuri (S.C.”Product ”S.R.L.) primeşte norme

de aplicare, legislaţie, atât de la Consiliul Local, cât şi de la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice. De la Consiliul Local primeşte Hotărârea Consiliului Local nr.566,
din care reiese cota de impozitare specifică pentru societate.
Pe baza acestor norme, Serviciul de Contabilitate Financiar-Preţuri stabileşte
valoarea impozitului pe clădiri şi întocmeşte declaraţia de impunere, pe care o depune
anual la compartimentul de specialitate al Consiliului Local, în raza căruia se află
clădirea.
Societatea plăteşte prin contul deschis la Trezorerie valoarea datorată (a
impozitului pe clădiri) către Consiliul Local.
77
2.3.2 Fundamentarea şi realizarea taxei asupra mijloacelor de
transport
A. Cadru normativ
S.C.”Product ”S.R.L. a folosit în fundamentarea şi realizarea taxei asupra

mijloacelor de transport următoarele acte normative: Legea nr.571/2003 privind Codul
Fiscal, Hotărârea Guvernamentală nr.783/2004 privind aplicarea nivelurilor pentru
valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, Hotărârea Consiliului local nr.566/28
decembrie 2004 privind impozitele si taxele locale.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează de persoanele fizice şi juridice
care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate în România. Taxa
asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică şi asupra mijloacelor de transport
pe apă se datorează de către regii autonome, societăţi comerciale, persoane juridice şi
persoane fizice, care le deţin în proprietate, la bugetul local al unităţii administrativ-
teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, taxa este datorată de locator.
Ca persoană juridică ce deţine în proprietatea sa mijloace de transport,
S.C.”Product ”S.R.L. este obligată să plătească anual taxa asupra mijloacelor de transport.
2. Obiectul
Această taxă se aplică asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică sau
asupra mijloacelor de transport pe apă aflate în proprietatea regiilor autonome, societăţilor
comerciale, persoane fizice şi juridice.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor
cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul
persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta
Ialomiţei;
c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru
servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul
de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de
transport public.
3. Mijloc de calcul
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului
transport, astfel:
78
- mijloace de transport cu tracţiune mecanică cu - lei/an/500 cmc
masa totală maximă autorizată sub 12 tone,
iclusiv
- autovehicule de transport marfă cu masa totală - lei/an/vehicul
Taxa maximă autorizată de peste 12 tone
anuală
- combinaţii de autovehicule (autovehicule - lei/an/autovehicul
articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă
cu masa totală maximă autorizată de peste 12
tone
- remorci, semiremorci şi rulote - lei/an

- mijloacele de transport pe apă - lei/an
În cazul mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, taxa se calculează în

funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm 3 sau
fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Valoarea taxei
Mijloc de transport lei/500 cm3 sau
fracţiune
3
1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cm inclusiv 58.000
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cm3 72.000
3. Autobuze, autocare, microbuze 117.000
4. Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă 126.000
autorizată de până la 12 tone inclusiv
5. Tractoare înmatriculate 78.000
6. Motociclete, motorete şi scutere 29.000
Numărul unităţilor de 500 cm 3 care se iau în calculul taxei asupra mijloacelor de

transport se determină prin rotunjire în plus la întreg a rezultatului obţinut prin împărţirea
capacităţii cilindrice a autoturismului la 500.
Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se constată din cartea
de identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau din alte documente legale.
Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci şi rulote aparţinând
contribuabililor se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora.
La autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone,
taxa în lei pe an este diferenţiată în funcţie de numărul axelor şi masa totală autorizată (în
tone).
De asemenea, la la combinaţii de autovehicule de transport marfă cu masa totală
maximă autorizată de peste 12 tone, taxa în lei pe an depinde de numărul axelor şi masa
totală autorizată (în tone).
4. Termen de plată
Taxa pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează
începând cu data de întâi a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul
anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate, taxa se scade cu data de întâi
a lunii următoare.
79
Taxa datorată pentru mijloacele de transport se plăteşte anual, în patru tranşe
egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi pâna la 15
noiembrie.
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de
pănă la 10%, stabilită de consiliul local.
La mijloacele de transport dobândite în timpul anului, taxa datorată se repartizează
în sume egale la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului.
Persoanele fizice şi juridice străine care solicită înmatricularea temporară a
mijloacelor de transport au obligaţia de a achita integral taxa la data luării în evidenţă de
către compartimentele de specialitate ale consiliilor locale.
5. Obligaţiile plătitorului
Persoanele care deţin vehicule cu tracţiune mecanică sau mijloace de transport pe
apă, completează declaraţia de impunere, pe care o depun la serviciul de specialitate al
consiliului local în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul sau sediul, după caz.
Conform Codului Fiscal, taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în

funcţie de tipul mijlocului de transport. În cazul vehiculelor cu tracţiune mecanică, taxa
asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a
acestora.
S.C.”Product ”S.R.L. dispune în prezent de următoarele mijloace de transport:
Capacitate
Nr.crt. Specificare (Tipul) cilindrică/tonaj
1. Autoutilitară 3.119 cm 3
2. Remorcă 5t
3. Remorcă 5t
4. Autocamion 10.850 cm 3
5. Autocamion 10.850 cm 3
6. Tractor 5.100 cm 3
7. Mercedes 3.199 cm 3
8. Mercedes Benz 3.199 cm 3
9. Ford Focus 1.753 cm 3
10. Ford Focus 1.753 cm 3
11. Camionetă 5.488 cm 3
Valoarea taxei = Baza de calcul x Suma fixă
capacitatea _ cilindrica 3
Baza de calcul = cm
500
Sumele fixe stabilite de către consiliul local, în funcţie de tipul vehiculului şi

capacitatea sa cilindrică.
Nr.crt. Specificare (Tipul) Baza de calcul Suma fixă Taxa datorată
80
-RON-
1. Autoutilitară 3.119 : 500 = 7 18,0 126
2. Remorcă 5t 41,5 41,5
3. Remorcă 5t 41,5 41,5
4. Autocamion 10.850 : 500 = 22 18,0 396
5. Autocamion 10.850 : 500 = 22 18,0 396
6. Tractor 5.100 : 500 = 11 11,2 123,2
7. Mercedes 3.199 : 500 = 7 103 72,1
8. Mercedes Benz 3.199 : 500 = 7 103 72,1
9. Ford Focus 1.753 : 500 = 4 8,4 33,6
10. Ford Focus 1.753 : 500 = 4 84 33,6
11. Camionetă 5.488 : 500 = 11 18,0 198
Total - - 1.533,6
Taxa asupra mijloacelor de transport datorată de întreprinderea S.C.”Product

”S.R.L. este în valoare de 1.533,6 RON.

(H.C.L. nr.566)
Cote de impozitare
Norme de aplicare
(Cod Fiscal)
Virament
Declaraţia de
impunere
O.P.
Contabilitate
Financiar-Preţuri

mijloacelor de
transport
81
Taxa datorată pentru mijloacele de transport se plăteşte şi se calculează anual.
Pentru stabilirea taxei şi completarea declaraţiei de impunere, Consiliul Local şi
D.G.F.P. trimite către întreprindere norme reglementare (Hotărârea Consiliului Local
nr.566/28 decembrie, Legea nr.571/2003).
S.C.”Product ”S.R.L. prin intermediul serviciului de Contabilitate Financiar-
Preţuri Si pe baza normelor primite , calculează taxa asupra mijloacelor de transport şi
completează declaraţia de impunere pe care trebuie să o depună la serviciul de specialitate
al Consiliului Local.
Întreprinderea plăteşte această taxă anual prin Trezorerie, către bugetul local.
82
2.3.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe teren
A. Cadru normativ
Stabilirea impozitului pe teren are la bază următoarele acte normative: Legea

nr.571/2003 (Codul Fiscal), Ordonanţa de Urgenţă nr.138/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.571/2003, Hotărârea consiliului nr.566/2004 privind impozitele şi
taxele locale.
B. Elemente tehnice
1. Subiectul
Contribuabilii impozitului pe teren sunt reprezentaţi de persoanele care deţin în
proprietate terenuri situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul
localităţii lor. Impozitul pe teren se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-
teritoriale în raza căreia este situat terenul.
Terenul aflat în administrarea sau folosinţa altei persoane şi pentru care se
datorează chirie/arendă în baza unui contract de închiriere/arendare se impozitează pe
numele proprietarului.
În cazul unui teren deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare
proprietar datorează impozit pentru plata de teren aflată în proprietatea sa. În situaţia în
care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar
datorează o parte din impozitul pe terenul respectiv.
2. Obiectul
Acesta este reprezentat de terenurile aflate în proprietatea contribuabililor, situate
în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau în extravilanul localităţilor.
În situaţia în care se modifică rangul localităţii, impozitul pe teren se modifică
corespunzător noii încadrări a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
Terenurile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce formă, se impun cu
începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite, iar impozitul
se calculează proporţional cu perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
Terenurile care se vând în cursul anului se pot scădea de la impunere, de la data de
întâi a lunii următoare, iar impozitul se recalculează corespunzător.
Impozitul pe teren nu se datorează pentru:
a) terenurile aferente unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de
aceasta;
b) terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi al unităţilor
locale ale acestora cu personalitate juridică;
c) terenurile cimitirelor, crematoriilor;
d) terenurile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizate
provizoriu sau acreditate;
e) terenurile deţinute, administrate sau folosite de către o instituţie publică, cu
excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
f) terenurile aferente unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face
parte din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptând
suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;
83
g) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru
perioada cât durează ameliorarea acestuia;
h) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau
căi navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor,
gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de
apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru
exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în
care nu afectează folosirea suprafeţei solului;
i) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaţie, terenurile
aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de
pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare;
j) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri
principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România - S.R.L., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor
reprezentând zone de siguranţă;
k) terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
l) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
în lipsă de moştenitori legali sau testamentar.
3. Mijlocul de calcul
La baza determinarii impozitului pe teren situat în intravilan stau următoarele
elemente:
- suprafaţa terenului (stabilită în metri pătraţi);
- suprafaţa la sol a clădirilor, în cazul terenurilor cu destinaţie de teren cu
construcţii;
- rangul localităţii în care este amplasat terenul;
- zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului;
- majoararea de impozit stabilită de consiliile locale.
Impozitul pe ternurile situate în intravilan – terenuri cu construcţii:
Zona din cadrul Rangul localităţii

localităţii (lei/m2)
0 I II III IV V
A 6.985 5.800 5.095 4.385 600 480
B 5.800 4.385 3.555 3.000 480 360
C 4.385 3.000 2.250 1.425 360 240
D 3.000 1.425 1.190 830 235 120
Terenurile se încadrează pe zone în cadrul localităţilor şi pe categorii de folosinţă,

în intravilan şi extravilan de către consiliile locale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de
centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului – imobiliar – edilitar sau
altor evidenţe agricole ori cadastrale.
Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/m m2 stabilite de consiliul
local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil.
84
Impozitul pe teren este un impozit care se determină anual, formula de calcul
pentru terenurile situate în intravilan fiind:
Impozit pe teren = suprafaţă impozabilă x impozit pe m2
Impozitul pe terenurile situate în intravilan pentru anul 2005 stabilit de

H.G.nr.783/2004 este precizat în următorul tabel:
Zona (lei/m2)
Nr. crt. Categoria de folosinţă
A B C D
1. Teren arabil 19 14 12 10
2. Păşune 14 12 10 8
3. Fâneaţă 14 12 10 8
4. Vie 31 24 19 12
5. Livadă 36 31 24 19
6. Pădure sau alt teren cu 19 14 12 10
vegetaţie forestieră
7. Teren cu apă 10 8 6 X
8. Drumuri şi căi ferate X X X X
9. Teren neproductiv X X X X
Impozitul pe terenurile amplasate în extravilan, indiferent de rangul localităţii,

categoria de folosinţă şi zona unde sunt situate este de 1,1 RON/ha.
Impozitul pe teren se plăteşte anual la bugetul local, în patru rate egale: până la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de
către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
S.C.”Product ”S.R.L., în calitate de contribuabil este obligat sa plătească anual

impozitul pe teren.
Impozitul pe teren se constată şi se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere
depusă de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza
căruia se află terenul respectiv.
Terenurile aflate în proprietatea S.C.”Product ”S.R.L. sunt terenuri cu construcţii
situate în intravilan şi având o suprafaţă de 9.215,57 m2.
Impozitul pe terenuri = suprafaţa terenului x taxa stabilită de consiliul local
Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/ m2, stabilite de consiliul
local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil.
Consiliul local a hotărât pentru terenurile deţinute de S.C.”Product ”S.R.L. o sumă
fixă în lei/ m2 de 0,5265 (Hotărârea Consiliului loacl nr.566 din 28 decembrie 2005
privind impozitele şi taxele locale).
În cazul întreprinderii S.C.”Product ”S.R.L. impozitul pe terenuri se calculează
astfel:
85
Suprafaţa terenului – 9.215,57 m2
Taxa stabilită – 0,5265 RON/m2
Impozitul pe teren = 9.215,57 x 0,5265 = 4.851,9976 RON/an

(H.C.L. nr.566)
Cote de impozitare
Norme de aplicare
(Cod Fiscal)
Virament
Declaraţia de
impunere
O.P.
Contabilitate
Financiar-Preţuri

mijloacelor de
transport
Consiliul local trimite către serviciul Contabilitate Financiar – Preţuri din cadrul
întrepinderii S.C.”Product ”S.R.L. normele de aplicare privind impozitul pe teren (taxele
m2 pe zone în cadrul localităţilor la
locale) şi cotele de impozitare, sumele fixe în lei/m
suprafaţa de teren deţinută de societate.
Societatea trebuie să calculeze pe baza acestor norme de aplicare, folosind sumele
fixe stabilite de Consiliul local, impozitul pe teren, şi să completeze declaraţia de
impunere, pe care o depun la serviciul de specialitate al Consiliului local în raza căruia se
află terenul respectiv.
S.C.”Product ”S.R.L. plăteşte anual, la bugetul local, prin intermediul Trezoreriei,
impozitul pe teren.
86
2.4. Taxele vamale
Taxele vamale pot fi încadrate în categoria impozitelor indirecte, ele fiind

percepute asupra mărfurilor care trec graniţele (vamale) unei ţări.
A. Cadru normativ
Taxele vamale sunt reglementate prin Codul vamal, Regulamentul de aplicare a

Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr.1114/2001, Hotărârea Guvernului
nr.802/2004 privind modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Codului
vamal al României aprobat prin H.G. nr.1114/2001.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Codul vamal se aplicã în mod uniform şi nediscriminatoriu pe întreg teritoriul
României. Prevederile cuprinse în codul vamal se aplicã tuturor bunurilor introduse sau
scoase din ţară de către persoane fizice sau persoanelor juridice.
2. Obiectul
Obiectul impozitului indirect respectiv este reprezentat de mărfurile care trec
graniţele unei ţări. La introducerea sau la scoaterea din ţară a mărfurilor prezentate la
vamă, autoritatea vamală stabileşte un regim vamal. Regimul vamal cuprinde totalitatea
normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire, în funcţie de scopul operaţiunii
comerciale şi de destinaţia mărfii.
Regimurile vamale sunt:
 Definitive;
 Suspensive.
Regimurile vamale definitive vizează importul, exportul, restricţiile la import şi
export, regimul vamal aplicabil persoanelor fizice (inclusiv călătorilor).
Importul, potrivit legii, reprezintă intrarea mărfurilor străine în ţară, precum şi
introducerea lor în circuitul economic. Procedural, importul de mărfuri este reglementat
cu privire la: vămuire şi încasare a datoriei vamale (luând în calcul şi măsurile de politică
economică în domeniu); determinarea tarifului vamal de import şi practicarea taxelor
aferente (de aici, regimul tarifar practicat), prin luarea în considerare a valorii în vamă;
determinarea definitivă a valorii în vamă; excepţii de la plata taxelor vamale.
Exportul apare în legătură cu ieşirea definitivă a mărfurilor româneşti (în această
categorie se includ mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate anterior, cu
excepţia mărfurilor supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii
comerciale) de pe teritoriul ţării. Declaraţia vamală de export se depune la biroul vamal în
raza căruia exportatorul îşi are sediul sau locul unde mărfurile sunt ambalate ori încărcate
pentru a fi exportate. Liberul de vamă la export este condiţionat de faptul că starea
mărfurilor la ieşirea din ţară trebuie să corespundă datelor precizate în declaraţia vamală.
În plan procedural, la export, în legătură cu deplasarea mărfurilor sunt precizate şi alte
reglementări specifice în lege.
În categoria bunurilor care nu vin sub incidenţa taxării vamale sunt prevăzute
următoarele: efectele personale şi medicamentele necesare, în mod raţional, pe durata
87
călătoriei şi a şederii în străinătate; bijuteriile de uz personal; cărţile, publicaţiile,
înregistrările de orice fel; bunurile obţinute ca premii sau distincţii în cadrul unor
manifestări oficiale; băuturile alcoolice, ţigările, ţigaretele şi tutunul, în anumite cantităţi;
alte bunuri de orice fel în limita valorică aprobată.
Tariful vamal se aplică la import şi la export pentru bunurile care nu se încadrează
în limitele cantitative şi valorice prevăzute pe baza legii.
Regimurile vamale suspensive sunt definite ca operaţiuni cu titlu temporar care
au drept efect suspendarea plăţii taxelor vamale. Acesta se solicită în scris de către
titularul operaţiunii comerciale, iar autoritatea vamală poate aproba cererea numai în
cazul existenţei condiţiilor de supraveghere şi control. Totodată, se cere constituirea unei
garanţii care să asigure încasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.
Între formele regimului vamal suspensiv se disting următoarele: tranzitul vamal,
antrepozitul vamal, perfecţionarea activă, perfecţionarea pasivă, transformarea sub
control vamal, admiterea temporară.
Tranzitul vamal este definit ca transport al mărfurilor străine de la un birou vamal
la altul fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică
economică în domeniu. Mărfurile vămuite la un birou vamal din interiorul ţării, în
vederea exportului, sunt în tranzit până la biroul vamal de frontieră. Regimul vamal de
tranzit se încheie odată cu prezentarea documentelor corespunzătoare la biroul vamal de
destinaţie. Titularul unui astfel de regim vamal are obligaţia de a prezenta la biroul vamal
de destinaţie mărfurile în stare intactă (cu măsurile de marcare şi sigilare aplicate, în
termenul stabilit de autoritatea vamală).
Admiterea tranzitului vamal se face pe baza controlului de specialitate asupra
mijloacelor de transport şi documentelor existente (prin compararea documentelor de
transport cu cele de tranzit vamal).
Antrepozitul vamal se referă la locul aprobat de autoritatea vamală aflat sub
controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate. În acest caz, titularul de antrepozit
este administrator sau gestionar. El are faţă de autoritatea vamală anumite obligaţii
(respectarea normelor privind conservarea mărfurilor depozitate, supravegherea
mărfurilor astfel încât să nu fie posibilă sustragerea lor de sub controlul vamal,
îndeplinirea condiţiilor de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite la
aprobare). Autoritatea vamală poate solicita deţinătorului de antrepozit constituirea unei
garanţii care să asigure plata drepturilor de import pentru mărfurile nevămuite aflate în
antrepozit. În acesta pot fi depozitate şi mărfuri care nu sunt supuse operaţiunilor
specifice regimului de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal.
În antrepozitul vamal care poate fi public sau privat se permite intrarea mărfurilor
străine, înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale sau unor măsuri
de politică economică în domeniul comerţului, precum şi mărfuri româneşti vămuite care
sunt depozitate până la expedierea lor peste graniţă.
Organizarea şi funcţionarea antrepozitului vamal autorizat revine autorităţii
vamale. Regimul de antrpozit vamal se poate încheia de titular pentru: importul de
mărfuri, plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv, reexportul mărfurilor
antrepozitate, exportul mărfurilor, abandonarea în favoarea statului, distrugerea
mărfurilor sub control vamal.
Regimul de perfecţionare activă constă în supunerea pe teritoriul României la una
sau mai multe operaţiuni de transformare sau prelucrare: a mărfurilor străine destinate a fi
reexportate în afara teritoriului vamal al ţării, sub formă de produse compensatoare, fără a
face obiectul încasării drepturilor de import sau al măsurilor de politică economică în
domeniu; a mărfurilor importate, introduse în circuitul economic dacă sunt exportate în
88
afara ţării sub formă de produse compensatoare (se efectuează cu încasarea drepturilor de
import şi restituirea acestora la efectuarea exportului).
Mărimea taxelor vamale practicate la regimul de admitere temporară reprezintă o
anume cotă din suma care se datora dacă mărfurile ar fi fost importate.
La mărfurile plasate în regim de admitere temporară cu exonerare parţială de
drepturi de import şi care ulterior se importă, mărimea acestor drepturi constă în diferenţa
dintre sumele calculate şi cele încasate.
Operaţiunile ce se pot efectua în regimul de perfecţionare activă se referă la una
din următoarele situaţii: prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi
adaptarea lor la alte mărfuri; transformarea mărfurilor; separarea mărfurilor, inclusiv
remontarea în forma iniţială; utilizarea unor mărfuri care, deşi nu se regăsesc în produse
compensatoare1, permit sau facilitează obţinerea acestor produse chiar dacă dispar total
sau parţial în timpul folosirii lor.
Regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de mărfuri româneşti
în vederea unor operaţiuni de transformare sau prelucrare şi ulterior a importului de
produse rezultate, cu exonerarea totală sau parţială de drepturi de import. Nu intră sub
incidenţa regimului de perfecţionare pasivă mărfurile care prin exportul lor ar da naştere
la rambursări sau restituiri de drepturi de import sau dacă înaintea exportului au fost
importate cu exonerare totală de drepturi de import pentru a fi utilizate în alt scop.
Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul
României, fără plata drepturilor de import şi aplicare de măsuri de politică economică în
domeniu, a mărfurilor străine pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transformă starea
iniţială. Produsele transformate se introduc în circuitul economic cu plata drepturilor de
import (se calculează potrivit unui tratament prferenţial).
Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României, cu
exonerare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică în domeniu, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceeaşi stare.
Termenul prevăzut pentru reexportare sau pentru o nouă destinaţie se fixează de
autoritatea vamală în aşa fel încât să permită realizarea scopului utilizării.
3. Baza de calcul
Modalităţile de aşezare şi calcul ale taxelor vamale sunt de mai multe feluri:
 Specifice – stabilite pe unităţi de exprimare naturală (kg, bucată, metru
liniar, metru cub etc.);
 Ad-valorem – prin aplicarea de cote asupra preţurilor mărfurilor;
 Mixte, prin combinarea celorlalte două.
Taxele vamale la import se determină pe baza tarifului vamal practicat în România
(elaborat în funcţie de nomenclatura combinată a mărfurilor), folosindu-se procente (cote)
ce se aplică asupra valorii în vamă exprimată în lei cu privire la mărfurile importate. Dacă
până la acordarea liberului de vamă (în cadrul procedurii de vămuire) intervin taxe
vamale preferenţiale, titularul operaţiunii (sau reprezentantul său) poate solicita autorităţii
vamale aplicarea regimului preferenţial de taxare. În cazul unor mărfuri se poate practica
şi un tarif favorabil (în funcţie de felul şi destinaţia specifică a mărfurilor, potrivit
reglementărilor vamale sau acordurilor ori convenţiilor internaţionale) care reprezintă în
fapt, o reducere sau o acceptare de drepturi vamale ce poate fi aplicată şi în cadrul unui
contigent tarifar.
Stabilirea şi aplicarea corectă a tarifului vamal impune autorităţii vamale să
constate originea mărfurilor importate pe baza unor criterii (mărfuri produse în întregime
într-o ţară; mărfuri obţinute printr-o preluare sau transformare majoră într-o ţară).
89
Valoarea în vamă este elementul tehnic important cunoscut sub denumirea bază
de calcul a taxelor vamale reprezentat de preţul extern al mărfii. La aceasta se adaugă
(dacă au fost efectuate şi nu sunt incluse în preţ) o serie de cheltuieli (de transport al
mărfurilor importate până la frontieră; de încărcare, descărcare şi manipulare, conexe
transportului mărfurilor pe parcursul extern; costul asigurării pe acelaşi parcurs). Cursul
de schimb folosit la transformarea în lei a valorii este cel comunicat de Banca Naţională a
României.
Determinarea definitivă a valorii în vamă presupune şi situaţii particulare posibile
ţinând de documentele (în cazul când valoarea în vamă nu poate fi determinată pe baza
declaraţiei vamale de import şi a documentelor anexe autoritatea vamală desemnată poate
amâna stabilirea definitivă a taxei cu maximum 50 zile de la data înregistrării declaraţiei
vamale) şi de dreptul de a ridica mărfurile din vamă la cererea importatorului (potrivit cu
anumite termene procedurale).
Valoarea în vamă a mărfurilor exportate consemnată în declaraţia vamală se
exprimă în valuta agreată de Banca Naţională a României şi se consideră franco frontiera
română. Mărfurile importate ori exportate care se află în situaţia de interdicţie la trecerea
graniţei figurează cu sensul de prohibiţie. Într-un regim asemănător, dar mai lejer, în
sensul permiterii circulaţiei lor apar mărfurile restricţionate în cazul cărora sunt prevederi
sub formă de condiţii sau indeplinirea unor formalităţi speciale.
La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.
4. Termen de plată
Atunci când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat,
importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie
o garanţie bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală.
În cazul în care în termen de 30 zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu
prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală
procedează la executarea garanţiei, operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată.
5. Obligaţii
Persoanele fizice au obligaţia să declare, verbal sau în scris, bunurile cu care trec
graniţa şi, totodată, să le prezinte spre control autorităţilor vamale. Obligativitatea
declarării în scris a bunurilor peste graniţă se referă la: arme, muniţii, materiale explozive
sau radioactive, nucleare, substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţe stupefiante,
psihotrofe, precum şi produsele şi substanţele toxice, obiectele de metale preţioase (cu sau
fără pietre preţioase) care depăşesc uzul personal, bunurile cu caracter cultural, istoric,
artistic (numai la scoaterea din ţară).
S.C.”Product ”S.R.L. a importat în luna ianuarie 2006, o cantitate de 10.000 kg de

fibră poliester. Preţul în vamă a unui kg de produse este de 10 USD. Separat de preţul în
vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcursul extern de 500 USD, sub forma
cheltuielilor de transport. Taxa vamală este în procent de 35%, iar cursul leu/USD era de
34.200 lei = 1 USD.
Valoarea în vamă = (cantitate x preţ unitar + cheltuieli de transport) x cursul de
schimb = (10.000 kg x 10 USD/kg + 500 USD) x 34.200 lei/USD = 100.500 x 34.200 =
3.437.100.000 ROL (sau 343.710 RON).
90
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de impunere = 343.710 RON x 35% =
120.298,5 RON.
Banca
BRD/TRANSILVANIA
Ordin de plată
Declaraţie Extras de cont

vamală
Vamă SC IAŞITEX SA
Trezorerie
Reprezentanţii societăţii responsabili de importul de materii prime şi alte produse,

vor completa Declaraţia vamală pe care o va înainta Autorităţii Vamale competente.
Pe baza acestei declaraţii, se determină valoarea în vamă, respectiv valoarea
impozitului datorat.
Odată stabilită valoarea obligaţiei de plată, se va emite un Ordin de plată către una
din băncile la care îşi are deschise conturile societatea S.C.”Product ”S.R.L., urmând ca
banca să transfere suma respectivă Trezoreriei.
91
2.5.Fundamentarea şi realizarea accizelor
A. Cadru normativ
Accizele, cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, sunt

reglementate prin Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal; O.U.G. nr.158/2001 privind
regimul accizelor, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.521/2002 privind
regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse
supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare; O.G. nr.23/1995 privind
instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, cu
modificările şi completările ulterioare; Directiva Uniunii Europene nr.92/12 şi directive
specifice fiecărei grupe de produse; Nomenclatura Combinată din Tariful vamal de
import al României pentru anul 2004.
B. Elemente tehnice
1. Subiect
Subiectul impozitului este societatea care produce şi comercializează produse
supuse accizelor conform legislaţiei. Suportatorul efectiv al impozitului este
consumatorul final, deoarece valoarea accizelor datorate de întreprindere sunt înglobate în
preţul de vânzare.
2. Sfera de aplicare
Potrivit noilor reglementări, produsele supuse accizelor sunt grupate în două
categorii, şi anume:
- produse care sunt supuse obligatoriu accizelor în ţările membre ale Uniunii
Europene (Codul fiscal, Titlul VII, Capitolul I – Accize armonizate);
- alte produse pentru care se datorează accize (Codul fiscal, Titlul VII, Capitolul
II – Alte produse accizabile).
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de
stat, pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.
Grupa „Alcool şi băuturi alcoolice”

Bere:
- produsele cu codul NC 2203 00 cu o concentraţie mai mare de 0,5 % în
volum;
92
- orice amestec de bere şi băuturi nealcoolice cu codul NC 2206 00 având o
concentraţie mai mare de 0,5 % în volum.
Vinuri:
a) vinuri liniştite: produsele cu codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia celor
încadrate la „vin spumos”, şi care:
- au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte
15% în volum, iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
- au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte
18% în volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în
produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b) produsele încadrate la codurile NC 2204 10, NC 2404 21 10, NC 2401 29 10
şi NC 2205, şi care îndeplinesccumulat următoarele condiţii:
- sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul
legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau
mai mare de 3 bari;
- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu
depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime
din fermentare.
Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri:
a) alte băuturi fermentate liniştite încadrate la codurile NC 2204 şi 2205 (dar nu
încadrate la „vinuri”), precum şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu
excepţia „altor băuturi fermentate spumoase”, şi a oricărui produs încadrat la „bere”,
având:
- o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în
volum;
- o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b) alte băuturi fermentate spumoase sunt produsele cu codurile NC 2206 00 31,
2206 00 39, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care nu sunt „vinuri”şi care sunt
prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care
sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi
care:
- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte
13% în volum;
- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte
15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
Produse intermediare:
- sunt produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum,
dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile NC 2204, 2205 şi 2206
00, dar care nu sunt „bere”, „vinuri”, „băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri”.
Alcool etilic:
- sunt toate produsele care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în
volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste
produse fac parte dintr+un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
- produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% şi care sunt
cuprinse la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;
- ţuica şi rachiurile de fructe;
- orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile.
93
Grupa „produse din tutun”
Ţigarete:
- rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt încadrate la
subgrupa „ţigări şi ţigări de foi”;
- rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin
simpla mânuire neindustrială;
- rulourile de tutun care se pot înfăşură în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
- orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă
cele 3 criterii de mai sus.
Ţigări şi ţigări de foi:
- rulourile de tutun care conţin tutun natural;
- rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural;
- rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de
culoarea normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar
exclusiv vârful ţigării, dacă este cazul, şi un liant,care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
 învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit;
 masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2
grame;
 învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30
grade faţă de axa longitudinală a ţigării.
- rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de
culoare normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul,
inclusiv filtrul, dar exclusiv vârful ţigării, dacă este cazul, care respectă următoarele
condiţii:
 masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai
mare de 2,3 grame;
 circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să
nu fie sub 34 mm.
- orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă
criteriile şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun reconstituit sau
învelişul din tutun reconstituit.
Tutun de fumat:
- tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care
poate fi fumat fără prelucrare industrială;
- deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt
menţionate la subgrupa „ţigarete” şi „ţigări şi ţigări de foi”;
- orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dacă produsul
respectă criteriile de mai sus.
Tutun de fumat tăiat fin, destinat rulării în ţigarete:
- tutunul de fumat, aşa cum este definit mai sus, pentru care mai mult de 25%
din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;
- tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă
particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut
sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor.
Alt tutun de fumat:
- tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă
perticulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut
sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor.
94
Grupa „uleiuri minerale”
Benzina cu plumb:
- cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59.
Benzina fără plumb:
- cu codurile NC 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49.
Motorina:
- cu codurile NC 2710 19 41, 2710 19 45 şi 2710 19 49.
Păcura:
- cu codurile NC 2710 19 61, 2710 19 63, 2710 19 65 şi 2710 19 69.
Gazul petrolier lichefiat:
- cu codurile NC 2711 12 11 până la 2711 19 00.
Gazul metan:
- cu codul NC 2711 29 00.
Petrolul lampant:
- cu codurile NC 2710 10 21 şi 2710 19 25.
Benzenul, toluenul, xilenii şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice:
- cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50.
La „Alte produse pentru care se datorează accize” intră:

a) cafeaua verde;
b) cafeaua prăjită, inclusiv cafeaua cu înlocuitori;
c) cafeaua solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă;
d) confecţii din blănuri naturale, cu excepţia celor de iepure, oaie, capră;
e) articole din cristal;
f) bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor;
g) autoturisemele şi autoturismele de teren – inclusiv sin import rulate;
h) produsele de parfumerie;
i) aparatele video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor
de semnale videofonice, combinele audio;
j) dublu radiocasetofoanele cu redare de pe banda magnetică sau compact disc;
k) aparatele de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare;
l) cuptoarele cu microunde;
m) aparatele pentru condiţionat aer, de perete sau de ferestre, formând un singur
corp;
n) armele de vânătoare şi armele de uz individual, altele decât cele de uz militar
sau de sport;
o) iahturile şi bărcile cu motor pentru agrement.
3. Regimul de antrepozitare fiscală

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a fost
implementat sistemul de antrepozitare fiscală a produselor supuse accizelor, în strânsă
concordanţă cu prevederile directivei Europene nr.92/12 privind regimul general,
deţinerea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor.
Sistemul de antrepozitare fiscală este aplicat numai celor 3 mari grupe de produse
supuse obligatoriu accizelor şi în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv: alcool
şi produse alcoolice, produse din tutun şi uleiuri minerale şi presupune deplasarea în
regim suspensiv de la plata accizelor a acestor produse. Potrivit acestui regim, orice
mişcare de produse accizabile trebuie sş fie însoţită de un document special, denumit
document administrativ de însoţire.
95
Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscală sunt:
- producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile pot avea loc numai într-un
antrepozit fiscal. Astfel, nici un produs supus regimului de antrepozitare fiscală nu poate
fi fabricat în România dacă agentul economic nu este autorizat ca antrepozitar;
- circulaţia produselor accizabile între antrepozitele fiscale se face ăn regim de
suspendare de accize, transportul produselor între două antrepozite fiscale fiind însoţit de
exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire;
- produsele accizabile supuse marcării nu pot fi depozitate în antrepozite fiscale
de depozitare, cu excepţia băuturilor alcoolice supuse sistemului de marcare;
- acciza este plătită de către antrepozitarul sau importatorul autorizat, la
momentul eliberării în consum a produselor accizabile;
- antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a
produselor accizabile. Excepţie fac antrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale
pentru nave, avioane sau furnizează produse accizabile în regim duty-free;
- deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se
poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.
În vederea autorizării, agentul economic solicitant al autorizaţiei de antrepozit
fiscal trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, dintre care cele mai importante sunt:
- depunerea unei garanţii financiare care să acopere riscul neplăţii accizelor
pentru produsele fabricate, depozitate sau expediate din antrepozitul fiscal;
- existenţa unui sistem de securitate, administare şi contabilitate care să permită
evidenţierea stocurilor de materii prime, lucrărilor în desfăşurare, a recepţiilor de materii
prime şi a livrărilor de produse accizabile;
- raportarea către autoritatea fiscală a oricăror pierderi şi lipsuri privind
produsele accizabile;
- înştiinţarea autorităţii emitente a autorizaţiei cu privire la orice modificare
intervenită în structura antrepozitului fiscal.
4. Plătitorii de accize
Pentru produsele pentru care se datorează accize armonizate, plătitorii accizelor
sunt:
- antrepozitarii autorizaţi care eliberează pentru consum produsele accizabile;
- importatorii de produse accizabile, dacă acestea nu sunt plasate într-un regim
suspensiv.
Sunt plătitori de accize de asemenea şi persoanele care desfăşoară acte sau fapte
de comerţ şi care nu pot dovedi că accizele aferente produselor accizabile pe care le deţin
au fost plătite.
Pentru produsele nesupuse accizelor armonizate, cu excepţia cafelei, plătitorii de
accize sunt agenţii economici - persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice
autorizate - care produc sau importă astfel de produse. Pentru cafea, plătitorii de accize
sunt agenţii economici importatori.
Plătitori de accize sunt şi persoanele fizice care introduc în ţară autoturisme şi
autoturisme de teren, atât noi, cât şi rulate.
5. Exigibilitatea accizelor
Pentru produsele pentru care se datorează accize armonizate exigibilitatea accizei
se produce atunci când produsele accizabile sunt eliberate în consum sau când se constată
pierderea sau lipsa acestora.
Pentru produsele supuse accizelor armonizate, eliberarea în consum reprezintă:
a) orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
96
b) orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate
în regim suspensiv,
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât
ca materie primă;
e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizanile care nu au
fost introduse în sistemul de accizare.
Pentru produsele nesupuse accizelor amortizate exigibilitatea intervine astfel:
 pentru produsele din producţia internă:
- la data efectuării livrării;
- la data acordării produselor ca dividende sau ca plată în natură;
- la data la care au fost consumate pentru reclamă şi publicitate;
- la data înstrăinării sau a utilizării în orice alt scop decât comercializarea.
 pentru produsele provenite din import, la data înregistrării declaraţiei vamale
de import.
6. Scutiri de la plata accizelor

Pentru produsele care sunt supuse accizelor armonizate, sunt stabilite atât scutiri
generale cât şi scutiri specifice (aplicate alcoolului etilic şi uleiurilor minerale).
Scutirile cu caracter general se aplică produselor accizabile atunci când sunt
destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice
ale României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun
bazele acestor organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord,
cu excepţia Forţelor Armate ale României;
d) rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul
călătorilor şi al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în străinătate, în
limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
Alcoolul etilic şi alte produse alcoolice sunt scutite de plata accizelor, atunci
când sunt:
a) complet denaturate, conform prescripţiilor legale sau denaturate şi utilizate
pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;
b) utilizate pentru producerea oţetului, producerea de medicamente sau în
industria cosmetică;
c) utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau băuturi
nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum, destinate preparării de
alimente sau băuturi nealcoolice;
d) utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;
e) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea
de alimente cu sau fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu
depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5
litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;
f) eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare sau în scopuri
ştiinţifice.
97
Uleiurile minerale sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt:
a) uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau
carburant;
b) uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave,
altele decât aviaţia turistică în scop privat;
c) uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia
maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, altele decât
navigaţiile de agrement în scop privat;
d) uleiurile minerale utilizate în cadrul producţiei de electricitate şi în centralele
electrocalogene;
e) uleiurile minerale utilizate în scopul testării aeronavelor şi vapoarelor;
f) uleiurile minerale injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de
reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
g) uleiurile minerale care intră în România în rezervorul standard al unui
autovehicul cu motor, destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul;
h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de
mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;
i) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau
importatori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de
bătrâni şi orfelinatelor;
j) orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru
încălzirea locuinţelor;
k) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau
importatori, utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agent
termic şi apă caldă;
l) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau
importatori, utilizat în scop industrial;
m) uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenţional (bio-diesel).
Produsele accizabile, altele decât cele pentru care sunt stabilite accize
armonizate, sunt scutite de la plata accizelor, atunci când:
a) produsele sunt exportate direct de agenţii economici producători sau prin
agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe bază de comision;
b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale în
domeniu;
c) sunt importate şi provin din donaţii sau sunt finanţate direct din împrumuturi
nerambursabile sau din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordate instituţiilor
de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice,
structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor
de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii
nonprofit şi de caritate;
d) produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în
care au acest regim.
În România se folosesc 3 modalităţi de exprimare a accizelor:
 Sume specifice exprimate în echivalent euro pe unitatea de măsură;
 Cote procentuale;
 Accize compuse, formate din sume specifice exprimate în echivalent euro pe
unitatea de măsură la care se adaugă o cotă procentuală.
98
În cazul produselor care intră sub incidenţa accizelor specifice, metodologia de
determinare a sumelor ce reprezintă accizele presupune înmulţirea dintre valoarea
accizei specifice, exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură şi transformată în
lei şi cantitatea de produs livrată/importată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură.
În cazul produselor pentru care accizele sunt exprimate în cote procentuale,
acciza ad valorem se determină prin aplicarea cotei procentuale asupra bazei de
impozitare legale. Baza de impozitare este dată de:
 În cazul produselor provenite din intern – preţul de livrare al produsului,
mai puţin acciza, respectiv preţul producătorului. Acest preţ al producătorului nu
poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului, acesta
reprezentând în fapt preţul de cost plus profitul aferent;
 Pentru produsele din import – valoarea în vamă (preţul din factura
externă, transformat în lei la cursul zilei), la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe
speciale, după caz.
În cazul accizelor care sunt exprimate sub formă compusă (acciză specifică +
cote procentuale), acciza se determină prin însumarea accizei specifice (determinată
prin înmulţirea cantităţii cu valoarea unitară a accizei specifice, transformată în lei)
cu acciza ad valorem (determinată prin aplicarea cotei de impozitare la baza
impozabilă). În România, acciza compusă se regăseşte doar în cazul ţigaretelor, baza de
impozitare pentru componenta procentuală fiind preţul maxim de vânzare cu amănuntul
declarat de producători sau importatori.
Pentru produsele accizabile provenite din producţia internă, accizele se plătesc
bugetului de stat până pe data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care acciza
devine exigibilă. Excepţie de la această prevedere fac uleiurile minerale, pentru care
acciza se plăteşte anticipat, la momentul livrării acestor produse din antrepozitul fiscal.
Pentru produsele accizabile provenite din import, plata accizei se face la
momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. În cazul produselor marcate,
provenite din import, acciza se plăteşte anticipat la data solicitării marcajelor.
9. Obligaţiile plătitorilor de accize

Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală
competentă, o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia de
antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către
antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei la care se
referă declaraţia.
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care
să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica respectarea
prevederilor legislaţiei în vigoare. Orice antrepozitar autorizat obligat la plata accizelor
poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către
bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea
fiscală competentă.
Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile
vamale pe baza competenţelor lor, aşa cum sunt precizate în Codul de procedură fiscală şi
în legislaţia vamală în vigoare.
99

Proiect de Practica SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Practica SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iaşi, 2007

CAPITOLUL 1. Organizarea şi funcţionarea S.C. „Product ” S.R.L. Iaşi..........................4

1.1. Scurt istoric

1.2. Obiectul de activitate

ULTERIOR a avut loc extinderea obiectului de activitate prin Cererea de

DIRECŢIA INSPECŢIA CONDUCEREA UNITĂŢILE

ORGANIZAREA FABRICI, SECŢII,

C.T.C. - LABORATOARE INVESTIŢII

1. Transmite bilanţurile pentru activitatea proprie;

1.4. Relaţii externe

Având în vedere faptul că cel mai important client, interesat de produsele

1.4.4. Statul (Trezoreria Publică)

1.4.5. Relaţiile cu personalul

2002 2003 2004

2002 2003 2004

1.5. Evoluţia principalelor vărsăminte către bugetele publice în perioada 2002-

În fundamentarea şi realizarea impozitului pe veniturile din salarii, S.C. ”Product

De asemenea, asimilate salariilor, conform legislaţiei în vigoare sunt:

Cotizaţia plătită în Deducerea personală Contribuţiile la sche-

Cota de impozitare de 16%

5. Obligaţiile plătitorilor de salarii

C. Exemplu de calcul al impozitului pe veniturile din salarii

3. Deducere personală = 3.500.000 lei (are o persoană în întreţinere);

D. Fluxurile informaţionale generate de aşezarea impozitului pe salarii

Compartimentul Resurse Umane trimite către Compartimentul Salarizare, pontaje,

Oficiu de calcul Casierie

Trezorerie Bancă Impozit Declaraţie Administraţie

fig. 1. Prezentarea fluxului informaţional aferent aşezării impozitului pe salarii

În general, în România, taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin

Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri :

6. Faptul generator şi exigibilitatea T.V.A.

S.C.”Product ”S.R.L. aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare.

Se acordă dreptul de deducere pentru:

T.V.A. care poate fi dedusă:

10. Termenul de plată

11. Obligaţiile plătitorilor

S.C.”Product ”S.R.L. ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată trebuie să

Serviciul Producţie – Facturare emite facturi de lucrări, instalaţii, comision.

Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea impozitului pe

Profit impozabil = venituri realizate – cheltuieli efectuate – venituri

Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt următoarele:

Cheltuielile pentru care se acordă deducerea la determinarea profitului

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

Deductibilitate în determinarea profitului impozabil au o serie de rezerve şi

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de

S.C.”Product ”S.R.L. calculează impozitul pe profit lunar, urmând ca plata

Profit impozabil = (Vt – Cht) – Vni + Chned

Cheltuieli totale ………………………......…………………...140.625.000 RON

Cheltuieli nedeductibile ………………………………………....1.625.500 RON

În ceea ce priveşte cheltuielile de protocol, acestea au deductibilitate limitată şi

Ch de protocol deductibile = (Vt – Vni – Cht + Ch de protocol totale + Ch cu

Serviciul Ordin de plată

Nota contabilă prelucrare

Liste de Calcul Balanţa de verificare

Proces calcul al A.F.M.

Bilanţ Declaraţia 101

2.2.1. Contribuţia la asigurări sociale de stat (C.A.S.)

Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea impozitului pe

În sistemul public sunt contribuabili, după caz:

Cote de Condiţii de Locuri de muncă ce nu se încadrează nici la categoria

Condiţii de Conform prevederilor legii nr.19/2000, locurile de munca în

Compartimentul salarizare din cadrul Serviciului Contabilitate, pe baza unor