OCLUZIA FUNCTIONALA

Scoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceasta trebuie
sa indeplineasca urmatoarele 5 criterii:
1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM
2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile
articulatiei temporo-mandibulare
3. dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie
4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de
lateralitate
5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul
ghidajului

Criteriul 1
Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM

Stopuri ocluzale stabile

Ocluzie stabila = contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru a impiedica migrarile
dentare.
Exista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila:
1. in RC (IM) contactele dento-dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeauna aceleasi
2. dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derapeze in nici un sens, in plan
transversal sau frontal, inclusiv pentru a ajunge din RC in IM

Stopuri ocluzale multiple

Contactele dento-dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru repartizarea uniforma a
solicitarilor pentru fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform de abraziune.

Stopuri ocluzale simultane

Daca contactele dento-dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu sunt multiple,
mandibula poate realize o deplasare (derapare) pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in
numar cat mai mare. Aceste deplasari ale mandibulei pot fi sesizate de pacient, iar medicul poate
identifica versantele sau pantele care intra in conflict si care impiedica simultaneitatea stopurilor
ocluzale.
Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilor maxilari
care privesc spre directia de deplasare a mandibulei.
Ex.: daca in RC(IM) exista un contact prematur iar mandibula derapeaza spre anterior, pantele
care se confrunta sunt cele meziale la dintii maxilari si cele distale la dintii mandibulari = MUDL
Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre stanga,
versantele care se confrunta sunt: versantul intern (vestibular) al cuspidului palatinal maxilar si
versantul intern (lingual) al cuspidului vestibular mandibular = BULL

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre dreapta,
versantele care se confrunta sunt:
• versantul intern al cuspidului vestibular maxilar cu versantul extern al cuspidului
vestibular mandibular = LUBL
 • sau versantul extern al cuspidului palatinal maxilar cu versantul intern al cuspidului
lingual mandibular = LUBL

Criteriul 2
Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile
articulatiei temporo-mandibulare

Panta incisiva
Ghidaj anterior mai deschis = miscari masticatorii cu predominanta orizontala.
Ghidaj anterior abrupt = miscari predominant verticale.

Obstacole
Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior (MUDL) si poate fi produsa
afectarea dintilor anteriori, cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsie prin:
- abraziunea exagerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor
- imbolnavirea parodontiului dintilor anteriori
- hiperactivitate musculara

Etiopatogenie
Diversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala, ceea ce duce la aparitia unor leziuni la
nivelul dintilor, la nivelul muschilor sau la nivelul ATM:
- masticatie unilaterala
- edentatia
- parodontopatia
- restaurari odontale necorespunzatoare ocluzal
- tratamente ortodontice necorespunzatoare
- echilibrare ocluzala necorespunzatoare
- obiceiuri parafunctionale
- migrari dentare postinflamatorii/ post-tumorale
- traumatisme dentare, alveolare sau ale oaselor maxilare
- rezectii ale oaselor maxilare
- malpozitii dentare in contextul unor anomalii dento-maxilare primare

Criteriul 3
Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie

Panta incisiva
Exista o armonie intre ghidajul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati.
Dezangrenarea dintilor cuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este mai abrupta. O
panta abrupta insa, solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeaza ghidajul.
Restaurarile protetice trebuie sa gaseasca solutia de echilibru.
Dezangrenarea dintilor cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii de propulsie.
Interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor. Astfel, o
interferenta in propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat vertical
afecteaza unul dintre dintii anteriori, cel mai frecvent incisivul lateral = fenomenul Thielemann
= legea diagonalei lui Thielemann

Alte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 6 ani. Cele
mai semnificative sunt modificarile in cazul pierderii M de 6 ani mandibular (datorita latimii
mezio-distale mari si migrarii severe a antagonistilor) = sindromul molarului de 6 ani:
- mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
- aparitia diastemei si tremelor
- hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari
- linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
- migrarea verticala a antagonistilor
Criteriul 4
Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de
lateralitate

Eventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate (partea
nelucratoare) sunt considerate contacte nefunctionale, pe baza urmatoarelor argumente:
1. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional
2. contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice, mandibula este plasata
pe partea unde se gaseste bolul alimentar
3. pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida, deci
nu ofera sprijin ferm mandibulei
4. eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare, dezvolta forte in afara axului
lung al dintilor
5. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii musculare
prelungite, spasme musculare prin oboseala muschilor
Toate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare (interferente sau contacte premature) sunt
contacte generatoare de trauma asupra parodontiului, muschilor sau ATM.

Criteriul 5
Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul
ghidajului

Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structurile dento-
parodontale, muschi si ATM.
Argumente:
1. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara axului lung
2. fortele sunt foarte mari, fiind foarte aproape de punctual de sprijin al mandibulei, ATM si
de locul de aplicare al fortei musculare, insertia muschilor mobilizatori

Criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii.

Numai aparitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemului neuro-
muscular, parodontiului, ATM si/sau dintilor justifica interventia terapeutica pentru corectarea
diferitelor dizarmonii ocluzale.

OCLUZIA IDEALA

1. raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare si cu ATM morfologic integru

2. IM se gaseste anterior, in acelasi plan sagital, fata de RC. Distanta RC-IM este 0,1-0,2mm la
nivelul condililor si 0,2-0,5mm la nivelul arcadelor dentare
3. alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare
4. mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM
5. ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare
6. in IM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a
meniscului ATM
7. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale
8. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 25 μ
9. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi
10. exista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibulei

Principiile 1-5 asigura echilibrul neuromuscular, iar 6-10 asigura stabilitatea functionala.

OCLUZIA NORMALA (FUNCTIONALA)

1. ocluzia este stabila

2. masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect
3. nu exista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara sau articulara care sa poata
fi aribuite solicitarilor ocluzale

OCLUZIA DE NECESITATE/ DE OBISNUINTA

Incercarea de evitare a unor obstacole (microproteze sau obturatii inalte) oblige

mandibula sa ocluda intr-o ocluzie de necesitate. Daca obstacolul actioneaza o perioada mai
lunga de timp se instaleaza ocluzia de obisnuinta.
Factorul perturbator (obstacolul) solicita un efort de adaptare a structurilor aparatului
dento-maxilar.
Ocluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui
obstacol recent; atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului, care duce si la
reinstalarea IM initiale.
Ocluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui
obstacol persistent in timp, care produce si modificarea engramei muschilor mandibulari, astfel
ca depistarea si indepartarea obstacolului nu este urmata de revenirea mandibulei la IM initiala,
atitudinea operatorului trebuie sa fie mai nuantata tinand cont de cateva elemente:
- pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale impuse de
obstacol este foarte buna si nu necesita interventie terapeutica
- interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului
initial
- tratamentul ocluziei de obisnuinta, atunci cand se initiaza, nu urmareste neaparat
revenirea la raporturile ocluzale initiale, obiectivele sale fiind:
o amendarea simptomatologiei DMC
o functionalitatea ADM – satisfacatoare pentru pacient
o stabilitatea ocluzala
Tratamentul este laborios, indelungat si costisitor.