Sunteți pe pagina 1din 43

CANCERUL DE COLON

 Cancerul colorectal este pe locul trei in


lume ca incidență
 Este mai frecvent în țările dezvoltate
 60% din cazurile noi apar in tarile
dezvoltate
 În 2008, s-au diagnosticat la nivel
mondial 1,23 milioane de cazuri noi
 608,000 decese la nivel mondial s-au
datorat canerului colorectal
Clasificare microscopică
 adenocarcinom

 carcinoid

 sarcom

 carcinom cu celule scuamoase

 plasmocitom
Adenocarcinomul
Este cea mai frecventă formă de cancer colonic

Este a II a neoplazie ca frecvenţă

Epidemiologie

Vârsta – este o boală a persoanelor vârstnice, incidenţă crescută în decada a 7

Sexul – apare mai frecvent la bărbaţi

Localizarea – se observă o scădere a incidenţei cancerului rectal şi a colonului


stâng, dar o creştere a localizării pe colonul drept
Etiologie – factori favorizanţi
Filiaţia polip – cancer

Boala inflamatorie colonică

Factori alimentari

 consumul crescut de grăsimi

 lipsa fibrelor din alimentaţie

Iradierea

Factori genetici

 polipoza adenomatoasă familială

Boală diverticulară
 Factori asociati riscului crescut pentru CCR
• consum excesiv de alcool ( >45 ml/zi)
• Fumatul
• Obezitatea

 Factori asociati cu scaderea riscului pentru cancer colorectal


• Activitatea fizică ( 24% reducere în incidența CCR  )

 Factori asociati cu risc scăzut pentru CCR


• antiinflamatorii nesteroidice
• Aspirina
• anticoncepționale orale
• terapie estrogenică
• Rezecție de polipi
• Modificarea dietei
• Suplimentarea de calciu în dietă
• Administrare de statine
Anatomie patologică

Macroscopic adenocarcinoamele se împart în

 ulcerative

 vegetante

 stenozante

 infiltrative
Formă vegetantă
Formă ulcerată
Căi de diseminare

Diseminarea se poate face pe următoarele căi

 continuitate directă

 calea transperitoneală

 calea limfatică

 calea hematogenă – ficat, plămâni, oase, creier


Stadializare

Clasificarea Dukes
Stadiul A – tumoră limitată la peretele intestinal

Stadiul B - tumora cuprinde întreaga grosime a peretelui


intestinal, inclusiv seroasa sau ţesuturile pericolice
neperitonizate

Stadiul C – metastaze limfatice regionale prezente

Stadiul D – metastaze la distanţă sau leziune locală


nerezecabilă chirurgical
Stadializarea TNM

T tumora primară
T0 = tumora primara nu se gaseste
Tis = carcinom ”in situ”
T1 = limitata la mucoasa sau submucoasa
T2 = extindere la musculara sau seroasa
T3 = extindere la structurile adiacente sau
organele invecinate, fara fistula
T4 = cu fistula manifesta
T5 = cu extensie la organe si tesuturi altele
decat cele imediat vecine
N nodulii limfatici
N0 = nu se gasesc metastaze ganglionare
N1 = metastaze ganglionare
Nx = nu se cunoaste starea nodulilor

M metastaze la distanta
Mo = fara metastaze
M1 = metastaze prezente
Stadiul Ia Tis , T0 sau T1 N0 M0

Stadiul Ib T2 N0 M0

Stadiul II T3 N0 M0

Stadiul III orice T N1 M0

Stadiul IV orice T orice N M1


Tablou clinic
Debutul poate fi - insidios
- ocluzie intestinală
- perforaţie cu peritonită
Sângerarea -ocultă – tumori pe colon drept
- francă – de culoare roşie, maronie sau neagră
Tulburări de tranzit - diaree
- constipaţie
Durerea – lombară este un semn tardiv
Alte simptome - eliminări rectale de mucus
- scădere ponderală
- anemie, adinamie
- invazia vezicii urinare – polakiurie, presiune suprapubiană
- febră
Semne clinice
Examenul clinic general
 starea de nutriţie
 paloare
Examenul local abdominal
 tumoră abdominală palpabilă
 palparea ficatului
 semne de ascită
 distensia abdominală
 adenopatie inghinală, supraclaviculară
Tuşeul rectal
Manifestări clinice în cancerul de colon drept
Durere în fosa iliacă şi flancul drept
Sindrom dispeptic
balonări
 flatulenţă
 borborisme
Hemoragie digestivă inferioară
Anemie hipocromă feriprivă
Palparea tumorii în fosa şi flancul drept
Semne de impregnare neoplazică – anorexie, scădere ponderală, paloare
Apariţia complicaţiilor
 perforaţia tumorii
Manifestări clinice în cancerul de colon
stâng
Tumorile sunt în general infiltrative, stenozante
Durerea – este localizată în hemiabdomenul stâng
Tulburările de tranzit
Alternanta constipatie-scaune diareice
evoluează spre constipaţie severă
 tenesme dureroase
Aspectul scaunelor – apare o alternanţă de
 constipatie
 scaun diareic
 cu sânge roşu
 cu glere mucoase
Examinări paraclinice

Colonoscopia
Irigografia
Urografia intravenoasă
Ecografia
Tomografia computerizată
RMN
Alte investigaţii – hemoleucograma
- markeri tumorali – ACE, CA19 - 9
Complicaţii
Complicaţii mecanice
 sindroame subocluzive sau ocluzive
 invaginaţie
 volvulus
 perforaţii diastatice (la distanţă)
 compresiuni ale organelor de vecinătate
Complicaţii septice
 peritonite generalizate septice
 abcese pericolice sau la distanţă
Complicaţii hemoragice
Complicaţii generale şi mixte
 hipoproteinemie severă
 deshidratare
Complicaţii evolutive
 locale
- extensia şi invaţia tumorii în organele vecine
- fistulizare în viscere – stomac, duoden, intestin subţire
 la distanţă
- metastaze ganglionare, hepatice, peritoneale, plămâni, ovar
Tratament
 Colon drept
 Hemicolectomia dreaptă
 Hemicolectomie dreaptă largită
 Colon stâng
 Colectomie segmentară stg înaltă
 Sigmoidectomie segmentară
 Hemicolectomie stângă
 Colon transvers
 Transversectomia
Cancerul de rect
Cancerul de rect cuprinde neoplaziile epiteliale maligne dezvoltate
la nivelul rectului
Incidenţa este în creştere, cancerul de rect acupând locul 5 după uter, sân stomac,
plămân

Complicaţii
 hemoragie

 stenoze ocluzive

 suferinţe ale organelor vecine


Etiologie
Poate fi primitiv sau secundar unor leziuni precanceroase
Leziuni cu potenţial malign
 polipii colo – rectali ( potenţialul malign depinde de dimensiunea polipului
 rectocolita ulcerată
 tumori viloase
 papilomul anal
Ereditatea – boala apare mai frecvent la urmaşii unor bolnavi de cancer
Factori alimentari şi de mediu – consumul crescut de grăsimi şi proteine
animale
Iradierea - pentru afecţiuni genito – urinare
Inhibarea carcinogenezei se poate realiza de - seleniu, retinoizi, steroizi
vegetali
Anatomie patologică
Lacalizarea cancerului de rect după frecvenţă

 rectul ampular

 joncţiunea rectosigmoidiană

 rectul perineal

Cancerul de rect se prezintă sub formă

 vegetantă (în conopidă)

 infiltrativ stenozantă
Stadializare
Clasificarea Dukes

Stadiul I - tumoră limitată la mucoasă

Stadiul II – tumora invadează şi submucoasa

Stadiul III – tumora invadează tunica musculara

Stadiul IV – tumora cuprinde tot peretele intestinal


Stadializarea TNM
T – tumoră
T 1 – tumoră limitată la mucoasă
T 2 – tumora prinde peretele rectal fără a – l Stadiul I T1 N0 M0
depăşii
Stadiul II T2 N0 M0
T 3 – tumora depăşeşte peretele rectal fără a
invada organele vecine Stadiul III T3 N0 M0
T 4 – tumora invadează organele vecine
Stadiul IV A T4 N0 M0
N – ganglioni limfatici
N 1 – ganglioni limfatici neinvadaţi
T1-4N1M0
N 2 – ganglioni limfatici invadaţi Stadiul IV B orice T,N- M1
M – metastaze la distanţă
M 0 – fără metastaze
M 1 – matastaze la distanţă
Tabloul clinic
Iniţial pacientul poate prezenta

 secreţii rozate

 prurit, tenesme rectale

Aspectul sângelui eliminat este important

Rectoragiile – repatate, în cantitate mică apar

Tulburări de tranzit

În cazul localuzării inferioare – durerea apare precoce

Poate să apară senzaţia de corp străin intrarectal

Pot să apară tulburări urinare – disurie, polakiurie,


Tuşeul rectal este obligatoriu
Se apreciază marginea superioară şi inferioară, localizarea pe peretele
anorectal, mobilitatea peretelui, relaţia cu organele genito –urinare
Examenul abdomenului – decelarea hepatomegaliei
Palparea triunghiului Scarpa – metastaze în ganglionii inghinali
Explorărări paraclinice
Colonoscopia
Irigografia
Anuscopia
Ecografia
CT, RMN
Explorări urologice
Diagnosticul diferenţial
 hemoroizi

 polipi benigni

 fistule perianale

Evoluţie, complicaţii
Dacă nu apar complicaţii în lipsa tratamentului decesul se produce în 12 – 18 luni

Complicaţii - cea mai frecventă este sângerarea mică şi persistentă

- stenoza, ocluzia, perforaţiile diastatice se întâlnesc în cancerul


rectosigmoidian

- complicaţii urologice
Tratamentul chirurgical
Operaţii radicale
Amputaţia rectului
La tumorile situate sub 7 – 8 cm de orificiul anal, se îndepărtează rectul şi
ţesuturile perirectale, tranzitul asigurându – se printr – un anus iliacstâng
Rezecţia rectului
La tumorile situate peste 7 – 8 cm de orificiul anal
Rezecţia rectosigmoidului urmată de anastomoză colo – rectală, sau
Îndepărtarea rectului ampular cu păstrarea canalului şi coborârea transanală a
ansei colonice
Operaţia Hartman
În cancerul rectosigmoidian complicat cu ocluzie
Rezecţie rectosigmoidiană, închiderea bontului rectal şi anus iliac stâng
Operaţii paleative
Anus iliac stâng definitiv

Tratamente adjuvante
Radioterapia
Chimioterapia

S-ar putea să vă placă și