Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Memorator Matematică
Memorator Matematică
Memorator Matematică
CUPRINS
ALGEBRÃ ................................................................................................................ 5
I. Elemente de logicã matematicã ........................................................................... 5
I.1. Noţiunea de propoziţie ................................................................................. 5
I.2. Operatori logici ............................................................................................ 5
I.3. Expresii în calculul propoziţiilor .................................................................. 7
I.4. Noţiunea de predicat .................................................................................... 7
I.5. Cuantificatori ............................................................................................... 7
I.6. Metoda de demonstraţie prin reducere la absurd........................................... 7
I.7. Proprietãţi fundamentale ale operatorilor logici............................................ 8
II. Mulţimi.............................................................................................................. 8
II.1. Egalitatea mulţimlor A şi B: ........................................................................ 8
II.2. Incluziunea mulţimii A în mulţimea B: ....................................................... 8
II.3. Reuniunea mulţimilor A şi B:...................................................................... 9
II.4. Intersecţia mulţimilor A şi B: ...................................................................... 9
II.5. Diferenţa mulţimilor A şi B:........................................................................ 9
II.6. Diferenţa simetricã a mulţimilor A şi B:...................................................... 9
II.7. Complementara unei mulţimi A în raport cu mulţimea E: ......................... 10
II.8. Formulele lui de Morgan (∀ ∀A, B⊂ ⊂E)........................................................ 10
II.9. Produsul cartezian a douã mulţimile A şi B:.............................................. 10
III. Relaţii binare .................................................................................................. 11
IV. Funcţii............................................................................................................ 12
IV.1. Noţiunea de funcţie ................................................................................. 12
IV.2. Funcţii injective, surjective, bijective ...................................................... 12
IV.3. Compunerea funcţiilor............................................................................. 12
IV.4. Funcţia inversã ........................................................................................ 13
V. Operaţii cu numere reale.................................................................................. 13
V.1. Puteri naturale ale numerelor reale............................................................ 13
V.2. Identitãţi fundamentale ............................................................................. 14
V.3. Radicali. Proprietãţi .................................................................................. 14
VI. Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi................................................................... 15
VI.1. Ecuaţii de gradul întâi sau ecuaţii afine ................................................... 15
VI.2. Inecuaţii de gradul întâi sau ecuaţii fine................................................... 15
VI.3. Modului unui numãr real ......................................................................... 16
VII. Numere complexe ......................................................................................... 17
VII.1. Forma algebricã a numerelor complexe.................................................. 17
VII.2. Modulul unui numãr complex ................................................................ 18
VII.2. Forma trigonometricã a numerelor complexe ......................................... 18
VII.4. Formula lui Moivre ................................................................................ 18
VII.5. Extragerea rãdãcinii de ordinul n dintr-un numãr complex..................... 18
VII.6. Ecuaţia binomã ...................................................................................... 19
VIII. Ecuaţii şi inecuaţii de gradul al II-lea........................................................... 19
VIII.1. Ecuaţii de gradul al doilea..................................................................... 19
VIII.2. Inecuaţii fundamentale de gradul al II-lea ............................................. 22
VIII.3. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii cu coeficienţi reali ............................. 22
1
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
4
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
ALGEBRÃ
p non p
1 0
0 1
Conjuncţia
Definiţia I.2.2. Conjuncţia a douã propoziţii p şi q este propoziţia care este
adevãratã dacã şi numai dacã fiecare propoziţie p şi q este adevãratã.
Se noteazã: p ∧ q
Tabela de adevãr a propoziţiei p ∧ q este:
p q p∧q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
5
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
Disjuncţia
Definiţia I.2.3. Disjuncţia a douã propoziţii p şi q este propoziţia care este
adevãratã dacã şi numai dacã cel puţin una din propoziţiile p, qeste adevãratã.
Se noteazã: p ∨ q
Tabela de adevãr a propoziţiei p ∨ q este:
p q p∨q
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Implicaţia
Definiţia I.2.4. Implicaţia propoziţiilor p şi q este propoziţia care este falsã
dacã şi numai dacã p este adevãratã şi q este falsã.
Se noteazã: (non p) sau q, p→q şi se citeşte: “p implicã q” sau “dacã p, atunci
q”. Propoziţia p este ipoteza, iar propoziţia q este concluzia.
Tabela de adevãr a propoziţiei p→q este:
Echivalenţa logicã
Definiţia I.2.4. Propoziţiile p şi q sunt echivalente logic, dacã şi numai dacã
p, q sunt adevãrate sau false simultan.
Se noteazã (non p)∨q şi (non q)∨p; (p→q) şi (q→p); p↔q; se citeşte: “p
echivalent cu q” sau “p dacã şi numai dacã q”, “p este condiţie necesarã şi suficientã
pentru q”.
6
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
7
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
II. Mulţimi
Moduri de definire a mulţimilor. Mulţimile se definesc fie prin indicarea
elementelor lor (de pildã {0,1,3} sau {x,y,z}), fie prin specificarea unei proprietãţi
caracteristice a elementelor lor (de exemplu {x∈Rx2 – 3x + 2 = 0}).
Mulţimile se noteazã cu litere mari: A, B, C,… X, Y, Z, iar elementele lor cu
litere mici: a, b, c,…
Apartenenţa unui element la o mulţime. Dacã un element a aparţine unei
mulţimi A, acesta se noteazã a∈A şi se citeşte “a aparţine lui A”.
Definiţie. Mulţimea vidã este mulţimea care nu are nici un element. Se
noteazã cu ∅.
8
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
9
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
2. ∀ A, B: A ∆ B = B ∆ A (comutativitatea);
3. ∀ A: A ∆ ∅ = ∅ ∆ A = A;
4. ∀ A, B, C: (A ∆ B) ∆ C = A ∆ (B ∆ C) (asociativitatea);
5. ∀ A, B, C: A ∩ (B ∆ C) = (A ∩ B) ∆ (A ∩ C);
6. ∀ A, B: A ∆ B = A ∪ B \ (A ∩ B)
II.7. Complementara unei mulţimi A în raport cu mulţimea E:
(A fiind o parte a lui E, adicã A⊂E)
CEA = {xx∈E ∧ x∉A}
Proprietãţi: (∀A, B⊂E)
1. CE(CEA) = A (principiul reciprocitãţii);
2. CEA = E \ A;
3. CE∅ = E;
4. CEE = ∅;
5. A ∪ CEA = A (principiul exluderii terţiului);
6. A ∩ CEA = ∅ (principiul necontradicţiei);
7. A ⊂ B ⇔ CEB ⊂ CEA;
8. A \ B = CE(A ∩ B).
II.8. Formulele lui de Morgan (∀A, B⊂E)
CE(A ∪ B) = CEA ∩ CEB; CE(A ∩ B)= CEA ∪ CEB.
II.9. Produsul cartezian a douã mulţimile A şi B:
A x B = {(a,b)a∈A ∧ b∈B}
Proprietãţile produsului cartezian (∀ A,B,C,D avem):
1. A x B ≠ B x A, dacã A ≠ B;
2. (A x B) ∪ (A x C) = A x (B ∪ C);
3. (A ∪ B) x C = (A x C) ∪ (B x C);
4. (A ∩ B) x C = (A x C) ∩ (B x C);
5. (A \ B) x C = A x C \ B x C;
6. (A ∩ B) x (C ∩ D) = (A x C) ∩ (B x D)
Definiţia II.9.1. Mulţimile A şi B se numesc echipotente dacã existã o bijecţie
de la A la B.
Definiţia II.9.2. Fie E o mulţime. Aceasta se numeşte finitã dacã E = ∅ sau
dacã existã n∈N, astfel încât E este echipotentã cu mulţimea {1,2,…,n}.
Definiţia II.9.3. O mulţime E se numeşte infinitã dacã ea nu este finitã.
Exemple de mulţimi infinite sunt: N, Z, Q, R.
Definiţia II.9.4. Fie E o mulţime. Aceasta se numeşte numãrabilã dacã este
echipoentã cu N. Exemplu: Mulţimea numerelor raţionale.
Definiţia II.9.5. O mulţime se numeşte cel mult numãrabilã dacã este finitã
sau numãrabilã.
Definiţia II.9.6. Fie E o mulţime. Se numeşte cardinalul acestei mulţimi un
simbo asociat ei, notat E sau card E, astfel încât E = F , dacã şi numai dacã E
este echipotentã cu F; cardinalul mulţimii vide se noteazã cu 0, cardinalul mulţimii
10
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
11
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
IV. Funcţii
IV.1. Noţiunea de funcţie
Definiţia IV.1.1. Fie A şi B douã mulţimi. Prin funcţie definitã pe mulţimea
A, cu valori în mulţimea B se înţelege orice lege (procedeu sau convenţie) f, în baza
cãreia oricãrui element a∈A i se asociazã un unic element, notat f(a), din B.
Mulţimea A se numeşte domeniu de definiţie, iar mulţimea B se numeşte
codomeniu de definiţie sau domeniul valorilor funcţiei.
Definiţia IV.1.2. Fie f:A→B o funcţie. Prin graficul acestei funcţii înţelegem
submulţimea Gf a produsului cartezian A x B formatã din toate perechile (a,f(a)),
a∈A. deci Gf = {(a, f(a) a∈
∈A}
Definiţia IV.1.3. Se numeşte funcţie numericã o funcţie f:A→B, pentru care
atât domeniul de definiţie A cât şi domeniul valorilor B sunt submulţimi ale
mulţimilor numerelor reale (deci A, B⊂R).
IV.2. Funcţii injective, surjective, bijective
Definiţia IV.2.1. Fie f:A→B o funcţie. Spunem cã f este o funcţie injectivã,
dacã pentru oricare douã elemente x şi y ale lui A, x≠y, avem f(x) ≠ f(y). Faptul cã f
este injectivã se mai exprimã şi altfel: ∀x,y∈A: f(x) = f(y) ⇒ x = y
De exemplu: f:N→N, definitã prin formula f(x) = x2, este injectivã, dar
g:Z→N, g(x) = x2 nu este o funcţie injectivã deoarece g(-2) = g(2) = 4.
Definiţia IV.2.2. O funcţie f:A→B este o funcţie surjectivã, dacã pentru orice
b∈B existã cel puţin un element a∈A, astfel încât f(a) ≠ b. Deci f:A→B nu este
surjectivã dacã ∃ b∈B avem f(a) ≠ b(∀)a∈A.
De exemplu: f:R→R, f(x) = ax, a ≠ 0 este surjectivã.
Definiţia IV.2.3. O funcţie f:A→B care este simultan injectivã şi surjectivã se
numeşte funcţie bijectivã.
De exemplu: Fie A = {x∈Rx ≥ 0} şi f:R→R, f(x) = x2. Funcţia f este bijectivã.
IV.3. Compunerea funcţiilor
Definiţia IV.3.1. Fie funcţiile f:A→B şi f:B→C (domeniul de definiţie al
funcţiei g coincide cu codomeniul funcţiei f). Fie a∈A, atunci f(a)∈B, deci existã
imaginea sa prin g, adicã g(f(a))∈C. Astfel putem defini o funcţie h:A→C unde
12
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
h(a) = g(f(a)) pentru ∀a∈A. Funcţia h astfel definitã se noteazã g◦f (sau gf) şi se
numeşte compunerea funcţiei g cu funcţia f.
Observaţii:
1. Dacã f:A→B şi g:C→D sunt douã funcţii, are sens sã vorbim de compunerea
funcţiei g cu funcţia f numai dacã B = C.
2. Dacã f:A→B şi g:B→A sunt douã funcţii, are sens g◦f:A→A şi f◦g:B→B. în
general f◦g ≠ g◦f.
Teoremã. Fie f:A→B şi g:B→C şi h:C→D trei funcţii. Atunci fiecare din
funcţiile h◦(g◦f), (h◦g)◦f are sens şi existã egalitatea: h◦(g◦f) = (h◦g)◦f.
IV.4. Funcţia inversã
Definiţia IV.4.1. Fie A o mulţime oarecare. Notãm cu 1A:A→ →A funcţia
definitã astfel: 1A(a) = a pentru ∀a∈
∈A. 1A se numeşte funcţia identicã a mulţimii A.
Propoziţie. Fie A o mulţime şi 1A funcţia sa identicã. Atunci:
1. Pentru orice mulţime B şi pentru orice funcţie f:A→B avem f◦1A= f
2. Pentru orice mulţime C şi pentru orice funcţie g:C→A avem 1A◦g = g
Definiţia IV.4.2. O funcţie f:A→B se numeşte inversabilã dacã existã o
funcţie g:B→A astfel încât g◦f = 1A şi f◦g = 1B.
Teoremã. O funcţie este inversabilã dacã şi numai dacã este bijectivã.
13
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
1. m
a = a m ,a > 0;
1
1 1 −
2. m = m = a m ,a > 0;
a a
3. ( a)
m
m
= a, a ≥ 0 ;
4. m
a ⋅ m b = m ab , a, b ≥ 0 ;
m
1 1
5. m = , a > 0 ;
a a
6. m a ⋅ m b ⋅ m c = m abc , a, b, c, ≥ 0 ;
a
7. m
a :mb = m , a ≥ 0, b > 0 ;
b
8. m
a ⋅ n a = m+n a m+n , a ≥ 0 ;
9. m
a : n a = m + n a m −n , a > 0 ;
10. n a nm = a m , a ≥ 0 ;
11. m a n = (m a ) = a m , a ≥ 0 ;
n
n
12. mn a mp = n a p , a > 0 ;
13. m a p ⋅ n b q = mn a pn ⋅ b qm , a, b ≥ 0 ;
14
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
14. m n a = mn a = n m a , a ≥ 0 ;
15. m a p : n b q = mn a pn : b qm , a ≥ 0, b > 0 ;
16. a 2 = a , a ∈ R;
1
17. 2 n +1
− a = −a 2 n +1
= − 2n +1 a , a ≥ 0 ;
18. (2n +1 − a )
2 n +1
= − a, a ≥ 0 ;
19. a + b = a + b + 2 ab , a, b ≥ 0 ;
A+C A−C
20. A ± B = ± , dacã şi numai dacã A2 – B = C2;
2 2
21.Expresia conjugatã a lui a ± b este a + b iar pentru 3
a ±3 b este
3
a 2 + 3 ab + 3 b 2
A(0,b)
x
b
B( − ,0)
a
VI.2. Inecuaţii de gradul întâi sau ecuaţii fine
Cazul 1. ax + b > 0, a,b,x∈R. Fie S mulţimea soluţiilor. Dacã:
b
1. a > 0, S =( − , + ∞);
a
15
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
b
2. a < 0, S = (-∞, − );
a
3. a = 0, b > 0, S = R;
4. a = 0, b = 0, S = ∅.
Cazul 2. ax + b = 0, a,b,x∈R. Dacã:
b
1. a > 0, S = (+∞, − ]
a
b
2. a < 0, S = [ − ,+∞)
a
3. a = 0, b = 0, S = R;
4. a = 0, b > 0, S = ∅.
Inecuaţiile ax + b < 0 şi ax + b ≥ 0 se reduc la cele douã cazuri (prin înmulţirea
inecuaţiei respective cu –1 şi schimbarea sensului inegalitãţilor).
VI.3. Modului unui numãr real
− x, daca x < 0
x = 0, daca x = 0
x, daca x > 0
Proprietãţi:∀ x,y∈R, avem:
1. x = 0 ⇔ x = 0 ;
2. − x = x ;
3. x = y ⇔ x = y sau x = − y ;
4. x = a ⇔ − a = x = a, a ∈ R;
5. − x ≤ x ≤ x ;
6. x + y ≤ x + y ;
7. x − y ≤ x + y
8. x − y ≤ x − y ;
9. x − y ≤ x + y ≤ x + y ;
10. xy = x ⋅ y ;
x x
11. = , y ≠ 0 .
y y
Ecuaţii şi inecuaţii fundamentale, care conţin modulul:
1. x − a = b , (a,b,x∈R, S = mulţimea soluţiilor)
b S
b<0 ∅
b=0 a
b >0 {a – b; a + b}
2. x − a > b
16
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
b S
b<0 R
b=0 R\{a}
b >0 {-∞,a – b)∪{a + b,∞}
3. x − a < b
b S
b<0 ∅
b=0 ∅
b >0 {a – b; a + b}
17
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
z z' z
6. = ;
z' z z
n
7. z n = z ; ()
z' z'
8. = .
z z
VII.2. Modulul unui numãr complex
∀ z∈C
z = z z sau z = a 2 + b 2
Avem apoi:
1. z = z
2. z + z ' ≤ z + z ' ;
3. z − z ' ≤ z + z ' ≤ z + z ' ;
4. zz ' = z z ' ;
z ' z'
5. = , z ≠ 0.
z z
18
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
19
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
∆=0
X -∞ x1 = x2 +∞
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
∆<0
X -∞ +∞
f(x) semnul lui a
y ∆>0
a>0
A(x1,0)
B(x2,0)
C(0,c)
b ∆
C V − ,−
2a 4 a
O A B x
D
20
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
− b
1. Dacã a > 0, funcţia f este strict descrescãtoare pe intervalul (−∞, şi strict
2a
− b
crescãtoare pe intervalul ,+∞) .
2a
− b
2. Dacã a < 0, funcţia f este strict crescãtoare pe intervalul (−∞, şi strict
2a
− b
descrescãtoare pe intervalul ,+∞) .
2a
− b − b
Observaţie: Intervalele (−∞, şi 2a ,+∞) se numesc intervale de
2a
monotonie ale funcţiei f.
Descompunerea trinomului f(x) = aX2 + bX + c, a,b,c∈R, a≠0, x1 şi x2 fiind
rãdãcinile trinomului.
1. ∆ > 0, f(x) = a(X – x1)(X – x2);
2. ∆ = 0, f(x) = a(X – x1)2;
3. ∆ < 0, f(x) este ireductibil pe R, deci f(x) = aX2 + bX + c
Construirea unei ecuaţii de gradul al doilea când se cunosc suma şi produsul
rãdãcinilor ei: x2 – Sx + P = 0, cu S = x1 + x2 şi P = x1x2.
Teoremã: Ecuaţiile ax2 + bx + c = 0 şi a’x2 + b’x + c’ = 0, ∀a,b,c,a’,b’,c’∈R,
a,a’≠0, au cel puţin o rãdãcinã comunã dacã şi numai dacã:
a b c 0
0 a b c = 0 sau (ac’ – a’c)2 – (ab’ – a’b)(bc’ – b’c) = 0
a’ b’ c’ 0
0 a’ b’ c’
Condiţii necesare şi suficiente pentru ca numerele reale date α şi β sã fie în
anumite relaţii cu rãdãcinile x1 şi x2 ale ecuaţiei de gradul al doilea f(x)=ax2 + bx + c
a,b,c∈R, a≠0, respectiv, pentru ca f(x) sã pãstreze un semn constant ∀x,x∈R.
Nr.crt. Relaţii între x1, x2, α şi β Condiţii necesare şi suficiente
1 α < x1 < β < x2 sau 1. f(α )f(β) < 0
x1 < α < x2 <β
1. ∆ = b2 – 4ac = 0
2. af(α) > 0
3. af(β) > 0
2 α < x1 ≤ x2 < β −b
4. α <
2a
−b
5. β >
2a
1. af(α) < 0
3 x1 < α < β < x2 2. af(β) < 0 ceea ce atrage dupã
sine ∆ >0
21
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
22
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
ax + by + c = 0
(S ) 2
a1 x + b1 xy + c1 y + d1 x + e1 y + f 1 = 0
2
23
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
2
y y y
: c3 + b3 + a3 = 0 care, rezolvatã, ne dã în general douã valori k1 şi k2 pentru
x x x
y y y
adicã, = k1 şi = k2.
x x x
Rezolvarea sistemului (S) este echivalentã cu rezolvarea urmãtoarelor douã
sisteme:
y = k1 x y = k2 x
( S1 ) 2 şi ( S )
2
a1 x + b1 xy + c1 y = d1 a1 x + b1 xy + c1 y = d 1
2 2 2
X. Logaritmi
∈R*+, a ≠ 1 şi b∈
Definiţia X.1. Fie a∈ ∈R*+ douã numere reale. Se numeşte
logaritm al numãrului real strict pozitiv b exponentul la care trebuie ridicat
numãrul a, numit bazã, pentru a obţine numãrul b.
Logaritmul numãrului b în baza a se noteazã logab
24
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
25
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
a S
b
a>1 (a , +∞)
0<a<1 (0, ab)
3. logax < b, b∈R. Fie S mulţimea soluţiilor. Avem:
a S
a>1 (0, ab)
0<a<1 (ab, +∞)
26
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
2. (∀m∈N, n0≤m≤k) P(m) adevãratã ⇒ P(k) adevãratã, atunci P(n) este adevãratã
pentru orice numãr natural n≥n0.
2. C nn = C nn −m ; C nm = C nm−1 + C nm−−11 ;
3. Numãrul submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este 2n;
4. C nm = Cnm−−11 + C nm−−11 + ... + C mm+−11 + C mm−1 + C mm−−11 ;
n!
5. = C np C np− p ...C n−( p +...+ p ) unde p1 + … pm-1 < n
1 2
p1! p2 !... pn ! 1 1 m −1
27
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
n − k k k +1 n − k k
2. Cnk +1 = C n ; Cn +1 = Cn ;
k +1 k +1
n−k a n−k a
3. Tk+2 = ⋅ Tk+1 sau Tk+2 = − ⋅ Tk+1;
k +1 x k +1 x
4. Numãrul termenilor dezvoltãrii (x ± a)n este n+1;
5. Coeficienţii termenilor egal depãrtaţi de extremi sunt egali.
Relaţii importante:
C n + C n1 + ... + Cnn = 2 n ; C n0 − C n1 + ... + (−1) n C nn = 0;
0
XIII. Progresii
XIII.1. Progresii aritmetice
Definiţia XIII.1.1. Se numeşte progresie aritmeticã un şir de numere
a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare termen, începând cu a2, se obţine din cel precedent
prin adãugarea unui numãr constant numit raţia progresiei. Se noteazã
÷a1,a2,a3,…an,…
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), r raţia,
n numãrul termenilor şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = an-1 + r, n≥2 (prin definiţie)
an = a1 + (n – 1)r, n≥2 (prin definiţie)
(a + a n )n
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = 1
2
28
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
2a 1 + (n − 1)r
Sn = n
2
Termenii echidistanţi de extremi. Într-o progresie aritmeticã suma termenilor
echidistanţi de extremi este egalã cu suma termenilor extremi: ak + an-k+1 = a1 + an.
Observaţie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1), atunci existã un
termen în mijloc, am+1, astfel încât 2am+1 = a1 + a2m+1.
Condiţia necesarã şi suficientã pentru ca trei termeni a,b,c, luate în aceastã
ordine, sã formeze o progresie aritmeticã, este sã avem 2b = a + c.
XIII.2. Progresii geometrice
Definiţia XIII.2.1. Se numeşte progresie geometricã un şir de numere
a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare termen, începând cu a2, se obţine din cel precedent
prin înmulţirea acestuia cu un acelaşi numãr q (q≠ 0) numit raţie. Se noteazã
÷÷a1,a2,a3,…an,…
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), q
raţia, n numãrul termenilor şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = qan-1, n≥2 (prin definiţie)
an = a1qn-1, n≥2 (an în funcţie de a1, q şi n)
qn −1
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = a 1
q −1
a − a nq
Sn = 1 ,q ≠1
1− q
Termeni echidistanţi de extremi. Într-o progresie geometricã, produsul a doi
termeni echidistanţi de extremi este egal cu produsul termenilor extremi:
apan-p+1 = a1an.
Observaţie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1) atunci existã un
termen la mijloc, am+1, astfel încât a m2 +1 = a1 a2 m+1 .
Condiţia necesarã şi suficientã ca trei numere a,b,c, luate în aceastã ordine, sã
formeze o progresie geometricã este sã avem b2 = ac.
XIV. Polinoame
XIV.1. Forma algebricã a unui polinom
f∈C[x] este f = a0Xn + a1Xn-1 + a2Xn-2 + … + an, unde n este gradul, a0 – coeficientul
dominant, an – termenul liber.
~ ~
Funcţia polinomialã asociatã lui f∈C[x] este f :C→C f (α) = f(α) ∀α∈C;
f(α) fiind valoarea polinomului f în α.
Teorema împãrţirii cu rest: ∀f,g∈C[x], g≠0 existã polinoamele unice q,r∈C[x]
astfel încât f = gq + r, grad r < grad g.
Împãrţirea unui polinom cu X-a: Restul împãrţirii polinomului f∈C[x], f≠0 la
X-a este f(a).
29
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
m1 + m2 + … + mn = grad f.
XIV.4. Ecuaţii algebrice
Definiţia XIV.4.1. O ecuaţie de forma f(x) = 0 unde f≠ 0 este un polinom, se
numeşte ecuaţie algebricã.
Teorema lui Abel-Ruffini: Ecuaţiile algebrice de grad mai mare decât patru nu
se pot rezolva prin radicali.
Teorema lui D’Alambert-Gauss: Orice ecuaţie algebricã de grad mai mare sau
egal cu unu, are cel puţin o rãdãcinã (complexã).
30
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
a2
x1 x 2 + ... + x1 x n + x 2 x3 + ... + x n−1 x n = a
0
a3
x1 x 2 x3 + x1 x 2 x 4 + ... + x n− 2 x n −1 x n = −
a0
......................................................
a
x1 x 2 ...x k + x1 x 2 ...x k −1 x k +1 + ... + x m −k +1 x m − k + 2 ...x m = (−1) k k
a0
.......................................................
n an
x1 x 2 ...x n = (−1)
a0
XV.1. Permutãri
Definiţie XV.1.1. Fie A={1,2,…n}, ϕ se numeşte permutare de gradul n
daacã ϕ:A→A şi ϕ bijectivã.
1 2 ... n
ϕ =
ϕ (1) ϕ (2) ... σ (n)
Sn – mulţimea permutãrilor de grad n; card Sn = n!
1 2 ... n
1A = e, permutarea identicã e =
1 2 ... n
31
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
Compunerea permutãrilor
1 2 ... n
Fie σ,τ∈Sn atunci σoτ = ∈Sn
ϕ (τ (1)) ϕ (τ (2)) ... σ (τ (n))
Transpoziţii
Definiţia XV.1.2. Fie i,j∈ ∈A, i≠ ≠ j, τij∈Sn, τij se numeşte transpoziţie dacã:
j, daca k = i
1 2 ... i ... k ... j ... n
τ ij (k ) = i, daca k = j τ ij (k ) =
k, daca k ≠ i, j 1 2 ... j ... k ... i ... n
Observaţii: 1. (τij)-1 = τij;
2. Numãrul transpoziţiilor de grad n este C n2
Signatura (semnul) unei permutãri
Definiţia XV.1.3. Fie (i,j)∈ ∈AxA, i<j, (i,j) se numeşte inversiune a lui ϕ dacã
n(n − 1)
ϕ(j)<ϕ ϕ(i), m(ϕ ϕ) numãrul inversiunilor lui ϕ: 0 ≤ m(ϕ ) ≤ C n2 = ;
2
ε(ϕ) = (-1)m(ϕ) se numeşte signatura lui ϕ.
Observaţii: 1. Permutarea ϕ se numeşte parã dacã ε(ϕ) = 1, respectiv imparã dacã
ε(ϕ) = - 1;
2. Orice transpoziţie este imparã;
ϕ (i) − ϕ ( j )
3. ε (ϕ ) = ∏ ;
1≤ i < j ≤ n i− j
4. ε(ϕ oσ) = ε(ϕ)ε(σ).
XV.2. Matrici
Definiţia XV.2.1. Fie M = {1,2,…m} şi N = {1,2,…n}. O aplicaţie A:MxN→C
A(i,j)=aij se numeşte matrice de tipul (m,n): cu m linii şi n coloane:
a11 a12 ... a1n
a a ... a 2n
A = 21 22
şi notãm Mm,n(C) mulţimea matricelor de tipul (m,n) cu
... ... ... ...
a
m1 a m2
... a mn
33
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
34
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
35
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
36
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
GEOMETRIE ŞI TRIGONOMETRIE
Notaţii:
- lugimea laturilor triunghiului ABC, AB = c, BC = a, CA = b;
- lungimile segmentelor importante în triunghi:
AD = ha (AD⊥BC, ha lugimea înãlţimii din A, D∈BC);
AD = ma (BD=BC, ma lugimea medianei din A, D∈(BC));
AD = ba (∠BAD =∠CAD, ba lugimea bisectoarei din A, D∈(BC));
a+b+c
- = p (p – semiperimetrul triunghiului ABC);
2
- AABC – aria triunghiului ABC, notatã şi S;
- R – raza cercului circumscris unui poligon;
- r – raza cercului înscris într-un poligon;
- ln – latura poligonului regulat cu n laturi;
- an – apotema poligonului regulat cu n laturi;
- P – perimetrul poligonului;
- Alat – aria lateralã (prismã, piramidã, trunchi de piramidã);
- Atot – aria totalã, notatã şi A;
- V – volumul.
37
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
I. Triunghiul
Inegalitãţi gemetrice:
1. m(∠MBA) > m(∠A), m(∠MBA) > m(∠C), ∠MBA este unghi exterior;
2. a+b > c, b+c > a, a+c > b
3. a > b-c , b > c-a , c > a-b A
b+c
4. ma <
2
5. p < ma + mb + mc < P
38
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
a
8. R = ;
2
b⋅c
9. r = ;
a+b+c
10. Relaţii exprimate prin funcţii trigonometrice:
b = a⋅sin B, b = a⋅cos C, b = c⋅tg B, b = c⋅ctg C.
III.2. Triunghiul dreptunghic ABC (a = b = c)
a 3
1. ha = ma = ba =
2
2
a 3
2. AABC = ;
4
a 3
3. R =
3
a 3
4. r =
6
III.3. Triunghiul oarecare ABC (AD⊥BC)
1. Teorema lui Pitagora generalizatã:
a) b2 = a2 + c2 – 2a⋅BD, dacã m(∠B)<90° ;
b) b2 = a2 + c2 + 2a⋅BD, dacã m(∠B)>90° ;
2. Relaţiile lui Steward O∈(BC):
b2⋅BO + c2⋅CO – a2⋅AO = a⋅BO⋅CO;
2 2(b 2 + c 2 ) − a 2
3. ma = ;
4
2
4. ha = p ( p − a )( p − b)( p − c) ;
a
2
5. ba = p ( p − a )bc ;
b+c
a ⋅ ha
6. AABC = =S;
2
7. S = p ( p − a )( p − b)( p − c) ;
abc
8. R = ;
4S
S
9. r = .
p
39
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
A−B C a−b
3. Teorema tangentelor: tg tg = ;
2 2 a+b
ab sin C a 2 sin B sin C A
4. S = ,S = , S = p ( p − a )tg , S = 2 R 2 sin A sin B sin C ;
2 2 sin A 2
A B C
5. p = 4 R cos cos cos ;
2 2 2
6. ha = 2 R sin B sin C ;
7. ma2 = R 2 (sin 2 A + 4 cos A sin B sin C ) ;
2bc A
8. ba = cos ;
b+c 2
A p( p − a)
9. cos = ;
2 bc
A ( p − b)( p − c)
10. sin = ;
2 bc
A ( p − b)( p − c)
11. tg = .
2 p( p − a)
IV. Patrulatere
IV.1. Paralelogramul
ABCD (AB CD, BC AD, DE⊥AB) D C
AC∩BD = {O}
OA = OC, OB = OD O
AABCD = AB⋅DE
AABCD = AB⋅AD⋅sin A. A E B
IV.2. Dreptunghiul D C
ABCD (AB CD, BC AD, ∠A = 90°)
AC = BD O
AABCD = AB⋅AD A B
IV.3. Rombul
ABCD (AB CD, BC AD, AB = BC)
AC = d1, BD = d2
AB = a A C
AC⊥BD
d ⋅d
AABCD = 1 2
2
B
40
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
IV.4. Pãtratul
ABCD (AB CD, BC AD, AB = AC D C
∠A = 90°, AB = a, AC = d)
AC = BD
AC⊥BD O
d=a 2
AABCD = a2. A B
IV.5. Trapezul D C
ABCD (AB CD, AB = B, DC = b
MN – linie mijlocie) M
B+b
MN = M N
2
A B
( B + b) ⋅ h
AABCD = = MN ⋅ h
2
41
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
πRα
larcAB= ; α - mãsura în grade; A
180
πR 2α
AsectorAB = α O
180
α ⋅π
µ(∠AOB) = (µ - mãsura în radiani) B
180
Unghi cu vârful în interiorul cercului: B
m(∠AOB) = m(AB) A
m(AB) + m(C D) M
m(∠AMB) =
2
D C
Unghi cu vârful pe cerc
OM⊥MT M
m(AB)
m(∠AMB) = T
2
m(AM)
m(∠AMT) = A B
2
42
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
VIII. Poliedre
VIII.1. Prisma
1. Paralelipipedul dreptunghic
Alat = 2(a + b)c; c
d
Atot = 2(ab + ac + bc);
V = abc b
d2 = a2 + b2 + c2 a
2. Cubul
(de laturã a = b = c)
A = 6a2 c
V = a3 d
a b
a=a 3
3. Paralelipipedul D’ C’
B’O⊥(ABC) A’ B’
B’O = h
V = AABCD⋅h D O C
A B
4. Prisma C’
(dreaptã sau oblicã, de înãlţime h) A’ B’
V = Abazei⋅h h
C
A B C’
Prisma triunghiularã regulatã
(AB = a) O’
A’ B’
Alat = 3a⋅h
43
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
a2 3
Atot = 3a⋅h +
2
2
a 3 C O
V= ⋅h
4
A B
VIII.2. Piramida
1. Tetraedrul regulat
(toate muchiile sunt congruente, A
AO⊥(BCD), AM⊥DC)
a 6 a 3
h= , AM = ;
3 2
6 2 2
sin ABˆ O = , sin AMˆ O =
3 3
2 a3 2
A = a 3;V =
12
B C
2. Tetraedul dreptunghic
(OA⊥OB⊥OC⊥OA,
OA = OB = OC = a, CM⊥AB) C
a 2 a 6
OM = , CM = ; AB = a 2
2 2
a2 3
AABC =
2
2
3a a2 3
Atot = +
2 2
3
a
V=
6
44
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
A B
5. Piramida regulatã
(piciorul înãlţimii coincide cu centrul circumscris bazei):
P ⋅ apotema
Alat = bazei
2
A ⋅h
Atot = Abazei + Alat ;V = bazei
3
6. Piramida (de înãlţime h):
A ⋅h
Atot = Abazei + Alat ;V = bazei
3
VIII.3. Trunchiul de piramidã
(B – aria bazei mari, b – aria bazei mici, h – înãlţimea)
45
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
46
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
IX.4. Sfera
A = 4πR 2
4πR 3
V=
3
Acalotei sferice = 2πRh1
Azonei = 2πRh2
X. Funcţii trigonometrice
X.1. Definiţii în triunghiul dreptunghic
b c b
sin B = , cos B = , tgB = C
a a c
c b a
ctgB = , sin B = cos C , tgB = ctgC
b
c
A B
47
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
48
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
tgα 1
sin α = ; cosα =
± 1 + tg 2α ± 1 + tg 2α
π π
3. sin − α = cosα ; tg − α = ctgα
2 2
4. sin(π − α ) = sin α
cos(π − α ) = − cosα ; tg (π − α ) = −tgα
π
5. sin + α = cosα
2
π π
cos + α = − sin α , tg + α = −ctgα
2 2
6. sin(π + α ) = − sin α
cos(π + α ) = − cosα ; tg (π + α ) = tgα
7. sin( 2π − α ) = − sin α
sin( 2π − α ) = cosα ; tg (2π − α ) = −tgα
XI.2. Formule de adunare:
sin(α ± β ) = sin α ⋅ cos β ± sin β ⋅ cosα
cos(α ± β ) = cosα ⋅ cos β ∓ sin α ⋅ sin β
tgα ± tgβ
tg (α ± β ) =
1 ∓ tgα ⋅ tgβ
49
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
50
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
π π
XII.3. arctg:R → − , , arctg (-x) = -arctg x
2 2
tg x 0 3 1 3 / 0 / 0
3
ctg x / 3 1 3 0 / 0 /
3
x -1 3 2 1 0 1 2 3 1
funcţia − − −
2 2 2 2 2 2
arcsin x π π π π 0 π π π π
− − − −
2 3 4 6 6 4 3 2
arcos x π 5π 3π 2π π π π π 0
6 4 3 2 3 4 6
x − 3 -1 3 0 3 1 3
functia −
3 3
51
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
arctg x π π π 0 π π π
− − −
3 4 6 6 4 3
arcctg x 5π 3π 2π π π π π
6 4 3 2 3 4 6
52
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
x y 1
∆ = x1 y1 1 , dacã ∆ = 0 atunci A, B, C sunt colineare
x2 y 2 1
9. Poziţia relativã a dreptelor (d1) şi (d2):
(d1 ) : a1 x + b1 y + c1 = 0 şi (d 2 ) : a 2 x + b2 y + c2 = 0
a b c
d1 = d2, dacã 1 = 1 = 1
a2 b2 c2
a b c
d1 d2, dacã 1 = 1 ≠ 1 ;
a2 b2 c2
a b
d1 ≠ d2 şi d1 ∩ d2 ≠ ∅, dacã 1 ≠ 1
a2 b2
10. Distanţa de la punctul Mo(xo,yo) la dreapta (h): ax + by + c = 0
ax + by0 + c
d ( M , h) = 0
a2 + b2
11. Unghiul α determinat de dreptele:
(d1 ) : y = m1 x + n1 şi (d 2 ) : y = m2 x + n2
m − m1
tgα = 2 , (m1m2 ≠ −1)
1 + m1m2
d1 ⊥ d2, dacã m1m2 = -1
XIV.3. Cercul
Cercul C de centru M(a,b) şi razã r:
1. Ecuaţia cercului (x – a)2 + (y – b)2 = r2; dacã M(a,b) = 0(0,0): x2 + y2 = r2;
m n
2. Ecuaţia generalã: x2 + y2 + mx + ny + p = 0, unde a = − , b = − şi
2 2
1
r2 = (m2 + n2) – p.
4
XIV.4. Conice raportate la axele de simetrie
1. Elipsa E: F(c,0), F’(-c,0), A(a,0), A’(-a,0), B(0,b), B’(0,-b), MF + MF’ = 2a, M∈E
x2 y2
Ecuaţia elipsei: 2 + 2 − 1 = 0, b 2 + c 2 = a 2
a b
B
M
A’ F’ F A
O
B’
∈E:
Ecuaţia tangentei în punctul M(xo,yo), M∈
xxo yyo
+ 2 −1= 0
a2 b
53
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
ANALIZÃ MATEMATICÃ
I. Şiruri
I.1. Şiruri şi limite
→R, f(n) = an.
Definiţia I.1.1. Se numeşte şir de numere reale o funcţie f:N→
Definiţia I.1.2. Şirul (an)n≥0 se numeşte crescãtor (respectiv descrescãtor)
dacã an ≤ an+1, ∀n∈ ∈N (respectiv an ≥ an+1, ∀n∈ ∈N). Şirurile crescãtoare şi şirurile
descrescãtoare se numesc şiruri monotone.
Definiţia I.1.3. Şirul (an)n≥0 este mãrginit dacã şi numai dacã ∃M>0 astfel
încât an≤ M, ∀n∈ ∈N.
Notaţie: (an)n≥0, an∈R, R =R ∪ {-∞, +∞}.
Definiţia I.1.4. Şirul (an)n≥0, an∈R are limita a şi scriem lim a n = a , a∈R
n →∞
dacã în orice vecinãtate a punctului a se aflã toţi termenii şirului începând de la un
anumit rang.
Definiţia I.1.5. Şirul este convergent, lim a n = a , a∈R, dacã ∀ε>0, ∃Nε∈N
n →∞
astfel încât ∀ n> Nε, an - a<ε.
Definiţia I.1.6. lim a n = a dacã ∃ε>0, ∃Nε∈N astfel încât an > ε, ∀ n > Nε.
n →∞
Definiţia I.1.7. lim a n = −∞ dacã ∀ε>0, ∃Nε∈N astfel încât an < -ε, ∀ n > Nε.
n →∞
54
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
an a − an
lim = lim n+1 ;
n→∞ bn n →∞ bn +1 − bn
an +1 a
- dacã (an)n≥0, an > 0 şi existã lim atunci lim n a n = lim n +1 (Cesaro);
n→∞ a n n→∞ n→∞ a n
a − an
- - dacã (bn)n≥0 crescãtor: lim an = lim bn = 0 şi existã lim n+1 , atunci
n→∞ n →∞ n→∞ bn +1 − bn
an a − an
lim = lim n+1 ;
n→∞ bn n →∞ bn +1 − bn
an a
3. lim = , (daca b ≠ 0)
n→∞ bn b
+ ∞, daca b > 0
lim an ⋅ bn =
n→∞ − ∞, daca b < 0
2. lim a n = lim bn = +∞ atunci lim (a n + bn ) = +∞ , lim (a n ⋅ bn ) = +∞ ;
n→ ∞ n →∞ n→ ∞ n→ ∞
55
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
7. lim n 1 p + 2 p + ... + n p = 1, ∀p ≥ 1;
n →∞
n
1
8. lim 1 + = e;
n →∞ n
n
1 1 1
9. lim 1 + + + ... + = e.
n →∞ 1! 2! n!
56
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
3. lim n x = n α ,α ∈ R+ , n ∈ N , n ≥ 2
x →α
2 n +1
lim x = ∞ , lim x = −∞ ;
n
x →∞ x→−∞
57
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
ln(1 + x )
11. lim = 1;
x →0 x
ax −1
12. lim = ln a, a > 0 ,
x →0 x
(1 + x) r − 1
13. lim = r , ∀r ∈ R .
x →0 x
58
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
Definiţia II.4.2. Fie α∈D, α este punct de discontinuitate de prima speţã dacã
existã şi sunt finite limitele laterale în α, dar funcţia nu este continuã în α.
Definiţia II.4.3. Fie α∈D, α este punct de discontinuitate de speţa a doua
dacã nu este de prima speţã.
Teoremã. Dacã f:I→R, I – interval şi f continuã pe I, atunci J = f(I) este
interval ( o funcţie continuã pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel
interval).
59
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
60
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
tg u, cos u≠ 0 1
⋅ u'
cos 2 u
ctg u, sin u≠ 0 1
− ⋅ u'
sin 2 u
arcsin u, u∈[-1,1] 1
⋅ u ' , u ∈ (−1,1)
2
1− u
arccos u, u∈[-1,1] 1
− ⋅ u ' , u ∈ (−1,1)
2
1− u
arctg u 1
⋅ u'
1 + u2
arcctg u 1
− ⋅ u'
1 + u2
uv , u>0 uv⋅v’⋅ ln u + v⋅uv-1⋅u’
III.5. Derivatele de ordin superior ale unor funcţii elementare
Funcţia (condiţii) Derivata de ordinul n(f(n))
xm, m∈N, m≥n m(m-1)…(m-n+1)xm-n
1 1
,m∈ N (-1)nm(m-1)…(m+n-1) m+n
xm x
ex ex
ax (ln a)n⋅ax
ln x 1
(-1)n-1(n-1)! n
x
Funcţia (condiţii) Derivata de ordinul n(f(n))
sin x nπ
sin x +
2
cos x nπ
cos x +
2
61
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
IV. Asimptote
IV.1. Asimptote orizontale (f:D→R)
Definiţia IV.1.1. Dacã lim f ( x ) = l1 sau lim f ( x ) = l 2 , l1,l2∈R, dreptele y=l1
x→+∞ x→−∞
şi y=l2 sunt asimptote orizontale a lui f spre +∞
∞, respectiv -∞
∞
V. Primitive
(integrale nedefinite)
62
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
Definiţia V.1. Fie funcţia f:J→R, J – interval, F:J→R este primitiva lui f,
dacã F este derivabilã pe J şi F’(x) = f(x), ∀x∈J.
Se noteazã: ∫ f ( x)dx = F ( x ) + c
Proprietãţi ale primitivelor:
1. ∫ [ f1 ( x) + f 2 ( x)]dx = ∫ f1 ( x)dx + ∫ f 2 ( x )dx ;
2. ∫ af ( x )dx = a ∫ f ( x)dx ;
Integrarea prin părţi ∫ f ( x) g ' ( x )dx = f ( x) g ( x) − ∫ f ' ( x) g ( x)dx .
V.1. Prima metodã de schimbare a variabilei
Dacã ϕ :I→J, f:J→R,ϕ derivabilã pe I, f admite primitive (F), atunci
∫ f (ϕ (t )) ⋅ ϕ ' (t )dt = F ϕ (t ) + c
V.2. A doua metodã de schimbare a variabilei
Dacã ϕ :I→J, f:J→R,ϕ bijectivã, derivabilã, cu derivata nenulã pe I,
h = ( f ϕ ) ⋅ ϕ ' admite primitive (H) atunci ∫ f ( x)dx = H ϕ −1 ( x) + c .
63
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
13. ∫
2
x +a
1
2
( )
dx = ln x + x 2 + a 2 + c, x ∈ R ;
1
14. ∫ dx = ln x + x 2 − a 2 + c, x ∈ (a,+∞) sau x ∈ (−∞,− a ), a > 0 ;
2 2
x −a
1 x
15. ∫ dx = arcsin + c, x ∈ (− a, a ), a > 0
a2 − x2 a
dx 1
3. ∫ = − + c, n ∈ N , n ≠ 1, a ≠ 0 ;
(ax + b) n (n − 1)a (ax + b) n−1
dx 1 x+b
4. ∫ = ln + c, a ≠ b ;
( x + a )( x + b) a − b x + a
dx 1 dx
5. ∫ 2 = ∫ 2
+ c, unde ∆ = b 2 − 4ac, a ≠ 0 .
ax + bx + c a 2 b ∆
x + −
2a 4a
Substituţiile lui Euler:
1. ax 2 + bx + c = t ± x a , daca a > 0 ;
2. ax 2 + bx + c = tx ± c , daca c > 0 ;
3. ax 2 + bx + c = t ( x − x1 ), daca b 2 − 4ac > 0 si x1 este o rãdãcinã a ecuaţiei
ax2 + bx + c = 0.
64
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
a a
Formula de schimbare de variabilã:
Dacã ϕ :[a,b]→J, f:J→R, f continuã pe J, ϕ derivabilã cu derivata continuã pe
b ϕ (b )
[a,b], atunci ∫ f (ϕ (t )) ⋅ ϕ ' (t )dt = ∫ f ( x)dx
a ϕ (a)
Proprietãţi de paritate:
0, daca f impara
a
Dacã f:[-a,a]→R continuã atunci: ∫ f ( x)dx = a
−a 20∫ f ( x )dx, daca f para
VI.2. Aplicaţii ale integralei definite
1. Aria subgraficului Γf, f:[a,b]→R+, f continuã:
b
aria Γ f = ∫ f ( x )dx
a
Aria subgraficului Γf,g, f,g:[a,b]→R şi f(x) ≤ g(x) ∀ x∈[a,b]
b
aria Γ f , g = ∫ [ f ( x) − g ( x)]dx
a
65
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
Digitally signed by
Virgil-Mihail Zaharia
66