Steve Biddulph este unul dintre cei mai cunosculi psihologi din lume.

Cdr{ile lui se gdsesc in peste trei milioane de case, au fost traduse in 30 Steve Biddulph
de limbi qi au influen{at felul in care ne privim copiii qi - mai ales - ne
creqtem bdielii. Steve Biddulph crede cd trebuie sd ne redescoperim
simful comunitAii $i sd ne facem timp sd ne iubim familia, planeta 9i pe
cei cu care ne impdrfiin viaJa. Munca lui il poartd in toate collurile lumii,
autorul oferind consiliere qcolilor cu privire la educarea bdie{ilor pentru
a deveni oameni mai buni. De asemenea, line seminare pentru pdrinfi. v
Cum
Steve este un ecologist infocat la el acas6, in Tasmania, qi in 2005 a
condus un proiect despre drepturile omului - SIEV X Memorial Project -
care a adus o schimbare pe plan politic gi a determinat guvernul sd aibd
o atitudine mai binevoitoare fa\d de refugiafi.
sane crestem
bdietii
www. stevebiddulph. com.

)
De ce sunt bdielii diferifi
qi cum si-i ajutdm sd devind
bdrbali fericifi qi echilibra{i

IlustraJii de Paul Stanish

Traducere din englezd de

Nicoleta Drdghiceanu

HUMANITAS
BUCURE$TI
 CUPRINS

Redactor: Iustina Croitoru

Coperta: Ioana Nedelcu
Tehnoredactor: Manuela Mlxineanu
Corector: Iuliana Glivan
DTP: Andreea Dobreci, Carmen petrescu Prefald la noua edilie
Tipdrit la Tipo Lidana - Suceava
LCare-itreabacubdielii?. ........ 9

Steve Biddulph bdiat

2. Cele trei etape ale copiliriei unui 15
Raising Boys: Why boys are dffirent 3. Testosteron! ..... 53
- and how to help them become
happy and well-balanced men
Coppight @ Stephen Biddulph and Shaaron Biddulph, 2013
4. Prin ce se deosebegte creierul bdielilor de al fetelor. 7l
Originally published in Australia and New Zealand,as Steve Biddulph,s 5.Cepotfaceta{ii ........ 87
Raising Boys: ll/hy boys are dffirent and how to help them become 6. Mame 9i fii. . . ll3
-
happy and well-balanced men by Finch publishing pty Limited, 7. Cum si aibd o viata sexuald sdndtoasd
Sydney.
8.Revolufieingcoald. ..... 161
@ HUMANITAS, 2015, 2017 , pentra prezenta versiune romAneascl sportul.
9. Bniefii qi 195
l0.Rolulcomunitilii .......207
Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a Romdniei
Biddulph, Steve Noteleautorului.... ....223
Cum sd ne cregtem bdielii: de ce sunt b[ieJii diferili
gi cum s5-i ajutdm si devini bdrbali fericiti /
9i echilibrali
Steve Biddulph; il. de paul Stanish;
trad. din englezi de Nicoleta Drighiceanu.
-
Bucuregti: Humanilas, 20 I 7
ISBN 978-973-50-5653-7
I. Stanish, Paul (il.)
II. Drdghiceanu, Nicoleta (trad.)
37

EDITURA HUMANITAS
Piata Presei Libere 1, 013701 Bucuregti, RomAnia
tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 5l
www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.ro

Comenzi prin e -mail: v anzar i@libhumanitas. ro
Comenzi telefonice: 0372743 382 / 0723 684 lg4
 Prefa!5 la noua edilie

Dacd {i linut weodatd un bdie{el in brafe, mai ales pe al

dumneavoastri, atunci pti,ti cdtd dragoste gi cdldurd simlili pen-
tru el gi cit de fragil gi vulnerabil pare. Totuqi, aceste sentimente
parcd nu se potrivesc cu imaginea bdielilor care, cand sunt mari,
par se fie dificili, duri qi insensibili.
Notele autorului capitolur Notere autorurui de 1a sffirgitul volumului conline refe-
- Acum o weme, p[rinfilor le era fric[ si creasci biieli gi
rinle.la text 9i informalii suplimentare folositoare cu privire la
anumite chestiuni
menlionate in capitolere cd4ii. in drephrr fiecdrei intrdri
este trecuti pagina gi frag-
chiar am auzitviitoare mame lipdnd,,Vai, nu!" cdnd li s-a spus
mentul din text la care se face referire. cA vor avea un biiat. Aga cd am vrut sd-i ajut pe pdrinfi s6-qi
Fotografiile Fotografiile au fost incluse spre a ilustra momente prezente sau tre-
creascd bnielii cu incredere, qtiind ci vor deveni oameni de
-
cute din viafa de zi cu zi a oamenilor. Cu toate acestea,
oamenii din fotografii nu au
caracter.
legdturd cu povegtile, personajele sau situaliile din cafte. Bdielii sunt adesea mai energici,maizgomotogi gi mai dor-
Permisiunea pentru forosirea fotografiilor nici de aventuri periculoase decdt fetele, dar asta inseamnd
- Le suntem recunoscdtori pentru foto-
grafiile puse la dispozilie lui paul gi Judi raylor, Narelle doar cd trebuie sd gdsim modalitdfile potrivite ca si-$i consu-
sonter, Jim 9i Jenny Smith,
Elia Bastianon gi Tony Wallis, Geoffgi Chris price, Glenda Downing, me energia. $i hebuie sd reugim sd-i facem s5-gi deschid[
Chris qi Tony
collins, catherine James gi Bruce Stephens, Ella David Martin,
9i
Biddulph, Glenys 9i Brian Atack, steve gi Henrieita Miller, Miles
Steve qi Shaaron sufletul, si-i incuraj[m si devind afectuogi gi prevenitori, frrd
9i Jane Ferstead, sd-gi piardd insi forla gi fermitatea care ne plac atdt de mult
Zoe Finch, Suzanne Jensen qi Ral Lewis, Wendy pettit
9i Curnrmbeena School,
lgbert $i
Sue Holloway, Dave Hancock gi Tony James, Anne gi
Levi Atkins, Matthew, labdrbalii no$tri, sau simful umorului gi insolenfa care ii fac
william qi Patrick Atkins, John Atkins, Kain curran, Luke, Francis qi
Raphael Atkins, at6t de plini de viali.
gi Brendon King, Andrew Atkins, Zac Coleman, Andrew
lteghen WuC", f*" 9i Prima edilie a acestui volum a fost cea mai bine vAnduti
Vicki Mawby, Merv Atkins, Luke, Joshua gi Jacob Atkins, David
9i Jonathon Atkins,
iStockphoto gi Dreamstime.com. carte despre biieli in intreaga lume. Mai mult decdt atdt, a fost

Permisiunea pentru folosirea texteror

iubit[, finutd la capdtul patului 9i cititi din scoar!6-n scoarld.
- Autorul le mulfumegte pentru amabilitatea
de a acorda permisiunea de a reproduce materiale purtdtoare Mamele de b[ieJi de pretutindeni le-au dat coate solilor zicdn-
de drepturi de autor ur-
mdtorilor: ,,Ce fac ta{ii', de Jack Kammer este reprodus din Fz
ll-Time Dads,numdrul du-le ,,Fii atentla asta...".
din mai/iunie 1995, cu permisiunea autorului. Fiagmentur BiieJii au parte de pericole serioase in viald. Riscul de de-
din articolul ,,Mid School
crisis" de Jane Figgis este reprodus cu permisiunea pftricatlei sydney
Articolul ,,The secret Life of Boys" de sarah MacDonald a apdrut
Morning Heratd. ces inainte de 21 de ani este de trei ori mai mare decdt in
n oaity ri|e,
www.dailylife.com.au <h@://www.dailylife.com.arl> pe g mai2012 qi
u fori."pro_
caztl fetelor gi sunt de cinci ori mai predispugi sd aibb pro-
dus cu permisiunea autoarei. bleme la gcoal6. Dar peste tot in lume lucrurile se schimb6.
8 / Cum sa ne cregtem bdiefii

Bdiefii gi-au mai venit in fire gi sunt acum mai pulin predis_
pugi riscurilor decdt erau acum zece CAPITOLUL 1
ani.Am ajuns sa_i cregtem
mai bine. CARE-I TREABA CU BAIETII?
Bdie{ii sunt distractivi. Te fac sd r6zi. Sunt plini
de viald.
vorbesc din inimd qi sunt iertitori. Am incercat
sd evidentiez
toate aceste calitdliincale9de fa!d. gi sper
cd, dacdho;;i,
fiica voastrd va aveaun bdiat, uu ,p,rn",',,IJuu,super!,,

Steve Biddulph
Thsmania, Australia. Seara trecutdm-am dus in ora$ cu ma;ina la o intdlnire, sau
www. stevebiddulph. com cel pulin am incercat, cdnd m-am izbit din nou de problema
biielilor. La trei magini infala mea, Pacific Highway era blo-
catd. Un sedan condus de un tdndr, cu patru prieteni la bord,
aincercat sd iasi de pe qosea, dar goferul a calculat greqit. Un
camion care venea din spate a lovit maqina qi a tdrAt-o 50 de
metri de-a lungul goselei, strivind-o infioritor. Curdnd au sosit
maginile de interventie: pompierii, polilia, ambulanfa. Oamenii
lucrau pe echipe, cu calm, dar rapid, avdnd in vedere situalia.
Tdndrul de la volan a fost scos din maqini incetul cu ?n-
cetul, in stare de inconqtienfd. Ceilalli patru adolescenfi aveau
rdni diverse, unele grave. O femeie mai in vArstd, probabil
mama unuia dintre biiefi, a venit in fugi dinspre o fermd din
apropiere. Un polifist a incercat s-o consoleze.
Amprenta masculind era peste tot - lipsa de experienld gi
riscul, pe de o parte, competenla, grija qi determinarea, pe de
altd, parte.
Pentru mine, asta spune tot despre bdrbafi. Bdrbali| dacd,
au fost crescufi bine, pot fi minunali - altruigti, neinfricafi,
muncitori. Dar tinerii, cu atdt mai mult biieJii, sunt foarte vul-
nerabili, chiar predispugi la dezastre. Cdnd vedem astdzi un
bdiat, nu putem sb nu ne intrebdm ce-o si se aleagi de el.
 10 / Cum sd ne cre;tem b6ielii
Care-itreaba cu baiefii? / 11
Bdieliin primejdie predispuqi sd moari dec6t fetele - de obicei in accidente, acte
Acum 30 de ani, toati lumea iqi fEcea griji pentru fete. peste de violenli sau suicid. De trei ori mai mult! $i la fiecare bdiat
tot in lume se depuneau eforluri uriage p"rrt o u le ldrgi care iqi pierde viala pe gosea, al[i zece rdmAn cu sechele sau
orizon_
tul, pentru a Ie da incredere cd pot face orice cu viila ajung in scaunul cu rotile, victime colaterale. in ceea ce pri-
lor gi
pentru a demonta barierele ce li se ridicau in vegte sdnitatea, biielii sunt ca otardincurs de dezvoltare. Orice
cale. $i roadele se
vdd gi acum: in zi.oa de azi, fetere sunt cele care au pdrinte simte o frici in momentul in care fiul lui iese in oraq
mai murtl
incredere in ele, sunt mai motivate gi mai capabile. cu prietenii: ,,Oare se mai intoarce viu qi nevitdmat acasd?"
Mai multe
fete termind qcoala, mai multe fete se duc la iacultate,
iau note
mai bune.
Pdrinlii de fete vid clar cd acestea sunt mai concentrate,
mai
limpezi la minte gi qtiu incotro se indreaptd. B5ie{ii,
in schimb,
de cele mai multe ori n-au nici cea maivagd idee
ce vor. pai
aerieni, nu se descurcd la gcoali, sunt stdngaci intr_o
relafie,
risc5.sd cadl in
capcana violenlei, alcoolului qi drogurilor.
Diferenlele apar devreme _ ducefi_vi in orice grEdin4e
si vedeli cu ochii vogtri. Fetele luqeazd.fericite irip.",rrri, "u
ta_
ielii fac scandal ca, mdrog, ca bdielii! Le tachineazd,pe
feie gi
se ceartd intre ei. in gcoala primard, munca lor
este adesea
sjegqace gi slabd; profesorii igi petrec timpul incercAnd
sd_i
lind in frdu, iar fetele nu mai suni atente. C6nd ajung in clasa
aIlI-a, majoritatea bdielilor nu mai citesc qi uor6.." monosi_
labic: ,,Ha?", ,,Ahe!,.. in liceu, nu mai iau parte la
disculii, nu
merg la concerte, consilii ale erevilor sau la arte activiiaii
in
afara sportului. pretind cd nu le mai pasd de nimic gi
," polrta
ca,;i cum sd fii prost e cea mai tare chestie. CAnd se dau pre_ Aspectele pozitive
mii, profesorii sunt jenafi cd bdielii nu primesc nici'nul.
adesea
in ceea ce privegte retallite, mulli adolescenfi nu qtiu cum Ajunge cu aspectele negative! Ceea ce ne dorim cu tolii este
_ un tdnir fericit, energic, prudent, muncitor qi de treabS. Atdta
sd se poarte in preajma fetelor gi nici nu le infeleg.
Unii devin tot! Vrem ca biieJii nogtri si devind birbali de nidejde, care sd
dureros de timizi, allii sunt agresivi qi nesuferili
c6nd sunt fete rezolve problemele secolului XXI. $i intre timp, wem sd spele
in apropiere.Pare cdle lipsesc cele mai elementare
cunogtinle vasele qi sd-gi facd cwat in camer6.
despre arta conversafiei.
Dar, inainte de toate, ceea ce ne interesea z6 cel maimult in ultimii zece ani, aminvd[atmulte lucruri despre adevd-
pe rata fald a bdielilor, care vd vor surprinde qi vd vor incAnta.
noi, pdrinlii, qi pentru care ne tremurd sufletul este,
bineinlelis, Vreo treizeci de ani a fost la modd s[ spui c[ bdieJii gi fetele
siguranfa. Pe la cincisprezece ani bdielii sunt de
trei orimai sunt fix la fel. Dar, a$a cum ne-au tot zis pdrintli qi profesorii,
 12 / Cum sE ne cre;tem bdieiii
Care-i treaba cu b6ietii? / 13
aceasti abordare n-a mers. Noi cercetdri
arctd cdintuilia pd- 3. De la 14 anipdndla maturitate
r!{itol cd bdiefii lor sunt diferi}i este aAevarati. - anii cdnd bnie{ii au ne-
Am inceput voie de mentori gi alfl adulf, care sd-i pdstoreascS, fn afard
si infelegem cum sd le apreciem masculinitatea
gi s6 le_o mo_ de pdrin\iilor.
deldm, nu doar sd le-o inXbugim.

Cunoscdnd aceste etape, veli fi mai pregiti,ti qi mai relaxaJi

cu toate c0te vor urma gi vefi qti cum sd le faceli fa15.
in al treilea capitol, vom examina efectul hormonilor asu-
pra comportamentului biiefilor qi vom incerca s6-i ajutim pe
cei din urml si-gi stipdneasci aceast[ etapdadezvoltdni.Toatd
lumea a auzit de hormoni, dar cdnd anume intrd ei in acliune
gi ce anume fac? De ce sunt tinerii de 13 ani atdt de prostufi, iar
cei de 14 atAt de de pugi pe scandal? $i cum rezolva[i aceasti
problemd cu infelegere qi fird si vd pierdeli simlul umorului?
in al patrulea capitol vom ardta in ce fel sunt vulnerabile
creierele biielilor gi cum pot fi acegtia stimulafi sd comunice
cu mai multi uqurin!6. Cdnd stafi de vorbd cu b[iefii qi le spu-
nefi poveqti, le dezvoltali conexiunile cerebrale, ceea ce-i ajutd
si se exprime mai bine cu ajutorul cuvintelor sau sentimentelor.
Lumea nu mai are nevoie de bdrbali care si se lupte cu taurii,
ci de bdrbali care si gtie sd se poarte.
Apoi vom vorbi despre rolul vital al talilor gi cum si vd
descurcafi chiar dacd nu afi avut un tatd tocmai bun. Cei mai
mulli bdrbali, se pare, vor sd suplineasc[ ceea ce le lipsea ta-
tdlui lor, dar nu qtiu intotdeauna cum s-o fac6. Revolu{ia pater-
nit[fii a fost una dintre cele mai fericite schimbdri din ultimii
treizeci de ani. Dacd sunteli mamd singuri qi citili aceasti
carte,vdvom spune ce putefi face ca sI fili siguri ci fiul dum-
ldeile principale ate acestei c5rti neavoastri va avea parte de birbafi cu influenfd pozitivd in
in aceastd carte vom cerceta un numdr viafa lui.
important de desco_ Apoi urmeazd, cdteva pove$ti qi ponturi despre mame gifii.
periri revolulionare in infelegerea
bdiefilor. in urmetorul capitol
vom explica mai intai cele trei etape"distincte Mamele trebuie sd fie increzitoare gi creative cu biie{ii gi s6-i
aledezvoltdrii: ajute sd se simtd in largul lor in preajma sexului opus. O mamd
1. De la 0 Ia 6 ani anii c6nd este o ,prieteni de probd" gi igi invald biiatul cum sd se in-
- tnvald sd iubeascd;
leleagd cu o femeie. Fie cd o conqtientizezL, fie cd nu, ea este
2. De la 6la 14 ani _ anii c6nd tatdl
cel mai mult; gablonul pentru toate relaliile lui viitoare.
"oir"*d